Breviar de Calcul Al Elementelor Structurale

Breviar de calcul al elementelor structurale
1 of 29
http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Breviar-de-calcul-al-...
Cautare
selecteaza
Username / Parola inexistente

Login Register
Home
CATEGORII DOCUMENTE
Arhitectura
Auto
Casa gradina
Constructii
Documente
Instalatii
Upload
Resurse
Pomicultura
Alte limbi
Silvicultura
Afaceri
Calculatoare
Casa masina
Didactica pedagogie
Diverse
Educatie

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
Finante
Geografie
Istorie & politica
Legislatie
Breviar de calcul al elementelor structurale.
1. Date generale
Limba
Management
Sanatate
Tehnologie
Noua cladire se va construi pe un teren intravilan situat pe B-dul 1 Mai, in judetul

Constanta.
In conformitate cu prevederile normativului P100-2006 constructia face parte din clasa de
importanta II. Conform hartii de macrozonare seismica din normativul de proiectare antiseismica
constructia se afla in zona E caracterizata prin perioada de colt T c=0.7s si acceleratia terenului
pentru proiectare ag=0,16g,avand o structura in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt
tratati ca elemente structurale.
Fiind amplasata in orasul Constanta, zona de incarcare cu zapada la nivelul solului
sok=0 kN/m2 avand IMR=50 ani (conform indicativului CR 1-1-3 2005).
Regimul de inaltime P + 3E.
Structura de rezistenta.
a) Infrastructura grinzi continue pe mediul elastic;
b) Suprastructura cadre din beton.
Materiale folosite:
Beton armat: C16/20 (Bc20) pentru infrastructura
C20/25 pentru suprastructura
Fier beton: OB 37, PC 5
Calculul elementelor structurale si a structurii de rezistenta in ansamblu la diferite stari
limita s-a facut luand in considerare combinatiile sau gruparile de incarcari cele mai defavorabile.
La proiectarea acestei constructii s-au avut in vedere urmatoarele grupari de incarcari:
a)
Gruparea fundamentala
- incarcari permanente;
- incarcari cvasipermanente;
- incarcari variabile .
+
in care:
DOCUMENTE SIMILARE
Gk,j, Qk,i, Qk,l incarcari permanente, cvasipermanente si variabile normate;

a)
Gruparea speciala:
incarcari prmanente;
incarcari cvasipermanente;
incarcari variabile ;
incarcari exceptionale.
1
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI
EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT
ARTIFICIAL DIN CLADIRI
PROIECTARE COMPLEXA - ESEU VERIFICARE
A UNUI PROIECT PROPRIU
DIMENSIONAREA FUNDATIE
in care:
AEk-valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului
de recurenta
2,i-coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q i
mediu
i-coeficient de importanta a constructiei.
Proiectarea unei fundatii pe piloti

CONSTRUCTII ZOOTEHNICE
CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE
FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI
1. Incarcari gravitationale (pe 1 m2)

inacarcarea variabila s-a centralizat in tabelul urmator :
LEMN PENTRU STRUCTURI
MOBILIER SI DECORATIUNI INTERIOARE
Evaluarea incarcarilor gravitationale.
Evaluarea incarcarilor permanente normate g n si de calcul g
LUCRARI DE BETONARE
precum si
ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA

CAII - DRUMURI
1/27/2015 11:00 AM
2 of 29
TERMENI importanti pentru acest

document
: fundatii autocad : model breviar de calcul : deschiderea
maxima pentru stalpi din beton armat : structuri duale cu
programul etabs :
Element
constructie
Denumire
element
Tencuiala
Planseu
rece
Grosime
strat[m]
Greutate
specifica
[daN/mp]
Actiuni
normate
[daN/mp]
n
[coef]
Valoare
de calcul
0.02
1900
38
1.35
51.3
Placa beton
armat
0.13
2500
325
1.35
438.7
Sapa egalizare
0.02
2100
42
1.35
56.7
Gresie
0.007
1100
7.7
1.35
10.39
Rigips
0.01
50
0.5
1.35
0.675
Total actiuni pemanente
487.7
557.76
Tencuiala
Planseu
cald
Placa beton
armat
0.13
2500
325
1.35
438.7
placa LU din
stejarcu sapa
de egalizare
0.056
73
40.88
1.35
0.675
0.01
50
0.5
1.35
0.675
Rigips
Tencuiala
Perete
exterior
478.88
0.02
1900
38
1.35
51.3
Blocuri BCA
0.3
950
285
1.35
384.75
Termoizolatie
0.05
250
15
1.35
16.87
Tencuiala
0.02
1900
38
1.35
51.3
Perete
interior
373.5
504.22
Tencuiala
0.02
1900
38
1.35
51.3
Blocuri BCA
0.25
950
237.5
1.35
320.6
Tencuiala
0.02
1900
38
1.35
51.3
Perete
rigips
545.86
313.5
423.2
Rigips
0.01
50
0.5
1.35
0.675
Vata mimerala
0.12
350
42
1.35
56.7
Rigips
0.01
50
0.5
1.35
0.675
43
58.05
Evalurea incarcarilor variabile.
1/27/2015 11:00 AM
3 of 29
Incarcarea din actiunea zapezii.

