Conf. dr. ing IOAN DAN FILIPOIU Prof. dr. ing. ANDREI TUDOR PROIECTAREA TRANSMISHLOR MECANICE Editura BRENCopyright © BREN, 2006 Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA BREN Str. Luc&cesti nr. 12, sector 6 Bucuresti Tel. / Fax: 021- 6370381 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale FILIPOIU, IOAN DAN Proiectarea transmisiilor mecanice / Ioan Dan Filipoiu, Andrei Tudor — Bucuresti: Bren, 2006 p., em. Bibliogr. ISBN 973-8143-26-8 I. Tudor, Andrei 621.83 Referenti stiintifici: Prof.dr.ing. loan VOICA Conf.dr.ing. Mihail RASEEV Tehnoredactare: Referent: Ioana — Victoria MAGEREANU Contributia autorilor: capitolele 1, 4, 5 si 7 - prof.dr.ing. Andrei TUDOR capitolele 2, 3, 6, subcapitole din 4 si 7 - conf.dr.ing. [oan Dan FILIPOIU Coordonarea lucrarii - conf.dr.ing. loan Dan FILIPOIU Bun de tipar: 20.02.2006 ISBN 973-8143-26-8 IMPRIMAT IN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r.fh 2. CUPRINS Pag. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE., 1 1.1. Consideratii generale z 1 1.1.1. Documentatia de studiu 1 1.1.2. Documentatia de baz , 9 1.1.3. Documentatia tehnologici 4 1.1.4. Documentatia auxiliar’d 15 1.2. Stabilirea schemei cinematice a transmisici 1,3. Calculul cinematic si energetic al transmisi 1. Anexe 1.11.6 PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CU ROTI DINTATE. 2.1, Alegerea materialelor pentru rofile dintate sia tratamentelor termice sau termochimice 33 2.2. Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti drepti oe 2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti as 38 2.2.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior eu dinfi drepfi 41 2.2.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dini drepti ae 2.2.4. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti drepti Hi 49 . Verificarea de rezistent’ a danturii angrenajului cilin ri : 52 .. Elemente privind constructia rotilor dinfate cilindrice, EELEne reece aa ctarea unui angrenaj cilindric exterior eu dinfi inelinagi 57 Determinarca elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior eu dinfi inclinati St 23.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinfi inclinat 60 2.3.3. Calculul forfelor din angrenajul cilindric cu dinti inelinafi mens OF 24, Proiectarea unui angrenaj conie eu dinti drepti 24.1 Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinayi,, Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dingi inclinati. Elemente privind construcfia rotilor dinate cilindrice._.. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinfi drepti 2 2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drep! oa 5 2.43. Calculul forfelor din angrenajul conic cu dinti drept. 82 2.44. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor conice.. 84 2.4.5. Verificarea de rezistenfa a danturii angrenajului conic ou dinfi drept a 84 2.4.6. Elemente privind construcfia rofilor dintate comiee oo. ansnnenenn 87 2.5, Proiectarea unui angrenaj meleat cilindric., ee 88 2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric 88 2.5.2. Calculul geometric al angrenajului meleat cilindtic. me 2.5.3. Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului gi a rotii melcate,, io 1002.5.4, Calculul forfelor din angrenajul melcat cilindrie sevens 101 2.5.5. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenaj 103 2.5.6. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului meleat cilindri 104 2.5.7. Elemente privind construcfia meleului cilindric si a royii meleate, 107 2, Anexe 2.1 =2.26-5__ eee 108 . ELEMENTE CONSTRUCTIVE PRIVIND REDUCTOARELE DE TURATIE CU ROTI DINTATE : 133 3.1. Constructia reductoarelor - generalititi Pee eet 138i Constructia reductoarelor cu roti dinfate cilindrice Et 1. 136 . Construcfia reductoarelor cu rofi dintate conice.__ __. 136 . Constructia reductoarelor cu mele-roati meleat 137 138 140 . Constructia reductoarelor cu dou’ trepte de reducere 3. Amexe 3.1-3.24. |. PROIECTAREA UNEI TRANSMISII CU ELEMENTE FLEXIBILE SAU ARTICULATE, 4.1. Proiectarea unei 4.1.1, Dimensionarea transmisiei prin curea lati 4.1.2, Determinarea durabilititii curelei 184 184 184 191 4.1.3. Proiectarea rotilor de urea... pore 192 4.2. Proiectarea unei transmisii prin curele trapezoidale - 194 4.2.1. Alegerea curelei trapezoidale si dimensionarea transmisi¢i. 194 4.2.2. Determinarea durabilitétii curelei trapezoidale _ “200 4.2.3. Proiectarea rojilor de curea ee 201 4.3. Proiectarea unei transmisii prin lant am i 205 4.3.1, Alegerea lantului si calculul geometriei transmisiel, 205 43.2. Verificarea lanpului eee 214 4.3.3. Proiectarea rotilor de lant Pkallposiiedifes 218 43.4, Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lan e 222 4.4, Proiectarea unei transmisii prin curele dinfate sincrone__ . 224 4.4.1, Alegerea curelei dinate sincrone si dimensionarea transmisiei sn 225 4.4.2. Proiectarea rojilor de curea dintata_. ae 29 4, Anexe 4.1-4.2. Ee 7 234 . PROIECTAREA ARBORILOR $1 A ORGANELOR DE REZEMARE. 239 Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de arbor... 239 . Alegerea rulmentilor, stabilirea preliminari a formei constructive a arborilor 239 Alegerea gi verificarea asamblirilor arbore - butuc, "247 Caleulul reaciunilor gi trasarea diagramelor de momente 248 Verificarea rulmentilor 254 .6. Verificarea, definitivarea constructiva a arborilor si alegerea ajustajelo 256 “5.6.1. Verificarea la solicitare compus 1256 5.6.2. Calculul coeficientului de siguranfa global. 257 5.6.3. Determinarea deformatiilor arborilor, 259 5.6.4. Calculul turafici critice a arborelui, 260 5.7. Alegerea sistemului de etansare 261 5, Anexe 5.1 — 5.16, 263 . VERIFICAREA LA INCALZIRE $1 DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA A REDUCTOARELOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE ... . 287 6.1, Calculul randamentului total al reductorului E 287 6.1.1, Randamentul angrenajului 287 6.1.2, Randamentul lagatelor en 2886.1.3, Randamentul datorat pierderilor prin barbotare 288 6.1.4. Randamentul datorat ventilatorului de racire al reductorului = 289 6.2. Caleulul temperaturii medii de functionare a reductorului ee 289 6.3. Calculul sigurantei ungerii principalelor euple de frecare existente in reductor, 290 290 291 292 293 294 6.3.1. Siguranta ungerii rotilor dinfate, 6.3.2. Siguranta ungerii rulmentilor. 6.4, Definitivarea sistemului de ungere si de ricire a reductorului 6.5. Caleulul puterii termice a reductorului 7, PROIECTAREA CUPLAJELOR PERMANENTE 7.1. Cuplajul elastic eu bolfuri 294 7.2, Cuplajul cu flange, "297 7.3. Cuplajul cardanic.__ 298 7. Anexe7.1~7.4, 303 aww 312. BIBLIOGRAFIEPREFATA Studengit facultéqilor cu profil mecanic, edt si ai altor facultagi (cu profil energetic, electric, metalurgic, mecano-chimic etc.) sunt inifiafi in activitatea de proiectare prin elaborarea unor proiecte de TRANSMISII MECANICE, in cadrul disciplinei de ORGANE DE MASINI. Aceleasi proiecte sunt derulate Ja unele discipline, care contin capitole de bazd, din domentul organelor de masini si al componentelor sistemelor mecanice, Lucrarea poate fi consultatd si utilizatd de ingineri si tehnicieni care ii desfaisoard activitatea in unititi de cercetare-proiectare din domeniul ingineriei mecanice, Poate constitui, de asemenea, bazit pentru realizarea de software in domeniul transmisiilor mecanice. Prin continutul séu, lucrarea de fajé, aldturi de cursuri si tratate de inalta finutd stiingificd, constituie un material documentar necesar intocmirii proiectelor de an si de diplomd, in care sunt studiate transmisiile mecanice. Lucrarea a fost elaboratd plecdnd de la o serie de realiziri in domeniu, de Ia unele date existente in literatura de specialitate, cdt si de la prevederile standardelor in vigoare; cuprinde metodologii de calcul si solujit constructive privind protectarea transmisitlor mecanice. Lucrarea confine datele minim necesare proiectarii unei transmisii mecanice de uz general, formata dintr-un reductor de turafie cu roti dinjate, transmisii prin curele si lanfuri, cuplaje ete. Initial, este Iuata in consideratie repartitia optima a rapoartelor de transmitere, si efectuarea calculului cinematic si enegetic pe arborii transmisiei, precum si alegerea motorului electric de acfionare. Acest lucru permite proiectarea separati a fiecdrei componente principale a transmisiei (reductor cu: roti dinjate cilindrice, roti conice cu dinti drepti sau angrenaj meleat cu mele cilindric; transmisie prin curele, sau prin lanfuri articulate; cuplaje). Criteriile de proiectare prezentate urmdresc 0 alegere corecta a materialelor, 0 stabilire corespunzdtoare a dimensiunilor si formei constructive, cu scopul reducerii consumurilor specifice de material, al elaboréirii unei tehnologii de fabricatie simple si ieftine, al unei fiabilitii inalte in exploatare, precum si al unui design agreat de beneficiar. Ajunsé la editia a V-a, elaborarea lucréirii s-a facut asifel: - capitolele 1, 4, 5 si 7 de prof.dr.ing. ANDREI TUDOR; - capitolele 2, 3, 6 si unele subcapitole din 4 si 7, precum $i coordonarea luertirii de confdr.ing. IOAN DAN FILIPOIW. Autorii sunt constienfi cd luerarea este deschist imbundtatirilor si completarilor si sunt recunoscéitori tuturor acelora care, prin sugestii si propuneri, ar putea contribui la perfecjionarea ¢i. Mulfumim pe aceasta cale colegilor din Catedra ORGANE DE MASINI $I TRIBOLOGIE care, prin sugestiile lor, au contribuit la finalizarea celei de a cincea edifii a acestei ctirfi, Autorit VL1. