FACULTATEA DE ARHITECTUR

Departamentul Sinteza Proiectrii de Arhitectur

Anul universitar 2014 2015
TEMA DE PROIECTARE PROIECT ANUL IV

CENTRU EDUCATIV PENTRU MINORI

1. INTRODUCERE GENERALA
Strategia de reform a sistemului judiciar contemporan precum i a Planului
de aciune pentru implementarea acesteia prevede n mod expres msuri pentru
modernizarea sistemului de justiie pentru minori i, implicit, a celui de reeducare direcii de aciune anticipate i prin Regimul juridic al minorului delincvent prevzut n
noul Cod penal. In acest context, tema de studiu invita la o reflectie profunda in ceea
ce priveste adecvarea cerintelor contemporane aferente programului de reeducare/reabilitare a minorilor - cu spatiul construit. Trebuie insa sa fim constienti de
faptul ca nu se pot programa/proiecta spatii adecvate fara o cunoastere prealabila a
problematicii procesului reabilitarii juvenile.
Proiectul propus prin aceasta tema va fi orientat catre crearea unui mediu de
reabilitare a minorilor, avand ca tinta reintegrarea lor in cadrul comunitatii
unde, alaturi de proiectul educational, cadrul construit poate fi unul dintre actorii
principali ai acestui proces.

DELINCVENTA MINORILOR: STATISTICI, ATITUDINI, TINTE

Trebuie stiut faptul ca minorul care nu a mplinit 14 ani nu are responsibilitate
penal. Un minor avnd vrsta ntre 14 si 16 ani are responsabilitate penal numai
dac se poate proba c avea discernmnt total n momentul comiterii infractiunii.
Un minor care a mplinit 16 ani are responsabilitate penal. Legislatia moderna
interzice asocierea minorilor si adultilor intr-un acelasi ansamblu construit.
Conform datelor statistice, 50% dintre minorii delincventi au varste cuprinse
intre 16-17 ani, aproximativ 80% dintre acestia savarsind acte de hotie/furt/talharie.
Unui minor cu responsabilitate penal i se poate aplica o msur privind un regim
educativ sau de detentie, primul facand obiectul studiului propus. Din fericire, in
ultimii ani se inregistreaza in Romania o scadere a condamnarilor in randul minorilor:

Minori

1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
668 1898 2518 5077 5625 4676 3303 2675 2289 2613 1979 1792 1396 1432

"Reformarea justitiei juvenile", "justitie juvenil restaurativ" si "justitie

juvenil relational" sunt temele actuale de studiu n criminologia contemporan,
dupa cum afirma Graham W. GILES (*1). Acesta subliniaza faptul ca o preocupare
principala ar trebui sa fie orientarea spre determinarea modului in care temele
mentionate pot directiona politicile si practicile n mediul cultural, demografic si
geografic romnesc. Orice strategie capabil de a mnui/dirija infractiunile comise
de tineri conform standardelor europene va pune sub semnul ntrebrii structurile,
metodele si atitudinile existente. Istoria ne nvat c, n acest domeniu, schimbrile
pot fi constructive si deopotriva distructive, producnd probleme nedorite pentru
personal, noi dileme pentru victime si nesigurant pentru tinerii delincventi retinuti.
Trei metode relationale de interventie social apar a fi elocvente n
activitatea cu persoanele afectate, concluziile autorului mbinand aspectele fiecreia
dintre ele n contextul specific al justitiei pentru minori (*2):
metoda transteoretic, care se sprijin pe ideea trecerii persoanelor cu
comportament dependent, bine nrdcinat, printr-un ciclu al schimbrii: de la un
proces premeditativ la meditatie, prin actiune la mentinere, si, de la revenire, napoi
la reflectie.
justitia restitutiv, care consider relatiile ca fiind cruciale pentru victime si
delincventi, deopotriv. Accentul cade pe importanta medierii, reparatiei si
reducerii recidivismului, prin recunoasterea de ctre tinerii delincventi a rului
fcut si necesitatea de a face un efort semnificativ pentru a compensa pierderea sau
a repara paguba.
psihologia cuantic, care consider c auto-observarea terapeutic poate initia
procesul de schimbare, n special pentru cei victimizati de traume grave sau cruzime
din partea familiei, societtii sau sistemului justitiei penale.
Aceste idei sunt in deplin acord cu cadrul legislativ romanesc actual, care
prevede pentru minori aplicarea unui regim special, adecvat particularitatilor si
necesitatilor varstei, cu scopul de a influenta pozitiv dezvoltarea lor fizica, psihica si
morala. Un accent important este pus asupra mentinerii si dezvoltarii relatiei
minorilor in cauza cu familia si cu comunitatea.
Se contureaza din ce in ce mai clar faptul ca proiectul de arhitectura poate
deschide un discurs teoretic, spatial si functional dedicat acestor preocupari.
Cadrul construit, coroborat cu programul educational, trebuie gandit astfel incat el sa
raspunda necesitatilor de schimbare si evolutie pozitiva a persoanelor pe care le
va gazdui temporar.

