Proiectant general:IPCT INSTALATII

Beneficiar: Primaria Sector 2.Bucuresti

pentru

Proiect nr.28/2010
Elaborare documentatii tehnico-economice
extindere retele publice de apa si

canalizare
Completare strazi ,inclusiv bransamente si
racordurile pana la limita de proprietate
Cod CPV:713222-3.(SF+PT+DE+CS).Rev.2
Str.Mihaiesti.Sector 2
Faza: PT+DE+CS

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE
1.1.

Denumirea obiectivului de investitie

Elaborare documentatii tehnico-economice pentru extindere retele publice de apa si
canalizare Completare strazi,inclusiv bransamente si racordurile pana la limita de
proprietateCod CPV: 713222.(SF+PT+DE+CS)
EXTINDERE RETELE APA STR. MIHAIESTI(zona cuprinsa intre str. Peisajului si str.
Mr. Bacila), Lungime extindere retea alimentare cu apa=cca.92m.
FAZA PT+DE+CS
1.2. Amplasamentul obiectivului
Strada Mihaiesti (zona cuprinsa intre str. Peisajului si str. Mr. Bacila)
Sector 2. Bucuresti
1.3. Titularul investitiei
Titularul investitiei este :
Primaria Sector 2 .Municipiul Bucuresti
Str. Chiristigiilor, nr.11-13. Sector 2, Bucuresti.
Serviciul Investitii Edilitare
1.4. Beneficiarul investitiei
Beneficiarul investitiei este :
Primaria Sector 2 .Municipiul Bucuresti
Str. Chiristigiilor, nr.11-13. Sector 2, Bucuresti.
Serviciul Investitii Edilitare
1.5. Elaboratorul studiului
Elaboratorul studiului este:
SC. IPCT Instalatii S.R.L. Bucuresti
Str. Tudor Arghezi, nr.21, cod 020943, Sector 2, Bucuresti.

2. DESCRIEREA GENERALA A PROIECTULUI

a. DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL SI TOPOGRAFIA
Strada Mihaiesti (zona cuprinsa intre str. Peisajului si str. Mr. Bacila) pe domeniul public al
Sectorului 2, nu este echipata cu retea publica de apa ,pe zona cuprinsa intre str. Mr.Bacila si str.
Peisajului
Strada Mihaiesti (zona cuprinsa intre str. Peisajului si str. Mr. Bacila)strada cu structura rutiera
din pamant si piatra,va fi sistematizata prin executia unei strazi cu un carosabil cu latimea de 5 m,cu
trotuare pe ambele parti .Pe aceasta strada reteaua de alimentare cu apa se va extinde pe o lungime
de cca 92,00 m
La baza proiectului au stat studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele
reperelor in sistem de referinta national. Planurile Topografice au fost intocmite de serviciul de
cadastru al Primariei Sectorului 2,planuri ce au fost transmise la OCPI-Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti.
b.CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Climatic , amplasamentul lucrarii se incadreaza intr-o zona de clima continentala, fiind situat
in partea centrala a tinutului climatic din S si SE.
Temperatura aerului prezinta medii anuale de ordinul 10,5 . 11 , cu ecart pentru valori medii ale
lunii iulie de 23.23,5 si pentru luna ianuarie de -1,5-2. Numarul mediu anual al zilelor cu
inghet este de 95100.
Precipitatiile atmosferice inregistreaza cantitati mari anuale de cca. 550600 mm, cu valori medii
pentru luna iulie de ordinul 65 mm si pentru luna februarie de 40 50 mm. In semestrul cald o mare
parte a precipitatiilor prezinta caractere de averse, iar uneori, ploile slabe sunt aproape absorbite de
masa aerului firbinte care invaluie orasul.
Adncimea de nghe n zona cercetat este de 80-90 cm, conform STAS 6054-77.
c.GEOLOGIA ,SEISMICITATEA
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat n marea unitate
geomorfologic a Cmpiei Romne, n subunitatea Cmpia Vlsiei, caracterizat prin suprafee n
general plane, fr denivelri importante.
Din punct de vedere geologic (anexa 1, harta geologic), zona investigat face parte din
marea unitate de vorland denumit Platforma Moesic i este caracterizat prin:
- dezvoltarea la suprafa a depozitelor cuaternare de lunc (Holocen superior) i de teras
(Pleistocen superior Holocen inferior) reprezentate prin aluviuni grosiere i respectiv printr-un
complex argilos prfos loessoid, n baz cu aluviuni grosiere;
- dezvoltarea n profunzime a depozitelor de vrst (Pleistocen mediu) reprezentat printr-un complex
argilo marnos i cu numeroase intercalaii lenticulare, preponderent nisipoase i depozite de vrst
(Pleistocen inferior) constituit din argile sau marne n alternan cu strate de nisipuri cu sau fr
pietriuri.
Depozitele loessoide acoper toate formele de relief din Cmpia Romn, cu excepia zonelor
inundabile.
Ele prezint o mare varietate structural i textural, att pe orizontal ct i pe vertical.
Pentru toat suprafaa investigat, succesiunea litologic pentru fundarea retelelor de
canalizare de la nivelul terenului spre adncime este urmtoarea:
:
0 0,90m -strat de umplutura;
0,90 2,00m- argila de culoare brun cafenie ,plastic vartoase, ;
2

2,003,60m-argila prafoasa nisipoasa de culoare cafeniu-galbuie plastic vartoase, cu concretiuni

