Educatia si dezvoltarea personalitatii elevilor

CUPRINS:

1. Conceptul de personalitate si componentele personalitatii elevului ............................. pag 2

2. Modele procesuale ale personalitii ........................................................................pag 2
2.1 Teoria dezvoltarii psihosociale (Erik Erikson) ....................................................... pag 2

3. Personalitatea elevului - univers al cunoaterii.pag 3

4. Concluzii .............................................................................................................................pag 3
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... pag 4

1. CONCEPTUL DE PERSONALITATE
Conceptul de personalitate, circumscrie o realitate dinamic i absolut particular a
fiecrui individ, cu referine cognitive, emoionale, comportamentale i fiziologic interrelaionate.
Dac ne referim la contextul educaional, putem afirma c, personalitatea elevului are un
impact semnificativ asupra ntregului demers de predare i instrucie, desfurat la nivelul colii..
Termenul de personalitate se identifica cu cel de fiinta umana, ce are ca si componente
urmatoarele structuri: temperament, aptitudine, caracter, creativitate, si personalitatea din perspectiva
psihosociala. Ca un sistem complex, personalitatea se structureaza de-a lungul a trei dimensiuni:
1.

o dimensiune corporala - acea latura biologica a personalitatii, programul ereditar,

potentialul uman nativ;

2.

o dimensiune psihica - care se constituie ca rezultat al interactiunii dintre zestrea

ereditara si procesul de socializare, care isi au propriul specific si propriile ei legi;

3.

o dimensiune socio culturala - ce se constituie in urma interventiilor complexe ale

socialului asupra acestui potential uman nativ;

Subiectul uman poate fi studiat si inteles din punct de vedere cognitiv, emotional,
comportamental si biologic.
2. MODELE PROCESUALE ALE PERSONALITII
2.1. Teoria dezvoltarii psihosociale (Erik Erikson)
Erik Erikson psihologul american de origine german, este apreciat ca fiind astzi cel mai
citit psihanalist din Statele Unite. Dup Freud, E. Erikson este teoreticianul psihanalist care a influenat
cel mai puternic studiul dezvoltrii, teoria sa avand relevan pentru psihologia dezvoltrii copilului.
Cercetrile lui Erikson i scrierile sale au extins gndirea psihanalitic la domenii cum ar fi:
antropologia cultural, psihologia social, dezvoltarea copilului, psihologia gestaltist, literartura i
arta. Teoria dezvoltrii personale i sociale a lui Erikson propune abordarea stadial a formrii
personalitii pe latura socializrii. Dac psihologia copilului descrie o dat cu Piaget dezvoltarea
cognitiv a copilului, teoria lui Erik Erikson propune o stadialitate a dezvoltrii cunoaterii sinelui n
interaciunea cu ceilali, respectiv, accentueaz asupra mediului social al dezvoltrii copilului.

n concepia eriksonian, dezvoltarea personalitatii are loc pe tot parcursul vietii, in opt stadii
distinct, fiecare fiind caracterizat de particularitatea relaiei dintre nevoia intern i ordinea social.
Mediul, prin componenta social, are un rol activ n formarea personalitii.

3. PERSONALITATEA ELEVULUI - UNIVERS AL CUNOATERII

Personalitatea constituie direct sau indirect, terenul de intersecie al mai multor discipline
tiinifice, este un univers care incit permanent la cunoatere, dar care niciodat nu poate fi epuizat.
Personalitatea reprezint un sistem de trsturi generale i relativ stabile care definesc un
anumit individ, fcndu-l s se deosebeasc de ceilali.

Termenul de personalitate vine de la

cuvntul etrusc persona ( masc, rolul jucat de actor pe scen) i desemneaz omul considerat sub
toate aspectele: biologico-genetice, psihologice, morale, culturale i sociale. n formarea personalitii
elevului pe lng temperament i caracter se altur i aptitudinile care se formeaz pn n jurul
vrstei de 9-10 ani, ca de exemplu: aptitudini pentru muzic i desen. Procesul de formare a
personalitii depinde n mare msur de condiiile de educaie i instrucie prin intermediul familiei i
colii precum i de condiiile culturale ale mediului n care se dezvolt. De fapt personalitatea
elevului este educat de personalitatea nvtorului, (acesta fiind pe langa parinte un alt model al
elevului), a profesorului ceea ce face necesar o abordare interpersonal, dialogat interaciunii
pedagogice capabile s asigure nu numai dimensiunea informaional-operaional, a transmiterii de
cunotine, ci i dimensiunea uman, psihosocial, a creterii i evoluiei n comun a partenerilor de
interaciune- profesorul i elevul. Personalitatea definete individul uman considerat ca o unitate biopsiho-social i cultural; este o rezultant a factorilor biologici-ereditari, a factorilor care in de
dezvoltarea psihoindividual, a factorilor culturali i sociali.

5. CONCLUZII
Procesul continuu de modelare a personalitii umane este rezultanta interaciunii susinute a
factorilor genetici i factorilor de mediu. La construcia personalitii particip structuri biologice,
comportamentale, cognitive i emoionale, aflate ntr-o perpetuu interaciune. Caracterul dinamic al
dezvoltrii personalitii copilului i elevului deriv inclusiv din elementul cel mai stabil al acesteia,
temperamentul. Avand in vedere parerea mea, familia este prima coal a copilului/elevului, iar
contribuia pe care o are poate favoriza sau ngreuna activitatea colii. Astfel, familia i d copilului
primele informaii despre lumea nconjurtoare, primele norme i reguli de conduit, dar i mediul
propice necesar dorintelor sale. n concluzie, putem admite c familia are un rol important n

conturarea personalitii, avnd n vedere faptul c educaia oferit de familie reprezint factorul
principal n dezvoltarea copilului.

Bibliografie:
-

Erik Erikson. Teoria dezvoltarii psihosociale;

- Allport, G.W., Structura i dezvoltarea personalitii, EDP, 1981/1992;

- Piaget,J. Inhelder, B.- Psihologia copilului, EDP, Bucureti,1968;
- chiopu, U.- Psihologia copilului, EDP, Bucureti, 1975;
- Radu N. (coord.), Psihologia educaiei, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2000.