ACTIUNI DE REABILITARE/INTEGRARE SOCIALA DESFASURATE

CU MINORI AFLATI IN CUSTODIA CENTRELOR DE EDUCARE
Proiectul educational integrat are cateva tinte precise (*3):
- asigurarea unui climat favorabil pentru o dezvoltare personala durabila
- conferirea utilitatii pentru perioada sederii in centrul de educare
- reducerea vulnerabilitatii psihologice si sociale
- asimilarea de cunostine si formarea de deprinderi necesare (re)integrarii sociale

In vederea atingerii lor, pentru o restituire sanatoasa in mediul

familial/social, directiile principale de actiune se indreapta spre:
1. INSTRUIREA SCOLARA - se adreseaza tuturor minorilor, indiferent de stadiul de
pregatire anterior. Este organizata in toate formele de invatamant - primar,
gimnazial, liceal.
2. FORMAREA PROFESIONALA - are loc in cadrul scolilor de arte si meserii sau
sub forma cursurilor de (re)conversie profesionala, realizate in cooperare cu
Ministerul Educatiei Nationale.
3. EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL - sub forma de programe sau activitati reprezinta activitati utile de petrecere a timpului, inducand disciplina, spiritul de
competitie pozitiv, energia canalizata constructiv, in vederea obtinerii unui tonus fizic
si psihic.
4. BIBLIOTECA - reprezinta o sursa esentiala de cunoastere, pentru o dezvoltare
culturala si personala robusta.
5. ACTIVITATI ARTISTICE SI DE DIFUZARE A CULTURII - presupun atat o
participare activa - in cadrul atelierelor de pictura, sculptura, scriere, fotografie etc.,
cat si una pasiva - prin vizionari, auditii, expozitii, lansari etc.
6. ASISTENTA/CONSILIERE - PSIHOLOGICA - presupune evaluarea psihologica a
minorilor, interventia in momente de criza precum si asistenta - individuala sau de
grup - acordata in vederea ameliorarii functionarii in plan psihic.
- SOCIALA - se realizarea sub forma activitatilor si
programelor destinate insusirii abilitatilor pro-sociale si a unor principii pentru o viata
normala, in acord cu normele sociale, pentru a-si gestiona mai bine viata personala
sau pentru a depasi mai usor anumite obstacole.

2. SIT - LOCALIZARE AMPLASAMENT

Alegerea sitului deschide pentru programul propus o problematica specifica.
Acesta necesita o localizare capabila sa sustina o comunicare viabila cu
comunitatea, o conexiune eficienta si cu alte dotari educationale sau cu zone
dedicate activitatilor sportive/culturale, accese, retele, etc. Izolarea nu este o
optiune in acest caz. De asemenea, spatiul verde, peisajul - reprezinta
componente esentiale ale programului si vor fi integrate in gandirea proiectului de
ansamblu, prin prisma preocuparilor minorilor care pot migra de la interior la exterior,
avea activitati in aer liber, relatia cu natura fiind un factor cheie al formarii lor.
Cu o suprafata estimata la 4500-5500mp, proiectul propune trei
amplasamente. Un factor de noutate in abordarea proiectului il constituie faptul ca
atelierul poate alege unul dintre siturile sugerate (vezi anexa) sau poate opta
pentru un altul, in acord cu criteriile exprimate mai sus si doar dupa o justificare
temeinica a optiunii din punctul de vedere al oportunitatii functionale.

