UNIVERSITATEA BABE BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FAC U LTATE A

D E

G E O G R A F I E

SPECIALIZAREA: G.I.R.D.

Regiunea Centru a Romaniei

Onofrei Bogdan, anul I Master

Particularitile geografice ale Regiunii Centru

Regiunea de dezvoltare "CENTRU" este asezata in

centrul Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor
Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si
Oltului fiind cuprinsa intre meridianele 22 o 40' si 26 o27'
longitudine estica si paralele 45o23' si 47o12' latitudine
nordica.
Aceasta regiune este formata din judetele Alba,
Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu si are o
suprafata totala de 34099,4 km 2 , ceea ce reprezinta
14,31% din suprafata tarii. Potrivit organizarii
administrativ-teritoriale a tarii in cadrul regiunii CENTRU
se gasesc 6 judete, 50 de orase, din care 14 municipii si
333 de comune cu 1825 de sate.

Fig. 1

Fig. 2 Harta incadrarii administrative a Regiunii Centru

Potentialul turistic natural

Relieful

Relieful este foarte variat, predominant muntos, cu ridicat

potential turistic si de dezvoltare a zootehniei dar si cu
suprafete intinse de platou si lunca propice culturilor
agricole.
Lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din
cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a
Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact
intre zona colinara si cea montana.
egiunea Centru are 47% din suprafata ocupata de munti,
astfel: judetul Alba 52%, judetul Brasov 40%, Covasna
70%, Harghita 60%, Mures 22% si Sibiu 30%.

Regiunea Centru detine locul intai in turismul montan.

Statiunile turistice montane Poiana Brasov, Predeal,
Paraul Rece, Paltinis, sunt printre cele mai renumite
statiuni turistice montane din Romania, fiind apreciate si
pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera

pentru practicarea sporturilor de iarna, cu deosebire a

schiului.

Fig.3 Paltinis Sibiu

Fig.4 Poiana Brasov

Flora si fauna
Invelisul biogeografic al Regiunii este deosebit de
complex, din punct de vedere al biodiversitatii, prin faptul
ca dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate si
specii salbatice, inestimabile prin unicitatea lor.
Vegetatia Regiunii este bogata si variata, determinata de
relief si de conditiile pedoclimatice. Are o dispunere
etajata, cuprinsa intre 200 si 2500 m altitudine, incepand
cu elemente de silvostepa in Podisul Secaselor si
terminand cu pajistile alpine pe cele mai inalte varfuri.
Intre aceste limite sunt prezente toate etajele de
vegetatie:a stejarului, a fagului si bradului.
Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati,
dintre care mentionam: romanita de munte (Achillea
schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul
(Cerastium transsilvanicum) etc..

Fig. 5. Rmonita de munte

Cornutul

Fig. 6.

Fauna este bogata si diversa, interesanta din punct de

vedere cinegetic, in cadrul careia se regasesc aproape
jumatate din fauna de mamifere a tarii si din acvifauna.
Ca specii de mamifere, cele mai importante sunt: capra
neagra (Rupicapra rupicapra), ursul brun (Ursus arctos),
cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus
capreolus) etc..

Agricultura
Aproape un sfert din suprafaa ntregii regiuni este
ocupat de terenuri arabile, punile i fneele ocup

33%, iar viile i livezile mai puin de 1%. Terenurile

arabile sunt localizate predominant n zonele mai joase
ale Regiunii Centru: Cmpia colinar a Transilvaniei,
Podiul Secaelor, luncile Mureului i Trnavelor,
depresiunile Fgraului i Sibiului, depresiunile
intramontane Braov, Ciuc i Giurgeu.
Cerealele ocup 60% din suprafaa cultivat a regiunii,
ns produciile anuale sunt puternic influenate de
variaiile climatice. Climatul mai rece din depresiunile
intramontane favorizeaz dezvoltarea culturilor de sfecl
de zahr i de cartofi, n anul 2008, n Regiunea Centru
obinndu-se 33% din producia naional de
sfecl de zahr i 27% din cea de cartofi, Zootehnia are o
puternic tradiie, regiunea noastr deinnd 19% din
eptelul de ovine i 14% din efectivul de bovine al
Romaniei.
Viticultura
Desi nu ocup suprafee ntinse, culturile de vi
de vie, n special cele destinate pentru producerea
vinurilor, dau o not specific regiunii noastre. Localizate
n partea vestic a regiunii, cu precdere n : dealurile
Trnavelor, n culoarul Alba Iulia -Aiud i n zona Sebe
-Apold, podgoriile transilvane au tradiii seculare i
produc vinuri de cea mai bun calitate. Viticultura are o
istorie ndelungat nTransilvania. Este cunoscut c nc
de acum dou milenii dacii cultivau via de vie i
produceau vinuri pe care le vindeau popoarelor
nvecinate. n evul mediu viticultura din regiune a
cunoscut o nou dezvoltare.

S-au mbuntit tehnicile de cultivare i s-au introdus

soiuri nobile de vi. Culturile de via de vie de pe Vile
Trnavelor s-au extins att de mult nct regiunea
cuprins ntre Mure i Trnave apare pe hrile de epoc
sub numele de Weinland (ara Vinului).
n zilele noastre cultivarea viei de vie se face pe baze
moderne
,folosindu-secu precdere soiurile nobile. S-au adaptat
foarte bine la climatul regiunii soiuri precum:
Feteasc alb, Feteasc regal, Riesling, Traminer roz,
Neuburger, Sauvignon, Muscat Ottonel, Chardonnay.