DISFUNCT

II ALE
GLANDELO
R
SUPRAREN
ALE
Calitescu G
eorgiana
Clasa a XIaD

Glandele
supraren
glande pe
ale sunt
reche, si
tuate la
superior
polul
al rinich
iului. Fie
este for
ca r e
mata din
tr-o por
corticala
tiune
(periferi
ca) si
medulara
una
, diferite
din punct
vedere e
mbriologi
de
c
,
functiona
anatomic
l.
si

Portiunea medulara sau centrala a suprarenalei

reprezinta aprox. 20% din glanda si secreta
catecolamine, adica adrenalina si noradrenalina.
La nivelul medulosuprarenalei pot aparea tumori care
prezinta o secretie crescuta de catecolamine. Cea mai
cunoscuta este feocromocitomul, tumoare benigna sau
maligna care se manifesta prin crize cu hipertensiune
arteriala severa (ce poate ajunge la 330/240 mm Hg),
dureri de cap, palpitatii, cresterea frecventei cardiace,
dureri toracice sau abdominale, ameteli, tulburari de
vedere, transpiratii, varsaturi. Criza dureaza de la 10-15
minute pana la cateva ore (de regula, mai putin de o ora).
Intre crize, tensiunea arteriala este normala sau putin
crescuta. Diagnosticul se pune prin dozarea
catecolaminelor din sange si diverse teste imagistice, iar
tratamentul consta in indepartarea formatiunii.

Disfunct
iile care
apar la
nivelul g
landelor
suprare
nale sun
t:

Sindromul Cushing
Sindromul Conn
Boala Addison

Sindromul Cushing
Sindromul Cushing reprezinta hipersecretia de
corticosteroizi si este provocat, de regula, de tumori
ale cortexului adrenal sau de hipersecretia de ACTH
(hormonul adenocorticotrop). Se caracterizeaza prin
afectarea metabolismului lipidic, glucidic si proteic.
Modificarile pot fi induse si iatrogen pentru
tratarea unor afectiuni (reumatismale, autoimune,
neurologice, astm, dermatologice,
etc.) cu
corticosteroizi. Tratamentul consta in inlaturarea
sursei de cortizol in exces, de obicei prin metode
chirurgicale.

Boala se manifesta prin obezitate la nivelul trunchiului si

fetei, in timp ce membrele inferioare raman subtiri.
Modificarile metabolice confera bolnavului aspect
impastat si provoaca fata in luna plina si ceafa de
bizon. Pe piele se observa striatii (vergeturi) roz-violet,
care pot ajunge de la 1-2 cm la 10-15 cm lungime si
cativa milimetri pana la un centimetru in latime,
brazdand tot tegumentul, pe abdomen si coapse.
Pilozitatea se intensifica la barbati, iar la femei capata
un aspect masculin. Apar si dureri osteoarticulare, iar
masele musculare se reduc vizibil, producand oboseala
marcata. Se produce hipertensiune arteriala permanenta
si progresiva. Se produce si o fragilitate vasculara,
manifestata prin echimoze (vanatai), hematemeza,
melena, hematurie , gingivoragii. Psihic apar fenomene
de depresie, anxietate si labilitate emotionala.

Sindromul Conn
:
Hiperaldoste
ronismul sau
sindromul Co
este produs
nn
printr-un ex
c
e
s de
aldosteron,
din cauza un
ei hiperplazii
tumori a glan
sau
dei. Se manif
e
s
ta prin
hipertensiun
e arteriala, d
ureri de cap
oboseala mu
,
sculara (din
cauza scade
potasiului) s
rii
au crampe, s
p
a
s
me
musculare. I
n unele afec
tiuni cronice
(boli renale,
ciroza, boli c
ardiace) apa
de asemenea
re,
, o crestere
a
aldosteronulu
cu sau fara h
i,
ipertensiune
arteriala, fa
ca glanda sa
ra
fie propriu-z
is afectata.

Boala Addison
Afectiune cronica, cu scadere a nivelurilor de
hormoni suprarenali. Afectarea glandei poate fi
de natura autoimuna, tuberculoasa (sau mai rar
prin alte infectii), tumorala sau hemoragica. Boala
se mai poate produce prin afectarea hipofizei, cu
scaderea ACTH-ului, chiar daca suprarenala e
sanatoasa. Se manifesta prin oboseala si
slabiciune musculara severa si precoce in evolutia
bolii, intensificarea pigmentatiei tegumentelor,
mucoaselor si parului, scadere in greutate,
hipotensiune arteriala, tulburari digestive (greata,
varsaturi, diaree, scaderea apetitului), depresie.

Hiperpigmentatia apare atat pe

zonele expuse (se produce dupa o
expunere la soare, dar devine
permanenta), cat si in zonele de
frictiune (coate, genunchi, plici, zone
de frecare cu hainele), aparand si
pete pe maini, fata, antebrate, gambe
sau colorarea mucoaselor.
Tratamentul consta in administrarea
de hormoni suprarenali. O persoana
care sufera de aceasta boala si nu
este tratata la timp poate muri in
cateva zile prin deshidratare severa
si dezechilibre electrolitice majore.

Bibliografi
e:
www.jurnal
ul.ro
www.corpu
l-uman.com
www.sfatul
medicului.r
o
www.sanat
ate.bzi.ro
www.i-med
ic.ro
www.medic
ina101.com