3. PROGRAMUL FUNCTIUNILOR
3.1. CONSIDERATII GENERALE
Ansamblul construit va cuprinde spatii dedicate desfasurarii in bune conditii a
tuturor actiunilor enumerate anterior, prin implicarea unor componente specifice,
aferente unui ansamblu cu destinatia "Centru pentru educare/reabilitare pentru
minori", alocat pentru un numar de 50-70 minori. Toate facilitatile, indiferent de
gradul de securitate, vor trebui sa asigure un mediu sigur, care sa protejeze minorii
in a-si face rau. Persoanele rezidente trebuie sa constientizeze ca sunt la adapost
de orice pericol, atat din afara, cat si din interior - stiut fiind faptul ca perceptia
sigurantei diminueaza comportamentul negativ/agresiv. Desfasurarea activitatilor
in grupuri mici, oportunitatile pentru intimitate si o buna gestiune a limitelor
interior/exterior pot constribui decisiv la asimilarea unui comportament pozitiv.
Pentru o buna desfasurare a activitatilor si programelor educationale se impun
observarea si monitorizarea permanenta, fara insa a le influenta.

Elementele esentiale constitutive ale programului aferent Centrului sunt

- PERIMETRU - delimitare interior / exterior
- LOCUIRE/CAZARE
- ZONE PENTRU ACTIVITATI - EDUCARE, CONSILIERE,
PRODUCTIE, RECREERE, RELIGIE, VIZITA
- ZONE PENTRU SERVICII - INFIRMERIE, SPALATORIE,
BUCATARIE, CANTINA
- ADMINISTRATIE - BIROURI PERSONAL, ZONA PRIMIRE,
CONTROL
- INTRETINERE, DEPOZITARE

3.2. CONSIDERATII PRIVIND CALITATEA SPATIILOR CONSTRUITE

Din punct de vedere constructiv, in acord cu exigentele actuale, ar trebui tinut
cont de cateva aspecte importante care determina calitatea locuirii, precum:
- afirmarea unei relatii interior / exterior bazate pe transparenta, in vederea
obtinerii unui iluminat natural eficient, si cu scopul transversal de a reduce perceptia
aglomerarii
- accesibilitate sporita spre spatiile destinate activitatilor exterioare, pentru o
reducere a unui sentiment de izolare
- utilizarea unor culori luminoase, intr-o cromatica armonioasa, accente de
decoratie si o posibilitate de personalizare a amenajarii, acolo unde este cazul
- mobilier mobil si modulabil care sa poata fi utilizat diferit pe parcursul zilei,
in acord cu diverse activitati, cu respectarea normelor de securitate
- crearea de variatiuni spatiale care sa se poata plia natural pe nevoile
aferente ale utilizatorilor, pe parcursul zilei
- utilizarea de materiale fono-absorbante, pentru reducerea zgomotului
excesiv inerent, creat prin prezenta activa a grupurilor de minori

- posibilitatea de a accesa flexibil diverse programe pe parcursul zilei, pentru

a incarca eficient si activ programul zilnic

3.3. PERIMETRUL
Modul de delimitare a ansamblului, conceptul imprejmuirii reprezinta in
sine una dintre preocuparile centrale ale proiectului, in contextul inovarii in
domeniul relatiei ansamblului cu vecinatatile, cu orasul. Tema studierii relatiei
spatiu public - spatiu privat, spatiul orasului - spatiul ansamblului, a relatiei interiorexterior revine acum in atentie. Comparativ cu exigentele sistemului de imprejmuire
aferent unui centru de detentie, proiectul de fata va ridica problema delimitarilor si
sistemelor de securitate intr-o viziune contemporana, aferente unui regim semideschis, in acord cu tinta studiului.
Intrarile in perimetru (care, dupa schema uzuala pot fi de 4 tipuri: aferente
primirii minorilor, vizitatorilor, aprovizionarii/serviciilor, personalului), pot fi integrate,
pentru o gestionare mai flexibila a acceselor.

