Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice

Catedra Finane i Bnci

REFERAT
Tema: Dileme etice n afaceri

A efectuat :

Gumenco Corina
Grupa:FB 1203

Chiinu 2015
1

CUPRINS

1. Capitolul I

Principii practice ale eticii n afaceri...........................................3-6

2.

Capitolul II Codurile de etic ale organizaiilor............................................7-8

3.

Capitolul III Dileme etice in afacerile internationale..................................9-14

4. Bibliografie..............................................................................
....................................15

Capitolul I
Principii practice ale eticii n afaceri
Etica reprezint un sistem de principii morale i de metode pentru aplicarea acestora,
furniznd instrumentele pentru elaborarea judecii morale.n acest sens, trebuie s se in
seama de o serie de principii etice ce caracterizeaz conduita curent. Principiile etice se
refer la conduita curent, la obiceiurile i atitudinile oamenilor cu privire la conceptele
generale de bine i ru, de adevr i minciun, de echitate i discriminare, libertate i
constrngere etc.
Unii autori consider c etica se construiete pe baza urmtoarelor principii:

Principiul egalitii n faa normelor;

Principiul claritii i clarificrii conceptelor, poziiilor etc.

a) Principiul egalitii n faa normelor

Morala nu este fcut pentru eroi i sfini, nici pentru genii, ci pentru oamenii obinuii.
Aceasta nu nseamn c eroii, sfinii i geniile nu trebuie s se supun normelor morale, ci
subliniaz doar faptul c morala este regula, nu excepia.
Cnd vorbim despre egalitatea ntre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectual,
biologic, estetic, ci la egalitatea lor n faa principiilor i normelor morale, la egalitatea n
faa legii, tot aa cum, din punct de vedere religios ne referim la faptul c, n faa lui
Dumnezeu, toi suntem egali. Pentru ca o astfel de egalitate s fie posibil, principiile i
normele morale trebuie s fie accesibile ca nelegere, indiferent de gradul de educaie al
persoanei i, n acelai timp, ele trebuie s fie practicabile.
Spre deosebire de achiziiile intelectuale, principiile i normele morale trebuie s fie
accesibile i fezabile pentru orice persoan, indiferent de nivelul ei intelectual, atta timp ct
ea are discernmnt. Recunoaterea discernmntului este o condiie a autonomiei, libertii i
responsabilitii.
Viaa cotidian nu implic dect rar acte exemplare (de exemplu, situaii care cer sacrificiul
suprem pentru alii sau pentru o cauz). Prin urmare, coninutul moralei rspunde n mare
msur dilemelor de zi cu zi i se adreseaz oricui se confrunt cu astfel de dileme puse n
termenii a ceea ce am numit mai sus "probleme morale".
b) Principiul claritii i clarificrii (conceptelor, poziiilor).
ntr-o societate deschis, pluralist, oamenii pot s-i enune clar poziia fa de o problem
moral i s acioneze n consecin. De exemplu, dac un medic crede c avortul este imoral
(este crim), el poate opta s lucreze ntr-o clinic n care nu se fac avorturi sau s rmn
doar obstetrician. Dac o persoan este neinteresat s acioneze pentru binele public, moral
3

ar fi s nu se implice n politic sau n administraie public. Aici apare ca evident i

