Sunteți pe pagina 1din 6

Emile Durkheim Despre sinucidere 119

118

simţi expus la o ostilitate definitivă, nu numai că renunţi să o dezarmezi,

~
mt reg sistem ierarhic de autorităţi, cu o artă minunată, pentru ca tradiţia să
ci menţli cu încăpăţînare moravurile cele mai dezaprobate. Acest lucru s-a . se menţină neştirbită. Gîndirea catolică respinge tot ce este variaţie,
petrecut deseori în cazul evreilor, fiind deci posibil ca imunitatea lor deo ­ otestantul este într-o mai mare măsură autorul propriei credinte. Biblia
sebită să aibă şi altă cauză . îi este încredinţată şi nu-i este impusă nici o interpretare fixă. însăşi
Această explicaţie însă nu este suficientă pentru a justifica raporturile structura cultului reformat favorizează starea de individualism religios.
dintre situatiile catolicilor şi protestanţilor. Dacă în Austria şi Bavaria, Nicăieri nu este ierarhizat clerul protestant, în afară de Anglia; preotul
unde catolicismul este majoritar, influenţa benefică pe care o exercită evoluează prin el însuşi şi prin conştiinţa sa, iar fidelulla fel. Preotul este
acesta este mai mică, diferenţa rămîne totuşi considerabilă. în general, doar un ghid mai instruit decît marea masă a credincioşilor, dar nu are o
indiferent de ponderea pe care o de in o ula ii1.~~at~i ~e, autoritate specială în fixarea dogmei. Ceea ce atestă cel mai bine faptul că
în auna cei din urmă se sinucid mai mult decît primii. Există chi ar libertatea de reflectie, proclamată de fondatorii reformei, nu a rămas doar
zone:- CUm ar fi Bavaria Superioară să'UPalatinatul Superior în care o afirmaţie platonică, este multitudinea crescîndă a sectelor de tot felul,
populatia este aproape în întregime catolică (96, respectiv 92%) şi unde, atît de contrastantă cu unitatea indivizibilă a Bisericii Catolice.
totuşi, există 423, respectiv 300 de protestanţi sinucigaşi la 100 catolici . Conc1uzionăm deci, că Înclinalia spre sinucidere a protes . ntismu i
Raportul creşte pînă la 528% în Bavaria Inferioară unde religia re form ată depin e de spmtul lexiei libere care Îl caracterizează. Vom analiza
numără mai puţin de un membru la suta de locuitori. Numărul
~-
atît de mare aceast ependenlă. Liberul examen este el Insuşi efectul unei alte cauze.
dc...Bnucigaşi protestan\i e~te datorat ~r altor ca~ardacă Atunci cînd îşi face aparitia, atunci cînd oamenii reclamă dreptul de a-şi
prudenta obligatorie a minorilălilor are şi ea ~ţ1j!.entă. crea o religie proprie În locul celei impuse de traditie, nu farmecul gîndirii
" Aceste alte c~ le găsimÎn nafITmeelor două sisteme religioase. independente acţionează, căci ea aduce şi bucurii, dar şi necazuri . înce­
! . Sinuciderea este prohibită la fel de categoric de ambele culte; nu numai că pînd din acest moment Însă, oamenii au nevoie de libertate. Cauza nu poa­
!i fapta atrage pedepse morale extrem de severe, dar, In plus, cele două
A