3.4. LOCUIRE/CAZARE
Noile directii care conformeaza alcatuirea ansamblurilor avand ca functiune
educarea/reabilitarea minorilor arata o predispozitie spre organizarea de tip modular.
In acest context, insasi functiunea de locuire/cazare poate fi gandita ca ansamblu de
pavilioane, cu un numar mai redus de locuitori. Acest fapt poate induce o mai buna
gestiune a vietii de zi cu zi, in contextul reabilitarii. Este asigurata functionarea
diferentiata a modulelor/pavilioanelor, mai buna lor supraveghere, o mai buna
interactiune personal/individ, in conditii de acces la activitati corespunzatoare
categoriilor de persoane aflate in custodie.
Reamintim faptul ca Centrul pe care il are ca obiect studiul de fata este
destinat unui numar de 50-70 minori. In vederea stabilirii unor gabarite posibile, ca
numar de ocupanti/camera, am putea analiza situatia existenta in centrele de profil
din tara. Astfel, Centrul Educativ Targu Ocna, cu o capacitate de 98 de locuri,
propune 2 pavilioane de cazare, cu 10 dormitoare, de cate 27mp sau 48mp. La
centrul Buzias, cu o capacitate de 128 locuri, exista 4 pavilioane de cazare de tip
duplex, fiecare cu cate 5 camere cu o suprafata de 24.5mp, de cate 3 sau 4 locuri,
cu grup sanitar propriu.
Reglementarile actuale precizeaza faptul ca se pot aloca 2 spatii echipate cu
WC/Dus/Chiuvetala la maximum 10 persoane.
Aferent cazarii, fiecare modul locativ poate cuprinde o serie de spatii conexe:
- birou supraveghetor : ~ 15mp
- sala studiu : ~ 20mp
- camera de zi : ~ 40mp
- spalator : ~ 10mp
- camera liberare : ~ 15mp
- sala mic dejun - cu chicineta si spatiu depozitare : ~ 30mp
- holuri, accese, circulatii

In cazul de fata, estimativ, o unitate de cazare cu 4 camere x 24.5mp +

spatiile anexe - astfel configurata, poate avea o suprafata de approx. 250mp,
suprafata construita la sol. Corelat cu numarul de minori gazduiti, rezulta - estimativ
- 1000 mp alocati locuirii.

Documentatia de specialitate ofera o imagine a dotarilor camerei tip:

- registru de caldura, protejat anti-vandalism
- usa metalica - cu o suprafata transparenta ce permite supravegherea
directa, cu deschidere spre hol
- ferestre - tip termopan, ignifugate si rezistente la uzura
- paturi suprapuse - cate 2, cu saltea ignifugata si rezistenta la uzura
- 2 mese rabatabile, dispuse langa ferestre
- 5 scaune plastic
- nisa in perete pentru depozitare
- interfon
- TV
- baia poate cuprinde 2 oglinzi, 2 WC. Dusurile se vor prevedea separat.

