Sunteți pe pagina 1din 11

Manevre ale masajului

1 Netezirea sau efleurajul


Se face prin alunecari ritmice mai mult sau mai putin
usoare efectuate cu diferite parti ale mainilor in sensul
circulatiei de intoarcere (venoase si capilare) si a celei
de scurgere al limitei in spatiile si vasele limfatice.
Miscarile seamana cu mangaierea si sunt in realitate
actiuni de impingere si tragere a mainilor pe suprafete
mai mult sau mai putin intinse ale pielii cu o presiune si
un ritm variabil dupa necesitati
Clasificarea netezirilor:
1 dpdv al tehnicii de executie
2 din punctde vedere al modului de lucru al mainilor
3 din punct de vedere metodic
4 din punct de vedere al specificului zonei (regiuni)
1 dpdv al tehnicilor de executie:
-cu degetele se cuprinde regiunea intre police si
celelalte degete se aplica pe suprafete mici si rotunjite
-cu fata palmara sau dorsala a mainii pentru suprafetele
plane, intinse (spatele) degetele fiind intinse, lipite sau
departate intre ele
-cu radacina mainilor
-cu marginea cubitala (taisu mainii

-cu pumni nchisi se folosesc cand dorim sa actionam in


profunzime
2 dpdv al modului de lucru al mainilor
-manevre simultane se aplica cu ambele maini de odata
longitudinal, pe zonele lungi si toata suprafata
interesata (regiunea dorsolombara, membre superioare
si membre imferioare)
-manevre alternative se fac pe 3 directii cu lungimi
variabile:
A lungi
B medii (pe regiunea scapulara pe segmentele
membrelor).
C scurte cu sens trasversal: acestea sunt foarte scurte
si foarte apasate au rol important in tratarea
induratiilor, nodozitatilor fibroscleroase si in
dezagregarea si imprastierea imfiltratiilor din tesuturile
profunde.
3 din punct de vedere metodic
-netezire introductiva
-netezirea intre alte manevre
-netezirea finala
A netzirea introductiva se face in ritm si intensitate
crescanda are caracter simulator urmarind acomodarea
pacientului cu urmatoarele manevre.
B netezirea intre alte manevre se face pentru evitarea
trecerii bruste de la o manevra la alta si de a se realiza
efectul mecanic al masajului (eliminarea si drenarea

lipidelor imflltrate si adunate intre tesuturi in urma


celorlalte manevre)
C netezirea finala se face la incheierea sedintei de
masaj in descrestere treptata a ritmului si intensitatii
obtinanduse un efect calmant (sedativ) asupra
pacientului
Ritmul netezirii trebuie sa depaseasca cu putin viteza
de intoarcere a sangelui prin vene.
4 dpdv al specificului regiunii
In regiunile cu pilozitate crescuta netezirea se face in
pieptene sau perie cu scopul eviarii epilarii
Pentru alunecarile superficiale netezirea se face cu
degetele in semiflexie si departate intre ele iar pentru
alunecari profunde pe muschii profunzi netezirea se
poate face si cu nodozitatile articulare ale degetelor
flexate pumnul fiind inchis
Pentru membre netezirea se poate face si cu mainile
asezate in priza circulara la acelasi nivel sau cu o mana
deasupra celeilalte in functie de grosimea secmentului
Netezirea profunda poate fi insotita de vibratii intarind
astfel efectul de relaxare.
Efectele generale ale netezirii:
Activarea circulatiei sangvine din vene si capilare a
circulatiei de intoarcere
Mentinerea elasticitatii pielii

Stimularea functiei de excresie al glandelorceea ce duce


la favorizarea procesului de eliminare a sudorii si a
secretiilor sebacee.
-indepartarea celulelor cornoase epidermice
-curatarea pielii de impuritati )celule moarte saruri)
-linistirea si calmarea durerilor.
-relaxarea musculara si neuropsihica a pacientului
Excitarea pielii prin netezire determina vasodilatatia cu
aparitia cu aparitia de hiperemie cutanata prin
contractia muschiului erector se realizeaza simularea
functiilor antimicrobienisi anteparazitare a
tegumentului.
Netezirea pe calea ei reflexa produce excitarea
receptorilor senzitivosenzoriali reprezentati de
exterioproprioreceptori.

Framantarea sau petrisajul


Framantarea este socotita manevra cea mai adecvata
pentru masajul tesuturilor moi profunde si a muschilor
se executa prin prinderea muschilor si altor tesuturi
profunde, ridicarea lor si stoarcerea prin comprimare
intre degete sau intre degete si palma sau prin presiune
pe plan profund.
In functie de regiune framantatul se exercita:
-in cuta pe regiuni intintinse si plate (spate si membre),
cu priza in functie de stratul protector Si de grosimea
stratului de masat.