- Presiunea conventionala de calcul se con sidera pconv. =250 Kpa (pentru argila)
- Din punct de vedere seismic zona cercetata se incadreaza astfel:
-Conform normativului P100-1/2006,valoarea de varfa acceleratiei terenului ,pentru
cutremure avand interval mediu de recurentaIMR=100ani, este ag=0,24g,iarperioada de
control(colt)a spectrului de raspuns Tc=1,6sec.
-Conform SR 11100/1/93 in macrozona de gradul B,(indicele 1 reprezinta o perioada de
revenire de 1/50 ani)
d. PREZENTAREA PROIECTULUI
Proiectul trateaza urmatoarele:
-retea de alimentare cu apa consumatori si hidranti de incendiu exterior
-vane ingropate pentru sectionare retea apa
-bransamente pana la limita viitoarelor proprietatii.
-racord pentru hidrant de incendiu exterior
-hidrant subteran Dn 65 mm
1.RETELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA
Proiectul trateaza reteaua de alimentare cu apa a consumatorilor casnici si a hidrantului de
incendiu exterior, bransamente pentru consumatorii la reteaua publica,racordul hidrantului la reteaua
de apa si hidrantul subteran Dn 65 mm, ca infrastructura necesara functionarii instalatiilor interioare
de apa aferente consumatorilor neracordati si a stingerii incendiului de la exterior ca masura de
protectie a populatiei.
2.Baza de proiectare
Date de tema folosite in intocmirea PT+DE:
-studiu de fezabilitate
-planuri topografice cu retele publice
-studiu geotehnic general
-avize si acorduri de la furnizorii de utilitati
-standarde si normative specifice in vigoare
3. Retele de utilitati apa si canal existente.
Pe amplasamentul extinderii retelei de alimentare cu apa nu exista conducta de apa si retele
de canalizare
In zona adiacenta strazii exista retea de alimentare cu apa PEID Dn 125 mm si retele de
canalizare in sistem divizor, oraseneasti
4.Parametri proiectati
Debitul de apa potabila si de incendiu s-au dimensionat conform breviarului de calcul anexat

Proiectarea reelei de apa s-a efectuat n baza planului cadastral cu retele pus la
dispozitie de 0CPI-Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Bucuresti. Calculul hidraulic
definitiv a inut seama de pantele terenului stabilite prin ridicrile topografice i coeficientul de
rugozitate a tuburilor indicate de furnizori.
e. Organizarea de santier
Pentru executia extinderii retelei de alimentare cu apa potabila si incendiu ,societatea
comerciala castigatoare a licitatiei de executie va aduce in zona de executie un container metalic
specific functionarii ca punct de lucru ,magazie de unelte si punct sanitar de prim ajutor.
Accesul la lucrare si la containerul organizarii de santier se va face prin str. Mr.Bacila si prin
str.Peisajului.
Sursa de apa pentru organizarea de santier va fi hidrantul subteran existent pe trotuarul strazii
Peisajului,prin montarea unui element de hidrant suprateran Dn 65.Pentru nevoi sanitare se va
amplasa langa containerul organizarii de santier o cabina ecologica de WC.Vidanjarea cabinei se va
face de o societate specializata.
Energia electrica necesara organizarii de santier se va face din linia electrica din zona pe baza
unui contract cu ENEL.
Telefonia se va face prin reteua de telefonie mobila la care este abonat executantul lucrarilor.
f.Programul de executie a lucrarilor,graficele de lucru,programul de receptie
Programul de executie a lucrarilor,graficele de lucru si programul de receptie al lucrarilor se
stabilesc intre executant,beneficiar , proiectant si Inspectoratul de Stat pentru Constructii al
Sectorului 2 pe baza Programului de Control pe Faze Determinante anexat proiectului.
g. Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor se va face pe baza planurilor anexate proiectului de catre personalul calificat
al executantului cu participarea reprezentantilor beneficiarului si a regiilor furnizoare de utilitati
publice.
h. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
Protejare lucrarilor executate se va face prin parapeti de protectie,semnalizatoare de
avertizare,iluminat pe timpul noptii
Protejarea materialelor se va face prin depozitarea intr-un spatiu ingradit si pazit.
i. Masurarea lucrarilor
Masurarea lucrarilor de executat si executate se va face de personalul autorizat al executantului
pe baza documentatiei anexata proiectului.
j. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa
Contractantul va testa materialele puse in opera,prin laboratoarele specializate pe baza de
contract.Testele ce se vor efectua sunt indicate in caietul de sarcini anexat documentatiei.
4

k.Curatenia pe santier
Curatenia pe santier se va mentine prin depozitarea gunoiului intr-o haba inchiriata de la
societatea de salubritate ce are arondata strada.
Autovehicolele si utilajele ce participa la executie vor fi curatate la iesirea din zona de lucru
in vederea deplasarii in localitate.
l. Servicii sanitare
Pentru nevoi sanitare se va monta un punct de apa la hidrantul existent pe reteaua de apa si o
cabina de WC ecologica.
2.2. Memoriu tehnic executie retea de alimentare cu apa potabila si incendiu si bransamente
pana la limita de proprietate
2.2.1. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
2.2.1. 1. Retele de utilitati apa necesare consumatorilor
Retelele de utilitati apa necesare locuintelor din zona si asigurarii cu apa pentru stingerea
incendiului de la exterior, retele ce se vor dimensiona si executa ca retele pe domeniu public, vor
avea urmatoarea structura: :
a.Retea de alimentare cu apa potabila si incendiu exterior
- retea de alimentare cu apa potabila si incendiu
-bransamente de apa potabila pana la limita de proprietate a viitoarelor locuinte cu sau fara
contract ANB
-racord de alimentare cu apa a hidrantului subteran Dn 65 mm
b.Reteaua de alimentare cu apa se va executa din PEHD, PE80, PN10, Dn 125mm montata sub
viitorul carosabil, sub adancimea de inghet(-1,25 m fata de cota finita a trotuarului).Reteaua de
alimentare cu apa se va echipa cu vane de sectionare ingropate si cu hidrant de incendiu exterior
subteran Dn 65mm, montat la capatul retelei,dupa ultimul consumator casnic, pe trotuar. Pe racordul
de alimentare a hidrantului se va monta robinet de inchidere ingropat.Hidrantul subteran se va
amplasa pe trotuar,la cca.50 cm fata de marginea trotuarului.Hidrantul se va sprijini cu cotul pe un
bloc de beton(20 x 20 x20 cm) la cota de -1,40 m fata de cota finita a trotuarului.Cutia de protectie
din PVC pentru hidrant se va monta pe un cadru de beton.
Pentru alimentarea cu apa a locuintelor se vor monta bransamente individuale Dn 20 mm pe
reteaua de alimentare cu apa, bransamente prevazute cu robinete de concesie.Caminul de bransament
se va executa si echipa conform planului anexat lucrarii.Caminul de bransament se va amplasa la
cca.1 m in interiorul proprietatii.Costul executiei caminului de bransament va cadea in sarcina
consumatorului ca abonat ANB.

c.Constructiile aferente retelei de alimentare cu apa potabila si incendiu sunt :

1 vana fonta Dn125 mm,PN 10,montata ingropat,pentru magistrala .

