Munii Apuseni, bogai n resurse aurifere, au constituit un punct de atracie pentru civilizaiile care s-au stabilit aici de-a lungul timpului. Vechii greci, persii, dacii, romanii si habsurgii au avut de munc i au prosperat datorit zcmintelor aurifere de la Roia Montan. Izvoarele istorice indic faptul c primii mineri au exploatat aurul din Apuseni nc din Antichitate. Conform articolului semnat de Nicu Parlog, aurul era motor de dezvoltare al civilizaiilor, lucru tiu i de mpratul Traian. Imperiul roman, afectat n timpul conducerii lui Dominiian, si-a recptat stabilitatea i cu ajutorul aurului din Apuseni. Documentele istorice atest faptul c, n cei 166 de ani de ocupaie roman, peste 500 de tone de aur i 900 de tone de argint au contribuit la consolidarea Imperiului Roman. Treptat, n timpul ocupaiei romane, mineritul a evoluat, de la utilizarea daltei i a ciocanului, pn la sparea de galerii miniere i mcinarea minereului cu ajutorul teampurilor. Colonistii de origine traco-ilir, specializai n prelucrarea aurului, au contribuit semnificativ la dezvoltarea instrumentelor i tehnicilor miniere. Parcursul istoric al aurului, refcut de editorii website-ului descopera.ro, indic faptul c prezena romanilor n Apuseni a fost urmat de o perioad de pauz n minerit, de circa 1.000 de ani. (Sursa)
Numarul de locuitori=> someri
Zona Roia Montana se ntinde pe o suprafa de 66.925 ha, cu o populaie
stabil de peste 34.000 locuitori. Densitatea medie a populaiei este sczut, pn la 50-60 loc./kmp, sub densitatea medie pe jude (66,3 loc./kmp) i cu mult sub media pe ar (95,8 loc./kmp). n oraul Cmpeni i comuna Roia Montana densitatea este mai ridicat, n jur de 100 loc./kmp. Industria este ramura dominant, extracia de minereuri atrgnd cea mai mare parte din fora de munc masculin din zon. n cazul n care zcmintele se epuizeaz sau se disponibilizeaz o parte din lucrtori, pot apare grave probleme sociale, neexistnd ramuri complementare care s preia excedentul de for de munc.
Perioada exploatarii
Exploatarea este proiectate pe o perioada de 17-20 de ani.