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE 1.1. CONSIDERATI GENERALE Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-economic’, bazat pe munca de conceptie gi are ca rezultat documentatia tehnicd. Aceast documentatie, conform STAS 6269-80, se compune din documentatia de studiu, documentatia de bazi, documentatia tehnologica si documentatia au “LLL. Documentatia de studiu Documentatia de studiu, specifica transmistilor mecanice, se compune din mai multe element. A. Tema de proiectare, care este impusi de benefi ceringe, cum sunt: ‘+ caracteristicile tehnice ale transmisiei ~ puterea transmisi ca valoare maxima si ca mod de vari - turatiile la arborele de iesire ca sens si marime; = tipul motorului de actionare si caracteristicile de fimetionare ale acestuia, ~ caracteristicile constructive ale transmisiei;, © condifii de exploatare: - locul de instalare al sistemului mecanic; - _influenta sistemului mecanic asupra vecinatafilor, care se conditioneaza reciproc (vibrati, gaze, climat, abur, praf etc.); - intrefinerea sistemului mecanic; ~ piese de schimb; + prescriptii care pot cuprinde, printre altele: ~ breviare de calcul; - norme de tehnica securitatii, - standarde, norme departamentale si de ramuri - caiete de sarcini; = drepturi de brevetare (drepturi de autor); ‘© aspecte financiare (specificatia financiara, deviz de calcul, defalcarea cheltuielilor), privind: - cheltuieli cu proiectarea transmisiei mecanice; ~ _ pregitirea fabricatici; - documentatia tehnici, + realizarea prototipului; = incercarile prototipului; ~ realizarea documentatiei pentru seria de fabricatie zero; + executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat: wr si care trebuie si contina o serie de n timp; - numérul de bucati; - mirimea lotului de fabricatie; ~ atelierele de fabricatie cu dotarile necesare; + conditii de transport, depozitare, montaj: * domenii posibile privind utilizarea si utilitatea wansmisiei mecanice. B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiecta- re si cuprinde calculele si considerafiile privind economicitatea si eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea in studiu a mai multor vatiante de transmisii existente, precum si a unor transmisii noi 1C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis, Acest proiect are ca scop stabi- lirea solutiei constructive, dimensionarea si constructia de ansamblu a transmisiei mecanice, El confine desenul de ansamblu al transmisiei mecanice, calcule si ipoteze (considerente) de dimensionare, pentru elementele principale ale transmisiei mecanice, cum ar fi © angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angrenaje conice, angrenaje mele-roati meleats; © transmis © cuplaje; + sistemul de ungere al transmisiei, + verificarea eficacitatii si a posibilitatii de obfinere a performanelor cerute in tema; i prin curele sau prin lan; D. Memoriul tehnic de calcul justificativ urmareste rezolvarea problemelor de dimensionare a diverselor elemente componente sau subansamble, stabilirea solutiilor constructive si de verificare a isiei mecanice in ansamblu, precum si a organelor de masini componente Problemele de dimensionare si de verificare se referii la calcule cinematice si energetice, calcule de rezisten{i (tensiuni, deformatii, stabilitate pentru evitarea functionarii in zone critice), calcule geometrice (pentru angrenaje, transmisii prin element intermediar), calcule de durabilitate, calcule de lant termic. Transmisiile mecanice se proiecteaz, in principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectus calculelor de rezistenti de dimensionare si de verificare. In caloulele de rezistenta, prezint& un interes deosebit cunoasterea si evaluarea cat mai exacti a solicitirilor, elementelor componente ale transmisici mecanice. Acestea rezulti, in principal, din insesi datele temei de proiectare, Din acest punct de vedere, sarcinile masinii de lucru, impuse de tehnologia aplicata acesteia, sunt transmise la masina motoare prin intermediul transmisiei mecanice. Putem spune c& transmisia mecanica poate prelua sarcini care pot fi + sarcini constante, caz foarte rar intalnit; © sarcini variabile in regim stationar (sarcini stafionare), care sunt, dealtfel, asimilate cu sarcinile ciclice cu amplitudine constant, * sarcini variabile nestationare care au amplitudini si frecvente variabile si pot conduce la urmatoarele tipuri de tensiuni - variafie in trepte a tensiunilor (de exemplu, transmis’ transmisiile din componenga centralelor electrice), ~ variafie periodica a tensiunilor (de exemplu, transmisiile din componenta ciocanelor si preselor de forjat); - variafie aleatoare a tensiunilor (de exemplu, transmisiile finale din componenta autovehiculelor, transmisiile din componenta unor masini unelte sau a unor masini agricole etc.). Efectul sarcinilor variabile asupra organelor de magini componente ale transmisiilor mecanice este oboseala materialului, Aceasta poate fi evaluata printr-un coeficient de siguranta sau prin durabilitatea in functionare a acelui element component din transmisia mecanicé, Coeficientul de siguranta, ca si durabilitatea, se stabileste pe baza curbelor de tip Wohler Pentru solicitarile ciclice cu amplitudine constanta, tensiunile se determin corespunzitor naturii solicitarii, evidentiindu-se principalii parametri ~ Coeficientul ciclului de asimetrie R din componenta masinilor unelte, R= Onin! © max aD - Amplitudinea cielului o, = 0 = F = (Cmax = Fin) /2 (22) - Tensiunea medie a ciclului o Onn = (Cmax + rnin) (2 (1.3)T | _ Spectrul de solicitare aleatoriu rezultat 2] Curbele tip Wahler, determinate teoretic sau experimental experimental ag ; S"N=ct \ ' ! 1 f i * : > a > Durata exploatarit 7 ore 10" 10° 10% EN 1 2 3 k n S[Si_[S2 [ss Sk Sy Valorile nu sunt specifice _diferitelor n- nummirul intervalelor egale de timp At pe materiale si stiri de tensiuni (se expliciteaza durata exploatarii sau a unei perioade T. pentru fiecare organ de masina) T| Analiza spectrala_| [ Prelucrari statistice Sy 3] Valoare medie ie. Li nes L ly = £2636 4G Shy 8] Frecvenja echiv. 4] Abatere standard LS, ooh = x - d, 10] Reducerea spectrului xs Von aleator la un spectru ¥ 5] Histograma armonic Susie aT sy aleator Nr, cicluri din k= So ' } arbitrar exploatarea int Sra ciclului aleator v TT] Reducerea nr-cicluri aleatori din expl. Ta un nrde cicluri armonice i Ne = T fecn’ 3600 6] Legea teoretici de | J Need = Now‘ ke distributie T sa 12_| Spectrul de solicitare armonic echivalent celui aleator. Ha Se] | S& ds i 5 ‘S an 13_| Solicitarea armonicd echiv. probabila Snax = F+Z 5 +d Siam =S-Zp sds Legea normal Gauss | 2 —probabilitatea de defectare Fig 11 [e. [10" [10" [10* [107 [10° [a0 Z, [0.65 [2,326 [3,09 [3,719 [4,265 [4,753© metoda pentru determinarea solicitarii periodice echivalente [4] este prezentatd in fig. 1.1, in care se inlocuieste spectrul de solicitare aleatoriu S = S (f, cu un spectru de solicitare armonic, caracterizat prin: media spectrului S (punctul 3), amplitudinea ds (punctul 4), coeficientul de variatie Cy frecventa echivalent& ficiny (punctul 8), numarul de cicluri Nea (punctul 11) la o solicitare oarecare Sz Pentru solicitari nestationare cu o amplitudine si o frecvenfa variabile, principalii parametti (coeficientul ciclului de asimetrie, amplitudinea ciclului si media tensiunilor) se determina prin analiza efectelor cumulative ale tensiunilor asupra durabilitifii, evidentiindu-se o solicitare echivalent®. Dimensionarea organclor de masini, existente in componenfa transmisiilor mecanive, se poate realiza dupa doua conceptii: determinist& si probabilistica. _ ,4n conceptia deterministi, dimensionarea se face pe baza rezistentelor (tensiunilor) admisibile: Gz, respectiv f,, calculate cu ajutorul relafiilor (1.4), respectiv (1.5) Oy ~ OR ba 7/ ¢s Ke (4) Tem te be lc,’ Ke as) Valorile coeficientului de siguranti_cy [4] ‘Tabel 1.1 Tipul solicitar Co Solicitare alternanta, nestafionara, 15-2 Solicitare alternant, nestationara, dac& este important ca piesa s& fie usoar’, precizia de calcul si evaluarea solicitarilor fiind mare. 12-15 Factorul_my_de multiplicare a coeficientului de siguranfa ” | 4] Tabel 1.2 Conditiile de functionare my Defectiunea poate cauza un accident sau poate pune in pericol viata 12-15 Exist posibilitatea aparitiei unei suprasolicitari 12-13 Sarcini aplicate cu socuri miei; in special pentru cazul pornirii (turbine cu abur si apa, magini de rectificat, polizoare), 10-11 Sarcini aplicate cu socuri medi (masini de turnat sub presiune, cu piston etc.) 12-15 Sarcini aplicate cu socuri mari (combine de minereu, laminoare etc.) 1,5-2,0 ” Factorul m; trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funcjie de numiral prezentelor condifillor enumerate in acest tabel Factorul_m_de multiplicare a coeficientului de siguranti ” [ 4] Tabel 1.3 Tipul masinii, marimea si frecventa socurilor probabile Te Pompe centrifuge cu abur gi apt, masini de rectificat, motoare electrice cu 10-11 socuri mici aptrdnd freevent la pornire. Motoare cu combustie interna, mecanisme cu actiune altemanté, masini de -15 mortezat; in general, masini solicitate de gocuri mici Prese, combine cu cutit vertical, masini de perforat; in general, masini 15-2 solicitate la socuri cu freeventa medic Ciocane de forjat, laminoare, concasoare; toate masinile solicitate la socuri cu 2,0 -3,0 frecventh mare. ‘' Factorul m2 trebuie aplicat simplu sau cumulativ, in funefie de numarul prezentelor condifiilor enumerate in acest tabel unde ‘* sim ~ rezistentele de rupere ale materialelor pentru un ciclu de solicitare caracterizat prin coeficientul de asimetric 2. Pentru oteluri, valorile rezistentelor de rupere sunt date in tabel 2.1 4pentru cele mai frecvente cicluri intalnite (alternant simetric si pulsator), in funotie de rezistenta de rupere static Ry ~ 05; © & $i & ~ coeficientii dimensionali; y. ~ coeficientul de stare (calitate) a suprafetei; Ko si K; = coeficientii concentratorilor de tensiune, care se determina in functie de tipul (geometria) concentratorilor, precum gi de material; * ¢, ~coeficientul de siguranta al elementelor componente ale transmisiei mecanice 65 = Co’ my” m2 (1.6) in care Co, my si_m> se aleg din tabelele 1.1, 1.2 si respectiv 1.3 _ in conceptia probabilistic, dimensionarea se face pe baza coeficientului de sigurant& probabilis- tic sau pe baza probabilititii de defectare. Coeficientul de siguranta probabilistic ¢ se defineste ca raport intre rezistenta piesei Ry — o; $i solicitarea sa_S, corespunzitoare diverselor probabilitéfi de defectare (fig. 1.2) - Coeficientul de siguranti mediu cn Cn = Ros /Sos ) - Coeficientul de siguranti caracteristic cy = Roos /Soss (18) - Coeficientul de siguranfa de suprasolicitare c, y= Roos / Sos (19) unde: * Rus, Sas sunt cuamtilele de 50% ale functiilor de repartitie fe (o) si f(r): * Roos este cuantila inferioara de 5% a functiei de repartitie fe () , iar Sqos reprezint& cuantila superioara de 5% a funetici fs (o); + Rooos este cuantila inferioard de 5° a functiei de repartitie fe (o) . fr fs Densitatea de probabilitate s R Tensiunea Fig. 1.2 Utilizarea coeficientilor de siguranta este legati de importanta organului de magina component al misiei mecanice, Astfel, organele de masini de uz general sunt caracterizate de coeficientul de sigurant mediu cy, . Dac& organelor de masini Ii se impune o siguranté inalta, se determina pentru acestea coeficientul de siguranta caracteristic cy , iar pentru organele de masini, cu important deosebita {in functionare, se utilizeaza coeficientul de siguranta de suprasolicitare c,. Valorile coeficientilor ca, i» ¢; pot fi determinate analitic sau grafic, in functie de caracteristicile statistice ale rezistentei materialului organului de masina component al transmisiei, a sarcinii care actioneazA asupra acestuia, precum si a probabilitatii de defectare acceptata pentru acesta. Cu ajutorul coeficientului de siguranta se determina rezistenta admisibila asociat’ unei anumite probabilitai de defectare, pe baza cAreia se