1 vana fonta Dn65 mm,PN 10,montata ingropat,pentru racord hidrant

8 piese de bransament Dn 25mm, tip sa, montate pe reteaua de apa pentru

bransamentele de apa de la locuinte. (nr.64,62,60,58,56,54,52,50)
5


8 Bransamente din teava PEID,SDR 11, PE 80,Dn25mm,pana la caminul de
bransament(nr.64,62,60,58,56,54,52,50).Caminul de bransament se va executa si echipa conform
detaliilor din planul anexat documentatiei

1 hidrant subteran Dn 65 mm,complet echipat,pentru incendiu exterior

Retea de alimentare cu apa excutata astfel :

- magistrale-teava PEID,SDR 17,PE 100,PN 10,Dn.125 mm, L =92m ; pozare in sant,pe pat
de nisip,la adancimea de -1,25m (ax conducta)de la cota trotuar amenajat. Deasupra tevii se
monteaza o banda de avertizare din PVC albastra pentru identificare traseu si avertizare pozitie de
montaj teava
- racord pentru hirant Dn =65 mm- PEID,SDR 17,PE100 PN 10,Dn 75 mm ; L=2,0m ; pozare
in sant,pe pat de nisip,la cota de 1,35m de la cota teren amenajat.
Reteaua de alimentare cu apa de pe strada Mihaiesti se racordeaza la reteaua de apa
PIED, Dn 125 mm,executata din investitia PS2 pe strada Peisajului
2.2.2. Tehnologia de realizarea retelei de alimentare cu apa si bransamentelor
Pe durata de functionare a intregului sistem de utilitati vor fi aplicate si prevederile Normativului
P 130/99 privind urmarirea comportarii constructiilor.
Conditiile generale de selectare a materialelor sunt:
sanitare
tehnice
economice
Pentru a putea realiza si exploata cat mai bine lucrarile necesare amplasamentul s- a avut in vedere
urmatoarele aspecte:
sa permita protectia sanitara a obiectului (influenta obiectului asupra mediului cazul canalizarii);
terenul sa fie stabil in stare naturala dar si dupa realizarea constructiei;
suprafata de teren sa fie libera de constructii si sa fie proprietatea autoritatii locale sau sa poata fi
expropriabila (in conditiile legii);
sa fie accesibil (langa un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru sau de
executie;
sa fie in apropierea unei surse de energie, daca obiectul va avea nevoie sa functioneze cu
energie, si sa fie disponibila cantitatea de energie necesara;
sa nu necesite constructii suplimentare de mare anvergura;
sa permita o eventuala extindere in viitor;
suprafata de teren sa nu fie destinata altei constructii, stanjenind executarea acesteia;
sa fie cat mai ferita de eventualele poluari accidentale sau sistematice;
sa permita o functionare tehnologica rationala a sistemului;
sa permita interventii pentru reparatii fara lucrari suplimentare importante;
sa permita functionarea cu un consum cat mai mic de energie;
sa permita extinderi fara modificari importante ale constructiilor existente;
sa nu produca neplaceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.);
Reteaua de alimentare cu apa potabila si incendiu va fi construita din conducte de PEID,SDR
11,PE 80,PN 10, amplasata in subteran Pe verticala, vor fi asezate deasupra conductelor de
canalizare, conducta de gaz, cabluri electrice, canalele de cabluri telefonice, etc.
Conditiile de amplasare la incrucisarea retelelor edilitare si distantele in plan orizontal si vertical a
retelei de apa fata de alte elemente de constructie, arbori, retele, etc. sunt recomandate in SR 8591/1
"Retele subterane. Conditii de amplasare". Principalele conditii de amplasare aplicabile in situatia
prezentului studiu sunt prezentate mai jos.

