P. 1
www.educativ.ro-Mircea-Eliade---Romanul-adolescentului-miop-(rezumat)

www.educativ.ro-Mircea-Eliade---Romanul-adolescentului-miop-(rezumat)

|Views: 3,106|Likes:
Published by Lavinia Mihut

More info:

Published by: Lavinia Mihut on Feb 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

“ Romanul adolescentului miop ”

- fisa de lectura –

Partea I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Prima scriere a reputatului istoric al religiilor este “Romanul adolescentului miop”, aparut din grija de a nu uita vremurile trecute: “Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi ‹‹Romanul adolescentului miop››”. Mircea Eliade crede ca inspiratia nu este absolut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate faptele de viata, incepand din clasa a IV –a de liceu, cand scriitorul avea “pistrui ca un ovrei” si invata chimie intr-un laborator situat in firida sobei. Incercand sa gaseasca un personaj feminin pentru romanul sau, adolescentul cere sfatul verisoarei sale si prietenului sau, Dinu. “M-am tulburat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. Eu n-am cunoscut decat pe fetele cizmarului vecin, care in nici un caz nu pot trece intr-un roman.”. Dupa inca un “insuficient” la matematica si amenintarea corigentei, cei doi prieteni gandeau “ca singura mea nadejde nu ramane decat Romanul adolescentului miop, si ca trebuie sa ma apuc numaidecat de lucru.”. Astfel nimeni nu va mai cuteza sa-l lase corigent. II. GLORIA LUI ROBERT Al doilea capitol se intituleaza “Gloria lui Robert”, personaj care il citeste pe D’Annuzio, italianul “cu carti frumoase si femei frumoase in amintiri”. Robert e adolescentul care vrea sa devina faimos si “el ne spune ca citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Noi toti il tulburam cu glume rele, pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si antipatic in acelasi timp”. In fond, este personajul care isi schimba in mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati shcizofrenice (“Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine, in cateva saptamani, ca sa-mi schimb parerile si sa nu fac din el un erou ridicul de roman”). Autorul povesteste “prima aventura” traita in Parcul Carol, cu Robert, Perri si Dinu, “am intalnit in aceea dupa-amiaza patru fete”. La scurt timp perechile se formasera, “eu ramasesem cu [...] o bruna cu palarie alba, cu obrajii albi si ochii negri”. Sfarsitul intalnirii nu a fost unul placut. Incercand sa o sarute, fata “s-a ridicat, si-a scuturat rochia si mi-a spus, lacramand, ca pleaca sa-si caute sora”. Povestind asta prietenilor sai, acestia au fost de parere ca “a fost ceva interesant, dar nu prea mult”. De atunci adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Robert “in intalniri cu fetele”. Acesta raspandeste zvonul ca s-ar teme, iar autorul marturiseste ca “zvonul nu e cu totul in afara de adevar”. III. JURNAL DE CLASA

“aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale”. un alt personaj – oarecum grotesc. pentru ca baritonii clasei incep sa vocifereze. copiaza la teze. afara de chimie si matematica. focalizata in acest capitol este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. la cererea profesorului: “S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. Intreaga operatiune sa transforma intr-un hohot de ras. ceea ce se petrece la liceul acesta!››”. invata bine. elevul terorizat de chimie. nerozi”. pentru ca e schiop. dar considerata de autor “vulgara”. de ce i se spune Cocos”. e zgarcit. picioarele lungi”. Totul se petrece intr-o atmosfera englezeasca a domnilor care fumeaza tigari selecte. elevii urmaresc fetele si doamnele de pe bulevard. “Baietii il cred prost si ii spun. INTRE DON JUANI Acest capitol prezinta doi dandy de Bucuresti. caruia autorul notase “o suma de versiuni”.” Caleia. de doua ori pe an: la Sf-tul Dumitru si a treia zi de Pasti. la care citeste de zece-cincisprezece ori fiecare lectie si nu intelege nimic. cunoaste chimie si –pe deasupra. Pentru ca. IV. si raspunde profesorului cu seninatate ca “nu stie”. numita “Crinul”. Sylvia este “o frumoasa si veche “simpatie” de a lui Dinu. pe care il intalnea in aceeasi familie. pentru ca e inteligent si sperios.e so evreu. Robert vorbeste despre posibilitatea de a tine o femeie de brat. Fosil il reclama pedagogului. Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica. Si pentru ca nu a obtinut. schimbandu-si doar imbracamintea si comportamentul in functie de epoca. Cunoaste cele mai abile formule de introducere cand trebuie sa ceara scuze profesorilor. ii trage o palma peste ceafa. insa. de a se simti impreuna in al noualea cer. In fiecare dimineata. “nu e simpatizat. din pricina lungimii nasului.Ora de muzica. in care era rapit de pe strada de o servitoare si dus in alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca. Profesorul de muzica publicase o romanta. UN PRIETEN In al cincilea capitol. intorcandu-se in banca sa. vine cu un roman la scoala. pe care il citeste chiar si atunci cand profesorul explica. si voia sa-si recupereze banii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere brosura: “o bucata costa sase lei”. “Baietii il indragesc. Nu trebuie “sa-l tina mult la lectie. parul cret. “care sta in spatele lui”. uscat. Unul din ei ‹‹a cerut voie afara››. Rade in toate orele. deoarece ii considera pe acestia “fara exceptie. V. Dinu povesteste o intamplare enigmatica. cu ochii mari si bulbucati. Nimeni nu stie. Discutia se desfasoara in jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt nefericite. Dupa cum afirma Robert. pentru ca romanul trebuie citit”. adolescentul vorbeste despre prietenul sau Marcu: “Prietenul meu Marcu e inalt. iar pentru ca e evreu. pretinde ca nu poate canta. ca e ‹‹o adevarata barbarie si abuz de putere. pe motiv ca face 2 . Marcu nu sufera pe Furtuneanu si Furtuneanu nu sufera pe Marcu. care il pedepseste ca a tulburat ora: “Caleia va face o ora de arest”. il mai striga si Marcala”. Tandarica. mainile lungi. In ziua cand trebuie sa fie ascultat se intereseaza de lectie. in urma cu un an cand toti baietii trebuiau sa se tunda cel putin numarul 3. paraste baietii.”. Fosil. aceiasi dintotdeauna. fiind poate cel mai semnificativ exemplu al invatamantului bazat pe teroare si exceland prin rigiditate.

“Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. unui timp ireversibil. “glasul ii rasuna formidabil in fiecare dimineata si.. [.. l-a facut lipsit de buna crestere si a incheiat formidabil: -Sa nu-mi mai intinzi mana pe strada!”. se gandeste chiar la sinucidere. profesorul ajunsese director. “domnul director. eu mi-am uitat caietul acasa. In acel an isi exasperase profesorul: “-Domnule. VIII. “Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. la Conservator. unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si cartile. Adolecentul isi face. care il face sa uite lectia intr-o clipita. Nerespectand acest program. La sfarsitul orei Furtuneanu “l-a insultat. tine de soarta. “Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla”.. care isi invata lectiile. incluti si impersonali. in ciuda tuturor.”. si rezultatele mele nu erau pretuite”.”.. este simplu: ca elevul sa se pregateasca mai bine la matematici. Cuprins de disperare.. 3 .. de data asta mai tarzie si aproape inevitabila./ -Unu. marturiseste adolescentul. Fanfara era prezenta. Autorul marturiseste ca din clasa I gimnaziala “germana ma obsedeaza”. LUNI 8-9.. In finalul capitolului. colegii premiantilor ii felicitau. O alta corigenta. cand se infurie. Isi propune sa lucreze intens si sa ispraveasca trigonometria. Autorul a fost palmuit o singura data cand isi uitase umbrela in clasa si a sarit pe fereastra. Inauntrul adolescentului miop se dadea o lupta apriga intre gandurile si sentimentele sale. la fel cum moartea este data oamenilor supusi destinului.. nu e un om rau”.10 iulie Capitolul descrie o experienta extrema a insusi autorului: ramane corigent la germana din cauza unui profesor cu o privire ingrozitoare. juca inca nasturi. vioara”..”. algebra. CORIGENTA . sa cunoasca mai bine detaliile acestui obiect subtil. citea pe Nick Winter. palmuieste elevii”. sfarseam intotdeauna cu insuficient”.. Intre timp. apare la matematica. Le daruieste tuturor media “suficient”: “Magarilor!. cateva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii”. Marcu “completa confidential”: “sa-l tina ma-sa in vata”. s-a adus o catedra.. in care nu patrunsese masina de doi ani”. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal.] Munca mea si torturile mele. Impricinatul crede insa ca a nu sti bine matematica este un dat. isi propune sa o invete la vara si considerand ca “e foarte inteligent ceea ce fac.. pentru profesor. Marturiseste cu ura in jurnal ca “uram pe acei adolescenti cu fruntile inguste. VI. Era serbarea de sfarsit. Scopul corigentei.otita Frurtuneanu venea la scoala “cu aceleasi plete negre. GERMANA Considerandu-se “persecutat” de profesorul “cu o tunica ofitereasca” adolescentul trebuia sa invete cu un meditator pentru a nu ramane corigent. autorul recunoaste ca. dar invata la scoala evanghelica si. insa.Hai?” VII. Pentru acest premiu invatasera tot anul. ramane corigent la matematica. La toate acestea. PREMIANTII “Azi-dimineata s-a randuit banci in curtea liceului. va rog. Nu avea decat saisprezece ani. plin de entuziasm un program prin care isi propune “in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap. se duc la cinematograf si se masturbeaza in fiecare noapte.

