i temperatura neobinuit de sczut la suprafaa apei n Pacificul tropical central i estic ; este opus lui El Nino. Rcirea anormal a apelor din estul Oceanului Pacific a fost denumit La Nina, aceasta fiind opusul fenomenului El Nino. La Nina se manifest prin intensificarea vnturilor de est care mping cantitile mari de ap cald de la suprafaa oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o ap mai rece provenit din adncuri. Acest fenomen, provoac la rndul lui, o serie de hazarde, cum sunt ploile musonice puternice n India, ploi abundente i taifunuri n Australia, uragane n sudul Oceanului Atlantic etc. Nu este neobinuit ca o iarn cu El Nio s fie urmat de una cu La Nia, n care efectele climatice sunt, n mare, opuse celor produse de El Nio. La Nia a urmat El Nio de trei ori in 15 ani: dup 1982-1983, 1986-1987 i n 1995. La Nia a aprut din nou n 1998. Cel mai important efort de urmrire al fenomenului a fost TAO, o reea de 70 de balize plutitoare de-a lungul Pacificului ecuatorial. Terminat n 1994, TAO este acum primul sistem de avertizare global asupra schimbrilor de temperatur din ocean. Datorit acestor balize i a altor metode, climatologii au acum destul informaie pentru a dezvolta teorii despre ceea ce se ntmpl n timpuri normale i n timpul fenomenelor El Nino si La Nina.
n zonele unde El Nino determin apariia inundaiilor, La Nina
aduce secete i unde iernile snt neobinuit de blnde din cauza lui El Nino, devin foarte aspre. Cele dou fenomene apar de circa 30 de ori ntr-un interval de o sut de ani. De-a lungul anilor, apariia lui La Nina a fost mult mai puin previzibil dect cea a lui El Nino.Partea pozitiva este ca datorita evolutiei stintei,manifestarile fenomenului pot fi prevazute,salvand multe vieti si permitand chiar exploatarea lui in sens economic prin planificarea recoltelor si a zonelor in care acestea sa fie facute.