 Distanta minima intre conducte si canale precum si intre acestea si constructiile existente
trebuie sa asigure stabilitatea constructiilor, tinand seama de adancimea de fundare precum si de
caracteristicile geotehnice ale terenului.
In cazul retelelor de apa potabila aflate in vecinatatea canalizarii trebuie sa asigure evitarea
exfiltratiilor din canal si infiltratii ale apei de canalizare in reteaua de apa potabila.
Incrucisarile intre retelele edilitare subterane se fac, de regula sub un unghi de proiectie intrun plan orizontal de 75... 90. Se admit reduceri ale unghiului pana la 45, in cazul in care
conductele sunt amplasate pe strazi care se intersecteaza pana la acest unghi.
In plan vertical, profilul in lung prin colector va fi conceput astfel incat pantele radierului
canalelor sa urmareasca, pe cat posibil, pantele terenului natural pentru a rezulta un volum de
terasamente minim, cu conditia respectarii vitezelor minime si maxime in colectoare.
Organizarea executiei lucrarilor cuprinde complexul de masuri prin care se asigura realizarea
acestora in conformitate cu proiectele respective, in limita valorilor si termenelor planificate.
Principalele obiective urmarite de antreprenor pentru o organizare rationala a executiei lucrarilor
sunt:
realizarea lucrarilor la termenele stabilite prin graficul de executie;
imbunatatirea calitatii lucrarilor executate;
nedepasirea costului de executie a lucrarilor fata de prevederile din devizul oferta;
reducerea termenului de executie;
ridicarea productivitatii muncii si a gradului de folosire a utilajelor;
adoptarea unor tehnologii de executie caracterizate printr-un procent maxim de mecanizare.
Trasarea canalului se executa tinand seama de:
prevederile documentatiei tehnice (proiectul de tehnic si de detalii de executie);
nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilita prin proiect;
prevederea de-a lungul traseului a unor repere provizorii, pentru executie, legate de reperele
definitive;
materializarea axelor de trasare si a unghiurilor, fixate si legate de obiecte permanente,
existente pe teren (cladiri, constructii etc.) sau de stalpii montati pe traseu in acest scop;
intersectiile traseului fiecarei utilitati cu traseele constructiilor si retelelor subterane
existente, ce vor fi marcate la suprafata terenului, prin semne speciale.
Lucrarile de sapatura a transeelor se executa in conformitate cu prevederile proiectului. Lucrarile
se ataca intotdeauna din aval spre amonte.
Metodele de executare a sapaturilor sunt determinate de volumul lucrarilor, de caracteristicile
solului, precum si de adancimea si forma transeelor. Transeele pentru montarea utilitatilor se executa
cu pereti verticali sau in taluz, in functie de natura solului si de spatiul disponibil pentru executarea
sapaturii.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte lasandu-se o bancheta de
siguranta de 50 cm. Sapatura se adanceste in mod potrivit in dreptul imbinarilor dintre tuburi pentru
a permite executarea etanseitatii imbinarii si a se evita rezemarea tubului numai pe mufe.
Pe toata durata executiei se va analiza ce cantitate de pamant se poate depozita lateral transeii,
astfel incat pe toata lungimea strazii pe care se executa sapaturi sa se asigure o fasie suficienta
accesului si circulatiei autovehiculelor Salvarii si Pompierilor.
Pentru circulatia pietonilor peste transei se prevad la distante de 30... 50 m podete (pasarele) de
acces dotate cu balustrade de protectie.
Depozitarea pamantului rezultat din sapatura in lungul transeii va avea in vedere si asigurarea
scurgerii apelor din precipitatii astfel incat sa se evite inundarea sapaturilor sau terenurilor
invecinate.
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor.
Pentru adancimi de sapatura mai mari de 5,0 m, sprijinirea traseului se va face pe baza unui
proiect de sprijiniri.
7

Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor si bilelor din lemn de brad sau al sprijinitor
metalice, in asa fel incat sa se obtina o siguranta suficienta pentru lucrarile de montaj si o usoara
executare a lucrarilor in interiorul transeei.
Problema epuizarii apei subterane din sapatura poate constitui un factor determinant in alegerea
metodei de executie a lucrarilor de canalizare si a adoptarii materialelor adecvate pentru asigurarea
realizarii unor lucrari corespunzatoare.
Factorii principali care determina metodele si mijloacele de epuizare a apelor din sapaturi sunt:
marimea debitelor infiltrate;
nivelul maxim al panzei freatice fata de fundul sapaturii.
Metodele folosite pentru epuizarea apelor din sapaturi se stabilesc si in functie de consistenta si
permeabilitatea terenurilor in care sa executat sapatura.
La pozarea retelelor, pentru diferite adancimi, se vor respecta indicatiile proiectantului (pe baza
calculelor statice efectuate) si ale producatorului materialului. Umplerea transeelor se face cu
pamantul rezultat din sapatura, dupa un control de nivelment si verificarea calitatii executiei lucrarii.
Pe retelele montate se aseaza numai pamant afanat, eventual cernut, eliminandu-se bolovanii mari
sau resturi din beton sau din alte materiale dure. Pamantul afanat se aseaza in straturi care se
compacteaza separat cu o deosebita ingrijire.
Umpluturile se executa manual, in straturi de 10..15 cm pe primii 0,30 m deasupra tubului. Fiecare
strat se compacteaza separat cu maiul de mana sau cu maiul "broasca". Restul umpluturii se face in
straturi de cate 20..30 cm grosime, de asemenea, bine compactate, pana la suprafata terenului,
urmarindu-se realizarea unui grad de compactare Proctor de minimum 97%, in conformitate cu
prevederile STAS 2914.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje, sprijiniri, etc. in umplutura.
Receptia reprezinta actiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarea de la antreprenor in
conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca executantul si-a indeplinit obligatiile
contractuale cu respectarea prevederilor proiectului. In urma receptiei lucrarii, aceasta trebuie sa
poata fi data in exploatare.
2.2.3 Continutul probelor hidraulice ale retelei de alimentare cu apa si bransamentelor
Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua n prezenta
beneficiarului si vor fi conforme cu BS 8010 sau CP 312.
Probele vor contine dou sau trei faze.
(1)Probele tronsoanelor pe msur ce avanseaz montajul;
(2) Probe pe portiuni complete de conduct sau portiuni din lucrare;
(3) Inspectie vizual a legturilor dintre conductele noi si cele existente.
Cele dou probe vor fi fcute la presiunea maxim. Proba (1) se va face la toate tronsoanele
de conduct iar (2) la un grup mai mare de tronsoane gata mbinate. n cazul n care un singur
tronson nou este legat ntre dou existente, atunci se va face doar prima prob. n toate cazurile se va
face testul vizual dup ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente.
Executantul lucrrii va furniza toate materialele necesare testelor.
Nu sunt admise mbinri care implic tieri si filetri sau alte prelucrri care ar putea
deteriora rezultatul final al lucrrilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui sa fie acceptate de proiectant si vor avea
cadranele cu diametrul de cel putin 150 mm, gradate nct presiunea de prob s aib cel putin 75 %
din presiunea indicat de aparat. Dac este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane
diferite.
Toate aparatele de msur vor fi etalonate si ncercate nainte de nceperea probelor si la
intervale regulate dup aceea conform solicitrilor proiectantului.
Fiecare tronson ce urmeaz s fie supus probelor va fi nchis cu capace la ambele capete si
vor fi ntrite pentru a rezista la fortele care apar n timpul probelor. Hidrantii si fitingurile vor fi
asigurate cu flanse oarbe iar acestea, mpreun cu vanele de pe conducte vor fi lsate deschise.
8