calculeazi dimensiunile principale ale organului de masina existent in componenta transmisiei mecanice Dimensionarea pe baza probabilitatii de defectare are in vedere limita inferioara a diferentei S— R. in special pentru repartifii normale tr(1.19) in care Z =R-S este variabila aleatoare; * dz ~abaterea medie pitratick a variabilel; * de si ds sunt abaterile medii pitratice ale rezistentei si, respectiv, solicitarii elementului component al transmisiei mecanice. Pentru a calcula dimensiunile principale ale unui organ de masina se determing tensiunea medie corespunzatoare solicitarii $, pentru care se accept o probabilitate de defectare p, (punctul 13, fig. 1.1) Indiferent de modul de efectuare a dimensionarii elementelor componente ale transmisiei mecanice ~ determinist sau probabilist, - se stabilesc solufiile constructive, dupa care se efectueazi in mod detaliat calculele de verificare E. Desenele de executie si desenul de ansamblu pentru prototip si seria zero se intocmese conform reglementarilor in vigoare. Desenele de executie se intocmesc pe formate, conform SR ISO 5457-94 (vezi tabel 1.4), la scari de marire: 2:1; 5:1; 10:1, 20:1; 50:1, marime naturalé 1: 1 solr de micsorare: 1:2; 1:5; 1:20; 1:50 sialti submultipli ai acestora, conform STAS 2-82 Tabel 1.4 Formate de desen conform SR ISO 5457-94 Formate de desen preferentiale | Formate de desen alungite (speciale) | Simbol format axb Simbol format axb AO 841 x 1189 Al 1/2 594 x 1261 AL 594 x 841 A3 x3 420 x 891 AQ 420 x 594 Adx3 297 x 630 AB 297 x 420 A2 In 420x891 Ad 297x210 A3x4 420x 1189 | Indicator Observatii : Chenarul formatului se traseazi cu linie continu groasé, Ia 10 mm fafé de marginea acestuia Fasia de indosariere are dimensiunile 20 x 297 ; aceasta se traseaza cu linie subtire Sub linia de chenar, sub indicator se simbolizeaza formatul desenului (ex: Al (54 x 841)), 6Indicator! pentru formatele de desen, conform SR ISO. 7200-94, este reprezentat in fig, 1.3 Elementele care trebuiesc completate in indicator sunt prezentate in fig. 1.3 a), Completarea indicatorului raméne la latitudinea proiectantului Dimensiunile indicatorului si csutelor acestuia sunt date in fig, 1,3 b). fos] 104] 107) 103) 7 G 03 i [03] lor [. JEdlindl Data | Revizuirea Numele Semnat |Edjind| Data Reviauirea Numele|Semnat| Tratament termic Protectie anticoroziva Toferanje mer Pek Rugoritate es gener | yarimea formals] EAL Seara eae Material Verificat cr oe $i Data prime’ eit | Coni: STAS standard Apia Tiniveninten POLITERINICA Baca ‘Catedra ORGANE DE MASINI SI | Denumirea desenului de execufie sau de ansamblu (scris cu majuscule) ‘TRIBOLOGIE a) b) Fig. 13 Dimensiunile si tipurile de linii pentru trasarea tabelului de componenté al desenului de ansamblu sunt indicate in fig, 1.4 si tabel 1.5.Q) 7 G) [a © ® sau_J0] 4 Nr.desen sa STAS Denumire 10] Bue. Masa Material fk Observatit 50. s 10 185. Fig. 14 Completarea tabelului de compon Aa desenului de ansamblu 30. 15. Tabel 1.5 Coloana | Elementele care se inscriu Observafi @ Numiral de pozijie al parfii componente a obiectului (piesi, ansamblu de ordin inferior), numerele de pozitie se inscriu in ordinea numerica creseitoare de jos in sus incepand cu numéarul 1. Pozitionarea se face conform STAS 6134-76 @ Denumirea partii componente. Se recomanda ca denumirea si fie cat mai scurta, subliniind caracteristica constructiva. Se inscrie Ta singular, neartioulat Daca elementul este standardizat sau normalizat, denumirea si caracteristi- cile dimensionale se inscrit conform notirii prescrise prin standard sau norma, fira a se indica numerele acestora. Numirul desenului in care partea component este reprezentat’ ca obiect de sine statator, prin desenul de executie. Daca partea componenta este stan- dardizaté sau normalizata gi nu se intocmeste un desen pentru aceasta, se inscrié mumérul standardului sau normei @ ‘Numirul de bucifi de parti componente, identice cu partea component respectiva, existente in obiectul reprezentat in desen. Numarul de cod, simbolul sau denumirea materialului din care este executati partea component, precum si numdrul standardului sau al nonmei La materialele de uz curent, unde nu poate fi indoiald asupra standardului, inscrierea numarului acestuia este fa- cultativa, Daca pentru partea compo- nenta existé un desen de executic, completarea cisutei este facultativa. © Date suplimentare care se considera necesar a fi indicate, ca: dimensiunile _ semifabricatului, numarul modelului de turnatorie ete. M Masa neta a unei bucdti de parte componenta, pozitionata. Se recomandi ca masele tuturor partilor componente sa fie inscrise in aceeasi unitate de masurd [ke] Completarea cisutei este facultativa F, Documentele incercii i si omologiri prototipului sau seri zero cuprind buletinele de incerciri, referatele necesare si sursele bibliografice, precum si caictele de sarcini 81.1.2. Documentatia de baza Documentatia de bazi completeaz’ documentatia de studiu si cuprinde sapte elemente componente: ‘A. Desenele de executie se intocmese cu scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice. In cadrul desenelor de executie, se urmareste stabilirea formei geometrice a piesei, a preciziei dimensionale, a preciziei formei geomettice si de pozifie a elementelor geometrice, a microgeometriei suprafetelor (ondulatii si rugozitati), precizarea materialului si a tratamentului termic sau termochimic, aplicat pentru fiecare piesi componenti a transmisiei mecanice. Continutul desenelor de executie cuprinde reprezentarea graficd a piesei si cotarea conform standardelor, conditii tehnice inscrise in cimpul desenului si al indicatorului. in cazul desenelor de ansamblu sau subansamblu, pe ling’ confinutul inclus in desenele de executie prezentate mai sus, acestea trebuie si cuprind& tabelul de component, caracteristici tehnico-functionale, conditii de montaj Exemple de alegere a rugozitit din componenta transmisiilor mecau suprafetelor organelor de masini (extras STAS 5730/2-85) bel_ 1.6 Tensiuni de contact mari si uzari 0,025 | foarte reduse. Rugozitatea | Caracteristicile tribologice ale e i R,, um suprafetei semgle 0,012 Rulmenti de precizie ~ cai de rulare. Fusurile arborilor de mare precizi unelte; cdi de rulare ~ rulmenti de Te masini Uzairi foarte reduse Suprafefe cu tensiuni ridicate si 0,050 Cai de rulare — rulmenfi Fangiri, fusuri si cuzinefi la masini de precizie corpuri de rostogolire si ci de rulare la rulmenti Etansari frontale; fusuri si cuzineti Suruburi de miseare, suprafefe de alunecare la pene, fusuri si cuzineti; suprafafa de centrare la arbori canelafi; discuri de frictiune; suprafefe de etangare cu manseti de rotafie. Flanse; etangiri cu pislé, pene paralele, suprafete de centrare la butuci canelafi; flancurile danturilor sevaruite sau rectificate si ale rotilor dintate din bronz; fusuri si cuzineti; asamblari filetate cu stréngere supuse la vibrati ‘Asambliri cu pene, lagire cu alunecare: ajustaje fixe arbore-butuc; alezaje din fonta, suprafaja de Jucru a curelelor; flancurile danturilor mortezate cu cufit roata sau cutit pieptene. Fusuri si cuzineti, ajustaje fixe demontabile, flange la cuplaje, flancurile danturilor frezate, filete metrice; suprafetele laterale ale flancurilor rotilor melcate, conice, de lant, ale filetelor, ale canalelor rofilor pentru curele trapezoidale. Suprafete cu conditii de aspect, suprefetele frontale ale arborilor, buoselor, cuplajelor, piese turnate in cochi 0,10 ee 10 | precizie ridicata, Suprafeje supuse la uzare gi 0,20 aie _| precizie ridicata, Suprafete supuse la viteze 91 presiuni medii 0.40 | Suprafete de cereetare Suprafefe fixe cu presiuni mari ogo | Uzare redusi la viteze gi tensiuni 4 de contact reduse Suprafete de ghidare si de 16 | centrare la miscari periodice. Suprafete de contact putin solicitate, Suprafete de contact fire 3.2 | migcare, transmisii normale Suprafete exterioare vizibile. Suprafete de contact grosolane. 12,5.,.25 fara migcare. sa Suprafete libere si nefiunctionale ale orificiilor. 50...100 | Suprafeje grosolane Suprafete neprelucrate, Suprafeje forjate, laminate, ambutisate; giuri fr importanta, matritate, tHiate, 9Valori informative ale rugozititii suprafetei obtinute prin diferite procedee tehnologice ‘Tabel 1.7 ‘Denumirea procedeului Valori medi ale rugozitatii Ra technologie 0204 08 16 32 63 125 25 50 ‘Tumare ia forme de nisi Turnare in forma coaja Turnare in cochili ‘Tumare sub presiune Turnare de precizie Matifare Roluire pan ‘Ambutisare Extrudare Sta Forjare prin laminare Thiere Taiere cu flacara, Cu cu jet Curigire in tamburi Strunjite lon Strunjire plana Retevare Rabotare ‘Mortezare Racuire Gaurire Lirgire Adincire Alezare Frozare circular Fear frontal Brosare Pilize Rectificare longitudinal’ rotunda Rectificare plana rotund’: Recificare rotund cu avans in adncime Recificare pland cu periferia pietei Rectficar fromalt plana Polizare Honuire cu curs h Honuire cu curs’ scurta, Lepuire rotund “Lepuire plan Superfinisare Lepuire de polizare Electrocrozie Electrochimie Ralare 10Calitatea suprafefelor se prescrie, in primul rand, prin intermediul rugozitatii (in cazuri deosebite si prin intermediul ondulatiilor), conform STAS 5730/1,,.2-85. in tabelele 1.6 gi 1.7 se exemplifica rugozititile medii ale suprafetelor organelor de masini, in general, si, in particular, pentru componentele ‘ransmisiilor mecanice. Valorile rugozitatilor sunt date in funcfie de procedeele tehnologice de prelucrare a suprafefelor, Toleranjele generale, dimensionale si tolerantele generale geometrice ale clementelor, firs indicatii de toleranta ale pieselor sau ansamblelor, prelucrate prin aschiere, se prescriu conform STAS 2300-88 gi se gisese in conditiile tehnice trecute in indicator. Valorile toleranfelor generale dimensionale si geometrice ale clementelor sunt indicate mai jos. Modul de notare, spre exemplu, este urmitorul Toleranje mS STAS 2300-88 Tolerante generale dimensionale conform STAS 2300-88 Tabel 1.8 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30 | 120 | 400 | 1000 pana la 3 6 30 120 400 1000 | 2000 Clasa de a precizie Abateri limita [mm] f 40,05 | +0,05 | +01 | 40,15 | +02 +03 40,5 m 401 | 401 | 402 | 403 | 405 [10.8 [41,2 c +0,2 | 403 | 405 [| t08 [412 | 2 | 3 -_ [0s | at [ais [es Tar Ts ‘Tolerante generale de formi si de pozitie a formei geometrice conform STAS 2300-88 Tabel_1.9 Dimensiunea nominala [mm] dela [05 3 6 30_ [120 | 400 | 1000 panala [3 6 30 | 120 | 400 | 1000 | 2000 Clasa de precizie Tolerante [mm] R 0,004 | 0.015 | 0,02 | 0,045 [007 [014 | - Ss 0,008 | 0,02 [0,04 | 0,08 | 015 | 0.2 | 03 T 0,025 | 0,06 [0,12 | 025 | 04 | 06 | 09 V 01 0,25 0,5 : 15 a8 | 35 ‘Tolerante generale privind bitaia radiali si frontal conform STAS 2300-88 Tabel_ 1.10 Clasa de