Inceperea studiului este amanat la nesfarsit. Nu mai voia sa iubeasca fictiv. “Astept cu resemnare sfarsitul lui iulie. Acum. Se intelege cu Dinu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare. totusi. este ispitit. ucenic intr-o ceainarie). In vacanta. nu se gandeste deloc la corigenta. intalnirile cu prietenii se rarisera. IX. O saptamana mai tarziu baietii se intorc din tabara.5 august “Am ajuns acasa”. JURNAL DE VARA . Ba chiar intr-o dimineata. Cercetasia mi s-a parut intotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. gandind: “poate am sa pricep la toamna. ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa. isi petrece citind zilele pana cand se intorc ceilalti din Dumbrava. Aceea cu existenta unei eroine. dar a fost iubit de sapte”. ia o hotarare foarte mare: ”daca pana la 15 septembrie nu invat de la un capat la altul toata materia. de niste carti imprumutate pe care trebuie sa la sfarseasca cat mai repede. in timp ce citea pe Panait Istrati cunoaste un vagabond cu care a “petrecut patru ceasuri de vorba”. X.o credea “ispititoare si curata”. dar cu o zi inainte incearca sa se convinga. drumuri lungi impreuna. cand voi studia psihologia”. Trei zile mai tarziu. prost imbracat. sentimente si ciudate trairi.Mai tarziu a “cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam”. sa plec in tabara de la Dumbrava Sibiului. Constient ca se apropie corigenta. se intoarce mai devreme din tabara pe motiv ca i s-au terminat banii. Profita de vacanta pentru a citi tot ce-i place. am dormit nopti frumoase in Dobrogea. Chioreanu. Reintorcandu-se in mansarda sa. “In roman voi scrie ca doream Dumbrava. Nu deschisese caietele de matematica. paznic la o magazie. Dand putine lamuriri. Bonas. totusi. Am facut. alimentand visele adolescentului de a-si crea propriul drum in viata. ma sinucid”. el. pentru ca cititorului sa placa romanul. Dinu ii “povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. am colindat in muntii Neamtului”. isi petrecea timpul citind si visand. VACANTA Desi a ramas corigent la matematica. Gandul ii ramasese acolo. slujbele (picolo intr-o cafenea. Se va apuca de matematica la sfarsitul lui august. am ratacit in Bucegi. Resemnat renunta la idee. isi propune. iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se intelege pe el insusi. pentru ca la Bucuresti ma sufocau miresmele si patimile”. Ultimii doi erau “cei mai prosti din intreaga clasa”. Din clasa lor erau patru corigenti la matematica: Dinu. Acasa a trebuit sa se prefaca trist din cauza corigentei. citeste dezamagit ce scrisese la intoarcerea din Dumbrava. poate. 4 . ca “de la toamna am sa incep sa invat serios”. iar in ultimul moment. Nici prin gand nu-i trece sa piarda “prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le cunosc”. Vagabondul – “un evreu tanar. El a iubit in Sibiu numai trei fate. In restul zilelor pana la examen adolescentul este incercat de ganduri. Afla ca examenul de corigenta trebuie sa-l sustina pe 15 septembrie. Desi nu avea vointa. i se pare stupida ideea din primul capitol. departe de viata pe care o ducea atunci. “sau. Dumbrava ii placea . A invatat cateva capitole. lucrul la roman incetase. care ratacise mult si indurase multe”. I-a povestit aventurile sale. sunt cu adevarat trist…”. probabil pentru a-si insufla incredere in sine.