,
unde:
sk valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis [kN/m2];

ce coeficient de expunere a amplasamentului constructiei;
ct coeficient termic;
so,k valoarea caracteristica a incarcarii de zapada pe sol, in amplasamentul constructiei [kN/m2].
= 0,8
so,k=2,00 [kN/m2] conform indicativului 1-1-3 2005;
ce=0,8 expunere partiala;
ct=1,00.
[kN/m2] =1600 [N/m2]
Sk=2,0
3. Incarcari cvasipermanente.
Peretii neportanti de compartimentare se considera pe un m2 de placa (planseu) conform punctului 3.1.3 din STAS 10101/2a1 87:
-pereti din zidarie din BCA de maxim 30 cm grosime la exterior si de 25 cm la interior pentru compartimentare reprezinta 3KN/m 2
3. Proiectarea preliminara a elementelor structurale
Predimensionarea elementelor structurale s-a realizat pe criterii de rigiditate si de rezistenta.
3.1. Predimensionarea pe criteri de rigiditate.
Placa:
= 10.4 cm
hp = 13 cm,
unde:
hp inaltimea placii;
P perimetrul unui ochi de placa.
Grinzi:
La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se adopta, de regula, multiplu de 50 mm pentru h < 800 mm si multiplu de 100 mm pentru h
continuare voi prezenta algoritmul de calcul pentru o grinda astfel functie de deschiderea de calcul au rezultat urmatoarele sectiuni de grinzi :
800 mm.In
GRINDA 1 L=5.97m
=> 400 mm
=>250mm
unde:
L deschiderea grinzii;
hg inaltimea grinzii;
bg latimea grinzii.
Din predimensionare rezulta grinzi de 250mmx400mm (pe directie longitudinala si transversala)
Stalpi:
Dimensiuni minime constructive conform P100/2006 pentru orice directie: 30cm.
Se ia in considerare si latimea grinzilor, astfel tinand cont ca bg=25cm vom alege dimensiunile stalpilor minim bg+10cm=35cm.
Conform STAS 10107/0-90, pentru evitarea aparitiei efectelor de ordinul II, coeficientul de zveltete trebuie sa aiba o valoare corespunzatoare:
sectiuni dreptunghiulare se considera
<10. pentru
unde:
lf lungimea de flambaj, pentru stalpi incastrati la ambele capete considerandu-se 0,5 din deschiderea libera a stalpului, deci
lf = 0,5 275= 140 cm
unde:
h dimensiunea stalpului pe directia considerata.
Deci
, adica h > 14cm.
1/27/2015 11:00 AM
4 of 29
Pentru evitarea aparitiei mecanismului de stalp scurt (care are ca rezultat ruperea casanta a stalpului), trebuie respsctata conditia:
unde:
Hs dimensiunea libera a stalpului, H s=75m,

h dimensiunea stalpului pe directia considerata.
Deci
In concluzie dimensiunile stalpilor trebuie sa se situeze in intervalul: 35
110 cm
Grinzi:
Incarcarile luate in considerare pentru predimensionarea grinzilor provin din incarcarea transmisa de planseu si din greutatea proprie.Incarcarea transmisa de
planseu se calculeaza luand in considerare aria aferenta grinzii, (ca in figura 2).
Fig. Aria aferenta unei grinzi.
Obtinem astfel incarcarea pe grinda:
, unde:
Aaf aria aferenta;

L lumina.
Acoperirea cu beton de calcul se considera a = 25 mm.

Stalpi:
Evaluarea fortelor axiale in stalpi.
Pentru predimensionarea stalpilor se urmeaza etapele:
a) se stabilesc stalpii cei mai solicitati care se vor dimensiona;
b) se evalueaza incarcarile axiale aferente fiecarui stalp luat in considerare;
c) pe baza caracteristicilor de material si a incarcarii axiale se calculeaza o arie de beton necesara.
Aria necesara de beton o vom calcula considerand forta axiala de proiectare normalizata n cu valoarea de 0,3. Se asigura astfel o ductilizare moderata a
stalpilor in cazul extrem al solicitarii seismice. Stiind ca forta axiala de proiectare normalizata n =
axial, si ca inaltimea zonei comprimate este:
, unde: Ab este aria sectiunii de beton, iar N este efortul
se va observa ca acestea vor avea valori apropiate si v >
. Plafonul admis pentru zona comprimata
este
in cazul armarii cu otel PC 5 Alegand astfel valoarea de mai sus vom obtine o arie a sectiunii stalpului satisfacatoare atat din punct de vedere al
rezistentei, dar si din punct de vedere economic.
Fig. 3. Aria aferenta pentru stalp central.