te fi decît una: zdruncinarea credintelor traditionale. Nici nu ne-am gîndi


I religii propovăduiesc faptul că dincolo de moarte începe o viaţă nouă, În de fapt să le criticăm, dacă ele s-ar impune mereu cu aceeaşi forţă, iar
:1 care faptele rele, printre care şi sinuciderea, sînt aspru pedepsite. Aceste dacă ar avea Încă aceeaşi reală autoritate, nici nu ne-am întreba care este
interziceri au un caracter divin; faptele rele nu sînt prezentate drept sursa reală a autorităţii lor. Reflecţia se dezvoltă doar atunci cînd i se
\ rezultatul logic al unui rationament, ci intră sub incidenta autorităţii lui impune acest lucru, deci doar atunci cînd ideile şi sentimentele instinctive
\ Dumnezeu. Faptul că protcstantismul favorizează sinuciderea nu provine ce dirijează conduita devin ineficiente. Aşa cum rationamentul se stinge
\ dintr-o conceptie religioasă diferită fală de catolicism. Dacă ambele religii pe măsură ce gîndul şi actiunea devin automatisme, tot aşa el apare cînd
\ au în privinta sinuciderii aceleaşi învăţături, actiunile lor inegale trebuie obişnuintelese dezorganizează şi-şi revendică drepturile împo.triva opiniei
\ să fie determinate atunci de unul dintre celelalte caractere generale prin comune, dacă aceasta Îşi pierde forţa, deci dacă devine mai puţin comună.
\ care religiile se deosebesc. Cînd revendicările devin cronice şi nu rămîn doar crize pasagere, cînd
Singura diferen!ă esenlială între catolicism şi protestantism este că cel conştiinţele individuale Îşi afirmă în mod constant autonomia, Înseamnă
de-a~ permite liberul examen iiffi-o proportie mult mai mar"Z1>i-in că nu s-a format Încă o nouă opinie, care să o Înlocuiască pe cea veche.
siffiPiijifapt că este o religie idealist&, catolicismul lasa mal mult loc Reconstituirea unui nou sistem de credinţe, care să pară tuturor indiscuta­
gîndirii şi reflecţiei decît politeismul greco-latin sau decît monoteismul bil şi de neclintit, ar pune capăt oricărei interpretări. Ideile Împărtăşite de
iudaic. El aspiră să domnească asupra conştiinţelor, fără să se rezume la Întreaga societate capătă autoritate, devin sacrosante şi se ridică deasupra
manevre mecanice. Se adresează deci conştiinţelorşi, atunci cînd impune contestaţiilor. Dacă nu mai sînt tolerate, Înseamnă că fac deja obiectul
. o supunere oarbă, vorbeşte În limbajul raţiunii. Este la fel de adevărat Însă unei adeziuni mai putin generale şi complete, că au fost slăbite de
că religia catolică se transmite adepţilor săi Într-o formă definită. Catolicul controverse prealabile.
nu poate nici măcar s-o supună unui examen istoric, de vreme ce textele Cînd spunem că libertatea reflectiei, odată proclamată, multiplică di­
originale pe care se bazează aceasta îi sînt interzise. Este organizat un vergentele, trebuie să adăugăm că ea derivă din acestea, căci apariţia ei nu
120 Emile Durkheim
)
Despre sinucidere
121
face decît să permită sciziunilor latente să se extindă în voie. ~ pro­ locuitori, în timp ce în societăţile reformate din Germania existli între 140

test~nlismYI fa... e~ mai mult gîndirea indivi!!!:!,ală decît catolicismul,


şi 400 sinucideri. Şi totuşi, mişcarea generală a ideilor şi afacerilor nu pare

clici numărli mai puţine credin şi practici comune. Or, o societate religi ­ aici mai putin intensă ca în altă parte 1. în acelaşi timp, Biseric~ă .

oa nu eX1S li. un credo colectiv, ea fiin cii 'atît mai puternică şi mai se dovedeste a fi mai puternic integrată decît celelalte biserici protestante.

unită cu cît acest credo este mai răspîndit. Unirea oame nu se face prin Ne-am obişiîiiil s considerăm Anglia drept t· îrnul clasic al libertăţii

schimbul i re rocitatea serviciilor om ._ .ffă şi individuale: în realitate. însă, numărul credintelor sau practicilor comune

presupune chiar diferente: ci rin ata ea l o r . e doctrine, şi obligatorii, ce se sustrag deci liberului arbitru al individului, este aici

cu ati mal e IClent cu cît este mai vast şi mai solid constituit. În ~ura în mult mai mare decît în Germania. Legea sancţionează încă numeroase

care felul de a gîndi şi a actiona este mal puternic marc.rtcte un caracter reli­ abateri de la regulile religioase (legea privind regimul de duminică, legea

gios, deci se sustrage libertăţii, În aceeaşi măsură ideea de Dumnezeu este care interzice reproducerea pe scenă a unor personaje din Sfinta Scriptură,

mai mult prezentă în toate detaliile existenţei şi concentrează voinţele indi­ Icgea care impune oricărui deputat o manifestare exterioară a credinţei

viduale spre unul şi acelaşi ţel. Invers, cu cît un grup se abandonează mai etc.), Se ştie în plus cît de generalizat şi de puternic este în Anglia respectul

mult judecăţii individuale, cu atît îşi pierde coeziunea şi vitalitatea. Ajun­ fală de traditii, inclusiv fală de traditia religioasă. Tradiţionalisrnul exclu­

gem astfel la concluzia că numărul sinucieasilor este mai mare!?Dntre(;ro­ de, mai mult sau mai putin, individualismul. În sfîrşit, clerul anglican este

te~ deoarece aceastK rel!gle este-~ai plliia integrată decît catolicismul. singurul cler ierarhizat, această organizare exterioară trădînd, fără îndoia­
Şi situatia iudaismului îşi găseşte aici explicaţia, Faptul că au fost atît (
,.; lă, o unitate intern ă incompatibilă cu un individualism religios pronunţat.
de îndelung urmăriţi de reprobarea creştinismului a creat printre evrei De altfel, Anglia este şi Iara protestantă în care clerul numără cei mai

sentimente .de solidaritate extrem de puternice. Necesitatea de a lupta mulţi membri. In 1876, fiecare preot avea în medie 908 adepţi, fală de