ii alungau orice fel de emotii. Autorul marturiseste: “am incercat sa acopar pagini cu calcule absurde”. Marturiseste cititorului sentimentele fata de lacasul sau. “MUZA” – SOCIETATE CULTURAL . La o zi de la spectacol. liceenii afla ca “Dinu. Adolescentul priveste viata lor linistita. Autorul surprinde. Dorinta lor ascunsa era de a impresiona pe domnisoarele prezente la spectacol. dispretuindu-si “bland” vecinii. discutii. Lia.“ne-a promovat pe toti”. datorita faptului ca fiecare dorea sa iasa cat mai mult in evidenta. Autorul il va juca pe Toivinovici. Sasa. Citind pana tarziu in noapte. ”. “poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice”. Insa. Dar nu trebuie sa ma gandesc. Nu trebuie sa ma gandesc. Vanciu i-a “pedepsit filozoficeste” . Ideea scrierii unui roman ramane obsesiv in mintea sa.DRAMATICA Acest capitol prezinta amplu. “tine sedinta in fiecare sambata. se creeaza o atmosfera tensionata intre Robert si Dinu. Insa. ci sa scriu”. “a scris o revista. spectacolul sa dovedit a fi un real succes. Incertitudinea viitorului il sperie – “Ce se va intampla daca mansarda va fi stapanita de altul!?. obisnuit cu ideea ca va ramane repetent. La sfarsit.Ce sa scriu. II. in final Robert biruieste. Toate acestea il fac sa adoarma. In final. adolescentul povesteste cum colegul sau Fanica. “Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirand alt vazduh decat acela al odaitei in care am invatat slovele pe o tablie de carton. Dupa pregatiri si repetitii intense. face o confesiune. Personajele sunt chiar profesorii lor. Muza. • SFARSITUL PARTII I • Partea a II –a I. fata de mansarda. de suferit. sa puna in scena Don Juan. in ultima vreme aceasta societate cunoscuse un avant puternic. Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfantul Spiridon”. prin fereastra mansardei sale. sum “sotul aduce prajituri la amiazi” si “sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa”. conferinte. Aceasta ii ofera protectie. de cufundare in lectura. de la patru la opt”. pe care nu-i cunoaste nimeni”. observa cum lumina se aprinde si se stinge brusc in “iatac”. dar intarzie a se concretiza: “.“Teza”. Petrisor.. ceaiul. activitatea societatii din care autorul facea parte atunci. Desi. declamatii. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop il voi scrie din acelasi indemn. Experientele sale anterioare..”. mangai cu ochii zidurile”. rolurile fiind impartite de autorul piesei. MANSARDA Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului sau – mansarda. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica Muza”. ca societate dramatica ce este. Reprezentatia adolescentului este reusita. Incantat ca. FANICA In acest capitol. in dorinta sa trecatoare de izolare. Cand ma intorc din strada. Au hotarat. nimeni nu a observat micile incuracari si incurcarea versurilor.. Societate cultural-dramatica. cursul vietii vecinilor sai: “doi tineri. III. adolescentul participa si lucra cu entuziasm: “muzica. Orgoliile amandurora au avut.. 5 . piese de teatru. la un moment dat.