-intre police si index (degete)


-intre degete si radacina mainii
-intre varfurile degetelor miscarile se executa prin
deplasarea mainilor din aproape in aproape (centimetru
cu centimetru) in sens longitudinal sau transversal
Framantarea se mai aplica si circular (la membre)
contratimp serpuit, contratimp inel si bratara.
Framantarea se poate aplica in cazul unor mase
voluminoase si cu pumnii (cubital sau palmar)
regiunea fesiera si coapse
Tipurile de framantare cu o mana cu 2 si contratimul.
Efectele framantarii: pe cale mecanica se favorizeaza
circulatia profunda si eliminarea produsilor toxicide
metabolism si a catabolizilor anaerobi. Se mentine
troficitatea musculara normala, se dezvolta elasticitatea
musculara prevenind astfel aparitia rupturilor musculare
in cazul contractiilor bruste
Sunt simulate: excitabilitatea, contractibilitatea si
conductibilitatea muschilor. Astfel se explica
recuperarea prin procedeul de framantat a straturilor de
atonie, atrofie si insuficienta musculara produse ca
urmare a imobilizarii prelungite dupa diferite
traumatisme sau datorita unor afectiuni specifice
musculare.
Frictiunea
Este manevra fundamentala de masaj care consta in
apasarea si deplasarea tegumentelor si tesuturilor

subcutanate din planurile profunde in limita elasticitatii


lor.
Dpdv tehnic manevra se poate executa astfel:
-cu fata palmara a degetelor mainii (in regiuni mici cu
indexul peste care apasam cu mijlociul), cu indexul si
mediusul de o parte si de alta a coloanei si a coastelor,
cu indxul mediusul si inelarul pe suprafete mai mari
Cand se aplica pe zone foarte restranse se face cu
varful policelui sau varful celor 3 degete exemplu
spatiile interosoase pe fata dorsala a mainilor si
picioarelor
-cu marginea cubitala a mainii
-cu radacina mainii
-cu fata dorsala a umnului strans
-cu nodozitatile pumnului
-cu eminenta tenara (zona palmara din prelungirea
policelui) sau cu eminenta hipotenara (zona palmara
din prelungirea degetului mic) pe zone cu sensibilitate
mare
In functie de forma imprimata materiei unghiul este mai
mare sau mai mic. Cu cat unghiul este mai mare forta
de penetrtie este mai mare.
Sensul frictiunii este liniar sau circular.
In sens liniar, frictiunile se fac pe zone sarace in tesuturi
moi si mai putin suple: articulatii si regiuni cu tendoane
(treimea anterioara a antebratelor si gambelor).

Intensitatea manevrelor trebuie adaptata sensibilitatii


pielii si a tesuturilor pentru evitarea durerii. Aceasta
manevra este pentru tesuturile moi subcutanate si
muschilor de suprafata (muchiul pielos al fetei)
Frictiunea creste mobilizarea tesitilui gas din hipoderm
prin stimularea factorilor care ard grasimile rezultand
scaderea stratului de grasime.
Alaturi de netezire frictiunea mentine supletea si
elasticitatea pielii prin prevenirea depunerii sarurilor de
calciu in fibrele elastice (la batrani ele produc
stimularea regenerarii si cicatrizarii tegumentului prin
imbunatatirea conditiilor trofice locale). Frictiunea
mareste permeabilitatea locala pentru diverse
medicamente (aplicatiile locale de unguiente). Acest
procedeu ete util in inlaturarea procesului de cicatrizare
in traumatisme, hematoame organizate sau imflamatii
locale rezultand elasticitatea tesuturilor, dar ATENTIE
frictiunile sunt contraindicate in procesele imflamtorii
acute si in hemoragii (intensifica imflamatiile, mareste
sangerarea).
Pein mwcanisme reflexe frictiunea duce la eliberarea
unor substante specifice: histamina, acetil-colina,
bradikinina, considerate mediatori chimici care
favorizeaza circulatia locala, rezultand resorbtie
edemelor ce apar dupa traumatisme.
Frictiunea are si efecte locale de tip anestezic prin
scaderea sensibilitatii dureroase a terminatiilor
nervoase (receptorii pielii)maiales executata intr-un
timp lent si prelungit. Are efect asupra circulatiei
nervoase si limftice: prevenirea stazei sangvine si