împotriva anirnozităţii generale, imposibilitatea chiar de a comunica liber 932 de adepţi în Ungaria, l.J 00 în Olanda, 1.300 în Danemarca, 1.440 în

cu restul populaţiei, i-a obligat să se unească. Fiecare comunitate a devenit Elvetia, şi 1.600 în Germania 2. Numărul preotilor este un detaliu semni­

o mică societate, compactă şi coerentă, conştientă de ea însăşi şi de ficativ şi o caracteri stică intrinsecă a naturii religiei. Ca dovadă, clerul

Îunitatea ei. Divergentele individuale au devenit aproape imposibile catolic este peste tot mai numeros decît cel protestant. în Italia există un

I datorită comunităţii de existentă, a supravegherii neîncetate a unora preot la 267 catolici, în Spania unul la 4 I 9 adepti, în Portugalia la 536, în

i asupra altora. Biserica evreiească a căpătat mai multă concentrare decît Elvetia la 540, În Franţa la 823, în Belgia la 1.050. Preotul este organul

I oricare alta, închisă fiind asupra ei însăşi de intoleranta celorlalţi. Prin natural al credintei şi tradiţiei, iar organul se dezvoltă odată cu funcţia sa .

;.analogie cu situaţia protestantismului, aceasta este cauza ce determină Cu cit viaţa religioasă este mai intensă, cu atît este nevoie de mai mulţi

: slaba înclinaţie spre sinucidere a evreilor, în ciuda circumstanţelor nefa ­ oameni pentru a o dirija. Cu cît există mai multe dogme şi precepte iniţiate

\ vorabile. Acest privilegiu se datorează tocmai ostilităţii celor din jur, care în conştiinţele individuale, cu atît mai multe autorităţi competente sînt

'\' nu impune evreilor o moralitate mai înaltă, ci îi obligă doar să trăiască necesare pentru a le propovădui. Astfel, cazul Angliei, departe de a ne

1 strîns uniţi, De altfel, şi natura intimă a iudaismului joacă un rol important


infirma teoria, o verifică. Dacă protestantismul nu produce aceleaşi efecte

! în protejarea adeptilor săi împotriva morţii voluntare. Ca orice religie infe­ ca pe continent, cauza este că societatea religioasă este aici mai puternică

I rioară, iudaismul constă dintr-un sistem de practici ce reglementează mi­ şi se apropie mai mult, prin aceasta, de Biserica catolică.

nutios toate detaliile existenţei, lăsînd prea puţin loc judec ăţii individuale. O dovadă ce confirmă faptul cu o generalitate maximă este şi urmă­

toarea : gustul libertăţii de cuget se trezeşte atunci cînd este însoţit de

III
I Este adevărat că statistica sinuciderilor engleze nu este foarte exactă. Din cauza

Numeroase fapte confirmă această concluzie. pedepse lor aplicate sinuciderii. numeroasa cazuri sînt declarare drept morţi

Mai întîi, dintre toate ţările protestante, în Anglia sinuciderea este cel accidentale. Diferenţa enormă fată de cifrele din Germania nu poate fi Însă explicată

de aceste inexactităţ] ,

mai putin dezvoltată, existînd doar 80 de sinucideri la un milion de 2 Oellingen. Moralstatistik. p. 626.