Desi acesta ii anuntase ”ca vor fi culegatoare tinere si must”. Marturiseste cu seninatate. adolescentul considera cele mai frumoase zile zilele in care se biciuia. trist in aceasta perioada a anului.Unul dintre cuplete este dedicat elevului bolnav de galbinare din cauza chimiei. NOIEMBRIE Soarele de noiembrie. Melancolia il cuprinde pe de-a intregul ca o mana ce ta strange. apoi. cand se forta sa faca ceva. I-am spus dlui director cum stau lucrurile. cum chiar el marturiseste:” “Mi-am cautat si eu. inainte de a stinge lampa. cu ochii inclestati de tinta. DOMNUL REDACTOR Domnul Leontescu.] Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic dlui Ilie Leontescu. lucru real.”. simtindu-se “dezgustat si obosit”.. o clipa de extaz. [. sunt trist”. redactorul ce poarta numele capitolului. Gandurile ce ii ravaseau mintea in acel moment. marcheaza parca lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un oras cu o mitologie inca nedescoperita: “In dupa-amiaza aceasta de noiembrie. Povesteste si despre plimbarea la Valea Calugareasca. Cu toate acestea. lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea constant articole. devenit comic tocmai prin coincidenta dintre culoarea bolnavului si specificul multor substante ale acestui obiect de studiu. marturiseste adolescentul. tot timpul. cu pumnii stransi gata de a se pravali si a-mi indurera carnea”.“ V. care erau si publicate. sa-l socheze cu gandirea sa: “Pastram franghia dupa un raft cu carti. Douazeci si cinci de lei de articol. prieteni”.. Nefiind la prima incercare de a obtine un onorariu (“Intr-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. baietii nu s-au aratat prea incantati la final. langa noi”. prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau suflet.”). Se simtea mai puternic. el tine la prietenii sai.. Iti spun eu ca se face. In fiecare noapte. Se face. “In ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu”. invocand o “afacere familiala” tanarul se invoieste de la ora de gimnastica cu scopul de a-i face o vizita domnului Leontescu: “Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. incruntat. Cand citeam pana ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele”. Si spre mirarea cititorului.” A renuntat la acest obicei si. ca toti oamenii slabi. Chiar dupa cateva insistente. cu buzele strivite de furie. Chiar si asa. insa nici cateva saptamani nu a indraznit acest lucru. IV. si cunoscandu-l pe domnul redactor de “asta-vara” porneste increzator spre redactie.. “Urma. Culegatoare au fost din belsug. incercand sa miste pe autor. incepeam sfertul acela de dulci si dureroase desfatari”. iar o eventuala despartire 6 . raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: “Am vorbit. Trist. la via lui Morariu. cate publicasem pana atuncim ceream cinci sute de lei. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. adolescentul incearca sa redevina fiinta puternica si hotarata de alta data: “Hotarat ca o stanca. insa baietii nu au putut profita “pentru ca parintele lui Morariu a ramas. Desi am talent cu carul. el ii tot “fagaduia” articole. “Ma umilisem mult si fara nici o izbanda.. chiar de se stia un talent -putand sa scrie despre orice – lua o decizie. Insa. Prin minte ii trec momentele in care. cu ajutorul durerii fizice: “Cand imi alungam somnul cu pumnii. Domnul Leontescu ma stie student”..

aprinde lampa si atunci “odaita reinviaza. chiar auzind fraza care se concepe (“Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. Actorii. multi fara a intelege nimic. in alte zile de fiecare data. gaseste sentimente si conceptii contradictorii. altii mai timizi. Un personaj deosebit este Bratasanu. Ii mintim ca facem repetitii in fiecare zi. Insa. cu preocupari obisnuite. datorita lipsei acute de dictie a lui Pake. DRUMUL CATRE MINE INSUMI “Drumul catre mine insumi” este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume. VIII. Privind in el. adolescentul incerca sa sa gaseasca si sa se inteleaga.] Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. dl Boloveanu ar fi trebuit sa-si faca repetitiile cu fanfara. In acelasi timp si in acelasi loc. dupa cum este firea fiecaruia. sunt tinute de un maestru ocultist si filozof. VI. INCIPIT VITA NOVA Mircea Eliade evoca lumea liceelor din Bucuresti. toata dupa-amiaza. Toate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se strecoara lumina unui nou inceput. spre exemplu. care stie sa traduca din latina. Uneori.il doare. amintiri care l-au scos din lumea in care tristetea il tarase. il intristau lucruri simple. fac observatii cu glas tare. in care. Incearca sa-si inteleaga simtirile. vine printre cei dintai. ca exista un singur suflet in mine. intristat fara motiv. se mai gasesc cativa baieti care ne dau ajutor. sa-i atraga pe elevi. REPETITII Viata liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elevetian. si cartile din rafturi imi vorbesc. iese din aceasta stare de continua cautare. deci.. Acum a redevenit el. trairile si sentimentele: “Eu simt. gasesc si o parte foarte buna in faptul ca joaca in piesa: “Profesorii nu indraznesc sa ne asculte. De mai multe ori. gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru spectacolul “Un liceu model”. in afara de “actori”. Profesorii. Profesorii ne cruta. Ba chiar. de la Teatrul National”). din care nimeni nu intelege o boaba.” Scenele care se repeta. mai rautaciosi. Acest lucru il deznadajduieste in ideea de a scrie un roman: “Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop. singura mea nadejde”. care ii trezeau intrebari de sine (melodii. pana acum ii era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. Era sufletul si mintea sa. dau o oarecare bataie de cap regizorului (“Regizorul este Dl Filimon. “Ne adunam in sala de muzica. In banci. “cate unii.” VII.. viniete risipite priun reviste). drumuri de tara marginite cu plopi. din clasa a VIII-a. fara succes. Insa acesta incearca. impartasindu-le macar o farama de entuziasm. Unii elevi sunt mai expansivi. “Melancolia a fost izgonita de amintiri”. Ramane cu regretul timpului pierdut. in care elvii invata pe rupte. erau si ei alaturi de actori. [. adolescentul de saptisprezece ani. Orele de latina. “de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre”. ca sa-i auda si dl Boloveanu”. iar sufletul meu se intoarce”. cu preocupari stintifiice. Traduce 7 . Dar cum sa ajung la el?”. Minculescu.