3.5. ZONE PENTRU ACTIVITATI

Asa cum am enunat deja, Activitatile pot fi de mai multe tipuri, de la cele de
invatare si pana la cele de educare sau productie.
3.5.1. Activitatile de educare/invatare
Vorbim despre o scoala propriu-zisa, care poate contine sali de clasa,
depozitari, spatii comune, biblioteca, sali profesori, grupuri sanitare, etc. - cu
dimensionari specifice. Din exemplele existente, atat centrul de la Targu-Ocna, cat si
cel de la Buzias integreaza aceste spatii, internalizat. In studiul propus pentru noul
Centru se poate lua in calcul externalizarea unei parti a acestor functiuni, in
relatie deschisa, de cooperare - cu alte unitati de invatamant aflate in
proximitate, pentru o eficienta sporita a cooperarii cu comunitatea.
Ca dotari si dimensionari aferente tintei de 50-70 de minori, se poate lua in
calcul un necesar de spatii aferente activitatilor scolare dupa cum urmeaza,
orientativ:
- sala clasa : ~ 40mp, cu un necesar estimat de 4 clase, urmarind cicluri de
invatare aferente necesitatilor lor, elevii find grupati dupa criterii
de pregatire si varsta. Sala de clasa trebuie sa fie corect
iluminata, si incalzita, sa aiba o tabla
- cabinet informatica : ~ 40mp
- sala multifunctionala (poate fi proiectata prin integrarea salii de mese/salii
de festivitati, prin compartimentari contextuale) ~ 200mp
- sala activitati educative : ~ 30mp; necesar estimat : 2 sali
- sala material didactic : ~ 10mp, cate una aferenta fiecarei sali de clasa
- secretariat : ~ 25mp
- sala profesori : ~ 40mp
- pedagog/supraveghetor : ~ 25mp

- biblioteca : ~ 40-100mp. Literatura de specialitate (*4) recomanda ca

materialele aferente bibliotecii sa fie continute in spatiile de activitati curente, mai
mult decat intr-o sala/cladire separata. In centrele de la Targu-Ocna si Buzias
biblioteca este un spatiu de sine statator, integrat zonei de invatare/educare.
- spatii tehnice, grupuri sanitare
3.5.2. Activitati de consiliere
Cerintele spatiale aferente acestor activitati variaza de la prevederea de spatii
cu suprafete reduse, pentru consilierea individiduala, la spatii pentru activitati de
grup sau alaturi de alti membri ai familiei. Aceste spatii ar trebui sa confere oo
atmosfera destinsa, sa fie finisate cu materiale fono-absorbante, pentru a asigura
liniste si discretie. Comunicarea vizuala partiala cu alte spatii comune poate reduce
tensiunea potentiala la care este supus individul.
3.5.3. Activitati de productie - formare profesionala/culturala
Asa cum aratam in capitolul 1, aceasta categorie de activitati, coroborate,
reprezinta o preocupare centrala in cadrul programului Centrului. Pe de o parte
poate avea loc calificarea/recalificarea profesionala care poate fi utila in integrarea
sociala a individului - in functie de categoria de varsta, pe de alta parte - activitatile
culturale - atat active, cat si pasive - pot imbogati spiritul, constribuind esential la o
reabilitare in plan psihologic-afectiv, cu rol in dezvoltarea personala.
Activitatile propuse in Centrul de reabilitare pot fi subiectul unei
cercetari separate. Invitam colectivele de studiu sa propuna activitati in acord
cu preocuparile contemporane (scriere creativa, fotografie, atelier de film, dansuri,
teatru etc). Pot fi integrate activitati aferente exprimarii culturii urbane de ex.
grafitti, etc. In stadiul actual, centrele deja mentionate propun cateva tipuri de
ateliere, dupa cum urmeaza:
- atelier olarit : ~ 30mp
- atelier tamplarie : ~ 30mp
- atelier mecanic : ~ 50mp
- atelier croitorie : ~ 30mp
- atelier frizerie/coafura : ~ 20mp
- atelier pictura : ~ 30mp
- cabinet muzica : ~ 10mp
- depozitari, anexe, grupuri sanitare, accese : ~ 50mp
Consideram ca, adiacent, se pot propune spatii multifuntionale cu destinatii
flexibile, precum si o sala de expozitie.
3.5.4. Activitati de recreere/sport
Zonele dedicate acestor activitati esentiale de petrecere a timpului pot fi
generoase prin program si se pot desfasura atat la interior, cat si la exterior. Asa
cum am mentionat deja, miscarea, sportul, recreerea induc un comportament pozitiv,
cu rol reparatoriu si de dezvoltare, fiind induse disciplina, spiritul de competitie,
cooperarea, energia canalizata constructiv, in vederea obtinerii unui tonus fizic si
psihic.