Stalpul central.
1/27/2015 11:00 AM
5 of 29
Se considera pentru calcul stalpul central de la intersectia axelor B-2 cu dimensiunile de 600600 [mm].
Incarcarile aferente acestui stalp provin din:
Nterasa
ETAJ CURENT SI PARTER
Incarcare din greutate placa:

= 27.96 0.13 1 x 25 = 90.87 [kN]
Incarcare utila
qa Aaf x 0.4= 227.960.4 = 236 [kN]
Incarcare din parchet
Aaf x
x 1 = 15.99 x0.73 x1=11.67 KN

Incarcare din greutate proprie grinzi
Grinda 9:
= 0.250,31.8251=3.375[kN]
Grinda 8:
= 0.250,58251=8.75 [kN]
Grinda 4:
= 0.250,553.2251=11 [kN]
Grinda 3:
= 0.250,595251=9.21 [kN]
TOTAL=334 kN
Incarcare din greutate proprie stalpi
din greutatea proprie a peretilor de compartimentare:
1 = 0.5 x 0.5 x 3x 25 x1 =18.75 kN
=
0.3 x 45 x 3.2 x 4 x 1 x 0.8 +
0.3 x 7 x 1.8 x 4x1x 0.8 +
0.1x45x1.85x4x1x0.8+
0.1x5x1.7x4x1x 0.8+
0.1x3x1.85x4x1x0.8+
0.125x3x1.7x4x1x0.8 = 19.24 [kN]
Incarcarea din tencuiala pe pereti
2x
= 2 x 0.025 x 313 x19 x 1 =30.52 kn
Incarcarea din tencuiala pe placa

= 0.02 x 27.96 x19 x 1 =10.62 kn
TOTAL = 258.84 kn x2 = 517.68 kN
TOTAL PE STALP = 734.608 kn

Sectiunea stalpului rezulta astfel:
[mm]
b h = 500 500 mm
STALPUL MARGINAL:
Vom considera pentru calcul stalpul marginal de la intersectia axelor A-2 si va avea dimensiunile 450450 [mm]. Aria aferenta acestui stalp 14.13mp
ETAJ 3

= 5.85 0.13 1 x 25 = 19.01 [kN]
Incarcare din zapada
qa Aaf x 0.4= 1.285.850.4 = 99 [kN]
Incarcare din hidroizolatie
bhrxAaf x
x 1 = 0.02 x 5.85 x1=0.117 KN
1/27/2015 11:00 AM
6 of 29
Grinda 3:
= 0.250,503.12251=9.75[kN]
Grinda 8:
= 0.250,585251=8.90 [kN]
Grinda 9:
= 0.250.385251=5.34 [kN]
TOTAL=23.99 kN

1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18kN

= 0.02 x 5.85 x19 x 1 =22 kn
Total general pe stalp: N = 45.38 [kN]
ETAJ 2
= 14.13 0.13 1 x 25 = 45.92 [kN]
Incarcare din terasa circulabila
qa Aaf x 0.4= 214.130.4 = 11.30 [kN]
Incarcare din hidroizolatie
bhrxAaf x
x 1 = 0.02 x 14.13 x1=0.28 KN
Aaf x
x 1 = 14.13 x0.73 x1=10.31 KN

Grinda 3:
= 0.250,503.12251=9.75[kN]
Grinda 8:
= 0.250,585251=8.90 [kN]
Grinda 9:
= 0.250.385251=5.34 [kN]
TOTAL=23.99 kN

1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18 kN

=
0.3 x 1.70 x 45 x 4 x 1 x 0.8 +

0.3 x 4.1 x 3 x 4x1x 0.8 = 15.80 [kN]
Incarcarea din mozaic pe placa
= 14.12 x 0.94 x 1 =13.31 kn
= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn
Incarcarea din tencuiala atic
2x
= 2 x 0.025 x 4.09 x19 x 1 =3.88 kn
Incarcarea din perete cortina

= 4.41 x 0.44 x 1 =1.94 kn
TOTAL = 1427 kn
ETAJ Curent

= 14.13 0.13 1 x 25 = 45.92 [kN]
Grinda 3:
= 0.250,503.12251=9.75[kN]
Grinda 8:
= 0.250,585251=8.90 [kN]
1/27/2015 11:00 AM
7 of 29
Grinda 9:
= 0.250.385251=5.34 [kN]
TOTAL=23.99 kN
1 = 0.45 x 0.45 x 3x 25 x1 =15.18 kN
=
0.3 x 1.70 x 45 x 4 x 1 x 0.8 +
0.3 x 4.1 x 3 x 4x1x 0.8 = 15.80 [kN]
qa Aaf x 1= 0.7314.131 = 10.31 [kN]
Aaf x
Incarcare din termoizolatie

x 1 = 14.13 x0.05x1=0.70 KN

= 0.02 x 14.13 x19 x 1 =5.36 kn
Incarcarea din tencuiala pe pereti
2x
= 2 x 0.025 x 16.47 x19 x 1 =15.64 kn
Incarcarea din perete cortina