Parametrii de prob
- lungimea maxim de ncercare nu va depsi cele specificate de fabricantul tuburilor;
- unde presiunea de regim este mai mic dect 6 bar, presiunea de prob trebuie s fie 2 x
presiunea de regim;
- unde presiunea de regim este mai mare dect 6 bar, presiunea de prob trebuie s fie 1,5 x
presiunea
de regim, dar nu mai mic de 10 bar;
- presiunea de prob pentru fiecare se va aproba de proiectant;
- presiunea de prob se va obtine cu pompa manual sau cu pompe pentru ridicarea presiunii
de
capacitate mic, comparativ cu pompa manual;
- tronsonul la care se face proba se umple ncet, asigurndu-se evacuarea aerului printr-o
supap
la captul cel mai nalt al conductei. Aceast parte va rmne cteva ore la o presiune constant si
moderat de 1 bar la 2 bar pn cnd presiunea va putea fi pstrat fr introducerea unei cantitti
suplimentare de ap;
- presiunea se va ridica lent pn la 5 bar. Dup 5 bar este obligatoriu ca presiunea s
creasc n trepte de 2 bar la intervale de 15 minute pn ce se atinge presiunea de prob
total;
- modalitatea si mijloacele de crestere a presiunii si msurarea pierderilor vor trebui s fie
aprobate de proiectant. n general, pierderile se vor msura prin cantitatea de ap necesar a fi
pompat pentru refacerea presiunii din conduct;
- tronsonul de lungime max. 500 m, va fi considerat satisfctor din punct de vedere al
pierderilor dac
nu se mai pierd mai mult de 0,02 litri /mm de diametru de conduct pe lungime de 500 m n
24 ore pentru fiecare bar de presiune aplicat timp de 4 ore. Perioada de mentinere a presiunii
constante va fi prelungit conform instructiunilor proiectantului. n cazul n care apar variatii mari de
temperatur n timpul zilei, proiectantul poate cere obligativitatea duratei testelor de 24 ore;
- n cazul n care rezultatele nu sunt satisfctoare si se pot determina pierderile la vreunul
din tronsoane sau mbinri, Contractantul va repara, nlocui sau reface mbinarea si va
relua probele hidraulice pe cheltuiala sa.
Executantul lucrrii va programa probele si va instala manometre cu acceptul proiectantului.
Executantul lucrrii va executa proba de presiune hidraulic numai dup executarea
masivelor de ancoraj daca este cazul. n nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru
nchiderea capetelor tronsonului.
Toate datele rezultate n urma probei de presiune se consemneaz n documente care vor fi
nsusite de proiectant si fac parte din documentaia care va sta la dispozitia comisiei de receptie
final.
Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi fcute dup ce conducta a fost pozat, jontat iar santul a fost
umplut pn la cel putin 300 mm deasupra ei. mbinrile nu se vor acoperi pn dup terminarea
testelor. Toate tronsoanele vor fi verificate n acest fel.
Proba conductelor se va efectua la presiunea hidraulic prevzut n proiect dup minim 24
ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dup terminarea realizrii imbinrilor cu inel de cauciuc
pentru tuburile de font si la cca. 2 ore dup sudare pentru PE-HD.
Dup o splare prealabil a conductelor se trece la efectuarea probei de presiune. Lungimea
tronsoanelor de prob este de maxim 500 m. La nceperea probei de presiune tronsoanele de retea
trebuie s aib montate toate armturile. nchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, flanse
oarbe sau capace.
Umplerea conductelor cu ap potabil se ncepe de la punctul cel mai jos al tronsonului
probat si numai dup montarea dispozitivelor ce asigur eliminarea aerului.
9

Dup umplere se recomand o aerisire final prin realizarea unei usoare suprapresiuni, pn
la
eliminarea total a bulelor de aer din ap. Apoi se procedeaz la nchiderea dispozitivelor de
aerisire.
Pentru conductele din polietilen, ridicarea presiunii, dup umplere, se face n trepte,
sectiunile de mbinare se vor supraveghea permanent pe durata probei de presiune.
Dup atingerea presiunii de prob de 1,5 PN = 9 bar se mentin tronsoanele de prob sub
presiune timp de 2 ore.
Manometrul folosit va avea diviziuni de 0,1 bar. Pentru efectuarea probei de presiune se
folosesc:
- pompe pentru ridicarea presiunii;
- manometre;
- clapete de retinere;
- dispozitive de aerisire;
- armturi de nchidere;
- contoare sau debitmetre cu diviziuni .
n timpul probei de presiune nu se admit pierderi de ap.
Desfsurarea probei de presiune, cu toate datele din msurile efectuate se nscriu n fise, care
vor cuprinde si defectiunile constatate pe perioada probei si remedierile efectuate.
Scderea presiunii, dup ncheierea probei se face n trepte. Masivele de prob se demonteaz
si sendeprteaz.
Dac beneficiarul consider c un anumit numr de tronsoane de conduct nu a rspuns n
mod
corespunztor la probele de presiune, executantul lucrrii este obligat s refac probele pe santier
nainte de montaj. n acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate beneficiarului spre aprobare nainte
de reluarea montajului.
Costul acestor probe va fi suportat n ntregime de executantul lucrrii.
Probe hidraulice finale
Probele finale se vor face dup ce ntr-o zon s-au pozat, mbinat si verificat preliminar toate
tronsoanele.
Aceste probe finale se fac nainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.
Dup legarea noilor conducte la sistemul de distributie existent, mbinrile vor fi lsate
descoperite si se va introduce n ntregul sistem lichid la presiunea nominal. Proiectantul,
beneficiarul si inspectorul, conform Programului de control vor trebui s si dea avizul la inspectia
vizual final.
Probele finale se vor face acolo unde o conduct continu a fost asezat si legat cu dou
existente, iar conducta nou a trecut cu bine de probele preliminare.
Splarea conductelor
Dup ce proba de presiune a fost ncheiat si s-a constatat c nu mai sunt necesare nici un fel
de reparatii, se trece la splarea conductelor.
Splarea se face de ctre constructor, cu ap potabil pe tronsoane de 100 - 500 m.
Durata splrii este determinat de necesitatea ndeprtrii tuturor impuritilor din
interiorul conductei. n cazul n care se spal mai multe tronsoane succesive, splarea se face dinspre
amonte spre
aval.
Dezinfectia conductelor
Toate tronsoanele de conduct vor fi dezinfectate nainte de a fi racordate la sistemul de
distributie existent. Dezinfectia se va face prin umplerea conductelor cu ap tratat puternic cu clor si
va avea loc atunci cnd se umple conducta pentru probele finale. Aliniamentele simple de conducte
10