diferena fa de poziii fundamentaliste: o religie este impus ca moral de stat i transferat
integral sau aproape integral n legislaie.
Normele i principiile etice sunt diferite i percepute diferit n culturi diferite; ele apar sau
dispar n contexte social-culturale relativ omogene. Cu toate acestea, exist norme morale
care trebuie s se supun principiului universalitii, s fie aplicabile oricui, oriunde i oricnd.
Ele au caracter absolut i obiectiv, nu depind de credine, sentimente i obiceiuri particulare.
Promovarea unui comportament etic adecvat, att din partea managerilor ct i a
subordonailor, are o importan capital, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale
ntregii organizaii.
a) Comunicarea onest i tratamentul corect, fa de clienii firmei
Produsele trebuie s fie de calitate, sigure, s aib instruciuni de folosire, avertismente asupra
efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator, etc.
Supoziia general pe care se bazeaz comerul este cea a consumatorului adult, dotat cu
discernmnt, inteligent, capabil s-i dea seama de riscuri, responsabil (ceea ce, de exemplu,
nu se potrivete copiilor cnd este vorba despre jucrii periculoase, de igri, buturi, filme
excesiv de violente sau obscene). n cazul productorului exist presupoziia c este matur,
inteligent, responsabil, bine intenionat. Ce se ntmpl ns n cazul n care consumatorul
este iresponsabil iar productorul este necalificat? Piaa singur nu poate s reglementeze
astfel de situaii. Uneori ceea ce se ofer pe pia nu doar c nu satisface o nevoie, dar, mai
mult, poate s lezeze interesele consumatorului. De exemplu, utilizarea excesiv a imaginilor
de femei n reclame la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de eterne
servitoare ale familiei iar utilizarea excesiv a imaginii femeilor ca trup ntrete imaginea c
femeile sunt obiect sexual. Reclama promoveaz utilizarea femeilor ca obiecte i a sexului ca
mijloc de manipulare. Ea poate ntrii prejudecile rasiale.
Reclama uzeaz de minciuni, iluzii pozitive (vei cuceri lumea dac foloseti parfumul X), de
seducie, kitsch. Este sistematic nclcat principiul adevrului (al veridicitii).

b) Comunicarea onest i tratamentul corect, fa de angajai

Angajaii sunt tratai adesea ca o marf, dei sunt fiine umane, cu scopuri n sine. Cele mai
dezumanizante tratamente se aplic mai ales n zonele n care exist o pia a forei de munc
caracterizat de monopson (un singur cumprtor al forei de munc).
Etica n relaiile dintre angajat i firm impune introducerea i utilizarea unor categorii de
principii i norme.
Drepturile angajailor i reglementari n privina loialitii fa de companie sunt extrem de
importante. Tratarea angajailor ca pe o pies pur nlocuibil, respectiv un simplu mijloc,
conduce la faptul c i ei trateaz compania ca pe o staie de tranziie, o simpl surs de
4

salariu i beneficii. Loialitatea fa de companie se contureaz prin obligaiile reciproce, prin

atribuire de roluri i responsabiliti. Unele dintre acestea sunt contractuale i legale, dar ele
nu ajung dect pentru ndeplinirea sarcinilor i nu au o component etic: O slujb nu e
niciodat doar o slujb. Exist mereu o dimensiune moral: mndria fa de propriile
produse, spiritul de echip, grija fa de bunstarea companiei, ataamentul fa de colegi etc.
Uneori exist conflicte de valori ntre valorile companiei i cele personale. n acest caz, unii
angajai trag semnale de alarm, i critic public propria companie.
c) Comunicarea onest i tratamentul corect, fa de acionari.
Un comportament etic presupune gestiune corect, loialitate, informare, transparen,
confidenialitate, etc.
d) Comunicarea onest i tratamentul corect,fa de comunitate
Protejarea mediului, contribuie la soluionarea problemelor sociale, respectarea diversitii
culturale.
Tot din categoria principiilor etice fac parte:
consideraia special - adic tratamentul corect standard poate fi modificat pentru situaii
speciale cum ar fi: ajutorarea unui vechi angajat, prioritatea la angajare pentru o persoan
cu nevoi speciale, comanda dat unui furnizor loial, aflat ns n impas;
competiia onest - prin evitarea mituirii i a altor mijloace care nu sunt oneste n vederea
obinerii unei comenzi;
responsabilitatea fa de organizaie - acionnd pentru binele ntregii organizaii nu doar
n interes propriu, evitnd risipa i ineficiena;
respectarea legii - evitarea pe ci legale a impozitrii nu prin evaziune ci prin urmarea
spiritului i literei legii.
Un sondaj realizat n luna iunie 2000 de ctre BNA Daily Labor Report n colaborare cu
Ethics Resource Center avnd ca scop determinarea modului n care angajaii percep etica la
locul de munc a relevat faptul c, valori ca onestitatea, dreptatea, adevrul la locul de munc,
sunt eseniale pentru o afacere de succes. Un astfel de sondaj a fost realizat i n anul 1994,
ceea a permis specialitilor aprecierea evoluiei comportamentului firmelor n acest domeniu.
Rezultatele sondajului au relevat faptul c numrul firmelor care au elaborat i implementat
coduri etice a crescut de la 60% n 1994 la 79% n anul 2000. Numrul programelor de
training pe probleme de etic a crescut, de asemenea. 55% dintre firme au afirmat c le
utilizeaz n prezent, fa de 30%, n anul 1994. Jumtate dintre intervievai au declarat c , n
cadrul firmelor lor exist aa-numitele ethics advice lines, care ofer posibiliti de obinere
a unor sfaturi pe probleme de etic.
Exemple de principii universale:
5