Programele existente propun integrarea unei sali de sport aferente centrului.

Desigur, prin prisma invocarii comunicarii si cooperarii cu institutii adiacente din
exterior, se pot crea parteneriate prin care membrii sa poate utiliza facilitati aflate in
exteriorul perimetrului.
Functiuni aferente activitatilor la interior:
- sala sport cu anexe - sala forta, vestiare, etc.
- sala spectacole cu anexe - foyer, depozitare, birouri, etc.
- club
- perete catarare, alte sali multifunctionale
Pentru activitati la exterior se pot prevedea:
- teren de sport (multifunctional : fotbal, volei, baschet, etc.)
- rampe pentru sporturi urbane boarding, skating, biking, etc.
- un amfiteatru
- curti pentru recreere, plimbare, intalniri cu familia (dupa caz)
Cadrul existent propune configuratii multiple, centrul de la Buzias oferind o
gama mai larga de optiuni. Centrul de la Targu-Ocna prevede o sala de sport de
158mp, o sala de spectacole de 155mp, club si studio TV cu o suprafata de 45
mp. La Buzias sala de sport propriu-zisa are 570mp. Acesteia i se adauga o sala de
forta de 30mp, un vestiar de 30mp, spatii tehnice, circulatii, birou
supraveghetor/pedagog. Sala de spectacole are o suprafata de 208mp. Mai
cuprinde un foyer de 75mp si birouri - 60mp. La exterior li se adaga un teren de
fotbal de 965mp, unul de volei de 965mp si un altul de tenis, de 495mp. Un
amfiteatru de 175mp completeaza dotarile de petrecere a timpului liber.
3.5.5. Religie si identitate culturala
Ansamblul poate fi dotat cu spatiu de exercitiu religios si exprimare a
identitatii culturale, ca parte a ansamblului. Poate fi dotat cu o capela de dimensiuni
reduse. La Buzias spatiul dedicat are alocat 38mp.
3.5.6. Zona pentru vizita
Vizitarea minorilor si contactul cu exteriorul trebuie incurajate. Spatiul trebuie
sa asigure intimitate si in acelasi timp o comunicare deschisa.
Trebuie sa existe o zona de acces/primire/hall. Se presupune existenta unor
spatii de depozitare/dulap/cuier - atat pentru cei vizitati, cat si vizitatori. Un control
prealabil trebuie efectuat de ambele parti pentru buna gestionare a circulatiei
obiectelor/produselor permise in complex. Spatiile exterioare pot fi mai adecvate
pentru inducerea unei atmosfere pozitive, deschise. Trebuie, de asemenea,
prevazute birouri cu diverse destinatii, zona primire pachet, convorbiri telefonice,
corespondenta, cumparaturi.
Se poate prevedea, de asemenea, un pavilion de cazare pentru vizitatori ~
250mp.
Pentru a avea un ordin de marime/reper, la Centrul de la Buzias, modulul de
vizitare propune o sala de intalnire de 60mp, birou supraveghetor 10mp, birou pentru
prevenirea criminalitatii 18mp, birouri SEAP 55mp, arhiva 18mp, grupuri sanitare,
accese, spatii anexe.

Asadar, suprafata zonei destinate vizitelor poate astfel fi estimata la un

necesar de 150mp, corelat cu capacitatea prevazuta a complexului (50-70 minori).