= 4.41 x 0.44 x 1 =1.94 kn
TOTAL = 134.84 kn
TOTAL PE STALP = 3249 kn

Sectiunea stalpului rezulta astfel:
[mm]
b h = 400 400 mm
Fundatia:
Infrastructura acestei cladiri este alcatuita din grinzi de fundare.
Sistemul de fundare este fundarea directa pe grinzi si talpi de fundare.
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul intre fundatie si teren sa aiba valori acceptabile, pentru a se impiedica aparitia unor stari
limita care sa pericliteze siguranta constructiei si/sau exploatarea normala a constructiei. Deasemenea presiunile care se dezvolta pe talpa de fundare trebuie sa aiba
valori mai mici decat presiunea conventionala furnizata de studiul geotehnic.
Starile limita ale terenului de fundare pot fi de natura unei stari limita ultime (SLU), a carei depasire conduce la pierderea ireversibila, in parte sau in totalitate a
capacitatii functionale a constructiei sau de natura unei stari limita a exploatarii normale (SLEN), a carei depasire conduce la intreruperea exploatarii normale a
constructiei.
Se mai ia in calcul si incarcarea din pertii de beton armat de la subsol si din peretii despartitori de la etajele de deasupra.
Fig.4. Aria de fundare si sectiune caracteristica fundatiei.

Conditii constructive:
1/27/2015 11:00 AM
8 of 29
inaltime grinzii:
L0 = 4.75 m distanta intre cuzineti

H
400 mm
Inaltime talpii de fundare: h = (0,25
h 300 mm
0,35) B
0,25
Se propun astfel dimensiunile sectiunii de fundatie si grosimea de talpa perpendiculara pe cea de calcul.
Incarcarea gravitationala la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza N f=1,2N, pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitatea
distributiei, ca efect al momentului incovoietor.
- forta axiala Nf = 703,64 kN
Stiind ca
iar
latura B a blocului de fundatie se determina cu relatia: LB
=> B = 1.20 m
4,75>4,45
Alegem astfel:
h = 0,4m, - inaltimea grinzii de fundare;
H = 1,80m, - inaltimea blocului de fundare;
B = 1,20 m - latimea talpii de fundare.
4.Evaluarea incarcarilor orizontale
4.1.Incarcari din actiunea vantului
Incarcarea din actiunea vantului conform indicativului NP 082 2004:
, unde:
qref presiunea de referinta a vantului:
ce(z) factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului;
cp coeficient aerodinamic de presiune, cp=1,00.
[kg/m2 ] = 4900 [N/m2]
densitatea aerului ce variaza in functie de altitudine, temperatura, latitudine si anotimp, pentru aerul standard =1,25 [gk/m3].
ce(z) = cg(z)
cg(z) factorul de rafala 1,60;
cr(z) factorul de rafala 0,20;
[N/m2].
4.Din actiunea seismului
EVALUAREA INCARCARILOR SEISMICE

Actiunea seismica a fost modelata folosind metoda fortelor seismice statice echivalente. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua
directii principale au contribuit predominant la raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie fiind neglijate.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru cele doua directii principale s-au determinat conform codului P100/2006
dupa cum urmeaza:
-
Clasa de importanta si de expunere III,
Factor de reducere:
Coeficient de amplificare al deplasarilor: c=1;
Clasa solului: T C=0.7
Viteza de propagare a unydelor seismice in sol: a g=1.57 m/s2
Factor de comportare seismica: q=4,72
Inceputul sectiunii al acceleratiei spectrale constante: T B=0.07 s;
Sfarsitul sectiunii al acceleratiei spectrale constante: T C=0.7 s;
Inceputul deplasarii constante al domeniului spectrului: T D=3.0 S;
1/27/2015 11:00 AM
9 of 29
Factorul de amplificare spectrala al acceleratiei:
Combinatia componentelor actiunilor seismice: SRSS;
Clasa de ductilitate M determinate de conditiile seismice.
Fb=I
Sd(T1)-ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T 1
T 1-perioada proprie fundamentala de vibratie a cladiriiin planul ce contine
directia orizontala considerata
m-masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de bivel mi
-factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu
fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia,ale carui valori
sunt :
=0,85 T 1<T C
I-factorul de importanta-expunere al constructiei
T>T B=>Sd(T)=ag
ag=0,16
g=1,57 [m/s2]
(T)=0=2,75
q=3,5
-introduce influenta unora din factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii,in special a redundantei constructiei.
Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente ;
=1,35-cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri

q=4,725
Sd(T)=1,57
=0,909[m/s2]
mi=2590 [t]
Fbi=1,2
0,909
2590=3690,594 [kN]
5. Calculul automat al structurii.