 Onestitate exprim adevrul n cuvintele i n comportamentul meu, sunt sincer; nu doar

exprim adevrul, dar sunt i corect.
Grij nevoile i sentimentele altora sunt importante pentru mine, iar aciunile mele
reflect acest lucru.
Respect tiu c fiecare persoan este valoroas i c trebuie tratat ca atare.
Corectitudine cred n egalitate i justiie i acionez pentru a m asigura c toi oamenii
sunt tratai cu demnitate.
Responsabilitate tiu ce nu ar trebui s fac, ce am de fcut i ce ar trebui s fac; mi
onorez angajamentele.
Solicitudine ncerc s i ajut pe ceilali i mi pas de nevoile lor.
Excelen fac tot ce pot, ct mai bine; acionez pe msura potenialului meu deplin.
Curaj fac ceea ce trebuie, chiar dac este greu sau incomod.
Integritate mi exprim convingerile i valorile.
Leadership sunt dispus s ies n fa i s m constitui ca un bun exemplu.
Exemple de principii practice ale eticii n afaceri:
1. Respectarea confidenialitii informaiilor: de ctre salariat fa de firm; de ctre
furnizor fa de clieni; de ctre negociator fa de exterior etc.;
2. Sensibilitatea fa de conflictele de interese;
3. Respect fa de regulile de drept;
4. Contiin profesional, profesionalism;
5. Loialitate i bun credin;
6. Simul responsabilitii;
7. Respectarea drepturilor, libertilor celorlali;
8. Respectarea fiinei umane etc.
Este recunoscut de ntreaga umanitate c n coninutul lor, cele 10 Porunci biblice sunt tot
attea legi etice universal valabile i verificabile. Din aceast perspectiv s-a instituionalizat
practica general conform creia oamenii care ncalc preceptele etice absolute trebuie s fie
pregtii s suporte consecinele, indiferent dac aceste precepte au fost evideniate i
sistematizate n coduri etice sau sisteme legale sau acioneaz n mod spontan, prin tradiiile
culturale ale colectivitii umane.
6

Capitolul II
Codurile de etic ale organizaiilor
Nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar precizate n codurile etice. nc de
acum dou decenii multe din marile corporaiile au instituit programe etice i au angajat
funcionari care s monitorizeze comportamentele etice n organizaii. Iniial, codurile au fost
dezvoltate de grupuri profesionale sub forma unor reguli deontologice i abia apoi, s-a
nregistrat o explozie a acestora n cadrul organizaiilor. Specialitii argumenteaz c acest
lucru a fost posibil, deoarece fr un program i o activitate cu caracter formal, nu pot fi
ncurajate practicile etice.
Codul de etic poate fi definit prin mai multe moduri:
1. un ansamblu de percepte, prescripii de conduit pentru diverse aspecte ale valorii morale
de drept, socio-profesionale;
2. o declaraie formal care constituie un ghid etic pentru modul n care oamenii dintr-o
organizaie trebuie s acioneze i s ia decizii;
3. un ghid al practicilor de afaceri care direcioneaz comportamentele umane individuale i
de grup;
4. un document formal care statueaz normele i credinele, reflect valorile obiective i
principiile promovate de o firm, reflectnd gradul de cultur al firmei.
Prin codurile etice se ncearc rezolvarea unor conflicte de interese n mediul intern i n
relaiile externe ale organizaiei respectiv, statuarea unor principii i cerine care s-i fac pe
manageri mai sensibili la problemele etice. Ele nu conin precepte pur teoretice, ci stabilesc
semnificaii practice, utile pentru toi membrii organizaiei. Aceasta nu nseamn c un cod de
etic asigur automat un comportament moral sau c poate acoperi toate situaiile ntlnite n
viaa organizaional. Limita de aciune a codurilor etice const n formularea lor n termeni
generali tocmai pentru c, la nceput, managerii i subordonaii lor se afl n incapacitatea de a
identifica toate problemele etice care pot aprea.
Principalele caracteristici ale unui cod de etic sunt:

s fie riguroase, s prevad clar idealurile i/sau obligaiile;

nu trebuie folosite n interes propriu; nu vor servi unei profesiuni n defavoarea interesului
public;

trebuie s protejeze interesul public;

s fie specifice i oneste;

trebuie s prevad i pedepse, penalizri;

trebuie s stabileasc anumite prioriti adic, adevratele valori ale firmei;

s provin de la o autoritate legitim;

s nu contravin altor legi (ex. Constituia);

s fie posibile din punct de vedere fizic i moral;

s fie ct mai simple i accesibile.

De obicei, difuzarea codurilor etice are loc n mai multe moduri:

mese rotunde de sensibilizare,

anunarea codului n preliminariile concursului de angajare,

anexarea codului la contractul de munc i semnarea unei adeziuni.

Coninutul unui cod de conduit etic al unei companii

Toate codurilor de etic i regulamentele de ordine interioar ale companiilor conin elemente
din prevederile de mai jos. Lista prevederilor nu este complet, i nici titlurile categoriilor nu
sunt definitive sau singulare. Companiile au tendina s-i eticheteze i s-i clasifice
prevederile codului de etic n multe metode diferite, n funcie de caracteristicile unice ale
acestora, de scopurile lor i interese specifice.
n mod asemntor, coninutul codului poate varia semnificativ de la o companie la alta, n
funcie de ramura n care acestea activeaz, de regulamente/cerine i de scopurile codului.

Capitolul III
Dileme etice in afacerile internationale
Adevaratele probleme sensibile de etica in afacerile internationale sunt altele. Conform
punctului meu de vedere, sunt de discutat din perspectiva etica numai acele decizii si actiuni
care, desi sunt toate legale, nu au toate aceeasi semnificatie si valoare morala. Agentii care
opereaza pe piata mondiala intampina numeroase dileme de natura etica, ori de cate ori sunt in
situatia de a-si desfasura activitatea in conformitate cu legislatia dintr-o anumita tara straina,
care vine insa mai mult sau mai putin flagrant in conflict atat cu legile din tara de origine, cat
si cu setul de valori morale pe care le afirma o corporatie in codul sau etic. In cele ce urmeaza
voi mentiona foarte succint cateva dintre aceste dileme etice care sunt deseori intalnite.
Probleme etice legate de forta de munca
Cele mai sensibile probleme de personal cu care se confrunta corporatiile multinationale
sunturmatoarele:
1) Salarizarea angajatilor care lucreaza pentru multinationale in tari cu nivel de dezvoltare
sensibil mai scazut in comparatie cu tarile de origine este de multe ori mai mica. Se imputa
investitorilor straini faptul ca exploateaza forta de munca din tarile slab dezvoltate, platind de
cateva ori mai ieftin aceeasi munca pe care o presteaza salariatii cu calificari similare din
tarile de origine. Pe de alta parte, acestia din urma sunt dezavantajati de faptul ca, prin
mutarea investitiilor si a unitatilor de productie in Lumea a Treia, creste somajul din tarile
dezvoltate. Pe scurt: corporatiile transnationale sunt vehement acuzate pentru ca adopta
politici egoiste. Urmarind maximalizarea profiturilor ele incalca acel ipotetic contract social
cu diferitele categorii de stakeholders, aducand prejudicii deopotriva salariatilor din tarile de
origine care pierd locuri de munca si a caror presiune sindicala scade in intensitate, odata ce
patronatul poate ameninta cu transferul investitiilor in alte tari si angajatilor din Lumea a
Treia care sunt pusi sa presteze munci echivalente celor din statele dezvoltate, fiind platiti
mult mai prost.
Problema nu e nici pe departe atat de simpla si lucrurile nu pot fi privite doar in alb si negru.
Contraargumentele sunt numeroase si au greutate. In primul rand, alternativa pentru salariatii

