Nerespectarea Standardelor de Stat este urmirit4 conform legll. Reproducerea tnterzisi. 26 Pag. Preful Let 5,75 Cod CUPS REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA 8 CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUNTA ‘SI TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN 624.025.4 :6987 , STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 10107/2-77 CONSTRUCTIT CIVILE, INDUSTRIALE st AGRICOLE — | PLANSEE CURENTE DIN PLACI $I GRINZI DIN BETON ARMAT $I BETON PRECOMPRIMAT Inlocuieste : STAS 3599-52 Ciasiticarea alfanumerich re ri i aledtul a oe Preseripfii de caleul gi aledtuire aa Non industria, industrial and Constructions civites, industrciles | Tpankuoncrte, upomiuensio agricultarat building ‘t_agtlcoles ceatcwoxoonferoenunce- Rowerpyietnm COMMON FLOORS, SLABS AND | PLANCHERS & DALLES Ev pourres | TIEPERPBITIA SKETESOBETOH. ‘BEAMS OF REINFORCED OR EN BETON ARME ET BETON | HBIE C TLTHTAMM It BAZTRAMI PRESTRESSED CONCRETE PRECONTRAINT Hpeancanna san pacxova x Design requirements Specifications. de caleat ‘covranaeuni 1, GENERATITAPT 1.1. Prezentul standard se refer’ la prevederile pentru calculul si aleatuirea plangeelor curente din plici si grinzi, din beton armat gijsau beton precomprimat, realizate monolit sau din elemente prefabrieate monolitizate intre ele, in conformitate cu prevederile generale din STAS 10107/1-77. 1.2. Prin plangee curente din plici gi grinzi se infoleg acole plangee alesituite din : — pliei cu deschideri mai mari decit 70 cm gi cu reazeme liniare (grinzi, zidarie, diafragme de beton), si — grini pe o directie sau grinzi pe dows directii, in acest ultim eaz grinzile de pe 0 direetie rezemind pe celelalte (grinzile secundare reazema pe grinzile principale). Prevederile prezentului standard se aplic& gi plangeelor aledtuite numai din plici rezemate pe zidirie, en sau firk centuri, sau pe diafragme. 1.3. Plicile plangeelor curente au form dreptunghiularé sau asimilabili acesteia. Ele pot fi armate in cimp pe una sau pe dous directii. 1.4. Plicile armate pe o directie sint : @) Plici incastrate pe o laturi gi libere pe celelalte laturi, la care armtura de resis- tenfi este dispusi perpendicular pe latura incastrata (plici in consol — fig. 1 a) 5 b) Plici rezemate pe dowd laturi paralele si libere pe celelalte dow’ laturi, la care armatura de rezistenti este dispusi perpendicular pe laturile rezemate (fig. 1 6) ; 6) Plici eu raportul intre Iatura Iunga si Intura scurté mai mare decit 2, la care arma- tura de rezistent& este dispusi perpendicular pe laturile lungi. Ele pot fi: — ineastrate pe una dintre laturile Iungi, rezemate pe una dintre laturile scurte gi libere pe celelalte dowd laturi (fig. 1 0); — ineastrate pe una dintre Inturile Iungi, libere pe cealalté latur& lung’ gi rezemate pe cele dou laturi sourte (fig. 1 4); — libere pe una dintre laturile scurte si rezemate pe celelalte laturi (fig. 1 ¢) — rezemate pe tot conturul (fig. 1). Plicile armate pe doud direcfii au raportul intre latura Jung’ gi latura scurt& mai sau egal cu 2 gi sint rezemate pe: — doua laturi adiacente (cel pugin una incastrata) si libere pe celelalte laturi (fig. 1 9) 5 — trei laturi gi libere pe a patra laturd (fig. 1h); — tot conturul (fig. 1 4). ons IAVATIE. — Plicile care se tneadreazi tn conditille mentionate pentru armarea pe dow diteeti, cu folleitct relat miei qi raportul lauriler aproplat de 2, se permite si fie calculate ea plicl frmnate peo direcfie, dispunind arméturi de repartifie peratele cu laturilelungi, dacd accastt Solupie conduce la un consuim total de armatura mai reds declt armarea pe doud diectil. ‘Aprobat de : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat inifial tn + 1952 Data intrdrll tn vigoare : Str. Roma 32-34 BUCURESTI Reviauit in : 1960 91 1978 1977-04-01 Telex 11312 CNST RSTAS 10107/2-77 ° . 4 { ” { oa 2 or 4 of -e a or 77777 loturk mneastrars amy Latur rezemacs ” ! > ace desma inp Fig. 1 16. Caloulul si aledtuirea constructivit a plicilor gi grinzilor plangeelor curente se face cu Tespectarea prevederilor din STAS 10107/0-76. 2, PREVEDERI GENERALE DE CALCUL 2.1. Determinarea solicitarilor in plicile gi grinzile plangeelor curente ponte fi fieut’ printr-un caleul static : — in domeniul elastic (pet. 3); — simplificat in domeniul plastic (tig. 4) ; — in domeniul plastic, prin modificarea rezultatelor ealeulului in domeniul clastic (pet. 5). 