precizie R s iT Vv Toleranta generala la bataia radiala gi bataia frontala [mm] O1 | 02 | os 1 Tolerantele dimensionale lineare si unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alaturi de cotele nominale, conform STAS 8100-68 (vezi anexele 1.5 ~ 1.6) Tolerantele formei geometrice si de pozitie a elementelor geometrice sunt indicate in tabelele 1.11, 1,12, 1.13, 1.14, conform STAS 7391/1...6-74. Tn tabel 1.11 sunt recomandate tolerantele la rectilinitate (TFr), la planeitate (TFP), la forma dat a profilului (TFp) sila forma data a suprafetei (TFs). In tabel 1.12 sunt recomandate tolerantele la circularitate (TFc) gi la cilindricitate (TF€). nTn tabel 1.13 sunt recomandate tolerantele la paralelism (TP), la perpendicularitate (TPd), Ja inclinare (TPi) si la bataia frontala (TBO) in tabel 1.14 sunt recomandate toleranfele la coaxialitate si la concentricitate (TPc), la simetrie (TPs), la intersectare (TPx) si la bataia radial (TBr) Aceste tolerante se prescriu in desen prin simboluri inserise in casute Tolerante la rectilinitate, Ia planeitate si la forma dati a profilului si a suprafetei [um] (Extras din STAS 7391/1-74) Tabel 1.11 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum | peste | pandta [im [iv [ v | vi | vi [vm] om [x |x] xm - 10 0.6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 10 16 0,8 | 1,2 2 3 £ 8 12 20 30 50 16 25 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 25 40 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50, 80 40 63 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 63 100 2 3 5 8g 12 20 30 50 80 120 100 160 25 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 160 250 3 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 250 400 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 400 630 5 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 630 1000 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 1000 1600 8 12 20 30 50, 80, 120 | 200 | 300 | 500 Observatie: in cazul tolerangelor la planeitate sau la forma data a suprafetei, prin dimensiune nominala se injelege lungimea laturii mai mari a suprafetei, dacé conditia se refera la intreaga suprafata, sau lungimea prescrisd (de referinta) a suprafetei, daca se refera la 0 portiune a suprafetei ‘Tolerante la circularitate sila cilindricitate [jum] (Extras din STAS 7391/2-74) ‘Tabel 1.12 Dimensiunea Clasa de precizie | nominala [mm] Valorile tolerangelor sunt date in jum peste _[ pind la, Wv [wi [vi [vm] ix | x [x px - 3 1,2 2 3 i 8 12 20 30 50 5 6 1,6 | 25 4 6 10 16 25 40 60 6 18 2 3 5 8 12 20 30 50 80 18 50 25 4 6 10 16 25 40 60 100 50 120 3 5 8 12 20 30 50 80 120 120 260 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 260 500 5 8 12 20 | 30 50 80 120 | 200 Observat Valorile indicate in tabel sunt valabile pentru tolerantele la circularitate, la cilindricitate gi in urmatoarele cazuri particulare ale acestora: tolerantele la poligonalitate, tolerantele profilului longitudinal si toleranfele la curbare. in cazul in care se prescriu toleranfele la ovalitate, la conicitate, la forma butoi sau la forma gea, se vor dubla valorile indicate in tabel 2Tolerante la paralelism, la perpendicularitate, la inclinare si la bitaia frontal [ym] (Extras din STAS 7391/3-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_1.13 Dimensiunea Clasa de precizie nominala [mm] Valorile toleranfelor sunt date in jum peste | pintta [im [iv [ v | w | vu | vm ix | x | xt [x - 10 1 1,6 | 2,5 4 6 10 16 25 40 60 10 16 12 2 a 5 8 12 20 30 50 80 16 25 | 16/25] 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 25 40 | 2 | 3 |] 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 40 63 |2s| 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 63 yoo | 3 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 oo | 160 | 4 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 160 | 250 | 5 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 250 | 400 | 6 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 400 | 630 | 8 | 12 | 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | 500 630 | 1000 | 10 | 16 | 25 | 40 | 60 | 100 | 160 | 250 | 400 | 600 iooo | 1600 _| 12 | 20 | 30 | so | so _| 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatie: Prin dimensiune nominala se tntelege lungimea prescrisd (de referinta) la care se refer conditia de paralelism, perpendicularitate sau inclinare, respectiv diametrul prescris (de referinta), Ia care se refera toleranta batlii frontale (dac& nu se prescrie o valoare a diametrului de referinga, prin diametru nominal se intelege diametrul maxim al suprafetei frontale), Tolerante la coaxialitate, la concentricitate, Ia simetrie, Ia intersectare sila bitaia radial [um] (Extras din STAS 7391/4-74 si STAS 7391/5-74) Tabel_ 1.14 Dimensiunea Clase de precizie nominala [mm] Valorile tolerantelor sunt date in jum peste [ pandla| mi [1 [Vv | vi | wi | vm] x |x | x] xm - 6 3 3 8 12 20 30 50 80 120 | 200 6 18 4 6 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 18 50 # 8 12 20 30 50 80 120 | 200 | 300 50 120 6 10 16 a 40 60 100 | 160 | 250 | 400 120 | 250 | 8 | 12] 20 | 30 | so | 80 | 120 | 200 | 300 | soo 250 500 10 16 25 40 60 100 | 160 | 250 | 400 | 600 500 800 12 20 30 50, 80 120 | 200 | 300 | 500 | 800 Observatii: 1. Prin dimensiunea nominali se intelege diametrul suprafetei examinate (pentru toleranfa la coaxialitate, la concentricitate si la intersectie) sau distanta dintre suprafefele care formeaza elementul simetric examinat. Daca dimensiunea nominala nu este indicat, atunci toleranta se determin’ dupa elementul care are dimensiunea cea mai mare. 2. Pentru toleranta btaii radiale, prin diametru nominal se infelege diametrul suprafefei exterioare. Ajustajele recomandate si frecvent utilizate sunt prezentatein tabelele 1.15 si 1.16. BAjustaje recomandate in constructia de masini Ajustaje arbore unitar Ajustaje alezaj unitar Tabel 1.15 Tabel 1.16 hé 7, hs, no | He H7 Hs] HO D10/nd E9/hg H7lc8 F8/h6 | F7/h7 | F8/h8 H7/d8 | H8/d9 | H9/d10 G7/h6 Ajustaje H7/e7 | H8/e8 H7/b6 | 8/h7 | H8/h8 | H9/9 cujoc | Hole7 | H7/e8 | H8/e9 | H9/e9 4T/h6 | Js8/h7 Hol | H7/% | HEB | HO; K7/h6 H7/f7 H8/h7 M7/h6 H6lgs | H7/g6 | HE/hs N7/h6 Hos | H7/h6 | H8/h9 | 9/9 P7/h6 ‘Ajustaje | Hof. | H7,6 | 184.7 R7/h6 interme- | HorkS | H7/k6 | H8/k7 S7/h6 diare | Ho/mS | H7/m6 | H8/m7 H6/nS_| H7in6_| H8/n7 | Ajustaje | H6/pS | H7/ip6 | H7/p7 cu H6/r5 H7/t6 H8/r7 strangere | Ho/s5 | H7/s6 | H8/s7 | Hens | H7it6 B. Schemele au ca scop reprezentarea grafici a functionarii si constructiei transmisiei mecanice Acestea contin schemele cinematice, diagramele de functionare si schemele de fiabilitate C. Desenele de instalare au ca scop legaturile transmisiei cu elementele la care se racordeaza. De exemplu, legiturile cu masina motoare, cu masina de lucru, cu postamentul (fundatia) D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind executia, incercarea, exploatarea si verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt prescrise pe desenul de executie si contin denumirea, caracteristicile si performangele transmisiei mecanice, conditiile de calitate, de executie si functionare, prescriptii pentru verificari, conditii de exploatare, conditii de ambalare, depozitare si transport. E. Lista standardelor, a normelor si a instructiunilor cu caracter republican sau international care se referd la transmisia mecanic& si la conditiile de calitate a acesteia F, Caleulele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare precizie, in special pentra echilibrarea pieselor aflate in miscare de rotafie, precum gi pentru calculul parametrilor privind controlul uunor angrenaje cu importanfé deosebita asupra bunei functionéri a transmisiei G. Borderoul documentatiei de bazii se intocmeste conform STAS 4659-80 1.1.3. Documentatia tehnologica Documentatia tehnologica se intocmeste de citre tehnolog, in urma analizei documentatis si a documentatiei de baz8, cu scopul realizarii unei tehnologii de fabricatie ot im. reduse de material, de scule si energie, ciclul de fabricatie cu o durat& cét me cat mai scizut) Documentatia tehnologic& cuprinde la randul ei mai multe capitole. A. Nomenclatorul de piese care se intocmeste cu scopul marsrutizarii elementelor componente ale transmisiei, urmaririi fabricatiei, intocmirii consumurilor specifice, precum sia listei de materiale. studiu icienta (consumuri mica si manopera la un pret 4B. Marsrutizarea urmareste stabilirea fluxului de fabricatie pe care trebuie s&-I parcurga reperele existente in componenfa subansamblelor transmisiei mecanice, de la semifabricat pan’ la piesa finala, care, apoi, va intra in ansamblul transmisiei. Fluxul de fabricatie se desfagoaré in cadrul liniilor de fabricatie, a atelierelor, a sectiilor, societitilor comerciale. Fluxul de fabricafie trebuie astfel stabilit, incat intr-un timp cat mai scurt si cu cost de fabricatie cat mai redus, si se objina un produs final cu performantele impuse prin tema de proiectare cu fiabilitate ridicata in exploatare si cu calititi deosebite C, Fluxul tehnologic de realizare a reperelor trebuie si cuprinda fiecare operatie de prelucrare, precum si locul de lucru al acesteia. D. Planul de operatie are drept scop stabilirea detailata a procesului tehnologic de fabricatie pentru un procedeu de lucru dat. E. Desenele de semifabricate se intocmesc pentru semifabricatele reperelor obtinute prin diverse procedee tehnologice, cum ar fi: turmarea, forjarea, matritarea etc. Acestea trebuie si confina dimensiunile, formele semifabricatelor si conditiile tehnice de obtinere a lor. F, Desenele de executie pentru scule, dispozitive si verificatoare se intocmese de care tehnolog pentru acea SDV-istic& care nu este fabricata in mod curent gi care nu se gseste in comert G. Extrasul de materiale serveste la intocmirea fisei de consum specific de materiale, pentru reperele ansamblului. Extrasul de materiale cuprinde formularele de evident primaré a consumurilor H. Extrasul de manopera cuprinde toate cheltuielile de manopera pentru fabricarea reperelor L. Lista sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor (SDV-urilor) cuprinde atét’ SDV-urile normale, cat si pe cele speciale. J. Lista pieselor obtinute prin colaborare cu alte unitiyi economice din cadrul industriei pe orizontala este absolut necesara pentru eficientizarea fluxului de fabricatie, cu implicatii economice asupra produsului final K, Lista pieselor standardizate si normalizate se intocmeste in vederea procurarii acestor piese de la diversi furnizori specializati in fabricarea acestora L, Lista pieselor obtinute din comert M. Lista utilajelor se realizeaz& cu scopul fabricarii tuturor componentelor transmisiei mecanice, precum i a montdrii acestora, 1.1.4. Documentatia auxiliara Documentatia auxiliara cuprinde totalitatea documentafiei care insofeste prototipul sau produsul seriei de fabricatie zero. In cadrul documentatiei auxiliare sunt incluse o serie de documente care caracterizeazi ansamblul si calitafile acestuia, A. Lista documentatiei care se livreaz odati cu produsul B. Lista pieselor de schimb de primi necesitate existente in componenta ansamblului C. Certificatele organelor de control privind calitatea, garantarea pe o perioada de timp. D. Instructiuni de exploatare rational a ansamblului respectiv E. Cartea masini care cuprinde descrierea, reguli de montare si exploatare, evidenta comportiti in exploatare, a efectuarii reviziilor periodice si a reparatiilor. F. Figa tehnick de documentare in care sunt prezentate caracteristicile i performantele, desene- le de gabarit, schemele de functionare etc. G. Prospectul transmisiei cuprinde denumirea, caracterisicile si performantele acestora, fotogra- fii, desene in perspectiva, desene de gabarit, scheme, date economice. 