din tarile slab dezvoltate este a fi prost platiti (comparativ cu angajatii din lumea bogata) sau a
nu fi platiti de loc, atata timp cat, de multe ori, principalul punct de interes pentru investitorii
straini sunt tocmai costurile mai scazute ale fortei de munca. Se mai sustine apoi, de multe ori
pe buna dreptate, ca salariile oferite de unele corporatii multinationale sunt oricum sensibil
mai mari decat media din tarile sarace in care opereaza aceste corporatii. In plus, mediul de
munca pe care il ofera multinationalele este mai corect, mai civilizat si anumite principii de
recrutare si promovare a fortei de munca sunt treptat implantate in tarile din Lumea a
Treia,disipand astfel modele mai evoluate de tratament al fortei de munca de catre patronat.
Pe de alta parte, salariatii bine platiti din tarile avansate sunt invitati sa accepte legile pietei si
ale competitivitatii. Mentinerea salariilor lor ridicate nu este un privilegiu absolut, necorelat
cu eficienta, productivitatea si rentabilitatea. Daca, se spune, locurile lor de munca ar fi
mentinute cu orice pret, ca si nivelul foarte ridicat al salariilor, concurenta ar profita si ar
invada tarile sarace, unde ar realiza produse si servicii similare calitativ, dar mult mai ieftine,
ceea ce le-ar permite sa cucereasca piata, ruinand, pana la urma, pe cei care nu s-ar adapta;
sfarsitul ar fi si mai tragic: falimentul, adica somaj, fonduri bugetare pentru programe de
asistenta sociala mai reduse, resurse interne de investitii (noi locuri de munca alternative) si
mai putine etc. Intr-un cuvant, in scurt timp o politica sociala a corporatiilor multinationale
s-ar solda cu consecinte extrem de rele pentru toata lumea.
2) Managementul filialelor din alte tari ale corporatiilor multinationale pune, la randul sau,
destule probleme etice. In genere, marile firme prefera sa acorde un credit scazut managerilor
locali, implantand la conducerea filialelor manageri din tarile de origine. Acestia nu cunosc, in
unele cazuri, suficient de bine, traditiile si problemele locale si nu sunt destul de flexibili fata
de doleantele si dificultatile partenerilor si angajatilor din tarile unde sunt implantati. Acesta
este motivul principal pentru care, in ultimii ani, corporatiile multinationale au adoptat o
politica de aclimatizare manageriala, promovand din ce in ce mai activ lideri locali, formati si
pregatiti profesional in Occident, unde isi pot insusi metodele si tehnicile managementului
modern.
3) Discriminarea sexuala este o problema delicata, de care firmele investitoare nu se fac
propriu-zis vinovate, intrucat nu managerii lor sunt aceia care o impun, ci traditiile si
credintele religioase locale. Ceea ce se imputa corporatiilor multinationale de catre opnia
publica din tarile de origine este neimplicarea mai hotarata intr-o politica activa, agresiva
chiar, de eliminare a discriminarii femeilor in tarile din Lumea a Treia unde ea reprezinta o
practica greu de combatut. Alte critici, mai virulente si mai intemeiate, se refera la faptul ca,
10