care. Cu toate acestea. Au injurat pe proprietari si au iesit trantind poarta.” Marcu. unde “se educa fortele masculine”. lacom. adunarile baietilor in mansarda sa ii da adolescentului o stare de spirit. despre lume in general: ”De ce sa ascund? Am privit adesea. in constrast cu el. impartasindu-si impresiile despre femei. Marcu e mult mai bine informat: “a cetit pe tot Tacit. Nu pentru ca e urmata de duminica. avand insa insuficient la limba latina. sfioase. au inceput sa cante cu voiosie. 8 . unde baietii au fost servitii cu ceai cu cozonac si au luat alte produse traditionale (nuci. ce se prelungeau mult in noapte.” In noaptea pentru care se pregatisera intens au pornit la colindat pe la case.chiar fara sa se uite in carte. Aceste intalniri. cred eu. • SFARSITUL PARTII A II –A • Partea a III-a I. pe care nu o are mereu. de cand a venit la liceu. care nu ascund nimic. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de cand spune ca va fi iubit in curand de o printesa. tolerat de toti profesorii. nu stie nimic. Unii oameni nu i-au primit. dobandesc imaginea unor zane din povesti. si dupa ce au stabilit o viitoare intalnire. pentru casele batranesti: “A ruginit frunza in vii” si alte cantece traditonale). momentul de relaxare a familiilor inainte de a intra in tulburarea altor zile monotone. solduri si sani tainuiti. Si a cetit multe volume de Boissier. ci pentru ca sambata e ziua trupului. erau un prilej foarte bun de a comenta repetitiile pentru Un liceu model si pentru a-l barfi pe Robert :”Toti simtim o deosebita bucurie sa barfim pe Robert. smochine). ipocrite – sau inalte. singura consolare o constituie contemplarea acestora. a femeilor isterice. ci numai ascultand fraza”). Acolo alegi fata dupa bunul plac. “Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sambata ca pe o zi rara.” Repertoriul baietilor este bogat si contine cantece pentru fiecare tip de oameni (pentru patriotici: “Pe-al nostru steag e scris Unire”. mandarine.” Trupurile feminine sunt de toate felurile: “trupuri plapande sau provocatoare – mignone. este elevul cel mai lenes. La sfarsit. restul se petrece fara emotii. CU MOS-AJUNUL Unul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate. in imaginatia adolescentilor. in fiecare sambata. s-au despartit si fiecare s-a dus la casa sa. lasi banii pe masa si pleci. la aniversarea lui Fanica. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. Iar Poprisan. In orasul monoton. Sambata nu este provinciala ca duminica. Nu stie decat lectia. senine”.” Fara prea mult entuziasm. s-au intors acasa la adolescentul miop. Dinu. scriitorul a trecut pe bunul sau prieten. mandre. Am sorbit mireasma feminina cu ochi inghetati. iar “baietii au fost revoltati.” Altii. Dar nu stie de ce Horatius a scris “Carmen Saeculare”. “Incepem repetitiile sub bagheta lui Fanica. mergea cu prietenii sai la cate o “casa cu felinare rosii”. Dupa ce au baut aproape tot vinul. Insa. SAMBATA Sambata este o zi in care liceenii se plimba prin oras. zi premergatoare inceperii unei noi saptamani de lucru. unde masa era pusa si vinul in pahare. Chiar si asa. ia doar premul intai cu cununa: “De fapt.” IX. Robert ar spune a dragostii. i-au poftit chiar in casa. adolescentul nu il invidiaza pentru ca. care doar adumbresc.