1.2, STABILIREA SCHEMEI CINEMATICE A TRANSMISIEI Proiectarea transmisiilor mecanice impune intr-o prima etapa alegerea tipului de transmisie cores- Punziitor procesului de lucru si a motorului de actionare. Alegerea optim& a transmisiei mecanice trebuie 8 conducé la eficienta maxima, atat in executie, cat si in exploatare. 15Procesul de lucru al masinii sau al utilajului are in vedere viteza unghiulara ~ turatia — ca marime si sens, momentul de torsiune ca marime tile de mediu si regimul de functionare. Pentru masinile si utilajele cu functionare 1a turatie constanta, sunt recomandate transmisiile cu raport de transmitere constant, actionate de motoare cu turatie constanta, Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca reductoare de turafic (turatia la intrare este mai mare decdt cea a arborelui de iesire al transmisiei), uneori se folosesc inversoarele de sens ale turatiei (vitezei unghiulare), precum si multiplicatoarele de turatie in cazul turbomaginilor. La puteri de transmis mici (pana la 10 kW) — functionare intermitenta sau continua gi la puteri ‘medi (10-100 kW) ~ fanctionare intermitenta, se recomanda transmisii cu gabarite mici, La puteri medi - functionare continua si la puteri mari (peste 100 kW), in orice regim de functionare se recomandi transmisii cu un randament cat mai ridicat (0,9...0,95 pentru puteri medii i 0,98 pentru puteri mari), astfel incat pierderile de putere si fie ct mai mici. Se obtin astfel cheltuieli de exploatare reduse. in tabel 1.17 se fac unele recomandari privind transmisia mecanicd optim’, cu rapott de transmitere constant [11], din punctul de vedere al turatiei, al puteri si al raportului de transmitere. Tabel_1.17 Turatia» | Puterea P| Raportul de m (rovin) (kW) ieee Tipul transmisiei mecanice Transmisii prin curele late, curele Os <10 trapezoidale, curele dintate, roti cu Bae frictiune, planetare. 7 10...200 ‘Transmisii planetare. malta aa Transmisii prin curele Tate, curele > 10000 5..,100 trapezoidale, curele dinate 10.200 ‘Transmisii planetare, 100... 1000 <10 Transmisii prin curele late, roti dinfate | $1000 an ‘Transmisii prin curele late pana la 3700 KW, eZ roti dintate ib0 6.30 Transmisii prin rofi dinate, angrenaje melcate, planetare, armonice. 80... 2000 Angrenaje melcate, planetare, armonice. _| obignuité amet > 2000 Transmisii planetare, armonice dintate, 1000 Angrenaje cu roti dinfate peste 80 kW, reductoare suspendate pané la 600 kW, orice puteri <12 angrenaje planetare, transmisii prin curele pain’ a 3700 KW, transmisii cu lanfuri pnd la 3700 kW. Obiectivul prezentei lucriri, fiind o introducere in proiectarea transmisiilor mecanice, cu raport de transmitere constant, in continuare se fac referinte numai la transmisiile eu roti dinfate (cilindrice, conice), angrenaje melcate, cu elemente flexibile gi articulate, ce se gasesc in mod frecvent in componenta transmisiilor de uz general, necesare diverselor sisteme de actionare. in fig. 1.5 sunt prezentate diverse scheme cinematice ale unor reductoare sau multiplicatoare de uz general cu roti dinate cilindrice, cu una sau mai multe trepte de reducere sau multiplicare in fig. 1.6 sunt ilustrate unele scheme cinematice ale reductoarelor cu roti conice, melcate si combinatii ale angrenajelor cilindrice cu angrenaje conice si cu angrenaje meleate, iar in fig. 1.7 sunt redate © serie de scheme cinematice, frecvent utilizate, ale transmisiilor cu elemente flexibile si articulate Transmisiile mecanice pot avea in componenta lor atat angrenaje cu rofi dintate, cat si transmisii cu elemente flexibile sau articulate, Legitura dintre motorul de actionare si transmisie, precum gi intre 16diferitele componente ale transmisiei, se realizeazi prin intermediul cuplajelor permanente sau a cuplajelor intermitente comandate sau automate (limitatoare de moment, de sens unic, centrifugale)Sai Bal ec fi F | | Te vax VTL les i ‘ J Fig. 1.6in fig. 1.18 sunt reprezentate cateva combinatii de transmisii mecanice, formate din reductoare de turafie cu angrenaje intr-o treapti si reductoare cu elemente flexibile sau articulate. Aga cum se observa din aceste scheme cinematice, in anumite situatii sunt necesare mai multe prize de transmitere a energie’ mecanice (prize de putere). In aceast& situafie, fluxul de transmitere al energiei mecanice se poate ramifica in diferite puncte ale transmisiei si, deci, trebuie acordati o atentie deosebita bilantului energetic si regimului cinematic. Datele initiale pentru calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice sunt: © viteza unghiulara a arborelui de intrare in masina de lucra @ yc [rad/s] (sau turagia 1 yy, .. €xprimata in rot/min) : © puterea la acest arbore Pyc., exprimata in kW : © momentul de torsiune rezistent pe arborele de intrare al masinii de lucru M, yy. [Nmm] care se determini in functie de putere si turatie (puterea fiind in VV, ma in rot/min) - relatia (1). May = 72-10% Fa Emm an + Ne in cazul in care se cunoaste ciclograma de incarcare a masini de Iucru (modificarea momentului de torsiune, rezistent in timp), se determina principalii parametri determinangi sau aleatori, functie de yariabila - moment de torsiune. in situatia in care momentul de torsiune este o variabila determinista, trebuiesc determinate valorile maxime Mima, minime Mim si medi Mrm. In cazul in care momen- tul de torsiune este variabil& aleatoare, cu limitarea intre doua valori extreme (minim Mn» si maxima Mas), trebuiesc determinate caracteristicile statistice cele mai importante: media M,, dispersia Day, coeficientul de variafie cy si legea de probabilitate teoretict cea mai adecvata: M,-23M, a2) = oo : 3 Daw ae M,) (113) (1.4) unde: © Mj ~ este momentul de torsiune dintr-o seevent& 7 a ciclogramei, de obicei, ciclograma este ‘imparfita echidistant in m clase; © m-~numirul de clase echidistante al ciclogramei Pe baza analizei detaliate a efectelor momentelor de torsiune variabile, in diferitele puncte ale transmisiei mecanice, se fac predimensionatile si verificarile organelor de masini respective si se adopt solutiile constructive. 1.3. CALCULUL CINEMATIC $I ENERGETIC AL TRANSMISIEI in functie de datele initiale, impuse prin tema de proiectare, se determina puterea si turatia motorului de actionare, iar, atunci cdnd acesta este standardizat, se impune alegerea sa corect Pentru schema cinematicd aleasé sau impusa prin tema, puterea necesar’, dezvoltati de magina motoare Pyar , este Pre = Praca / Mees + Prva / Mora +--+ Prion Moen (1.15) 20unde © Pyar, Puc2s Pay teprezint& puterile nominale exprimate celor » masini de lucru; © Morte Mtoe 2+ + Mn ~randamentele totale de la masinile de lucru J, 2..n la magina ‘motoare care antrencazA toate cele masini de lucru, in cele mai frecvente cazuri, transmisia mecanica serveste o singuri masin& de lucru; in consecinfa, relafia (1.15) devine: [kW], pe arborii de intrare ai Prog = Pra. / Mot (s’) - Este absolut necesara precizarea momentelor de pornire M,, sia celui maxim M sma, specific procesului tehnologic pe care trebuie si-l realizeze sistemul mecanic, in comparatie cu: momentul de torsiune nominal M, (Mi»/Mj, Memac/ Mu). Randamentul total al transmisiei se objine ca produs al randamentelor partiale care apar i angrenaje, in transmisiile prin element intermediar, in lagare cu rulmenti sau cu alunecare, in cuplaje etc. Legende: MM ~~ masini motoare MAI~— motor cu ardere intern ME~ motor electric C- eaplaj CFO~ cuplaj cu flanse pentru arbori orizontali CEB ~ cuplaj elastic eu boljuri C Card ~cuplaj cardanic AP— ambreiaj plan R—_— reductor de turatie RDC ~ reductor cu rofi dinfate cilindrice cu dingi drepti. RDCI~ reductor cu roti dinjane cilindrice en dingi inelinagi RDCy~ reductor eu ropi dintate conice RM ~ reductor mele roaté meleaté TEF ~ transmisie cu element flexibil sau articulat TCL ~ transmisie prin curea lati TCT — transmisie prin eurele trapezoidale Th,~ transmisie prin lang Mod de simbotizare. MM »C RC -»ML Exemplu: in fig, ¢): MAI > CEB P>CED ~> Mb, > RM > TL, > MT> Aetionarea: motor cu ardere interné, cuplaj elastic cu bolturi, doudt ramificatti ale flucului de forte: direct la masina de lucru ML, 9i indirect prin reductorul meleat RM si transmisie cu ant TL> la ‘mayina de lucru ML» Fig. 1.18 aRandamentul total se determina pentru fiecare flux energetic atunci cind magina motoare antreneazi mai multe masini de lucru. in consecin{a, puterii consumate de masina de lucra i ii corespunde randamentul total 7 we Noe = M2 Ns Me (1.16) in care: 1), 773. me sunt randamentele diferitelor cuple de frecare din transmisie (curea — roatd de curea, lant — roaté de lant, angrenaje cu roti dintate, rulmenfi, lagire cu alunecare etc,), ce fac legitura masini de lucru cu masina motoare. in tabel 1.18 sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate in transmisiile mecanice. Randamentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunci cand se cunose parametri. geomettici, conditiile cinematice, natura lubrifiantului i starea de ungere a cuplei de frecare (vezi cap.6). Tabel 1.18 ‘Cupla de frecare inchisa Deschisi Angrengj cilindric 0,97...0,99 0,93...0,95 Angrenaj conic 0,96...0,98 0,92...0,94 Motoreductor melcat 0,40...0,90 0,30...0,85 Angrenaj melcat, melcul avand 1 inceput 0,70...0,75 0,50...0,60 Angrenaj melcat, melcul avand 2 inceputuri 0,75.,.0,82 0,60...0,70 Angrenaj melcat, melcul avand 3 inceputuri 0,80. ..0,85 7 Angrenaj melcat, meleul avand 4 inceputuri 0,88...0,92 : | Rofi cu frictiune 0,90....0.96 0,70...0,88 ‘Transmisie cu lant 0,95...0,97 0,90...0,93 ‘Transmisie cu curea lata sau trapezoidal 5 0,94...0,97 pereche de rulmenti 0,99..0,995 O pereche de lagare cu alunecare 0,98...0,99 in functie de puterea nominala, necesara actionarii, determinata cu