in unele tari sarace, unde religia nu impiedica participarea femeilor la viata economica
(America Latina, de exemplu), discriminarea sexuala ia alta forma si anume angajarea cu
precadere a femeilor, deoarece salarizarea lor este mult mai scazuta decat a barbatilor.
4) Angajarea minorilor (child labour) constituie, neindoielnic, aspectul cel mai des incriminat
si categoric in sine criticabil in ceea ce priveste problemele de personal ale corporatiilor
multinationale. Si in acest caz se invoca argumentul ca, fara suportul material al copiilor
angajati, familiile acestora ar fi lipsite de orice mijloace de subzistenta, iar copiii respectivi ar
avea de ales intre a muri de foame sau a cersi, fura si vagabonda. Este insa cert faptul ca
educatia, sanatatea si dezvoltarea psiho-somatica a copiilor care lucreaza de la varste destul de
fragede au grav de suferit, iar viitorul lor este unul foarte sumbru. Scotand un numar
apreciabil de copii din circuitul educational, calificarea fortei de munca din tarile sarace ale
lumii stagneaza la un nivel foarte scazut, cu urmari pe termen lung in ceea ce priveste
perspectivele de dezvoltare si modernizare ale acestor tari.
5) Masurile de protectie a salariatilor constituie o alta problema care da batai de cap firmelor
de talie internationala in ceea ce priveste imaginea lor publica in tarile de origine si mai putin
in tarile slab dezvoltate in care opereaza, desi muncitorii de acolo sunt cei care au realmente
de suferit. In Lumea a Treia legislatia muncii este slab dezvoltata sau practic inexistenta,astfel
incat standardele de protectie a personalului la locul de munca sunt foarte joase prin
comparatie cu cele din tarile dezvoltate. Iata de ce corporatiile multinationale iau masuri de
protectie mult mai putin riguroase la filialele lor din Lumea a Treia decat o fac, obligate de
legislatie si de presiunea opiniei publice, in tarile lor de origine. Efectul: numeroase accidente,
soldate cu victime sau mutilari grave ale muncitorilor la locul de munca. Se cere imperativ
firmelor transnationale sa fie mai exigente in ceea ce priveste masurile de protectie a muncii.
Acestea nu resping ideea si fac cate ceva, dar nu prea mult, invocand un argument de
rentabilitate si unul de competitivitate. Daca ar cheltui atat cat trebuie pentru siguranta
salariatilor, costurile ar creste considerabil iar daca firmele concurente nu procedeaza la fel,
risca sa iasa de pe piata, ceea ce ar duce iar si iar la aceeasi dilema dramatica pentru
muncitorii din tarile in curs de dezvoltare: riscuri si salarii sau nici riscuri, nici salarii. Tot
ceea ce se poate urmari cu buna credinta este un compromis intre cele doua exigente cea
economica si cea morala.

Probleme etice privind calitatea si siguranta bunurilor si serviciilor

11

Data fiind puterea de cumparare redusa a populatiei din tarile in curs de dezvoltare, dar si
legislatia laxa de protectie a consumatorului (nici aceasta aplicata riguros din cauza
incompetentei si a coruptiei functionarilor publici), firmele multinationale ofera pe pietele din
aceste tari produse si servicii de calitate inferioara, inacceptabile in statele cele mai avansate.
In unele cazuri, siguranta consumatorilor nu este pusa in pericol, dar se ofera bunuri uzate
moral si cu garantii minime sau inexistente, ceea ce se justifica de cele mai multe ori cu
urmatorul argument: daca nu isi pot permite sa achizitioneze bunuri si servicii de cea mai
buna calitate, deoarece buzunarul nu le permite, consumatorii din tarile sarace sunt oricum in
castig daca isi pot procura marfuri mai putin performante, insa la nivelul puterii lor de
cumparare fie ca este vorba de automobile, electrocasnice, computere, imbracaminte etc. E
mai bine sa ai un televizor alb-negru decat sa nu ai de loc, fiindca nu iti poti permite un aparat
color prea scump. Probleme mai serioase ridica insa acele bunuri si servicii care pot pune in
pericol viata si sanatatea consumatorilor din tarile sarace. In unele cazuri este vorba de
produse, precum medicamentele, care au fost retrase de pe pietele din tarile avansate, datorita
unor efecte daunatoare, dar care se fabrica si se vand in continuare pe pietele din Lumea a
Treia. Nici in astfel de situatii argumentele pro nu lipsesc de multe ori guvernele din tarile
sarace fiind acelea care solicita insistent achizitionarea medicamentelor respective, deoarece
sunt relativ ieftine si produc, in tarile respective, beneficii considerabil mai mari decat daune.
In alte cazuri este vorba de un marketing si de un advertizing foarte deficitar.
Probleme etice privind protectia mediului
Pe acest plan se poarta disputele cele mai aprinse, iar corporatiile multinationale sunt cel mai
vulnerabile, deoarece distrugerile de mediu, soldate cu numeroase victime, produc efecte
grave, adesea ireversibile, nu numai in tarile unde se produc, ci afecteaza global clima,
calitatea apei si a aerului la scara planetara. Cauzele distrugerilor ecologice sunt aceleasi ca si
in cazul protectiei insuficiente a salariatilor la locul de munca: legislatia foarte permisiva,
gradul scazut de competenta tehnologica si de constientizare a pericolelor la care se expune
populatia locala, costurile ridicate ale tehnologiilor nepoluante etc.
Principii de baza ale eticii in afacerile internationale
Data fiind varietatea culturala a valorilor si principiilor morale de-a lungul si de-a latul
planetei si intrucat politicile acomodante au dus la numeroase efecte inacceptabile, s-a
conturat din ce in ce mai pregnant ideea elaborarii unor coduri etice internationale, prin
12