Pentru calculul automat al structurii s-a utilizat programul ETABS. Programul este elaborat de corporatia Computer and Structures, Inc. si se bazeaza pe
analiza elementului finit (FEM). Programul ofera posibilitatea efectuarii atat a unei analize statice sau dinamice liniare cat si neliniare.
Metoda de lucru presupune definirea unui model al structurii cat mai apropiat de realitate si aplicarea incarcarilor sub forma cea mai posibila de aparitie.
S-au definit astfel 4 cazuri de incarcare statica:
GC incarcarea permanenta
LD incarcari temporare normate
SX incarcarea seismica pe directia Ox
SY incarcarea seismica pe directia Oy
Urmatoarea etapa a fost definirea combinatiilor de incarcari:
GF gruparea fundamentala: GF = 1,35 LD

GSX1 gruparea speciala 1: GSX1 = LD + SX (incarcarea seismica aplicata pe directia Ox)
GSX2 gruparea speciala 2: GSX2 = LD SX (incarcarea seismica aplicata in sens opus Ox)
GSY1 gruparea speciala 3: GSY3 = LD + SY (incarcarea seismica aplicata pe directia Oy)
GSY2 gruparea speciala 4: GSY4 = LD SY (incarcarea seismica aplicata in sens opus Oy)
INF infasuratoarea: INF = GC + GSX1 + GSX2 + GSY1 + GSY2
Am obtinut astfel raspunsul modelului la incarcarile aplicate. In continuare calculele de la 6. sunt efectuate pe baza diagramelor de moment incovoietor, forta
axiala sau taietoare obtinute cu ajutorul programelor prezentate.
6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURALE.
6.1. Calculul planseelor

Placile sunt elemente de rezistenta, care lucreaza la incovoiere, sunt armate pe una sau doua directii in functie de valoarea raportului laturilor, mai mare sau
mai mic decat
Se va efectua calculul momentelor de pe fiecare ochi de placa si cu momentele echilibrate se va dimensiona aria de armatura pentru placa de peste parter.In
continuare voi prezenta calculul pentru fiecare tip de placa in parte:
PLACA 1(2 laturi simplu rezemate,2 laturi incastrate)
1/27/2015 11:00 AM
10 of 29
Incarcare pe placa q= 13.37 KN
Raportul dintre laturi =ly/lx
ly
lx
5.455
5.115
1.06
REZULTA COEFICIENTI :
4 =
0.0608
KN
MOMENTE POZITIVE IN CAMP

My = 2 * q*ly2=
2 =
0.0787
0.0187*13.37*5.4552=7.43
0.0187
1 =
0.0285
5 =
Mx = 1 * q*lx2= 0.0285*13.37*5.1152=9.96
KN
MOMENTE NEGATIVE PE REAZEME

Mx` = -4 * q*lx2
= -0.0787*13.37*5.1152=-27.52
KN
My `= -5 * q*ly2
= -0.0608*13.37*5.4552=-24.18
KN
DIMENSIONARE ARMATURA:
Se cunosc:
- rezistenta la compresiune a betonului
- rezistenta le intindere a otelului
N/mm2
N/mm2
- latimea de calcul a placii b = 1 m

- grosimea placii h = 130 mm
- inaltimea utila a sectiunii
mm
ARMARE IN CAMP:
Mx = 9.96 [kNm]
Se determina
dintr-o ecuatie de echilibru a momentelor:
Cantitatea de armatura se obtine dintr-o ecuatie de proiectie pe axa elementului:
mm2
Aria de armatura efectiva:
302 mm2 corespunzatoare pentru 68/ml
Armarea in camp pe latura lunga:
7.43[kNm]
corespunzatoare pentru
Armarea in reazem:
[kNm]
1/27/2015 11:00 AM
11 of 29

[kNm]
corespunzatoare pentru
PLACA 2(2 laturi simplu rezemate,2 laturi incastrate)

Incarcare pe placa q=13.37
KN
ly
lx
6.14
3.585
1.71
1 =
0.0513
5 =
4 =
0.0268
0.1136
2 =
0.0036

Mx = 1 * q*lx2 = 0.0513*13.37*3.5852 =8.81
KN
My = 2 * q*ly2= 0.0036*13.37*6.142 =1.81
KN

Mx` = -4 * q*lx2 = -0.1136*13.37*3.5852= -19.5203706 KN
My `= -5 * q*ly2 = -0.0268*13.37*6.142= -13.50836987 KN
Se cunosc:
N/mm2
N/mm2

mm
ARMARE IN CAMP:
Mx = 8.81 [kNm]
Se determina
mm2
Armarea in camp pe latura lunga:
1.81[kNm]
1/27/2015 11:00 AM
12 of 29

ARMARE IN REAZEM
19.52 [kNm]
Curatare si protectie
beton, pavele, gresie, marmura
solutii garantate pe termen lung!