Etnile Durkheim Despre sinucidere 123


122

gustul pentru instruire. Ştiinţa este singurul mijloc prin care rationamentul
an~la 1000 de protestanti şi 1521a !Q9O de catolici. Acelaşi raport
se desăvîrşeşte. Cînd credinţele şi practicile primitive îşi pierd autoritatea,
se menţine la femei pentru ambe1e7eligii 1. --­
pentru a găsi altele este nevoie de o conştiinţă luminată; forma ei cea mai
, / Se poate obiecta însă că nivelul de instruire primară nu poate măsura
înaltă este ştiinţa. în general, oamenii aspiră să se instruiasc ă doar în
starea de instruire generală. Numărul de analfabeţi ai unui popor nu arată
măsura în care au zdrobit jugul traditiei. Invers, lumina este căutată
cît de instruit este poporul. Acceptăm totuşi această rezervă, chiar dacă, la
(;;.
imediat ce obiceiul nu mai răspunde noilor necesităţi. Iată de ce filozofia ,
ept vorbind, diferitele grade de instruire par a fi mai solidare decît ne
această primă şi sintetică formă a ştiinţei, a apărut imediat ce religia şi-a
închipuim şi se dezvoltă practic sincron 2. în orice caz, chiar dacă nivelul
pierdut influenta, şi a dat naştere apoi, progresiv, la o multitudine de
culturii primare nu reflectă decît în mică parte pe cel de cultură ştiinţifică,
ştiinţe particulare, pe măsură ce nevoia iniţială care o favorizase s-a
el indică totuşi cu o anume fidelitate măsura în care un popor, luat în
dezvoltat ea însăşi. Dec i, dacă scăder~~ progresivă a prejudec3ilor
ansamblul său, manifestă nevoia de a şti . Şi această necesitate ar trebui să
colective şi obişnuite încJiriăs 're'~cidere şi dad de aici provine
tie simţit ă cu intensitate maximă, pentru ca eforturile să fie extinse pînă la
pre spozi ia s eera a a rotestantismu ur, ar tre U1 să constătăffi" urrn ă ­ nivelul ultimelor clase. Pentru il pune la dispoziţia oricui mijloacele de
':=;:,l..:.~:-:~'=--:--.;;;..J;';":'':';:':':':::=':':':;'::';'':;;~;:'''';~'':'':'~~ ,..-----­
toarele două fapte : 1. J stul pentru instruire ar tre U1 sa fie mai viu 1,1 instruire, pentru a ajunge pînă la a interzice legal ignoranta. este necesar
protestantl ecit la catolici ; 2. I • l'a 10 care indic 6 'CICZ:hfi1are <l ca statul să considere indispensabile, pentru propria sa existenţă , lumi­
credinţclOrco"iiiune, el arnebdi .•ă \'~sunrciOerea. Se pare că narea şi dezvoltarea conştiinţelor. Naţiunile protestante acor~e
putCrn-t:iove'dlâcea:,tă dublă afirmaţie alăturind Franta catolică şi Germa­
nia protestantă şi comparind clasele cele mai elevate ale celor două naţium .
în marile. centre france ze , ştiinţa este la fel de mult răspîndită ca şi În
-
mare~rtan.lă îovăIămî.Jll.ului primâf'"penu'u că, de fapt, au considerat
necesar ca fiecare in. . .
... . . - - -._--_
abil să in~cnrbrra.-·6f.' 'c e~ a ce
vrem no i să stabilim acum eşte intensita ea medie a acestei nevoi, este
importanta pe c~ecare poPQU? acordă ştnnţei şi nu v~lor
..,

"centrele din Germania. Nevoia de instruire nu este însă la fel de accentuat ă


! în straturile mai profunde ale societ ăţii . Dacă valorile sale maxime SÎIII săi~~SQI!Cririlor IO,LDin acest punct de vedere, starea învăţămîn­
I comparabile în cele două ţări, valorile medii sînt mai scăzute în Fran ţa tului superior şi a productiei ştiinţifice propriu-zise nu este un bun criteriu,
( decît în Germania. în ceea ce riveşte nivelul o ulaI' al in struiri i, căci ilustrează doar ceea ce se petrece într-o portiune restrînsă a societăţii .
naţiunile catolice sî oare celor rotestante. în timp ce în ţan l ' Înv ăţ ămîntul popular şi general este un indiciu mult mai sigur.
protestante (Saxonia, Norvegia, Suedia, Baden, Danemarca, Prus ia), din Să demonstrăm acum cea de-a doua afirmaţie tăcută. Este adevărat că
1.000 de copii de vîrstă şcolară (6-12 ani) , 957 frecventau cu adevărat nevoia de instruire, corespunzînd unei slăbiri a credinţei comune, variază
cursurile şcolilor (între 1877-1878), în ţările catolice (Franţa, Austro la fel ca sinuciderea? Faptul că protestanţii sînt mai instruiţi decît catolicii
Ungaria, Spania şi Italia) doar 667 copii învăţau în şcoli . Raportul este şi, în acelaşi timp, se sinucid în mare măsură, este deja o primă constatare.
acelaşi pentru perioadele 1874-75 şi 1860-61 1. Prusia, ţara protestantă CII Legea nu se verific ă însă doar atunci cînd se compară cele două religii, ci
cea mai scăzută cifră (897), este totuşi deasupra Franţei, ţara catolică şi în interiorul fiecărei confesiuni religioase.
avînd cel mai mare număr de copii şcolarizaţi : 766%0 2. Din toată Gerrna Italia este în întregime catolică. Învăţămîntul popular şi sinuciderea
nia, Bavaria are cea mai numeroasă populatie catolică şi tot în Bavaria sînt distribuite în această Iară exact la fel (tabel XIX) .
cifra analfabeţilor este cea mai mare. Dintre provinciile Bavariei, Palati Nu numai că cifrele medii corespund exact, dar concordanta se
natul Superior este catolic, aici fiind şi cei mai mulţi analfabeţ! ce nu ştiu regăseşte şi în detaliu . Există o singură exceptie : Emilia, unde, sub
să citească şi să scrie (15% în 1871). Aceeaşi coincidenţă în Prusia, În influenta cauzelor locale, sinuciderile nu corespund nivelului de instruire.
ducatul Poznan şi în provincia prusacă . Pe ansamblu, în 1871 existau 6(,(/, Aceleaşi observaţii se pot face şi în Franţa . Departamentele unde există
cele mai multe cupluri de analfabeţi (peste 20%) sînt Correze, Corse,

I Oeningen, Moralstatistik. p. 586.