acordul explicit al unor asociatii guvernamentale sau non-guvernamentale, in care rolul

principal revine marilor corporatii transnationale. Cautarile sunt din ce in ce mai numeroase,
insa rezultatele se lasa deocamdata asteptate, cel putin pe plan practic. Institutul International
de Etica in Afaceri propune firmelor de anvergura mondiala urmatoarele trei principii de baza:
1. INTEGRAREA - Etica in afaceri trebuie sa patrunda in toate aspectele culturii
organizationale si sa se reflecte in sistemele manageriale. Companiile trebuie sa
inceapa cu integrarea eticii in fixarea obiectivelor si in practicile de recrutare, angajare
si de promovare a personalului.
2. IMPLEMENTAREA- Comportamentul etic nu este doar o idee, ci reclama un efort de
implementare a unui plan de schimbare de atitudine in diferitele compartimente de
activitate ale unei corporatii. Exemple: modificarea sistemelor de recompensare si de
stimulare a personalului, promovarea unor practici superioare de protectie a mediului,
3.

consultarea unor experti atunci cand este cazul etc.

INTERNATIONALIZAREA- Internationalizarea mereu mai accentuata este necesara
pentru orice afacere de succes din secolul 21. Ea se poate realiza prin parteneriate
internationale, blocuri comerciale si prin implementarea acordurilor GATT sau a altor
acorduri similare. Clarificarea propriei definitii a integritatii ce transcende granitele
nationale este necesara pentru orice corporatie care opereaza pe piata globala, avand
drept rezultat un program de actiune si un cod etic fara culoare specific culturala, ce
nu solicita modificari de esenta atunci cand se aplica in contexte globale.Ultimul
deceniu a cunoscut o adevarata explozie a codurilor etice de comportament al
corporatiilor multinationale in afacerile internationale. Majoritatea sunt elaborate in
conformitate cu principiile stabilite de OECD (Organization of Economic Cooperation
and Development) si ICGN (International Corporate Governance Network). Multe
dintre ele pot fi accesate pe Internet. Faptul in sine este imbucurator. In mod
semnificativ, ele concorda in buna masura, ceea ce indica un consens asupra
obiectivelor si regulilor de baza in afacerile internationale. Din pacate, multe dintre
aceste coduri de conduita enunta niste truisme destul de vagi, iar top managerii si
analistii economici recunosc faptul ca aproape totul este inca de facut in ceea ce
priveste implementarea efectiva a principiilor declarate in activitatea de zi cu zi a
firmelor care opereaza pe piata globala. Multe probleme isi asteapta inca o solutie
solid argumentata teoretic si verificata in practica. Important este insa faptul ca
problemele cele mai presante au fost deja formulate si acceptate de comunitatea
corporatiilor transnationale, ceea ce nu este putin lucru. Odata pus in miscare, procesul
13

de evolutie a eticii in afacerile internationale va continua fara nici o indoiala, intr-un

ritm accelerat, cu rezultate, sa speram, pozitive pentru cat mai multe si cat mai largi
categorii de grupuri interactive in economia globala

Bibliografie

1.
2.
3.
4.

www.scribd.com
www.wikipedia.md
www.referate.com
www.conspecte.md

14