13.50[kNm]

PLACA 3(1 latura simplu rezemate 3 incastrate
ly
lx
6.14
5.45 1.126
1 =
5 =
0.0217
4 =
0.0558
0.0649
2 =
0.0189

Mx = 1 * q*lx2
= 0.0217*13.37*5.452=8.61 KN
My = 2 * q*ly2 = 0.0189*13.37*6.142=9.52
KN

Mx` = -4 * q*lx2
= -0.0649*13.37*5.452=-25.77 KN
1/27/2015 11:00 AM
13 of 29
My `= -5 * q*ly2
= -0.0558*13.37*6.142=-28.12 KN
Se cunosc:
N/mm2
N/mm2

mm
ARMARE IN CAMP:
Mx = 8.61 [kNm]
Se determina
mm2
9.52[kNm]

ARMAREA IN REAZEM:
25.77 [kNm]

28.12[kNm]

PLACA 7
(1 latura simplu rezemate 3 incastrate)
1/27/2015 11:00 AM
14 of 29
ly
lx
6.14
3.04
01
Raportul laturilor e mai mare ca 2 si se va arma pe o singura directie

My= (q*ly2)/11 = (
13.37 *6.14 )/11=7.46
KN

My = (q*ly2)/14 = (13.37
*6.14 )/14=
5.86KN
ARMARE IN CAMP:
7.46[kNm]

5.86[kNm]

Celelalte placi si armarea corespuzatoare lor a fost centralizate in urmatorul tabel:
Nume
Lx
Ly
Lungime
Moment in
Armare in
camp
Camp
[Kn]
PLACA 1
PLACA 2
PLACA 3
PLACA 4
PLACA 5
5.115
9.96
5.455
7.43
3.58
8.81
6.14
1.81
5.45
8.61
6.14
9.52
5.45
6.67
5.455
9.03
3.31
7.51
Moment in
Armare
reazem
in reazem
[kn]
-27.52
-24.18
-19.52
-13.50
-25.77
-28.12
-21.68
-24.54
-16.27
12
12
12
10
12
12
10
10
12
12
1/27/2015 11:00 AM
15 of 29
PLACA 6
PLACA 7
PLACA 8
PLACA 9
PLACA 10
6.14
1.56
3.31
6.28
5.455
50
3.04
6.14
7.46
3.31
6.28
5.455
50
4.31
9.85
5.76
4.52
4.24
9.06
5.455
4.57
-11.34
-14.50
-133
10
-5.86
-14.50
-133
-24.11
-19.16
-247
-18.38
10
10
10
10
10
12
12
12
12
6. Calculul cadrului longitudinal.

Calculul se face pentru un cadru transversal si unul longitudinal cele mai solicitate. Este bine cunoscut faptul ca pe directie transversala cadrele sunt mult mai
solicitate decat pe directie longitudinala.
Pentru calcul vom considera cadrul transversal de pe axul 8 si cadrul longitudinal de pe axul D.
6.1. Calculul grinzilor.
ARMAREA LONGITUDINALA CADRU LONGITUDINAL.
Se vor determina necesarul de armatura pentru grinzile longitudinale de pe cadrul longitudinal central de pe axul B de la nivelul parterului , Solicitarile de calcul
sunt cele rezultate din infasuratoarea diagramelor de momente, calculate cu programul ETABS.
1. Vom efectua calculul pentru GRINDA 11 de la parter situata intre axele 1-2, de dimensiuni 250400 mm.
Momentul de calcul in reazem este: M = 858 [kNm]
Acoperirea cu beton de calcul este a = 25 mm
Se cunosc:
- rezistenta la compresiune a betonului Rc = 15[N/mm2]
- rezistenta de calcul a armaturii Ra = 300 [N/mm2]
- inaltimea utila
400-25=375 mm
pentru PC52
Se alege
829.9 (216+120)
p>pmin
1/27/2015 11:00 AM
16 of 29
pmin= 0.45% in reazem
Momentul de calcul in camp:

M = 44.08 [kNm]
pentru PC52
462mm2 (316)
Se alege
p>pmin
pmin>0.15 in camp
Vom efectua calculul pentru GRINDA 8 de la parter situata intre axele 2-3, de dimensiuni 250500 mm.
Momentul de calcul in reazem este: M = 163.47 [kNm]
Se cunosc:
- inaltimea utila
500-25=475 mm
pentru PC52
Se alege
1473 mm2 (325)
p>pmin

M = 98.04 [kNm]
pentru PC52
1/27/2015 11:00 AM
17 of 29
899mm2 (216+120)
Se alege
p>pmin
pmin>0.15 in camp
3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele 3-4, de dimensiuni 250300 mm.
Se cunosc:
- inaltimea utila
300-25=275 mm
pentru PC52
603 mm2 (316)
Se alege
p>pmin