relafiile (1.15) sau (115°) si de rapoartele Mp/M 1, Mrms/M,, se alege din catalogul de motoare electrice (daca actionarea se face cu astfel de motor) motorul corespunzator, unde © M,,—momentul de torsiune de pornire la masina de lucru; © Monae ~ momentul de torsiume maxim ce ia nastere la masina de lucru gi se poate transmite la ‘motorul electric; ¢ M, ~momentul de torsiune nominal fa masina de lucra in anexele 1.1 ~ 1.4 se da un extras din catalogul de motoare electrice de curent alternatiy. Dacé actionarea se face cu motor cu ardere interna sau motor hidraulic, trebuie si se tind seama la alegerea motorului de toti consumatorii, indiferent daca fluxul de forta trece sau nu, prin transmisia mecanica ce trebuie proiectata. Odati cu alegerea motorului de actionare, se cunose turafiile nominale si efective ale acestuia, putiindu-se determina raportul de transmitere total al transmisiei Magag Mag (1.17) Feo Org ng (Oven in care © use, Mv —viteza unghiulard efectiva, respectiv turatia efectiva a masini motoare; My. ~ viteza unghiular’ nominald, respectiv turafia nominal a masini de leuru cea indepartata sub aspect cinematic de masina motoare. in functie de schema cinematicé, se repartizeazA raportul de transmitere total pe treptele de reducere a turafiei 2deer (1.18) for = bra “sy “456 » La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie si se {ind seama de urmitoarele cerinte: obtinerea unei suprafefe minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni ale transmisiei minime, in létime sau lungime, greutate minima, capacitate portant egala pe trepte, cufundare egal in baia de ulei a tuturor treptelor. Nu exist pané acum o recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitere, care si indeplineascd simultan toate aceste cerinte. in tabel 1,19 sunt date recomandari privind raportul de transmitere, pentru transmisii mecanice cu o treaptii si cu doua trepte de reducere Tabel 1.19 Rapoarte de transmitere pentru transmisii cu 0 treapti si eu dou trepte de reducere z Valoare Tipul transmi Recomandat Reda Reductor cu rofl dinjate cilindrice i 25...63 125 Reductor cu rofi dintate conice i 2.4 63 Reductor melcat 5...63 80 Reductor planetar 4.14 20 Angrenaj cu roti dintate, deschis 2.71 14.18 | Angrenaj melcat, deschis a 10.,.63 125 Transmi HEH 1...6,3 8 ‘Transmisie cu roti de fricfiune 1.4 8 Transmisie prin curea lata 1.5 63 Transmisie cu rola de intindere 4.63 8 ‘Transmisie prin curele trapezoidale LS 7 Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere parfiale (pe trepte) sunt date in tabel 1.20,conform STAS 6012-82. Tabel 1.20 Rapoarte de transmitere nominale (Extras STAS 6012-82) 1 Tr 1 [ 1,00 ne 315 aa 1,25 ro + 400 aa i eae 2,00 _ 630 = [20 Fg] ae Fee Valorile din sirul 1 se vor prefera valorilor din sirul IL Rapoartele de transmitere mai mari decat cele indicate in tabel se objin prin ‘inmultirea acestora cu 10, 100, 1000. 2Pentru transmisiile cu 0 singurd treapta de reducere se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fata de valoarea nominal de +2,5%, iar pentru cele in mai multe trepte de + 3 %. in tabelul 1.21 sunt ficute recomandari privind repartizarea rapoartelor de transmitere ‘intr-un reductor ou roti dinfate cilindrice, cu dows trepte de reducere, in conditiile realizarii unui volum minim Repartizarea poate fi aplicata gi unui reductor conico-cilindric, cu observatia c& intotdeauna treapta rapidi va fi format din angrenajul conic si nu va depasi raportul iyo ~ 4, in eazuri eu tomul exceptionale se admite ca raportul de transmitere al treptei conice si fie ti2 = 6,3 ( iz ~ raportul de transmitere al treptei rapide — prima treapt&; 1s, raportul de transmitere al treptei lente a doua treapta) ‘Tabel 1.21 Rapoarte de transmitere recomandate pentru reduetoare cu o treaptii sau doud trepte de reducere Reductor intr-o Reductor in dowd trepte de reducere: ip =112 “ty treat de-reducere normal cu intrarea gi iesirea coaxial 1,25 28x 2,8 =3,15x2,5 4x2 14 3,15 x2,8 4x2,24=4,5x2 16 355x28=3,15x3,1S | 4,5x2,24=4x2,5 18 3,55 x3,15 4,5x2,5=5%2,24 2,0 4x 3,15 =3,55 x 3,55 5x25 2,24 4x3,55 5x28 28 45 x3, 4x4 5x 3,15 =5,6x 2,8 2.8 45x4 5,6x 3,15 3,15 ASx4,5=5x4 5,6 x 3,55 3,55 5x45 63x35 4,0 Sx5= 56x45 63x4 4s 5.6x5 TAx4 5,0 6,3x5=5,6x5,6 |7,1x4,5 5,6 63 x 5,6 - 63 71x 5,6 = 6,3 x 6,3 - 71 71x 63 - Asigurarea unei adancimi egale de imersare in ulei, a celor dou trepte de reducere ale unui reductor cu roti dinjate, se realizeaz dacd rapoartele de transmitere sunt egale amie (1.19) infate cu intrarea gi iesirea coaxial, se recomanda ca raportul de i (Re) (1.20) Pentru realizarea unui volum minim al reductoarelor de turatie conico-cilindrice in doud trepte, se recomanda: i= Pentru transmisiile cu roti transmitere al primei trepte si fie: 512 = (0,2...0,25) itor (121) La reductoarele melcate in dous trepte de reducere se impune relatia (1.22) pentru fier < 300, respectiv relatia (1.23) pentru fier > 500. i= 0,06" ft (1.22) ip 2 = 0,03" ios (1.23) La reductoarele cilindro-melcate cu dou’ trepte de reducere, pentru treapta cilindrica se va adopta relatia (1.24), dacd ire <80 gi, respectiv, relatia (1.25), dacd tor > 80. 24 siiiiicindl112 = 0,05" ios (1.24) Ip 2 = 0,025" tux (1.28) Dupa alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisiei, se determina turafia fiecdrui_arbore al transmisiei Observand schemele cinematice, se deduc turatiile efective My Magy My Mp Liyys Nyy = My (1.26) Tindnd seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie mecanic’ de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente — x ale transmisiei, se determina puterile pe fiecare arbore ~ x Se determina momentul de torsiune pe arborele x, cunoseind turatia arborelui_ nc, exprimat rot/min i puterea transmis prin intermediul acestuia P,, exprimati in kW. Acesta se calculeazi pe fiecare arbore in parte, M,.. cu momentul de torsiune exprimat in (Nmm] in 38. 198 Pe (1.27) x ” 25Anexa 1.1 Motoare electrice asincrone (Extras din STAS: 1893-87; 881-88) Tiarafia Ta mers in gol 3000 froumin] Turafia la mers im gol 1500 _[rovinin] Tipul Puterea Turatia Tipul Puterea Turatia motoralui kW] [rot‘min) ‘motorului kW] {rot/min} ig me | oe Ie ee ee oar ce T1_[ ats | 07 | 0.37 | 2700] 2750 [a1_| eats | 025 | 03 | 1350 | 1350 71_[ 6st {0.55 | 0.55 | 2700 | 2765 7 | 6st. _| 0.37 [0.37 [1330 [1360 80_| BoLs | 0.75 | 0,75 | 2750 | 2800 80_| soLr [0.55 | 0.55 | 1350 | 1380 so | gon [i [a1 _[ 2750 | 2st0 80 80L | 0.75 [0.75 | 1350_| 1390 90s {90S | 1.51.5 | 2820 | 2825 908_| 90 [11 | it | 1390 | 1400 9oL | 9OL | 2,2 [ 2.2 | 2850 | 2840 50 | 90L [1.5] 15 [1390 | 1400 Tool | 100L | 3 [3 _| 2850 | 2850 yor | Tour [2.2 | 2.2 | 1425 | 1410 1am [12M {4 [4 | 2880 | 2870 You | won| 3 [3 | 1425 | 1410 1328 | 1328s 5,5_| 5,3_| 2890 | 2890 12M [112M [4 | 4 | 1425 | 1420 1328 | 1328 | 7.5 | 7.5 | 2890 | 2890 152s | 1328 [5.5 | $5 | 1440] 1430 160M. 1 2930 152M | 132M [7.5 |_7.5_| 1435 | 1430 160M. 15 2910 160M i 1440 1601. 185 2930 160L | 15 1440 180M. 22 2920 180M | 18,5 1460 2001. 30 2920 1801. 2 1460 2001. 31 200 |_| 2001. 30. 1460 225M 45 2950 2258 37 1460 225M 45 1460 Turajia lamers in gol 1000 [rot/min] [—Twrafia Ta mers in gor 750 [ro/min] Tipul Puterea Turafia Tipal Puterea Torafia :notorulul IkW {rovmin) motorului [kW {rovnin| 1[ 2 [ipe,ul 2 [ante cat for 30 | Sots _| 037 | 0.37 | 890 | 90s DOS 037 [em s0_| sot {0.55 [0.55 | 900 | 905 SOL 035 670 90S_| 90s [0.75 [0.75 | 940 [915 TOOL To0Lr |"0-75_| 0.75 | 708 | 6x0 90L_| 901. wl [aa [940] 9s. toon | 100L [11 [11 | 705] 68s, Too [ool | 1.5 [1s _[ 940995 12M [aM [1s [1s | 705_| 68s. um | 112M [22 [2.2 | 94s | 935 is2s | 1328 | 22 [22 | 710 | 700 isos | 1328 [3 [3 [95s | 9a. 132M [132M [3 [3 | 710_| 705 132M | 132Ms [4 [4 | 960 [945 10M | 4 70 [132m [132m [35_| 5.5 | 960 | 945 1601. 58 708 160M 75 960 Tool | 73 708 160L. 1 ‘960 1801. I 720 | 180. 360 2001. 15 720 200L, 9701 2258 18.5 720 2001. 970_| 225M 2 720 225M. 70 1 _| Observatie: Tipurile de motoare din coloana | sunt produse de IEM Timisoara, iar cele din coloana 2 de IME Bucuresti 6* 4. Ro feuour 9p 9j2}09 op wrEye (varosqo vy indy TT bxouy, e Winey ove 821 | OBI | Bre [8/7 9 Weer 09% ort | ost | ste | ez S7zer opt [ spr | 09 | rez ost [war ont err | soc | cre | zs [oot | Toor sei [ost | scz| ost | os [ort] To6| oor | oer | sez | 061 | os | ort $06 oor | cet | oz | sar | oF | szt 08 06 [eet | got | cet | o€ [zit TL wa [av ov avi vv ev] mdr t - A 2TWIMIAOI QODE [OAT wifey “Ay S| ward an: (06 Hes § 06 anep ajrunisuawp © no or $92 | 00E eee os | se | 68 [azz str 2 s9¢ | 00E ee os | se_| 68 [0% o1z | Szer zs | SW siz | 0st 817 09 [sz [oe oot | WzrT oe [ 8W siz | 0st Est os | sc | 9 ste | sw 07 cee os |__| 9s ost_| 8 oor iad os | $2 out | 9W oor 807 or | 61 ore [sw ovr | s6 | [ost os | rr T | ='s @ | -N| | on va | N Indy va Indiy eT wxouy,ST XIN OT N MHIMIOIOW fe aIeIOU S| TRACY oe ON WSSU H] BTU AN ST Oe Sor [oer | $8 9E G18 [OOP | Os | OSE | OF8 9 6188 | oor | osr | ose | oo8 Us | Sor | veh | oe ZN St 9f rss | oor | ost | ose | Zot zsh 987 | S6p | 9h | 8 S St 9€ 81_[ ose | oor | 00€ | 092 ish Sog | 08h | e6¢ | SL "1007 6 8I_| 00 | ose | ose | oas E0r GLT | 9st | ore | OL Tost 6 8t_[o0¢ | ose | ose | cv9 £0r Ire | 9sr | obs | OL _Wosr dog [ose | os | oF9 CLE vst utr | ree | 02 _T09T oor [ose | ost | 809 TLE ore [ait | ee | 00 Wor ~a] d | oN | T OH =a | OV] av | WV ray Soe TF | Cid “+ wa PT wrauy,ssi- | Le | €> | om | Le ] €8- | 0% | SOI] Tel-] 801- | o6c- | cer | Sor | SLT 7] aos | cor o fo | o | 0 | o | oe | oe | 9 89- | cere | cere | set- ose: |_ 00 opr | 68 [is Poe | se | st | es | Isr 86 [soe Ie | eer Por be o | o}o | o | o | er] st] zo- | szi- | szt- | ser | set- orz-|_oor_| sie oer | te [es | ze | ec- | 69> | ot | Ler | Bor | ae | Ove | tor | oor | cr wT te | ose 0 o | o | et | at | 9s | 9s | 9s | on | ont | ort | on ost-|_* . sur 6c | oc [1 | we | cer | 96 | ol | ste] eer | ovr | 6cr- 66 | oce | ost 0 o | o | st] st} os os- | oot | oor | oot | oot out 0r se [ar | oS [oe | 901 3 | sei- | 8br | ser Port mcr?) oer | oar 0 o | o | pt | ot | er er | sax | ca | cs | oe Soi is we [sr oe [ve | oe 3s [esr [oer [Lor | be aT on | op 0 o | o | a] ar | se ge | ee | ae | we | ae oz te or om [ee | 9L- 6 [Per | 90r | 06- | 6L- Or] og | os 0 0 or | ot- | 0 os: | ox | 09 | a9 | 09 oot ca or ve | st | Ue [zt | os | st- [99 9° Toc | oe 0 0 eo |e | se sz- | os- | os- | os- | os- os | % ws er se [oe | es ee- | co | ex | 1m | ee Bei ros | or 0 0 i ee [tom Oc | oF | oF | oF | OF so er ir ve [ur | ee ie [se [os [os | er 1 [ae a 0 o x | & | ot gi- | ze- | ze | ze- | ze ose oe o oe [or | se te [19 re eT or a 0 0 sie | er six | se sz | oF | oF or OE e or | ar | 8 si [os [se | ce [ae [0s [are | tr Pac |g 7 0 0 & | | or or- | oz | oz- | oz | oz- | os: | o¢- | o€- | os i 5e > wr | ® | oe ar | oe [ae | ve Poe [se [re | or Poe | 7 0 0 ze | x | et- | vt | pte | pt | oz | oz- | oz | oz oH oH 3 Te ow |e [se Te Te To [sp [op [9p | ereued | aasod [ura] ereururou luex2y0} 9p judg vaungsuountg ST vxouy (88-€/0018 SVLS wp svarxq) arzivaad ap royda,y 18 yjuwi9j02 ap myndurys raritzod aavorgzundsa.o> wu gos & yuvd ap axyourep no rogue naquod ya 1] a[eUOISUAUEP LEY 30Wi ] BOF | Oe | OF | ect | eer] ee] oF | S| oF | SIE] OC] te | 0% | 0% | oc | oop Ti+ | gor+ | corr | os+ | oge | co | oss | sox | spt | zex | sce] ocr | re+ | oct 7 wor [cor [cee [ue | ice | ice | ice | oe | be | oe | see | ar | ac | sr op | ee ott+ | 6+ | pox | exe | ace | esr | opt | 19+ | ore | eee | s'eer| st+ | oc+ | si+ 9s+ | ose | vex | per | ocr | oz | oc | pe | me | pe | oz | or ] oe | or re | ase soir | s+ | 9s | o9+ | c+ | zs+ | cpt | oc+ | 9¢+ | cz | oz+ | ote | 9z+ | ore ote ost | ose [ler | ter | ate | cis | cle | re | b+ 1 |r ee ea 96+ | 6+ | t+ | 09+ | coe | ope | cet | ost | cee st+_| 91+ e er | err | ucr | ce | sie | Sr) sit | ee | et 3s Ir om | ez ss | cov | coe | zoe | sce | ome | cer | ert | see z+ | t+ zee | Les | ete [eee | ei | ele | ele | ce | se fe ot | & cit | 6s+ | sex | err | sp+ | sex | scr | ser | see oe | ett | cer | cee | oc | ocr | ure | i+ | u+ | ce | oz uw | oo ne zor | z+ | ose | oc+ | tre | ocr | er | ze+ | ize sis | cs 7 ote [oer Lie | LIF o | cer | sur als | ss "| ist | cpr | cre | cee | ver | ser | oct | cet | sie st+ sie | t+ w+ | cee | sit | ste] a+ | a | ee pm | Or & | oF pa sre | ser | oer | se | ocr | ize | att | cee | ste es gl+ | 6 7 cer | aie | c+ | ce | oe | oe | i |e | e > | & wm | om a sr | ozs | ose | ece | cee | are | ste | ote | cre 6+ a+ |_s ste [ste | ort | or | soe] 9s | 9+ | t+ | t+ SE = pe i 3 ose | ver | see | ott | te | stv | aie | ot+ | ott silt ote | o zi [ce | ae | oe | pe | ot | oe | oe Do > ef 3 ; ver | oct | oz | oi+ | ort | ci | o6+ | ets | ot oF s+ | oF + | o [rw |e] - |a]oe,o}o fo} & eo |e z 7 ow | a+ | or | om | - | se | 9+ | or | oo | me | ce ot | pe : wey ety ee em ry SSC] ayo eygued | oysad | Tani] [usu eyeupaHoW gimesajo} ap nding ounisuounig, (88-€/0018 SVLS UIP Sexxq) ayzpaad ap roydasy 16 viuwaayo3 ap mynduryd royjyz0d aavoryzundsos09 twur 00s ¥] vuyd op anauEIp no LOqae nquad YW a]eUOIsUaMAP LoEqy (e1wnupuos) s*1 exouyAbateri dimensionale li corespunzittoare pozit Anexa 1.6 pentru alezaje cu diametre de pana la S00 mm cAmpului de toleranti si treptei de precizie (Extras din STAS 8100/3-88) Dimensiunca nominala {mm} Cmpal de tolerante [um] peste [panila| Dio [£9 | F7 | FX | G7 [He [| 7 | HB | HO | Hilo | Hi z 3 | 300] 39) HS] a0 | 4a | 46 [10 [is F425] 40 | 60 +20 | +14 4+ || ol]o|o/]o ° 0 7 6 | 8 | 0 a v8 [416 | +8 | +12 | +18 | 430 | +48 | 475 24 +30 | +20 | +10 | +10 | +4 | 0 0 0 0 0 0 Z io | 798 | #61 | 428°) 435 [420 [49 | 415 [422 | 436 | 458 | 490 __| +40 | 425 | 413 | +13 | 45 | o | o | o | o | 0 0 10 | ag | 120] 475 | 434 | 443 [924 [ar | ig [27 | 43 [470] #110 S| +50 | +32 | +16 | +16 | +6 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 0 is | 30. | 49 | 492 [ar | 453 [a8 [13 | 42r | 433 | 452 | 48a [30 +65 | +50 | +20 | +20 | +7 | 0 | 0 | 0 | o | 0 0 30 | so | t180 [4112 | 450 [+04 [434 [S16 | 425 [439 | +62 | +100 | +160 +80 | +50 | 425 | +25 | +9 | o | o | 0 | o | 0 0 so | go | 7220 | #134] 460 [476 [440 [419 [430] 446 [474 | +120 | +190 | | +100} +60 | +30 | +30 | 40} 0 | o | o | o | o 0 so | 129 | 260 [ +159) +71 [+90 [+47 [422 | 435 [H54 | 487 | +140 | 4220 +120 | +72 | 436 | 436 | +12 | 0 | o | o | o | 0 0 0 | iso | #305 | +85 | +83 [106 | 454 | 425 | 40 | 463 | +100] +160 | 4250 +145 | 485 | +43 | +43 | +14 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 0 180 | 250 | #355 | #215 | +96 [+122 | 401 | 429 [46 | 472 [A115] +183 | +290 +170 | +100 | 450 | +50 | +15 | 0 | 0 | o | o | 0 0 250 | 315. | 400 | #240 | +108 | +137] +69 | 432 [452 | 481 | +130] +210 | 4320 +190 | +110 | 456 | +56 | +17 | 0 | 0 | 0 | o | 0 0 315 | aq. | $449 | #265 [+119 [+IST | 475 | 336 | 457 | +89 | e140 | 4230 | 4300 4210 | +125 | +62 | +62 | +18 | 0 | 0 | 0 | 0 0 0 400 | 50. | 7480 | 4290 [+131 | +165 | +83 | +40 | 463 | 497 [155 | 4250 | +400 +230 | +135 | +63 | +68 | +20 | 0 | 0 | o | o | 0 0 cyPROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CU ROTI DINTATE 2.1. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU ROTILE DINTATE SI A TRATAMENTELOR TERMICE SAU TERMOCHIMICE Alegerea concreti a unui material este legat& de mai multi factori, din care se mentioneazi = comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie: = comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate: = comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune: ~ rezistenta la uzare. Tabel 2.1 Tipal Limita _Rezistenga la obosealt [MPa] a] wolfe de curgere [MPa] Cielul alternant | Cielul pulsator o> pentru R=1 simetric R = -1 | R=0 Ofel carbon (0,52...0,55) o; = 1200 Tractiune Otel aliat obignuit | 0,35 0,525 compresiune 0 65...0,75) __| o> 1200 on Ofel aliat cuo; mare | 280+ 0,177 6 42+0,175 65 (0,7...0,8) 6 [- Otel carbon ‘oS 1200, incovoiere (0,62...0,66) o 056 He 0,75 oF on Orel aliat o> 1200 = (0,72...0,88) __| 400 + 0.167 G 64+ 0,267 o Ojel carbon = 1200 Torsiune (0,33...0,35)o | 0.275 ¢ 0,495 oF Te Otel aliat o, > 1200 (0,4...0,48) o 220 + 0,092 G,. 396 + 0,167 G, Dintre materialele cu criteri, 0 au ofelurite in tabelul 2.1 sunt prezentate relatii aproximative de calcul, privind caracteristicile mecanice ale ofelurilor, in functie de rezistenta de rupere statisticd la tractiune. in proiectarea unui angrenaj trebuie si se cunoascé proprietitile fizico- e, mecanice ¢i tehnologice ale materialului adoptat, astfel ca tratamentele termice sau termochimice aplicate s confere danturii rofii dintate conditii de rezistenti, de durabilitate gi structur& optime in exploatare Dupé scopul si conditiile impuse, rotile dinfate utilizate tn constructia reductoarelor de uz general se fabricd din ofeluri laminate sau tumnate, fonte, precum si aligje neferoase: bronzuri, alame, aliaje de aluminiu ete. Din considerente tehnice si economice, ofelurile i, in special, cele laminate si forjate, au cea mai largé utilizare in constructia angrenajelor cilindrice si conice, iar fontele si bronzurile servesc la fabricarea rofilor melcate, pentru a realiza cu melcul (care se confectioneazd din ofel) un cuplu antifrictiune cu rezistenté sporita la uzarea de adeziune (aripare) Ofelurile folosite pentru constructia rofilor dintate cilindrice, conice si a melcilor pot in dou’ mari grupe: ~ ofeluri de imbundtatire (Im) sau normalizate (Norm), la care duritatea miezului sia flancului este mai mica de 350 HB; a mai mare extindere gi varietate de sortimente, ordonate dup numeroase imparfite- ofeluri ce pot fi durificate superficial prin cementare (Ce), nitrocementare (cianurare) (Nee), nitrurare in baie (NB), nitrurare in gaz (NG), ioni rurare (IN), cilire p) inductie (CIF) sau cllire cu flacira (CR), Ia care duritatea stratului superficial este mai mare de 350 HB. De aceea, duritatea stratului superficial se va exprima in acest caz in unitati Rockwell (HRC) sau Vickers (HV), duritatea miezului exprimandu-se tot in unitati Brinell (HB). in tabelul 2.2. sunt indicate matreialele feroase recomandate in constructia rotilor dintate, trata- mentele termice aplicate, precum si marimea caracteristicd “s” pani la care se obfine duritatea indicata, inainte de frezarea danturii Tabel 2.2 z Tratamentul | Duritatea danturi °S [mm] Materialul termic | Miez-D- | Flanc DF Roata Roata __aplicat HB HRC nedanturati danturata OL(OT)s0 160...200 1s “ OL(OT)60 160...200 13 OLC4S O1.C60 | 200...260 10 - 40Cr10 (40BCr10) | im 250...300 10.,.100 - 41MoCril 250...300 10...100 7 sovCri1 270... 300 40,..150 - 34MoCHNiLS 310..,330 150...500 - (30MoCrNi20) __310...330 150...500 CF, CF 50,58 10...150 = een | NB,NG | 250...300 | 52.60 10...150 - aon IN 54...64 150 = 38MoCrAL09 NG | 240...320 | 60...64 250 : OLCI5 (OLC20) | Ce, Nce | 160...200 10 16 21MoMnCr12 250...330 10.,.100 16...150 18MoCrNil3 si 240...300 | 56...63 16...160 16...250 20MoNi35 220...280 | 100...250 150...500 17MoNi35 calire F200, Fe400 . 180...280 15 Fgn600-2, Fgn700-2 - 210...280 40 7 Fmp700-2 7 210...280 40 : a. = | 1 : $25, decd 52541. : fast in ao oi aims 78) C h 1 tt w x l 2 2 = i} | 5 SP s=5, daca 5>$2 5 wi + 2 25 gidareh dl cee! k k. eH 1 + \ iG arms WT seS, ced 2h, offe! \ I ¢ 2 >D q ys =f posh Se are | i 565) porhuD>Ss TAs YL Fig. 2.1 4Angrenajele confectionate din ofeluri de imbundititire sau normalizate au o capacitate portanta mai redusé decat cele din grupa a doua. Tehnologia de executie este mai simpla, deci si pretul de fabricatie este mai redus. Se recomanda utilizarea acestor ofeluri acolo unde nu se impun condifii de gabarit ale angrenajului sau la fabricarea rotilor dintate de dimensiuni mari, la care dantura nu poate fi durificata superficial gi nici rectificata. La aceste angrenaje se recomand& ca duritatea flancurilor dantutii pinionului si fie mai mare decat duritatea danturii rofii conjugate si anume: Dis pion = Dts eats + 30 HB Qu) Relatia indicaté evita pericolul griparii flancurilor active ale danturii rojilor si asigura 0 durabilitate a pinionului mai apropiata de cea a rotii conjugate, avand in vedere c& numarul de cicluri de functionare este mai mare la pinion Angrenajele realizate din ofeluri care se pot durifica superficial au capacitate portanti mult mai mare, dar tehnologia de executie este mai complex. In consecinti, pretul de fabricatie al angrenajului este mai ridicat. Aceste angrenaje au gabaritul mai redus decat cele confectionate din ofeluri de imbun&tatire. in consecinfé, masa reductorului in ansamblu este mai mica, rezultind un pret de fabricatie pe intreg ansamblu reductor mai redus, ca urmare a consumurilor de material. Din considerente legate de gabarit si de consumul de material, in constructia reductoarelor de turafie, tendinta actuala este de a se utiliza roti dintate din materiale ce pot fi durificate superficial. Se recomand& totodati utilizarea ofelurilor aliate, in special cu crom, nichel, molibden, mangan etc, care se preteazi cementarii sau nitrocementarii. Marcile de oteluri si fonte recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, durititile miezului si respectiv flancurilor dintilor objinute in urma tratamentului, precum gi proprietitile fizico-mecanice ale acestora sunt indicate in tabelul 2.3. Valorile rezistentei la rupere si ale limitei de curgere sunt indicate pentru materialul aflat in stare normalizata. in tabelul 2.3 sunt indicate si valorile rezistentei la rupere prin obosealA la piciorul dintelui, precum gi a rezistentei limita la pitting Rotile de dimensiuni mari se