IMorselli, op. cit., p, 223.

2 în perioada 1877-78, Bavaria depăşeşte Prusia ; situatia aceasta însă nu s-a IIIa,

2 Vom vedea. de fapt, mai tirziu, că şi învăţ ămîntul secundar şi cel superior sîni mai

repetat. dezvoltate la protestanţi decît la catolici.

124 Emile Durkheim Despre sinucidere 125

Tabelul XIX • în general, pătura oamenilor bogati este şi cei cu profesiuni liberale
sînt cei la care gustul pentru ştiinţă este resimtit cel mai mult şi unde se
Provincii italiene compeaue din punctul de vedere al. sinuciderii trăieşte mai des o existentă intelectuală. Şi chiar dacă statistica, pe profesii
şi al nivelului de instruire şi clase sociale. a sinuciderii nu este fo'ii1e·· · jsll este SI ur totuşi că
aceas a apare mu t mat recvent în casele cele mai înalte ale societăţii,
între ~..\llllăl:Ul..celmai mar;;-de sinucid~~!.­
Sr. tit SinUr:idtri
Prima grupl tit familii<. II A doulgrupl Soji 1"' Iltil grup. tit Soji
de)roremre.ale: 550 de cazuri la un milion de subiecti din acelaşi
ambil.O\i 1.000.00c Sinu.:itltr Sinocidt-ri
provincu tit prorin.:il 1i<'llIiap rrovirk:U 1i<'llIiap
Ii<.npali locuitori
('tI
gru~~;a iniedlarurîffiitoare. corespiJrlZlitOllfe ser­
Piemont 53.09 35.6 Veneţia 19.56 32.0 Sicilia 8.98 185 vitorilor, nu era decît 290 1. în Italia. Morselli a reuşit să izoleze subiectii
Lombardia 44.29 40,4 Emilia 19.31 62.9 Abruzzo 6.35 15.7 din profesiile destinate exclusiv studiului şi a descoperit că acestea
Liguria 41.15 47.3 Umbria 15.46 30.7 Puglia 6.81 16..~ furnizează indiscu tabil cea mai mare parte a cazurilor de sinucidere. Pentru
Roma 32.61 41.7 Marche 14.46 34.6 Calabria 4.67 8. 1
15.0
perioada 1868-76. cifra era de 482.6 cazuri la un milion de locuitori cu
Toscana 24.33 40.6 Campania 12,45 21.6 Bas ilicate 4.35
Sardinia 10.14 13.3 aceeaşi profesie: urma apoi armata. cu 404. I cazuri şi apoi media
generală pe (ară, de 32 de cazuri la un milion de locuitori. în Prusia, între
Media 39.09 49.1 Media 15.23 32.5 Media 6.23 14. 7 1883 şi 1890, corpul functionarilor publici, care este recrutat cu cea mai
mare grijă şi constituie o elită intelectuală. prezenta cea mai mare pondere
Cotes-du-Nord. Dordogne, Finistere, Landes, Morbihan, Haute-Vierme . a sinuciderilor : 832 cazuri; urmau serviciile sanitare şi învăţămîntul, cu
Numărul de sinucideri în toate aceste provincii este aproape neglijabil. cifre de stul de ridicate : 439 şi 301. în Bavaria, exceptînd armata (cu o
Mai general, nici un departament cu peste 10% cupluri de analfabeţi nu se situaţie specială în privinta mortilor voluntare), functionarii publici se află ;
află în regiunea de nord-est a Franţei, renumită prin rata ridicată a sinu ­ pe locul al doilea. cu 454 cazuri, depăşiţi cu putin de sectorul comertUlUi' li
ciderilor 1. a cărui rată este de 465. Urmează artele, literatura şi presa. cu 416 cazuri 2.
Acelaşi paralelism se regăseşte comparînd între ele diverse ţări protes­ Este adevărat că în Belgia şi Wiirttemberg clasele instruite par mai putin
tante. Există mai multe sinucideri în Saxonia decît în Prusia: Prusia are afectate de flagel ; totuşi. nomenclatura profesională a acestor două state
mai multi analfabeţi decît Saxonia (5.52% fală de 1.3%. în 1865) . în ·.•este prea putin delimitată pentru a avea motiv să acordăm importantă
Saxonia, populatia şcolară este chiar mai mare decît cifra legal obligatorie . acestor excepţii.
La 1.000 de copii de vîrstă şcolară, existau. în 1877-1878. 1.031 de în~ rînd. am văzut că. în toate l~ lumii. femeile se.§i
persoane care frecventau şcolile; aceasta înseamnă că multi oameni îşi . . decît bărb~emeilesînt şi mai putin instruite decît aceştia.
continuau studiile chiar după ce depăşeau vîrsta corespunzătoare. Această Tradiţionalistăprin exce enţa, emeia rşi ormează conduita up normele
situatie este unică. ea nu se regăseşte în nici o altă Iară 2. Ţara protestan t ă credintei şi nu are mari nevoi intelectuale. în Italia. între 1878 şi 1879. din
cu cea mai scăzută rată a sinuciderilor este Anglia; tot Anglia, din punctul 10.000 de soţi, 4.808 nu puteau să-şi semneze contractele de c ăsătorie ;
de vedere al instruirii, se apropie cel mai mult de situatia ţărilor catolice . din 10.000 de sotii însă. 7.029 erau în această situatie 3. în Franţa, acest
în 1865. aproximativ 23% din soldaţii ţării nu ştiau să citească şi peste raport era în 1879 de 199 de soli şi 310 sotii la 1.000 de căsătorii. în Prusia,
27% nu ştiau să scrie. raportul între cele două sexe este aproape identic. şi la protestanţi şi la
O sumă de alte fapte pot fi amintite în sprijinul afirmatiilor de mai sus . catolici 4 . în Anglia, cifrele sînt mai mici decît în celelalte ţări europene.