pot fi clorinate si la testele preliminare. Doza de clor va trebui s permit existenta a 30 mg/l de clor
pur de-a lungul conductei. Apa puternic clorinat va trebui s rmn n conducte 24 ore sau mai
mult conform indicatiilor proiectantului. n aceast perioad, vanele din sistem vor fi actionate cel
putin odat. La sfrsitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru msurarea reziduurilor de
clor. Testele se vor face la captul cel mai ndeprtat de locul n care a fost introdus clorul.
Reziduurile de clorin trebuie s fie de cel putin 10 mg/l. n caz contrar se repet clorinarea pn la
obtinerea acestei valori.
Contractantul trebuie s obtin de la proiectant aprobarea pentru metoda de eliminare a apei
clorinate precum si momentul n care va avea loc aceasta la sfrsitul probelor finale.
Punerea in functiune a retelei din polietilen de inalt densitate
Punerea n functiune a retelei se face treptat, pe tronsoane succesive de conducte astfel:
- se deschid hidrantii de la extremitatea aval a portiunii care urmeaz a se pune n functiune;
- se introduce apa n conduct, prin deschiderea treptat a robinetului de la extremitatea
amonte a portiunii respective;
- dup ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantii deschisi se mai
asteapt nc 5 minute, dup care se nchid hidrantii.
n exploatare trebuie s se asigure continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum,
nefiind admise ntreruperi n functionare, dect n cazuri de fort major ca: ntreruperea alimentrii
cu energie electric la statiile de pompare care refuleaz apa n retea, avarii pe aductiuni.
Exploatarea retelei se face cu toate robinetele de linie si de ramificatie deschise, nchiderea
partial sau total fiind permis numai n cazul unui incendiu de proportii, cnd este necesar
alimentarea cu precdere a anumitor puncte de consum, n defavoarea altora, pe o perioad strict
limitat de timp, sau n cazul unor avarii, n sistemul de alimentare cu ap.
Astuparea santurilor
Astuparea santurilor pentru conducte se va face n dou faze (suportii de sustinere ai peretilor
santurilor
vor fi retrasi gradat, pe msur ce santul este umplut avnd grij ca aceast retragere s nu
afecteze conductele puse n oper):
(a). Faza I
Conducta si patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depsi 300 mm creasta ei, lsnd zonele
de
legtur descoperite.
n continuare se va aseza un strat uniform excavat si selectat, cu granulaia de cel mult 25
mm care va fi compactat n straturi nu mai groase de 100 mm dup compactare.
Primul strat de cca. 30 cm va fi compactat manual.
Compactarea umpluturii se va face n asa fel nct s se realizeze cel putin 95 % din
densitatea maxim a materialului uscat conform STAS 2914-84, Tabelul 2. Aceast actiune va ncepe
ct mai curnd n urma pozrii conductei n portiunea respectiv. Se vor face la nceput ncercri
privind eficacitatea compactrii iar dup aceea se vor repeta la intervale propuse de Director de
proiect.
Patul de beton dac e cazul, se va face cu cel putin 72 ore naintea operatiunilor de umplere
(b). Faza II
Dup ce tronsonul de conduct n chestiune a trecut de testele de presiune preliminare,
golurile lsate n dreptul jontrilor vor fi acoperite respectndu-se aceleasi reguli ca mai nainte.
Restul santului va fi umplut cu material excavat cu granulatia de cel mult 100 mm asezat
uniform n straturi nu mai mari de 200 mm grosime dup compactare. Metoda de compactare va
trebui s duc la densitatea maxim a materialului uscat, conform cu STAS 2914-84, Tabelul 2.
Santul va fi umplut fie la nivelul de la care se ncep lucrrile de refacere, fie pn la suprafata
11

solului, pstrndu-se o usoar ridicare fat de nivelul normal al solului, cu pant lin. Aceast
ridictur va fi mentinut pn la expirarea perioadei de garantie. Aceste lucrri vor fi ncepute si
terminate ct mai repede.
Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarea de la
antreprenor in conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca executantul si-a
indeplinit obligatiile contractuale cu respectarea prevederilor proiectului. In urma receptiei lucrarii,
aceasta trebuie sa poata fi data in exploatare.
Executantul va comunica investitorului data terminarii lucrarilor prevazute in contract.
Printr-un document confirmat de dirigintele de santier. Comisiile de receptie vor fi numite
de investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Obligatoriu va fi prezent un reprezentant al
investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale,restul membrilor comisiei vor fi
specialisti in domeniu.
Inceperea receptiei va fi organizata de investitor la comunicarea terminarii lucrarilor de
catre executant.
In vederea receptiei instalatiilor este obligatorie existenta urmatoarelor acte legale:
procese verbale de lucrari ascunse;
procese verbale de probe tehnologice;
certificate de calitate ale materialelor;
dispozitii derogatorii de la proiect date de proiectant pe parcursul executiei
lucrarilor
procese verbale intocmite la fazele determinante ale executiei, preliminare
receptiei.
-Lucrrile de execuie trebuie s fie conduse de un "responsabil tehnic cu execuia", atestat
conform Legi nr.10/85 i executia s se desfoare in conformitate cu proiectul, cu legislaia
in vigoare i cu regulile meseriei.
-Documentele calitii: certificatele de calitate pentru materiale i echipamente, procese
verbale de lucrri ascunse, dispoziii de antier de constatare i remediere, procese verbale de faze
determinante etc., s existe in totalitate i s fie accesibile i inute la zi.
-Materialele i echipamentele puse in oper s aib certificat de calitate de la furnizor,
acolo unde este cazul s fie agrementate conform Legii 10/85.
-Probele prevzute in legislaia tehnic s fie prelevate la punctul de lucru pentru umpluturi,
armturi, suduri etc. s fie corect prelevate i incercate in laboratoare atestate.
-Calitatea lucrrilor se va verifica pe parcursul execuiei pentru fiecare categorie de lucrri n
parte, n conformitate cu prevederile prescripiilor n vigoare (C56 05; NE 012 99, etc.)
Proiectul de executie pentru retelele de utilitati va creea toate premisele pentru tema de
organizare si desfasurare a executiei lucrarilor.
Organizarea executiei lucrarilor de retele de canal cuprinde complexul de masuri prin care se
asigura realizarea acestora in conformitate cu proiectele respective, in limita valorilor si termenelor
planificate. Principalele obiective urmarite de antreprenor pentru o organizare rationala a executiei
lucrarilor sunt:
realizarea lucrarilor la termenele stabilite prin graficul de executie;
imbunatatirea calitatii lucrarilor executate;
nedepasirea costului de executie a lucrarilor fata de prevederile din devizul oferta;
reducerea termenului de executie;
ridicarea productivitatii muncii si a gradului de folosire a utilajelor;