o alta personalitate. Insa. Voi rodi pretutindeni roade noi. in sufletul autorului. baietii afla cu stupoare cazul lui Radu. UN AN “A trecut un an. N-a scapat nimeni. Sambata devenea din ce in ce mai putin emotionanta. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele. cu Furtuneanu si Bricterian. adolescentul vrea sa-si formeze. II. Si l-am iubit.. PRIETENII Jurnalul se extinde pe durata unui an intreg: un an lung. pentru a descoperi noi radacini acolo unde nu sunt. PAPINI.” Lupta se duce. se insista asupra cartii lui Giovanni Papini. Prietenii se indeparteaza treptat: “Am fost atat de singur in ultimele luni. ca duce o viata dubla si marturiseste cu regret ca: ”dupa un an. pentru ca mia scris viata”). fiind “sarbatoritul”. cititorii l-ar putea acuza de pagiat dupa ce i-ar citi cartea. pentru crearea unei personalitati diferite. si a cazut. incat ma socoteam aproape fara prieteni. Era. Personajul “cu chipul lui de tobosar. Sau i-au ramas prea putine. pe care eu l-am dospit cu sangele meu si l-am insufletit cu viata mea. aproape toti prietenii mei au iubit.” Adolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul adolescentului miop. Tanarul Eliade este si bucuros si suparat. pentru ca scriitorul italian i-a luat initiativa a ceea ce ar fi vrut el sa scrie. care exprima exact starea de spirit a autorului. pentru ca el cuvantase lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. Prietenii l-au laudat.”. Increzator sustine: “Nu mi-e teama de nimeni. si pasii lor ma departau.. e anul vointei mele. dar si pentru ca l-a descris asa cum este (“L-am urat si l-am iubit o dupa-amiaza intreaga. Drumurile celor sapte prieteni deveneau din ce in ce mai departate: “Nu mai suntem nici colegi. iar el a facut cinste intr-o berarie. plin de reflectiile unui adolescent care traieste experimentele cele mai bizar.” Reintalnindu-se in vechea mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse. cu dinti 9 . voi fi altul. Dar Robert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. miop. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si in alta matca. Recunoaste ca s-a schimbat. Recunoaste ca se minte. dragostea de trup. El (Dinu) a dat clasa a VIII-a in particular. I se pare revoltator faptul ca. Intentia de identificare cu Papini este totala. EU SI LUMEA In “Papini. Ceilalti au trecut si sunt acum la facultate. pentru ceilalti nu conta asta. Nici macar amintirile nu i-au mai ramas. “Dar e anul meu. “Un om sfarsit”. Numai eu. III. S-a inscris la Conservator. Chiar lui Giovanni Papini”. insa.Scriitorul insa era constient: aceasta nu era dragostea. poate. L-am urat. Intr-un an s-au intamplat multe. Hotararea de schimbare a personalitatii pare irevocabila: “In curand. recunoaste ca sufera. si l-am calit cu gandurile mele. Un caz tragic: el fugise de la internatul din Brasov “pentru ca isi stie sigur repetentia”. eu si lumea”.” Revederea cu ei sta sub semnul unui bun ramas: “Pasii mei ma instrainau de prieteni.” IV.” Incearca sa se incurajeje gandindu-se ce “e dovada de virilitate”.