M = 19.06 [kNm]
pentru PC52
Se alege
308mm2 (214)
p>pmin
pmin>0.15 in camp
1/27/2015 11:00 AM
18 of 29

Se cunosc:
- inaltimea utila
300-25=275 mm
pentru PC52
402 mm2 (216)
Se alege
p>pmin

M = 11.71 [kNm]
pentru PC52
Se alege
226mm2 (212)
p>pmin
pmin>0.15 in camp
Se cunosc:
- inaltimea utila
500-25=475 mm
1/27/2015 11:00 AM
19 of 29
pentru PC52
942 mm2 (330)
Se alege
p>pmin
M = 59.68 [kNm]
pentru PC52
Se alege
462mm2 (314)
p>pmin
pmin>0.15 in camp
ARMARE LONGITUDINALA CADRU TRANSVERSAL
1.Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele A-B, de dimensiuni 250500 mm.
Se cunosc:
- inaltimea utila
500-25=475 mm
pentru PC52
1/27/2015 11:00 AM
20 of 29
1491 mm2 (218+225)
Se alege
p>pmin

M = 103 [kNm]
pentru PC52
913.9mm2 (114+2 22)
Se alege
p>pmin
pmin>0.15 in camp
Vom efectua calculul pentru GRINDA 3 de la parter situata intre axele B-D, de dimensiuni 250550 mm.
Se cunosc:
- inaltimea utila
550-25=525 mm
pentru PC52
Se alege
1720 mm2 (222+225)
p>pmin
1/27/2015 11:00 AM
21 of 29

M = 128.5 [kNm]
pentru PC52
Se alege
1140 mm2 (322)
p>pmin
pmin>0.15 in camp
ARMARE TRANSVERSALA CADRU LONGITUDINAL
1. Vom efectua calculul pentru GRINDA 11 de la parter situata intre axele 1-2, de dimensiuni 250400 mm.
Se cunosc:
- rezistenta la intindere a betonului Rt= 1.1 N/mm2
- rezistenta la comoresiune a betonului Rc =13 N/mm2
- rezistenta de calcul a armaturii Ra=210 N/mm2
Ordine operatiunilor este urmatoarea:
Q = 100.32 [KN]
Se verifica daca:
<2,5
Procentul de armare calculate anterior este corect.
Distanta intre etrieri ae
=182,90 [mm]
- ne = 2
Distanta maxima admisa intre etrieri:
Conform normativului P100/2006, capitolul 5, rezulta ca armarea in zone critice se va face cu minim 6 la o distanta minima dintre(hrg, 150mm, 7*diametrul
armaturi longitudinale).
Se stabileste ae = 100mm =>
8/100 pe zona reazemelor si
8/150 in camp.
Vom efectua calculul pentru GRINDA 8 de la parter situata intre axele 2-3, de dimensiuni 250500 mm.
Se cunosc:
1/27/2015 11:00 AM
22 of 29
Q = 160.87 [KN]
Se calculeaza Rtred=((3-
)*Rt)/2 = 0.97
Se verifica daca:
<2,5
=158.94 [mm]
- ne = 2
8/150 in camp.
Se cunosc:
Q = 659 [KN]
)*Rt)/2 = 1.19
Se verifica daca:
<2,5
=158.94 [mm]
- ne = 2
1/27/2015 11:00 AM
23 of 29
8/150 in camp.
Se cunosc:
Q = 46.75 [KN]
Se verifica daca:
<2,5
Procentul de armare se ia procentul de armare minim pmin=0.2%.
=201,2 [mm]
- ne = 2
8/200 in camp.
Se cunosc:
Q = 115.19 [KN]
1/27/2015 11:00 AM
24 of 29
Se verifica daca:
<2,5
=201.2 [mm]
- ne = 2
8/200 in camp.
ARMARE TRANSVERSALA CADRU TRANSVESAL

3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele A-B, de dimensiuni 250500 mm.
Se cunosc:

Q = 170.45 [KN]
)*Rt)/2 = 0.93
Se verifica daca:
<2,5
=108.75 [mm]
- ne = 2
8/100 in camp.
3.Vom efectua calculul pentru GRINDA 9 de la parter situata intre axele B-D, de dimensiuni 250550 mm.
Se cunosc:
1/27/2015 11:00 AM
25 of 29
Q = 191.65 [KN]
)*Rt)/2 = 0.91
Se verifica daca:
<2,5
Procentul de armare calculat anterior este corect.
=91.45 [mm]
- ne = 2
8/100 in camp.
6. Calculul stalpilor
Armare longtudinala
Calculul armaturii s-a facut pentru stalpul central aflat la intersectia axelor 4-B, pe toata inaltimea cladiri si au rezultat urmatoarele armari:
Se cunosc:
- rezistenta la compresiune a betonului R c = 13 [N/mm2]
- rezistenta la intindere a otelului R a = 300 [N/mm2]
- ezistenta la intindere a betonului R t = 0,8 [N/mm2]
- b = h = 500 [mm]
Rezistenta de calcul se determina astfel:
Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul parterului au urmatoarele valori:
M = 156.41 [KNm]
N =14665 [KN]
Considerand acoperirea cu beton de 2,5 cm, rezulta:
a =25mm
500-25=475mm
excentricitatea aditionala este