12

 adoptarea unor tehnologii de executie caracterizate printr-un procent maxim de

mecanizare.
2.2.4.Prevederi privind exploatarea retelei de alimentare cu apa potabila si incendiu
Exploatarea retelei de apa cuprinde totalitatea operatiunilor si activitatilor efectuate de catre
personalul angajat in vederea functionarii corecte a sistemului de canalizare in scopul obtinerii in
final a unui efluent epurat care sa respecte indicatorii de calitate impusi de normele in vigoare.
Tinand seama de marimea sistemului (ca debit), componenta sa si intretinerea corespunzatoare a
retelelor de apa la nivelul parametrilor de functionare prevazuti in proiect este necesara elaborarea
unui Regulament de exploatare care sa contina principalele reguli si prevederi necesare functionarii
corecte a acestuia.
Regulamentele de exploatare vor fi elaborate de operatorii de servicii conform legislatiei in
vigoare avandu-se in vedere indicatiile din proiect, instructiunile de exploatare, avizele si
recomandarile organelor abilitate (companiile de gospodarirea apelor, inspectoratele sanitare si cele
de protectia mediului), precum si toate actele normative din domeniu in vigoare.
Regulamentul va trebui sa cuprinda in mod detaliat descrierea constructiilor si instalatiilor
sistemului de alimentare cu apa potabila si incendiu, releveele acestora, schema functionala, modul
in care sunt organizate activitatile de exploatare si intretinere, responsabilitatile pentru fiecare
formatie de lucru si loc de munca, masurile igienico sanitare si de protectia muncii, de paza si de
prevenire a incendiilor, sistemul informational adoptat, evidentele ce trebuie tinute de catre
personalul de exploatare, modul de conlucrare cu alte societati colaboratoare, cu beneficiarul, etc.
Dupa definitivare, Regulamentul de exploatare si intretinere va fi aprobat de catre Consiliul de
administratie al beneficiarului lucrarii (ANB). Regulamentul va fi completat si reaprobat de fiecare
data cand in sistemul de alimentare cu apa se produc modificari constructive si functionale,
reabilitari ale unor obiecte tehnologice, schimbarea unor utilaje si/sau echipamente sau alte
operatiuni care ar putea afecta procesele tehnologice. Din cinci in cinci ani, regulamentul va fi in
orice caz reactualizat pentru a se tine seama de experienta acumulata in decursul perioadei de
exploatare anterioara.
Prevederile regulamentului trebuie aplicate integral si in mod permanent de catre personalul de
exploatare si intretinere, acesta fiind examinat periodic, la intervale de cel mult un an sau ori de cate
ori se constata o insuficienta cunoastere a regulamentului, situatie care ar putea conduce la o
exploatare sau o intretinere necorespunzatoare a constructiilor si instalatiilor sistemului de alimentare
cu apa .
Regulamentul de exploatare si intretinere se va intocmi avand in vedere urmatoarele
documentatii principale:
proiectul constructiilor si instalatiilor sistemului de alimentare cu apa, precum si toate
documentatiile si actele modificatoare;
releveele constructiilor dupa terminarea lucrarilor de executie, care tin seama de toate
modificarile efectuate pe parcursul executiei;
planurile de situatie, schemele functionale, dispozitiile generale ale constructiilor si
instalatiilor;
instructiunile de exploatare ale constructiilor si instalatiilor elaborate de catre proiectant;
avizele organelor abilitate privind realizarea si exploatarea lucrarilor de investitie;
documentatia referitoare la receptia de la terminarea lucrarilor si de la receptia definitiva;
cartea tehnica a constructiilor;
schema administrativa a personalului de exploatare.

13

2.2.5.Receptia la terminarea lucrarilor

Executantul va comunica investitorului data terminarii lucrarilor prevazute in contract, printr-un
document confirmat de dirigintele de santier. Comisiile de receptie vor fi numite de investitor si vor
fi alcatuite din cel putin 5 membri. Obligatoriu va fi prezent un reprezentant al investitorului si un
reprezentant al ANB, restul membrilor comisiei vor fi specialisti in domeniu.
Inceperea receptiei va fi organizata de investitor in maximum 15 zile de la comunicarea terminarii
lucrarilor de catre executant.
In vederea receptiei instalatiilor este obligatorie existenta urmatoarelor acte legale:
procese verbale de lucrari ascunse;
procese verbale de probe tehnologice;
procese verbale de inspectie video a calitatii executiei lucrarii;
certificate de calitate ale materialelor;
dispozitii derogatorii de la proiect date de proiectant pe parcursul executiei lucrarilor;
procese verbale intocmite la fazele determinante ale executiei, preliminare receptiei.
Comisia examineaza:
executarea lucrarilor conform documentatiei de executie a proiectului si a reglementarilor specifice,
cu respectarea exigentelor esentiale de calitate;
respectarea prevederilor din autorizatia de constructie, din avize si din alte conditii de executie;
terminarea tuturor lucrarilor conform contractului;
refacerea lucrarilor publice/particulare afectate si readucerea mediului ambiant la conditiile
anterioare inceperii lucrarilor de executie;
functionarea sistemului.
Receptia finala se face la maxim 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie
prevazuta in contract si se organizeaza de executant.
Comisia de receptie examineaza:
procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
finalizarea lucrarilor cerute la terminarea lucrarilor;
referatul investitorului privind comportarea instalatiilor in perioada de garantie;
La terminarea receptiei, comisia de receptie finala va consemna observatiile intr-un proces verbal