iar baietii il considera cinic pentru ca nu-si arata adevarat suferinta. dupa trei ani. zile sfarsite inocent in fata bocalului cu tritoni. “Am ramas sa sfarsesc singur lupta. confesandu-se: “Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. dezamagit. Jurnalul nu mai prezinta interes. isi deschide in totalitate sufletul. adolescentul isi da seama ca “eroul ar aparea vesnic contradictoriu”. Printre ei si adolescentul miop. si dusmanii rasar din mine. “ajunsese cinic si vulgar” si nu putea manca fara sa bea tuica fuma multe tigari si “spunea anecdote stupide”. grea de amintiri. ce ii sperie.” VII..” Se simte altul. invataseram matematica”. Motivul pentru care nu poate sa invete il dezvaluie. Nu va mai scrie. in Mantuitor.lati si buze mari. de prieteni. pentru credinta sa. “Vanciu biruise. si sunt singur in casa aceasta. BACALAUREATUL “Bacalaureatul” infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate. “pentru ca mi-a murit mama”. TRISTETI. Incearca sa gaseasca adevaratul inteles pentru credinta. filozofia) sunt inutile. crapate”. multimi. V. IN VARA Acum. si iarasi inaltat.” Retraind amintirile pastrate in caiete se simte departe de lumeea aceea descrisa. noptile istovite langa cartile cu scoarte rosii din Bibliothèque de Philosophie scientifique. iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare (“Cand voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfarsesc caiete dupa caiete. dupa examenul de corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera. De ce ma napadesc amintirile?” VI. Au trecut si timpurile lui Felix Le Dantec si Haeckel. “Sunt obosit si trist. Amintirile il napadesc. corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre “tomnateca promovare”. 10 . Ar vrea sa-si stie soarta ca sa stie cum sa procedeze. “Nu stiu daca ceea ce imi lipseste este credinta. ”Au trecut de mult timpurile cand chimia si insectele imi odihneau creierul. Si nu stiu nimic alt. trist dupa despartirea de prietenii sai. Nu stia ce avea sa faca in continuare. neparand miscat. MA CLATINA VANTURILE Capitolul prezinta schimbarile de mentalitate si preocupari prin care trece adolescentul.] la Isus?” In final. si nimic nu inteleg.. Se lasa o tacere apasatoare in mansarda.”). si fiecare poarta alata luna sau alt an. Datorita schimbarilor sufletesti. Simte ca stintele care odata il fascinau (istoria. stiind de acum ca Vanciu ii va lasa corigenti.” Realizeaza cum insemnarile adolescentei se apropie cu pais repezi de sfarsit. Unii spera la “tomnateca promovare”. “Cum as putea ajunge [. Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea bacalaureatului.” Nu accepta credinta obisnuita in Sfinti. asteptand noi examene. poarta suferinta in suflet ca o cruce grea ce ii apasa umerii. din pricina noului regulament. pentru ca nu va mai fi adolescent. Romanul nu l-a inceput. si lasat iar in suflet. Incertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: “Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa luni. in Biserica.

” VIII.” La acel sfarsit de toamna. de febra nestapanita a lecturilor pripite..] M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. Privind cum ploua incheie Jurnalul. am scapat!. pentru a incepe sa scrie la roman: “Pentru ca am ramas singur.” 11 ... Elevul este singur in fata profesorului: “Sunt aproape trecut.” Realizeaza cu nostalgie si durere ca il intristau clasele unde nu vor mai fi fete cunoscute. m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop. in aceasta zi de toamna.” Vrea sa surprinda realitatea. [.. atunci.” In timpul probelor de oral. “Am fost cuprinsi. mult. sfarsitul perioadei de liceu: “Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tulburi. si asta ma doare: mult.. Nu vrea sa renunte la adolescenta..” Capitolul “Final” consfinteste rotund. ii dau note mici... isi amintea lecturile sale stintifiice si anii petrecuti in laborator. firesc si dramatic.O viata se inchide.. FINAL “Am scapat. a sublinierilor cu creion rosu. a memorizarilor. care il desconsidera. Si nu simt nici o bucurie.Adolescentul care citise atat de mult se simte ofensat de atitudinea indiferenta a profesorilor. Ideea de sfarsit il cutremura: “Cine ar putea intelege tristetea salbatica a acestui sfarsit pentru totdeauna?. a fiselor. Si de aceea scriu in caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu.” O farama de indoiala ii ramane insa in suflet: “Daca nu voi trece?. il intristau dulapurile cu carti de unde citise. intr-o simetrie a textului.. se hotaraste: “Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop. a rasfoirilor nervoase.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->