• Cifrele referitoare .Ia sotii Iicentill4i sînt preluate de la Oettingen, Moralslatislik. I Darea de seamă generală a justitiei criminale din 1882. p. CXV.

anexe . tabel 85 ; ele se referă la anii 1872·1878. iar sinuciderile la perioada 1864·
2 Vezi Prinzing, op. cit.. p, 28-31. Este curios că În Prusia presa şi artele au o rată

scăzută a sinuciderilor (279).

1876.

I Vezi Annuaire statistique de la Ftsnce, 1892-1894. p. 50 şi 51.


l Oeningen, Moralstatistik. anexe. tabelul 83.

2 Oettingen, Moralstatistik. p. 586.


~ Morselli, p, 223.

126 Emile Durkheim Despre sinucidere


127
În 1879, erau 138 de soţi analfabeţi şi 185 sotii analfabete la mia de căsă­ sitate ; din 1.000 de protestanti, continuă 2,5, iar din 1.000 de evrei, 16
torii ; după 1851, proportia nu s-a mai modificat 1. în privinta sinuciderii, continuă 1.

însă, situatia femeilor se apropie cel mai mult de situatia bărbaţilor tot în Dar dacă evreul ăseşte mijlocul de a fi în acelaşi tim i instruit şi
Anglia. La 1.000 de femei sinucigaşe existau 2.546 sinucideri de bărbaţi .\ putin ' lllclinat spre sinucidere, motivul este originea cu totul specială a
în 1858-60, 2.745 în 1863-67, 2.861 în 1872-76, în timp ce raportul acesta \ curiozităţii care îl animă.
Este o regulă generală minoritătile
ca religioase.
ste, peste tot în rest, de 4, 5, sau 6 ori mai mare 2. Rezultatele obţinute de pentru a se menţine împotriva antipatie! generale, ori pur şi simplu
statistica din Statele Unite sînt aproape inverse, ceea ce este extrem de dintr-un soi de emulatie. să se străduiască să tic deasupra populatiilor
(:
instructiv. Se pare că negresele au acelaşi nivel de cultură sau chiar Încol~iurătoarc, din punctul de vedere al ştiinţei. Aşa se face că protestantii
superior fată de sotii lor. Numeroşi observatori declară 3 că ele au şi o mare manifestă o dorintă de instruire cu atît mai mare cu cît reprezintă o parte
I predispozitie către sinucidere, chiar mai mare decît a femeilor albe. mai mică a populaţie; în ansamblu 2. Evreul caută deci să se instruiască nu
1 Proportia pare a fi, în anumite zone ale Statelor Unite, de 350%. pentru a Înlocui preceptele sale colective cu noţiuni raţionale, ci doar
Există însă şi un caz ce pare să infirme regula noastră. pentru a ti mai bine pregătit pentru luptă. Pentru ci este un mijloc de a
Dintre toate confesiunile religioase, iudaismul prezintă cele mai co mpensa situatia dezavantajoasă în care se află, din cauza opiniei publice
putine cazuri de sinucidere; totuşi, nivelul de instruire nu este aici cel mai şi , uneori, din cauza Icgii . Şi cum ştiinţa singură nu arc putere Împotriva
redus. În privinta cunoştinţelor elementare, evreii sînt cel putin la nivelul acelei traditii care şi -a mentinut întreaga vigoare, evreul suprapune viata
protestanţilor, In 1871, din 1.000 de evrei de fiecare sex, existau în Prusia intelectuală activită\ii lui obişnuite, fără ca ultima să tic ştirbită în vreun
66 de bărbaţi analfabeţi şi 125 de femei. Pentru protestanţi, cifrele erau fel. Iat ă de unde provine complexitatea fizionomiei sale. Primitiv în anu­