limfatice. Are efect de relaare pentru muschi contractati


si obositi.
Tehnica de eecutie
Mscarile liniare se executa prin scurte deplasari de 3 4
miscari sus jossi de 3 4 ori dreapa stanga pe o lungime
de maxim 1 cm in interval de o secunda
Miscarile circulre se efectuiaza 3 4 miscari dreapta 3 4
miscari anga dreapta in maxim un cm intr-o secunda
Baterea sau tapotamentul
Reprezinta o manevra fundamentlala de masaj care
consta in aplicarea pe piele a unor serii de lovituri
scurte si ritmice la distanta mica una de alta intrun ritm
foarte viu.
Pe portiunea cu tesuturi moi mai dezvoltate intensitatea
loviturilor este mai crescuta. Loviturile trebuie efectuate
cu o mare presibilitate si mobilitate din articulatia
pumnului. Este un element esentiial ca executia
tapotamentuluica mainile sa nu cada cu rigiditatea unor
maini crispate din articulatiile radio-cubito-carpiene.
Intensitatea manevrei se va adapta sensibilitatii
tesuturilor tratate. Mainile terapeutului trebuie sa fie
mobile si suple. Actiunea specifica a manevrelor de
batere este excitanta-stimulanta, motiv pentru care se
executa dupa ce corpul a fost pregtit de manevrele
precedente.
Efectele benefice:
-reduce sensibilitatea nervilor periferici

-efectele sunt predominant excitanteprin actiuni asupra


receptorilor pielii si a tesuturilor subcutanate
conjunctive si prin activarea circulatiei care provoaca
inrosirea pielii si cresterea temperaturii locale.
Tapotamentul provoaca o crestere a excitabilitatii
neuromotorii prin stimularea receptorilor nervosi de la
nivelul muschiilor si tendoanelor ceea ce duce la
cresterea tonusului muscular.
Fiind un procedeu forte stimuleaza factorii care
descompun si mobilizeaza grasimile din tesuturile
subcutanate. Contribuind astfel la micsorarea volumului
stratului adipos subcutanat. Toate aceste efecte sunt
benefice in combaterea hiipotoniilor (scaderea
tonusului) si hipotrofiilor (scaderea volumului)
musculare cauzate de inactivitate sau de imobilizari in
aparate gipsate
Formele de tapotament
1 cu mainile caus (ventuza)
2 cu partea cubitala (tocatul) se foloseste marginea
cubitala a mainilor se loveste cu degenete putin
departate care dupa lovite se lovesc unul de altul
rezultand o vibratie placuta asupra tesuturilor. Pentru o
lovire putin mai dura aceasta se va face cu partea
cubitala a palmei.
3cu pumnul inchis lovitura se executa cu parrtea
cubitala a pumnului astfel inct sa se asigure
elasticitatea loviturii si sa se evite aparitia senzatiei
dureroase. Tapotamentul cu pumnul se aplica pe zone
cu musculatura bine dzvoltata si mai putin sensibila.

4 cu fata palmara a mainilor cu degetele intinse


procedeu numit plescait. Mainile cad liber pe regiunea
masata. Miscarile mainilor si antebratelor se fac din
articulatiile pumnilor si coatelor
5 cu dosu mainilor degetele sunt usor plectate iar
loviturile se aplica cu falangele distale.
6 cu varful degetelor (percutatul) degetele sunt usor
flectate si departate
7 picaturi de ploaie se fac cu pulpa degetelor alternativ
index mijlociu inelar tinand degetele intinse.

Vibratiile
Reprezinta o manevra fundamentala de masaj care
consta in executarea unor miscari oscilatorii, a unor
trepidatii fine, mai mult sau mai putin ritmice, a unor
presiuni intermitente producand astfel o deplasare mica
a tegumentelor si a tesuturilor subcutanate. Pot fi
executate in plan orizontal sau in plan vertical. Cele in
plan orizontal au efect mai mult local cele in plan
vertical sunt foarte profunde. Miscarile vibratorii
executae se aseamana cu un tremurat dirijat constient
ce antreneaza muschii mainii, antebratului si bratului,
implicit articulatiile pumnilor, coatelor si umerilor. Acest
tremurat se aplica pe piele prin intermediul: degetul
mare 2 degete a palmei sau a celor 2 maini. Vibratiile
manuale nu pot fi perfect ritmice, nu pot produce
miscari oscilatorii si presiuni uniforme, nu pot fi aplicate
un timp indelungat, deuarece sunt dificil de executat si

obosesc rapid mainile maseorului. Deuarece mainile


maseorului sunt calde, moi si se muleaza bine pe
suprafata masata, manevra este agreata mai mult
decat vibratiile aparatelor mecanice
Vibratiile superficiale, fine, prelungite au efect calmant,
reduc sensibilitatea pielii si a tesuturilor subcutanate,
produc o senzatie placuta de incalzire si relaxare
musculara.
Vibratiile profunde produc o activare a circulatiei
sangelui cu efecte descongestive. Cele mai bune efecte
se obtin pe traiectul nervilor periferici, pe insertiile
tendino-musculare si in zonele periarticulare. Ele
actioneaza mecanic local dar maiales reflex cu efect
calmant local, regional, general. Este manevra cu
efectul cel mai profund