3.6. ZONE PENTRU SERVICII

3.6.1. Infirmeria - orice dotare de tip Centru pentru reabilitare/integrare
trebuie sa fie dotat cu unul sau mai multe cabinete medicale pentru interventii
imediate, cu grad redus de complexitate. Un cabinet poate cuprinde o camera de
consultatie, birou medic, spatiu depozitare medicamente/echipament medical. Mai
poate fi prevazut un cabinet pentru dentist si o camera de carantina, cu dotari
pentru persoane cu dizabilitati fizice.
Tinand cont de faptul ca minorii beneficiaza de un control medical la admisia
in centru,acesta poate fi amplasat in directa legatura cu modulul de primire.
Spatiul exterior adiacent poate fi prevazuut cu acces rapid salvare.
3.6.2. Spalatoria - daca este prevazut ca serviciu internalizat, trebuie
prevazute spatii adecvate pentru depozitarea lucrurilor murdare, trierea lor, spalat
mecanic cu dispozitive dedicate, uscare, presare, calcare, depozitarea lucrurilor
curate, detergenti si alti agenti chimici necesari. Spatiul trebuie aerisit, protejat la
umezeala, bine iluminat.
3.6.3. Cantina-bucataria - pot functiona integrat. Locul unde se serveste
masa poate avea un impact major asupra comportamentului minorilor, de aceea
arhitectura spatiului si a amenajarii poate reprezenta un subiect de cercetare in sine.
Din conditii de eficienta a serviciului si supravegherii, in general se opteaza pentru
un spatiu unic de servire a mesei, cu posibilitatea compartimentarii flexibile,
contextuale. Spatiul interior poate fi extins si cu spatii exterioare adiacente, cand
conditiile atmosferice permit acest lucru. Pot exista shimburi multiple, la nevoie.
Mesele sunt de 4-6 persoane. Servirea se face pe o singura linie de asteptare,
evitandu-se aglorarea sau intersecatrea fluxurilor.
Materialele aferente pardoselilor si peretilor vor fi rezistente la
murdarire/patare/stropire. Pot fi prevazute depozitari de detergenti, un birou
supraveghetor, etc. Se va prevedea o sala de mese pentru personal.
Schema functionala a bucatariei va prevedea spatii dedicate precum oficiu,
bar, vesela, preparare calda/rece, depozitare, birou bucatar sef, vestiar, etc.
Spatiile de depozitare vor fi in directa legatura cu exteriorul ansamblului.

3.7. ZONE PENTRU ADMINISTRATIE

Spatiile dedicate administratiei cuprind birouri diverse alepersonalului, biroul
directorului, secretariate, spatii anexe, arhiva, depozitari. Se
pot
prevedea
parcari exterioare pentru personal. Zona de primire/admisie minori este unul dintre
modulele cheie ale complexului. Primirea minorilor, conform schemei functionale
standard (*5) poate avea o suprafata de approx. ~60mp si cuprinde:
- spatii de asteptare, cu acces la grup sanitar si apa potabila
- spatiu pentru control documente, identificare
- spatiu pentru perchezitionare/control al bagajelor
- spatiu fotografiere, amprentare
- spatiu pentru imbaiere

- spatiu deparazitare, frizerie

- spatiu pentru efectuarea unei vizite medicale sumare
- spatiu pentru echipare
- birouri, spatii depozitare

SUPRAFETE ESTIMATE ZONE : - Locuire ~ 1000mp

- Activitati : Educare ~ 500mp
Consiliere ~ 60mp
*Nota: suprafetele sunt
Productie ~ 200mp
aproximative,
acestea
Recreere - interior ~ 500mp
putand fi amendate prin
- exterior ~ 2500mp
solutii specifice abordate,
Religie ~ 40mp
argumentate si propuse in
Vizita ~ 60mp
cadrul atelierului.
- Servicii :
Restaurant/Bucatarie ~ 250mp
Infirmerie ~ 60mp
Spalatorie ~ 40mp
- Administratie ~ 250mp
- Primire vizitatori ~ 250mp
- Alte spatii ~ 300mp
TOTAL SUPRAFATA ESTIMATA :

