Angelologie - Ingerii rai

In Sfanta Scriptura se afla nenumarate locuri care vorbesc despre puterile ceresti. Cartile
filozofice ale Vechiului Testament pomenesc despre Ingeri. Astfel, in cartea Iov (4, 18), un
glas vorbeste: "Iata ca El nu are incredere nici in slujitorii Sai si gaseste greseli chiar in ingerii
Sai". In Psalmi, ingerii sunt pomeniti frecvent: "Laudati-l pe domnul din inaltimea
cerurilor...laudati-L toti ingerii Lui." Sau in cartile Daniil (8, 13), Ezechiil (10, 1-20), Isaia (6,
2-6) si altele.
In Noul Testament ingerii nu mai apar cu aceeasi frecventa ca in Vechiul Testament, caci rolul
lor de pregatitori ai revelatiei totale trecuse. Se vorbeste despre ei in Epistolele Sfintilor
Apostoli Petru si Iacob, precum si in Epistolele Pauline (Coloseni 1, 16; Evrei 1, 14; Efeseni
1, 21). Chiar si in Evanghelii, Insusi Mantuitorul atesta existenta lor. Asa de pilda, la Matei
28, 30 Domnul spune ca: "Cei ce inviaza nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii lui
Dumnezeu, in cer".
Aceste afirmatii ale existentei ingerilor vin sa confirme aparitia lor in viata lumii, mentionata
in primele versete ale Facerii. Sfintii parinti sunt de acord ca ingerii au fost creati inaintea
omului. Spune Sfantul Ioan Damaschin ca ingerii au fost primul act de creatie, a creat intai
fapturile spirituale, apoi lumea materiala si in urma pe om.
In actul Creatiei, ingerii se nasc la un singur cuvant, sau numai la gandul lui Dumnezeu, cum
spune Sfantul Grigorie Teologul, dar toti deodata. Ei nu sunt un neam, cum suntem noi
oamenii ci traiesc uniti prin dragostea lor si viata lor participanta la Duh. Daca in neamul
omenesc pacatul a intrat printr-un singur om, in soborul ingeresc pacatul unuia nu poate
angrena celelalte fiinte.
Daca la caderea omului, o prima explicatie imediata este interventia nefasta a omului, la
pacatul primilor creaturi, ingerii, dispare aceasta incercare de justificare. Raul pe care l-a ales
Deavolul nu a fost provocat, nu a venit ca raspuns al unei incitatii din afara. Dar nici in
launtrul lui nu putea fi, caci natura lui a iesit curata din mana Creatorului. Natura ingerilor e
atat de buna, ca nimic nu poate sa o strice, decat departarea de Dumnezeu, cum spune
Fericitul Augustin ("De civitate Dei").
Dar cum s-a produs aceasta departare? Texte scripturistice (Isaia 14, 12; Ezechiil 28, 14.):
"Cum ai cazut din cer, Luceafar stralucitor...cum ai fost doborat la pamant...?", impreuna cu
afirmatia Mantuitorului "vazut-am pe Satana ca pe un fulger cazand din cer" (Luca 10, 18),
stabilesc o devolutie in mersul firesc al primei lumi. Momentul dezbinarii este situat inaintea
aparitiei lumii materiale si a timpului.
Nelegiuirea care se naste in Satana este o problema pur spirituala. Textele Sfintei Scripturi
care urmeaza descriu acest proces, fara a-l explica: "Ti s-a inganfat inima din pricina
frumusetii tale, ti-ai stricat intelepciunea cu stralucirea ta" (Ezechiil 28, 17), sau: "Ma voi sui
in cer, imi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu...voi fi ca Cel
Prea Inalt" (Isaia 14, 13-14).

Pacatul pentru care Satana se desprinde de lumina, este deci mandria si invidia. Frumusetea
pe care dumnezeu a pus-o in luminatorii Sai - ingerii - , a fost prilej de inganfare pentru unii,
pentru cei care nu au stiut sa-si pastreze vrednicia. Lumina lor s-a intunecat si ei parasesc
cerul. La 2 Petru 2, 4 ni se arata ca a urmat o interventi directa din partea Creatorului:
"Dumnezeu nu a crutat pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in iad si i-a dat intunericului".
Locul acesta corespunde celui din Facere, in care se spune: "Dumnezeu a despartit lumina de
intuneric" (Facere 1, 4). In Apocalipsa lui Ioan, Puterile ingeresti inaintate in bine au luat
atitudine: "Si s-a facut razboi in cer: Mihail si ingerii lui au pornit razboi cu Balauru. Iar
Balaurul si Ingerii lui au stat in lupta. Dar n-au izbutit, nici nu s-a mai gasit pentru ei loc in
cer. Si aruncat a fost Balaurul cel mare...care se cheama diavol si Satan." (Apocalipsa 12, 78). Prabusirea definitiva a Satanei produce o liniste in lumea cereasca: "Pentru aceasta,
bucurati-va ceruri si cei ce locuiti intr-insele." (Apocalipsa 12, 12). Aceasta doborare este o
localizare definitiva a raului in lumea angelica.
De ce invidia s-a putut naste in unii de aceeasi natura cu altii care s-au pastrat buni? Cauza
este propria vointa a ingerilor potrivnici lui Dumnezeu. Ingerii buni consimt la dragostea lui
Dumnezeu si prin aceasta sunt buni; ceilalti refuza si prin aceasta sunt rai. Este o cauza
deficienta a relei vointe, o golire a propriului eu de vointa cea buna. Sfantul Vasile cel Mare
afirma ca raul este o dispozitie sufleteasca contrara virtutii, care provine dintr-o nepasatoare
parasire a binelui