Sunteți pe pagina 1din 2

Spunurile

Spunurile sunt sruri cu diferite metale (sodiu, potasiu i altele) ale acizilor gra i cu
cel puin opt atomi de carbon n molecul. Puterea de splare se datoreaz faptului c
moleculele de spun ader cu uurin att la moleculele nepolare (de exemplu ulei i
grsimi) ct i la moleculele polare (de exemplu ap).
Obinere i clasificare
Spunurile se obin prin hidroliza alcalin a grsimilor. Acetia se mpart n trei
categorii:

spunuri de sodiu, care sunt solide i solubile n ap;

spunuri de potasiu, care sunt lichide i solubile n ap;

spunuri de aluminiu, mangan, calciu, bariu, care sunt solide i insolubile n ap.

Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca agen i de splare, ace tia
avnd o putere de splare inferioar detergenilor.
Proprieti fizice
Spunurile sunt substane biodegradabile obinute prin hidroliz bazic. Puterea de
splare este dat de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca i de concentra ia
n tenside. n apele dure (care conin sruri solubile de Ca i Mg), spunurile de Na i K
se transform, parial, n sruri de Ca i Mg ale acizilor gra i, greu solubile care
micoreaz capacitatea de splare.
Proprieti chimice
Un spun are formula general de mai jos i reac ioneaz conform ecua iei:
, n prezena H2O.

Exemplu de spun:

Prima acolad se numete parte hidrocarbonat, sau nepolar i reprezint partea


hidrofob a spunului, iar a doua acolad se numete parte polar i reprezint partea
hidrofil a spunului.

Utilizare
Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are proprit i
tensioactive ( modifica tensiunea superficial dintre faza apoasa i cea organic). Din
acest motiv, spunul are aciune de splare.
Spunurile de sodiu se folosesc ca ageni de splare, iar spunurile de calciu, mangan,
aluminiu, bariu, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente i a pastelor
adezive.