~ 6000mp

4. CONINUTUL MINIM AL STUDIULUI + PREDARI FAZE

FAZE ALE PROIECTULUI

Prezentare proiect : luni 03.11.2014

FAZA I : studiu urbanistic+ilustrare tema, 4 sptmni

Proiectul se poate in aceasta faza fie individual, fie in echipe de 2-3 studenti,
optiunea fiind latitudinea atelierului. Fiecare student/echip va prezenta o
documentaie care va conine:
- Tema de proiectare - definita pornind de la reperele oferite de tema cadru
- ncadrare n ora/sit/ PUG (PUZ)
- Situaie existent/analiz
- sc. 1 : 2000
- Concept, scheme functionale
- Propunere Masterplan Centru Educational
- sc. 1 : 1000
- Partiu general, planuri module functionale
- sc. 1 : 500
- Machet de studiu
- sc. 1 : 1000
- Ilustrare tema (imagini 3D)
PREDAREA FAZEI I A PROIECTULUI: 26.11.2014
PREDAREA SE VA FACE PE CAIET FORMAT A3 (paginat orizontal) cu
prezentarea tuturor obiectelor solicitate + CD PREZENTARE FORMAT DIGITAL

FAZA II : proiect arhitectura , 5 saptamani (03-22.12.2014 / 05-14.01.2015)

Individual se va prezenta o documentaie care va conine:
- Schema functiunilor corelate, concept program
- Plan situatie sc. 1 : 500 /1:200
- Partiuri - plan subsol, plan parter, planuri etaje curente, faade,
2 sectiuni caracteristice
- sc. 1: 200 /1: 500
- Detaliere tehnic zona reprezentativa
- sc. 1:50/1:20
- Ilustrare tema (imagini 3D reprezentative)
- Machet de studiu
- sc. 1:500

PREDAREA FAZEI II A PROIECTULUI: 14.01.2015

PREDAREA SE VA FACE PE CAIET FORMAT A3 (paginat orizontal) cu
prezentarea tuturor obiectelor solicitate + CD PREZENTARE FORMAT DIGITAL +
PLANSA PREZENTARE PENTRU EXPOZITIE FORMAT A1/A2

NOTA : Este obligatoriu ca toate piesele desenate s fie predate i n format

electronic - CD cu planuri/imagini n format tif/jpg/pdf

CRITERII DE EVALUARE
Criteriile de evaluare care vor sta la baza judecrii i notrii proiectelor vor fi :

Formalizarea unui concept inovativ si viabil de lucru, in acord cu tema,

cerintele si standardele prezentate
Identificarea corect a complexitatii problematicii programului studiat in
raport cu situl si cu cerintele enuntate
Acuratetea si coerenta redactarii temei de lucru
Experimentarea valenelor formative ale sistemului de proiectare integrat,
ntre arhitectur, urbanism i specialitile tehnice
Integrarea favorabil a cldirii n context (vecinti, rezolvarea acceselor,
insorire-umbrire, relatia interior/exterior, spatiu public/spatiu privat etc.)
Corectitudinea i coerena rezolvrilor funcionale;
Flexibilitatea spaiului;
Acurateea i expresivitatea reprezentrii;
Respectarea cerintelor enunate prin tem.

Note
*1 : cf. G.W. Giles in lucrarea Tranzitii turbulente, 2002, p.18
*2 : ibid. *1, p.32
*3 : conceptele sunt prezentate in lucrarea Minorii in detentie, Directia penitenciarelor, 2014
*4 : in lucrarea Handbook of facility plannig, 1992, p.63
*5 : ibid.*3

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
GILES W. Graham, Tranzitii turbulente, Delincvent si justitie n Romnia, ed.
Expert, Bucuresti, 2002, 388p.
*-*
Minorii in detentie, material informativ realizat sub auspiciile Ministerului
Justitiei, Directia Penitenciarelor, 2014
*-*
Handbook of facility planning and design for juvenile corrections,
American Correctional Association, Maryland, 1992, 91p
*-*
Project guide : Juvenile facilty design, NATAAP, Washington, 24p

ntocmit:

Lect. Dr. Arh. Vlad EFTENIE

ANEXA

SITURI PROPUSE

1. ZONA 1 MAI (COMPOZITORILOR)/GHENCEA/HAIDUCULUI

2. ZONA BERCENI/FERENTARI