Se determina momentul corectat:
[kNm]
1/27/2015 11:00 AM
26 of 29
Inaltimea zonei comprimate:
0.5>0.4=> se va majora pmin(latura)=0.3%

pmin(total)=0.9%
Raportul a/h=25/500=0.05
Din tabelul 9 se scoate coeficientul = 0.224
Anec = (*b*h*Rc)/Ra = (0.224*500*500*13)/300 = 2426.667mm2
Aef_latura = 2454mm2 (525)
Aef_totala = 327.1mm2 (1625)
platura =
> pmin(0.3%)
ptotal =
> pmin(0.9%)
Eforturile corespunzatoare sectiunii stalpului 4-B din programul de calcul la nivelul Etajului 1 au urmatoarele valori:
M = 101.39 [KNm]
N =1011.31 [KN]
a =25mm
500-25=475mm
Excentricitatea aditionala este
[kNm]
0.3<0.4=> Procente de armare pmin(latura)=0.2%

pmin(total)=0.6%
Anec = (*b*h*Rc)/Ra = (0.17*500*500*13)/300 = 1841.66mm2
1/27/2015 11:00 AM
27 of 29
Aef_totala = 6080mm2 (1622)
platura =
> pmin(0.2%)
ptotal =
> pmin(0.6%)
M = 89.83 [KNm]
N =567.54 [KN]
a =25mm
500-25=475mm

[kNm]

pmin(total)=0.6%
Anec = (*b*h*Rc)/Ra = (0.125*500*500*13)/300 = 1354.167mm2
Aef_totala = 4886.4mm2 (1620)
platura =
> pmin(0.2%)
ptotal =
> pmin(0.6%)
M = 56.68 [KNm]
N =121.38 [KN]
a =25mm
500-25=475mm
1/27/2015 11:00 AM
28 of 29
[kNm]

pmin(total)=0.6%
Anec = (*b*h*Rc)/Ra = (0.125*500*500*13)/300 = 1354.167mm2
Aef_totala = 4886.4mm2 (1620)
platura =
> pmin(0.2%)
ptotal =
> pmin(0.6%)
ARMARE TRANSVERSALA STALP CENTRAL 500X500MM
ARMARE CU ETRIERI PARTER
n=
=0.45
-se determia rezistenta de calcul a betonului la intindere pentru calculul la forta taietoare
Rt=Rt
(1+0,5n)=0,8
(1+0,5
0,45)=1.35 [N/mm2]
nu este necesar calculul etrierilor.

Armatura transversala se dispune constructiv.Pe directia fiecarei laturi,procentul de armare transversala trebuie sa fie mai mare decat 0,1%.Se alege un etrier
perimetral
8(Ae=50,3 mm2) si un etrier interior
8(Ae=50,3 mm2).
-ne=4
-distanta intre etrieri ae

Alegem etrieri
mm
8/100 in zona reazemelor si
8/200 in rest.
ARMARE CU ETRIERI ETAJ1
n=
=0.311
Rt=Rt
(1+0,5n)=0,8
(1+0,5
0,311)=1.27 [N/mm2]
1/27/2015 11:00 AM
29 of 29
perimetral
8(Ae=50,3 mm2).
-ne=4

Alegem etrieri
mm
8/200 in rest.
n=
=0.175
Rt=Rt
(1+0,5n)=0,8
(1+0,5
0,175)=1.2 [N/mm2]

perimetral
8(Ae=50,3 mm2).
-ne=4

Alegem etrieri
mm
8/200 in rest.
n=
=0.037
Rt=Rt
(1+0,5n)=0,8
(1+0,5
0,037)=1.12 [N/mm2]

perimetral
8(Ae=50,3 mm2).
-ne=4

Alegem etrieri
mm
8/200 in rest.
LA PREZENTUL BREVIAR DE CALCUL AM ATASAT SI CELELALTE CALCULE PENTRU STALPI SI GRINZI SUB FORMA DE TABEL, PRECUM SI DIAGRAMELE
REZULTATE DIN ETABS.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site
Vizualizari: 2102
http://www.scrigroup.com/casa-masina/constructii/Breviar-de-calcul-
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea

comenta
Creaza cont nou
Termeni si conditii de utilizare | Contact
SCRIGROUP 2015. All rights reserved
1/27/2015 11:00 AM

Breviar de Calcul Al Elementelor Structurale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de Calcul Al Elementelor Structurale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar de calcul al elementelor structurale

Username / Parola inexistente