·
\aproape identice : 66, respectiv 114. Evreii participă însă într-o proportie
et superioară la înv ăţ ămîntul secundar şi superior; iată cifrele statisticii
mile privinte. evreul este, pe de altă parte, un cerebral şi un rafinat. EI
Îmbină avantajele disciplinei stricte, caracteristică grupurilor mici de altă
dată, cu binefacerile cullivării profunde, privilegiu al marilor societăţi
r

rusace, pentru perioada 1875-1876 4 .


actuale. Evreul are întreaga inteligen tă a modernilor. fără a împărtăş i Însă
r- şi disperarea lor.
Catolici Protestanţi Evrei

Ponderea fiecărui cult la 100 IZeitschr. d. pr. stat. Bureau. 1889. p. XX .

de locuitori, în general 33,8 64,9 U 2 Iată . într-adevăr,


modul inegal în care protestanţj] frecvenlează cursurile secundare

Ponderea fiecărui cult la 100 în diferit e provincii din Prusia :


de elevi din Invăţămîntul
secundar 17.3 73,1 9,6
Ponderea medie
Ponderea popula(iei protesranre în a elevilor Diferenra celor
ansamblultolal al popula~ei protestam] din două ponderi
Ţinînd cont de diferentele de populatie, evreii frecventează gimnaziile totalul de elevi
cam de 14 ori mai mult decît catolicii şi de 7 ori mai mult decît protestanţii. Prima grupa între 98.7 + 87.2 % - ~edia 9~.6 90.Il
Situatia este similară în învăţămîntul superior. Din 1.000 de tineri catolici A doua grupa între 80 + 50 % -- Media 70.3
- 3.8
A tre ia grupă 75.3 + .5
care în vată în şcolile de toate gradele, doar 1,3 continuă studiile la uni ver­ înll'e .50 +~O % - Media ~6A
56,0
A patra grupa Sub ~O% + IOA
- Media 29.2 61.0 + 31.8
lOettingen, ibid., p.577.

2 Cu excepţia Spaniei. In afară de faptul că statistica din Spania este îndoielnică.


Astfel , acolo unde proteslantismul detine majoritatea. populaua sa şcolară nu este
această Iară nu se poate compara cu marile naţiuni ale Europei Centrale sau Nordice.
proporţională cu populaţia totală . Imediat ce minoritalea catolică sporeşte. diferenta
3 Baly şi Boudin. L-am citat pe Morselli, p. 225.
între cele două populatii devine pozitivă. iar diferenta pozitivă creşte pe măsură ce
4 După Alwin Petersilie, Zur Stetistik der boberen Lehranstalten in Preussen.
protestanlii devin minoritari. Şi cultul catolic manifestă preocupări imelecluale mai
Zeitschr. d. preus . stat. Bureau, 1877, p. 109 şi urm.
accentuate acolo unde este minoritar (v. Oettingen, Moralstatistik. p. 650).
128 Emile Durkheim 1

~
Despre sinucidere
12!)
Motivul pentru care, în acest caz, dezvoltarea intelectuală nu cores­ Am văzut, în al doilea rînd, în ce fel religia are asupra sinuciderii o
punde număruluide morti voluntare tine de originea deosebită şi de sernni­ actiune profilactică. Nu pentru că religia ar condamna sinuciderea cu mai
ficaţia specială a acestei instruiri. Excepţia este doar aparentă, confirmînd, puţină ezitare decît morala laică, nici pentru că ideea de Dumnezeu insi.flă
de fapt, regula. Ea dovedeşte doar că, dacă înclinatia spre sinucidere se preceptelor o autoritate deosebită, ce face ca voinţcle să se plieze, ruc,
. agravează în mediile instruite, fenomenul îşi are originea în zdruncinarea pentru că perspectiva vietii viitoare şi a pedepselor teribile ar sancţiona
! credintelor traditionale şi individualismului moral care rezultă de aici: el abaterile mai aspru şi mai eficace decît legislatia umană. Protcstantul crede
\dispare atunci cînd instruirea are o altă cauză şi răspunde altor nevoi. în Dumnezeu şi în nemurirea sufletului la fel de mult ca şi catolicul. Mai
există iudaismul. religia care nu interzice formal sinuciderea şi în care
IV ideea nemuririi joacă cel mai mic rol. adeptii săi tiind totuşi cei mai put in
înclinaţi către sinucidere. Biblia nu contine nici o dispozitie împotriva
' Două concluzii importante se desprind din capitolul precedent.
Am văzut, mai întîi, de ce sinuciderea variază în general la fel ca ~.
I
mortii volunture 1. iar credinta într-o altă viaţă este îndoielnică . în ambele
privinte, însă, probabil că înv ăţ ătura rabinilor acoperă încetul cu încetul