22. — Ori de cite ori aint indeplinite condifiile de aplicabilitate ale calculului simplificat in domeniul plastic, menfionate la pet. 4, se recomanda. sh se utilizeze acest ealeul. In celelalto cazuri, se va tatrebuinfa calculul in domeniul elastic sau, dack rezulta avan- taje tehnico-economice (0 reducere a consumului de ofel, o mai bun’ agezare a arméturilor), caleulgl in domenial plastic prin modificarea rezultatelor caleulelor in domeniul elastic. Calenlul in domeniul elastic se aplick l — plangeele solicitate de inecdiredri tehnologice cu caracter dinamic ; — plangeele la care se pun conditii speciale de limitare a deschiderii fisurilor; — elementele din beton precomprimat: ale plangeelor ; — clementele din beton armat avind diferenfa dintre procentele de arm&turi intins’ “si comprimati (p — p’) mai mare dectt valorile limita din tabelul 1; — elementele Ia care raportul ¢ dintre incdrearea de lung’ durati gi incérearea total, este mai mare decit 0,75. In acest caz se permite efectuarea calculului in domeniul plastic, ou conditia ca valorile deschiderit fisurilor calculate si fie majorate prin fumultire cu coeficientul 1,2 (se admite si se utilizeze condifiile din tabelul V3 STAS 10107/0-76, inmulfind valorile rapoartelor i din tabel eu coeficientul 1,2). ‘Tipu armaturit lon 37 pc 52, [pc 60 si STINE,| | | | | | Diferenfa procentelor de armare se considera : in care: 2, —lafimea elementului in dreptul axei neutre, In starea limit’ de rezistenfa. 2.3. — La plicile gi grinzile continue ale plangeelor, inedredrile temporare pot aleitui impreun& cu inedredrile permanente una sau mai multe scheme de inc&rcare. 2.4. Solicitirile care apar in sectiunile plicilor gi grinzilor continue calculate in domeniul ‘elastic, Ia care inediredrile pot aledtui mai multe scheme de inedircare, se determin’ pentru schema de inedreare cea mai defavorabilé corespunzitoare fiecirei sectiuni. Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un cimp, fneiirearea permanent se consider’ aplicati in toate deschiderile, iar inedrearea temporari in deschiderea respectiva, precum gi in deschideri alternante (fig. 2a). Pentru determinarea momentului maxim negativ My, intr-un clmp, Inedircarea ‘permanent se consider aplicaté in toate deschiderile, iar inedrearea temporara in deschiderile adiacente celei considerate, precum si in deschideri alternante (fig. 2a). Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem, inelircarea perma- nent se consider aplicata in toate deschiderile, iar incdrearea temporari in deschiderile adia- cente reazemului respectiv, precum gi in deschideri alternante (fig. 2 8). fog : ‘max 6) Fig. 2 2.5, Dimensionarea grinzilor continue 1a care inedretrile pot aledtui mai multe scheme de fnedireare se face pe baza inflisuritoarelor momentelor pozitive si negative de caleul. 2.6. La plicile mirginite pe tot conturul de grinzi, diafragme sau de centuri legate monolit eu ele, momentele incovoietoare maxime pot fi miegorate dup cum urmeazi : — cu 20% in toate cimpurile intermediare gi pe toate rezemele intermediare, ineepind en al doilea reazem intermediar ; eu 20% in elmpurite marginale gi pe primul reazem intermedia, dact = < 1,55 = 610% in cimpurile marginal gpe primal reazem intermedinr, aae8 1,5 << 2,0, fm care: J, eschiderea de calcul a plicii marginale pe directia paralel& eu marginea plangeului; 1 —_Reschiderea de caleul a plieii marginale pe directia perpendiculard pe mangi- nea. plangeului. OBSERVATIE.— La pills armate peo sngurk diese ns face nick reduere fm eimpurle marg- tale gl pe primul reazem Intermediar. STAS 10107/2-77STAS 10107/2-77 2.7. Reactiunile plicilor armate pe dowd direcfii, solicitate de incirciri permanente si temporare uniform distribuite, se determink considerind e& reazemele preiau ineiresrile apli- cate pe portiunile de plac aferente acestora, delimitate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile rezemate ale plicilor (fig. 3). Loin 4 a) amin b)

S-ar putea să vă placă și

• Robert Ludlum Opis

  

  Document1 pagină

  Robert Ludlum Opis

  Ovidiu Iulian Lazurca

  Încă nu există evaluări
• Robert Ludlum - Suprematia Lui Bourne (Ibuc - Info)

  

  Document525 pagini

  Robert Ludlum - Suprematia Lui Bourne (Ibuc - Info)

  Ovidiu Iulian Lazurca

  50% (2)
• Opis Legislatie SSM

  

  Document1 pagină

  Opis Legislatie SSM

  Ovidiu Iulian Lazurca

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Expertizare Ba - 4

  

  Document116 pagini

  Expertizare Ba - 4

  falcone87

  100% (1)
• Reabilitarea Cladirilor Din Zidarie

  

  Document16 pagini

  Reabilitarea Cladirilor Din Zidarie

  Ovidiu Iulian Lazurca

  Încă nu există evaluări