2.3.NORME DE PROTECIE A MUNCII

La elaborarea proiectului s-au respectat:
- Legea Proteciei Muncii nr.90/1996 i Normele Metodologice de aplicare;
- Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc ce intr n vigoare la data de 1.10.2006 i abrog
Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 ncepnd cu aceast dat;
- Norme generale de protecie a muncii emise de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale prin
ordinul nr. 508 / 20.11.2002 i ministerul Sntii i Familiei prin ordinul nr. 933 / 25.11.2002;
- Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583 1832);
Prin proiect, au fost prevzute urmtoarele msuri de protecie a muncii:
- sprijinirea malurilor traneei cminelor de vizitare i a traneei de pozare a conductei;
- sprijinirea i protecia reelelor ntlnite n sptur;
- sondaje pentru determinarea exact a traseelor reelelor existente din amplasament;
- parapete de mprejmuire a spturilor deschise i podee de trecere pietonal;
14

- semnalizarea corespunztoare a lucrrilor pet imp de zi si noapte.

In timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate msurile de protecie a muncii pentru
evitarea accidentelor, avnd n vedere factorii de risc ce pot aprea pe parcursul execuiei acestora.
Antreprenorul va urmri respectarea urmtoarelor norme ce reglementeaz activitatea de protecie a
muncii pentru care va face instructajul ntregului personal (conform Normelor generale de P.M., cap.
I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrrilor:
a. Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 i Normele Metodologice de aplicare;
b. Norme generale de protecie a muncii. Ediia 2002;
c. Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc ce intr n vigoare la data de 1.10.2006 i abrog
Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 ncepnd cu aceast dat;
d. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583 1832);
2.4.MSURI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR
Pe parcursul executiei se vor respecta cu strictete Normele generale de prevenire si stingere a
incendiilor si normele specifice de prevenire a incendiilor pentru activitti cu factor de risc ridicat
privind producerea incendiilor sau exploziilor (lucrri de sudur, lucrri n spatii n care pot aprea
degajri de gaze inflamabile) emis prinordinul OMIA 775/1998, legea 307/2006 si NP086/2005
2.5. AVIZE SI ACORDURI
Acordurile i autorizaiile legale necesare,enumerate mai jos, au fost obinute la nivelul ntregii
investiii de construcii pentru reeaua de canalizare extinsa si racordurile pana la limita de
proprietate.
1.Certificat de urbanism
2.Avize de principiu de la furnizorii de utilitati-se obtin dupa emiterea CU
-aviz principiu SC.APA NOVA SA-Agentia Ferdinand-Bucuresti
-aviz definitiv SC.APA NOVA SA-Agentia Ferdinand-Bucuresti
-acord de principiu DUP-PMB
- aviz RADET
-aviz edilitar LUXTEN-Bucuresti
-aviz amplasament ENEL Distributie Muntenia-Bucuresti
-aviz ROMTELECOM SA-Bucuresti
-aviz DISTRIGAZ SUD RETELE- Bucuresti
-aviz RATB
-aviz NETCITY-Bucuresti
-aviz CTE SF SC.APA NOVA SA
-aviz CTE-SF PMB
-aviz Directia ADP 2
-aviz Comisia de Coordonare Lucrari Edilitare
-aviz Directia de Mediu-Serviciu Avize si Acorduri
-aviz Comisia de Circulatie
-aviz CTE-PT SC. APA NOVA SA
2.6. ACTE NORMATIVE AVUTE IN VEDERE
2.6.1. Legislatie de mediu
2.6.1.1. Legea Apei nr. 107/1996, amendata de Legea nr. 310/2004
2.6.1.2. Legea 458/2002, referitoare la calitatea apei potabile, modificata de Legea
15

311/2004
2.6.1.3. HG 188/2002 si normele aferente referitoare la limitele de descarcare a
apelor uzate, amendata de HG 352/2005:
2.6.1.4.NTPA011,
Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti referitoare la colectarea, tratarea si evacuarea
apelor uzate municipale
2.6.1.5.NTPA002,
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
2.6.1.6.NTPA001,
Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
2.6.2. Documente tehnice de referinta
Standardele si normativele aplicabile pentru retele apa canal sunt:
6.2.1.Ghid pentru proiectarea, constructia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare,
GP10604, publicat in Monitorul Oficial nr. 338bis/21.04.2005, si normele aferente
6.2.2.I 2299 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.
6.2.3.NP 08403 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte din mase plastice.
6.2.4.HG 124/2003 referitoare la interzicerea utilizarii azbestului
2.6.3. LEGISLATIE REFERITOARE LA ADMINISTRATIA PUBLICA
2.6.3.1. Legea nr. 286 din 2006 pentru modificarea si completarea Legii administratiei
publice locale
2.6.3.2. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
2.6.3.3. OG 81/2003 referitoare la reevaluarea si stabilirea amortizarii activelor fixe
din patrimoniul institutiilor publice
2.6.3.4. OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale
2.6.3.5. Legea 213/1998 referitoare la Proprietatea Publica

VERIFICAT
Ing.Paula Ciubotariu

INTOCMIT
Ing.Teodor Dumitrescu

16