~ lacunele Cărţii Sacre, deşi nu arc autoritatea s-o facă. Influenţa binefăcă ­
( ;ştiinţa,
. Instruirea nu este vinovată de această variatie, exemplul evreilor
; fiind ilustrativ. Cele două fenomene sînt însă produsele simultane ale toare a religiei evreieşti nu se datorează deci naturii speciale a conceptiilor
aceleiaşi stări generale, pe care o traduc în forme diferite. Omul caută să relig ioase. Dacă ca protejează omul împotriva dorinţei de aut odistrugere,
se instruiască sau ajunge la sinucidere pentru că societatea religioasă din nu este pentru că s-ar propovădui. cu argumente suigcncris. respectul fată
care face parte şi-a pierdut coeziunea ; nu se omoară însă pentru că este de propria persoană, ci pentru că această religie este, de fapt. o societate.
~ult. Şi nu nevoia de instruire dezorganizează religia, ci invers, tulburarea O societate constitu it ă pe baza existentei unui număr de credinte şi practici
ultimei dă naştere primei. Fără îndoială, ştiinţa poate să combată şi să se comune tuturor fidelilor, traditionale şi deci obligatorii. Cu CÎt stările
aşeze pe pozitii antagoniste fată de sentimentele traditionale. Dar atacurile colective sînt mai numeroase şi mai puternice, cu atît comunitatea religi­
sale ar rămîne fără efect sau nici nu ar apărea dacă aceste sentimente ar fi oasă este mai integrală, cu atît virtutea sa protectoare este mai dezvoltată .
încă puternice. Credinta nu poate fi dezrădăcinată cu demonstratii dia­ Detaliile dogmelor şi riturilor sînt secundare. Esential este ca acestea să
lectice ; ea trebuie să fie profund zdruncinatădin cu totul alte cauze, pentru alimenteze o viaţă colectivă de intensitate suficientă. Biserica protestantă
a ceda în fata argumentelor. nu poate avea o astfel de actiune moderatoare în privinta sinuciderii tocmai
Departe de a fi sursa răului, ştiinţa este singurul remediu de care pentru că nu are aceeaşi consistentă ca alte religii.
dispunem. Odată ce credintele s-au spulberat, ele nu pot fi refăcute arti­
ficial, şi doar rationamentul ne rămîne pentru a ne călăuzi în viaţă . Cînd
instinctul social slăbeşte, inteligenta ne ajută să ne refacem conştiinţa,
Oricît de periculoasă ar fi întreprinderea, nu putem ezita, clici nu avem
altă variantă. Cei care asistă cu îngrijorare şi tristete la ruina vechilor
credinte, care resimt dificultăţile acestei perioade critice, să nu acuze
totuşi pe nedrept ştiinţa, căci doar ea poate aduce vindecarea. Să n-o
tratăm drept un inamic. Ea nu are influenta destructi vă ci ne ajutli să luptăm
împotriva dezbinării din care a rezultat ea însăşi. Refuzînd ştiinţa, nu vom
reda nicicum traditiilor dispărute vechea lor autoritate; vom fi doar mai
incapabili să le înlocuim Ştiinţa nu trebuie însă privită ca un scop în sine, I Singura prescripţie penală pe care a cunoaştem este cea anumită de Flavius Iosef, În
ci ca un mijloc. Înlănţuind artificial spiritele, nu le vom face să uite gustul Istoria războiului evreilor împotriva romanilor (III. 25). unde se spune doar că
..trupurile celor care Îşi iau singuri viaţa rămîn fără îngropăciune pînă după apusul
independentei; nu este suficient să le eliberăm pentru a le reda echilibrul. soarelui . deşi este permisă inmormintarea celor ucişi În război şi mai devreme", Ne
Mai trebuie să le învăţăm cum să folosească noua libertate. putem chiar Întreba dacă este vorba aici de o măsură penală .