realizeazA din ofeluri turnate OT 50 sau OT 60 STAS 600-82 sau din font, Structura ofelului turnat trebuie s& fie cdt mai uniforma si fina. Fontele au o rezistenta mecanica mai redus& decat a ofelurilor si se folosesc la fabricarea rotilor dinfate cilindrice sau conice de dimensiuni mari, la angrenajele deschise, conferind o finctionare silentioasi a angrenajului si calitati antifricjiune Pentru amortizarea vibratiilor, materialul cel mai adecvat este fonta cenusie (Fe 200), iar rezistenta cea mai mare o are fonta cu grafit nodular (Fgn 700-2), Aceasti font& poate fi prelucrat& prin agchiere in conditii bune si poate fi calité prin CIF sau cu flacira la 58-60 HRC. Fontele se utilizeaza gi la fabricarea rofilor melcate care functioneaza la viteze de alunecare relativ mici va; <2 m/s. Pentru rotile melcate se recomanda in special fontele cenusii Fe 100, Fe 150, Fe 200, STAS 568-82. in tabelul 2.3 sunt indicate mircile de fontd si oteluri turnate recomandate, precum gi caracteristicile fizico-mecanice ale acestora Bronzurile si fontele se utilizeaz& in mod frecvent la fabricarea rotilor melcate, pentru a realiza cu melcul (din ofel), un cuplu antiffictiune cu rezistent& sporiti la uzarea de adeziune (gripare). Totusi, materialul cel mai indicat pentru dantura rotii melcate este bronzul (aliajul de cupru gi staniu) de diferite calitati, turnat centrifugal, Bronzul de staniu este foarte potrivit pentru dantura coroanei melcate in cazul vitezelor de alunecare mari va > 3 m/s. Ca material de inlocuire a bronzului de staniu, se recomanda bronzul de aluminiu si bronzul de aluminiu cu adaos de fier. Bronzul de aluminiu are proprietiti mecanice mai bune decat bronzul de staniu, insi comportarea lui contra gripirii este mai putin sigur; de accea, | se Timiteaza utilizarea la viteze de alunecare mai mici vaj< 4...5 (8) m/s Cresterea duritatii flancurilor dintilor rotii melcate mireste rezistenta acestora la presiune hertziana de contact si la uzare, in schimb necesita un montaj mai precis si creste-totodata pericolul de aparitie a gripajului in tabelul 2.4 sunt indicate sorturile de materiale fiecvent utilizate la fabricarea rotilor melcate, precum si proprietatile fizico-mecanice ale acestora (rezistenta la rupere, limita de curgere, rezistenta la pitting corelatd cu viteza de alunecare dintre flancurile danturii, precum gi rezistenta limita de rupere prin obosealé la piciorul dintelui). Sunt prezentate, de asemenea, procedeele de turnare 35‘qejurp s0]H40u exfonz}suoo uy yesayoud ap yuNs nd aILINIOIC, 00s) 00L os+aro | o9l+ast 08z"“O1Z - J _ob-69s T-00L ug OLF 00L oL+ar0 | ool+astT 08z Of z ees 7-002 UY oor 009 oL+aro | ool+ast oo Ole 009 uBa 2 Oh 08e oor SL ast 082007 z = 00r a, 7 ore’ “091 08""'s9 ds‘ Ove""081 00¢ 9d ore 088 (066° 0L6 Osh OLE Aa Sse 9S 08z 0ez | POND SE INOWOZ Ore OEL 06" 026 os OLe ad s'sz e9"9g OOE'OFZ ND £1 INIQOWBI Ovs"0E8 0601” 'OL0I_-| 09h" “OBE da s'st e9""95 oge0sz | P°N *D x71 FQUNOWIZ ors" -0E8 066°" 0L6 Ozh oe | 00Z+AM oz | #9'"09 oze“0rz | ON +60 IVIQ0WN8E 06808 | O60 OL01 | OSI+ab'0 | coc+as'l Oe “O1e wy SLINIQOWGE 06L" OSL Ope 076 osl+ar0 | Ooc+as'l | 00g “0Lz ur 08-164 129A os ose 00€ | 00c+4aoz | 09's ON EN »LTOOW Th Ore OEE ore” 076 oof 'ore =| 091 +adoz | ss"~os 40 ‘AID =LLAD0W Tr | osi+ar'o | ooz+as't oe" 0st wy sl LIO0W Ih ose00e | 00% +AG0z | 098s ON “AN 40149 OF 06L"08L 066° 0L6 ooe ore | 091 +aGoz | 8s'“0s a9 “aI9 x01 49 OF ost+av'o | ooc+as't 00¢"“0sz wy 40119 Ob 09F OTF OsL OL | «Ove Oz ~[ OcI+aGOz | 9S Os 40 “a0 09 910 otl+db0 | 00v+ast 09z"0€Z wy | 09 910 00h" 09¢ 099°""0z9 oz'"a0z | o8+aaoz | 9s°0s 40 ‘HID | 08-088 | sb O10 ozl+ab'o | ooz+as‘t 0€z""'007 or «Sb O10 o0¢""'097 09F'“"06E 0¢2""091 dave s9""9¢ 00z""'091 20, x1 970 oct 009 ‘ « S81 S91 £09 LO ossz one o8+aro | ozi+as'l rere won | 79-009 S000 Oz" “00E 0zL “009 ‘ 00@ “08T 09 10 Gee aie ozooog | OFF AKO | Oz +a" On “0oT wy 08-7/00s 0840) [,aruyn] [wayN] fed) 0 (0) cto (0) Sunnd own ‘ai qu aze8ino aradnu qmu0}91 ep sareespt GAIN | wwowery | SYIS | MEN ep vNuy vieiuorsizoy | ey eiuaszey | luaisizay, waren: fee eT PUL 36‘PIeZITeULOU |1g3S UL jOyELLAyEW nuyUDd ayeorpuT UNS 29 oxaHMD op roy] v LIDS (yy) 4 ra{uaIsIz04 vosBOTEA, (OWH Sp = 3d) eyedns HeoyLMp tojout no o1esjeut ojafeuarsuE vaxeIoaTOAd ut eIdope JOA 9s IjHyeALoTUE e BIOUEdNS BALI] B] ap aTOTEA (OH Sp >a) enizeunqun ap efeLoUs up ojour no ayesjou 1ojefeuerTUE vase}sorord uy eidope JOA as MyNIRAIATUN B BILOLAHUI eA B] ap aTLOLEA, =a [ * osz-o9r | - | - | - | - O1Z“06T s distu uy 78-89 0074 : oso | - | - | = | = 061 -OLT A 78-98 OsTed . ost-oor | - | = | = | - OLLO9T Li ce-89s 001d ove ovo | ost | sor | orz | oze 097 wryooo ty | g¢-z/661 | CuNVE®dsIVOsUZND 87 oss__| sez | o¢z | voz | ouz 067 simooo uy | 182/861 SINSad6IVnD ore oo | doz | sez | ore | ose ¥1e BnEsON wy a oz oor | goz | szz | ovz | ase id dis up| 182/861 siete = ozz Tea ” O8T wooo uy | 9-161 | — bodruzousng - ost iste uy out 087 resymMey | OL-TILGT INCTUSTO Ost 067 BROS wy a Te daguiy” | 90-261 caus ost ost Sr ae 01 ost iso | S42H46E | o1usn3 muy} | umn} | 8 | 9 | % | € t I s0 injoup (2) 040 | (0) "yy jruoned ey Lior svis aoe aroaino | ssodnu ap m -fe9s0q0 ap emury | elucrsizy [smu] Pa axeoounqe op ezemA uuud ouadn any] FHS ap enuut tvosogo ey FUN pUerZ 94 BaUTISaLg eucisizoy, FT PALObservatii: 1. Pentru o tehnologie normala de executie a rojilor dintate se adopta valorile medii ale rezistentelor Timita Gin $i Girim din intervalul de valori indicate pentru materialul respectiv, 2. Odata cu alegerea materialului, a tehnologiei de execute si a rezistentelor limita, se adopta treapta de precizie a angrenajului si jocul dintre flancuri, conform anexei 2.1 2.2. PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI DREPTI Calculul de proiectare al unui angrenaj cilindric cu dinfi drepfi are la bazé metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268-84 gi STAS 12222-84, particularizate condifiilor de functionare a angrenajelor transmisiilor mecanice de uz general 2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determina distanta dintre axe 4/2, modulul danturii m, numarul de dinti al celor dou’ roti dintate z; si zz ce formeaza angrenajul si distanta de referinti dintre axe (distanta corespunzatoare unui angrenaj nedeplasat) dpr2. A. Distanta dintre axe — aj2 (a2) Distanta minima dintre axe se determina din condifia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la oboseala la presiune hertziana de contact (pitting). Relatia de calcul a distantei minime dintre axe este: ane =4H) Ql) unde: * Ks ~ factorul global al presiunii hertziene de contact, Ky ~ 100,000 ~ 110.000 MPa pentru danturi nedurificate D < 350 HB yy ~ 110,000 ~ 120.000 MPa pentru dantuti durificate DF > 350 HB © Ky = factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; © Mi ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului in [Nmm];, © ys= b/d; ~ raportl dintre litimea danturii gi diametrul de divizare al pinionului, Se alege din anexa 2.3; © ovim ~ rezistenta la pitting, presiunea hertziand limita la oboseal [MPa] se adopt& odata cu materialul din care se fabric rotile dintate ; © ~ raportul numétului de dingi = iy. dac& raportul de transmitere al angrenajului ij = 1 (angrenaj reductor) = I/i;2 dack raportul de transmitere f:)<1 (angrenaj multiplicator) in constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS 6055-82 Valorile standardizate ale distantei dintre axe sunt date in anexa 2.4, Modul de adoptare a distantei standardizate este urmatorul = dack Gnanj2 este cuprinsi intre doua valori consecutive standardizate ax sis $i ak +1 sras, adicd estas Sdn 12 Ses) stas $e adopta: = 4;2 = a srs, ACA Ae gras S Amir S LOS ere seas sau = a2 = a1 s1as, dae 1,05 a seas < mts Se 1 S148 38Odati adoptata distanta dintre axe, se stie c& angrenajul rezist& la pitting, Cu aceasta valoare se caleuleazd modulul danturi B. Modulul danturii rotilor dintate — m Modulul minim al danturii rotilor dinfate care formeazi angrenajul se determina din conditia ca dantura rofilor sk reziste la rupere prin oboseala le piciorul dintelui, Relafia de calcul a modulului minim al danturii este Kye Ky M, Mun = — > (14) (2.2) 7 Va Trim unde * Ke ~ factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui; Ky ~ 2.,.2,2 pentru danturi nedurificate, D < 350 HB : Kp 1,6...1,8 pentru danturi durificate superficial, D > 350 HB; * Ka, Mip, ya, u - auvalorile adoptate la punctul A de la calculul distanei dintre axe: * ai) ~ distanta dintre axe standardizaté calculata la punctul anterior (punctul A); Grim ~ rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui; se adopt odati cu materialul din care se fabrica rogile dinate in [MPa] in constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Gama modulilor standardizati este dati in anexa 2.4, Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul: a) daci mnin < 1 mm, se adopta modulul m= 1 mm, pentru c& nu se obtine o precizie suficient& la dinfate de modul mic si de diametru relativ mare; b) daca nin este cuprins intre doud valori consecutive standardizate me sras $i mu.» gras, ambele mai mari de 1 mm, adic& mp grag 1), Numarul de dinti ai pinionului 2; se recomanda a se alege la valoarca intreagi, imediat mai mi decit z)* si trebuie totodata s& indeplineasca conditiile 8) 2; si fie mai mare sau egal cu 14 dinti, Accasta conditie nu este indeplinita intotdeauna, in special la angrenajele cu danturi durificate superficial (cu duritates flancului DF > 350HB). Pentru a se indeplini conditia ca z) > 14 dinfi, se majoreaz& distanta dintre axe la o valoare imediat superioard standardizatl, se recalculeaz& modulul danturii rotilor (conform punctului B), dar cu distanta dintre axe majorata, se standardizeazi modulu! calculat, apoi se recalculeazi z; cu relafia (2.4) si se adopta z) la valoarea intreagi cea mai apropiati, Acest ciclu se repeta, dac& este cazul, pani cand numarul de dinji 2) ai pinionului va fi mai mare sau egal cu 14 dinti: b) acd numarul de dinti ai pinionului este cuprins intre 14 si 17 dinfi se va avea in vedere ca la %alegerea coeficientului deplasirii specifice x) a danturli pinionului sa fi subti danturii (vezi fig.2.5.1 din anexa 2.5); ©) in special, la angrenajele fabricate din materiale de imbunatatire sau normalizate (cu duritatea danturii D < 35CHB, se obtine de obicei la pinion un numér de dinti mult mai mare (z)* + 24...50 (80) de dinti), in aceasta situatie, din considerente de precizie de executie a rotilor dintate, se recomanda sa se adopte urmatoarele numere de dinti pentru pinion: 2) 22% dack 2) < 25 dinti 2, =24..27 dinti, dack 25 <2)* < 35 dinti; =27...30dinfi, daci 35 <2/* < 45 ding + 217 30...35 din, daci 45 se va rotunji in plus, respectiv in minus, astfel incat sa fie indeplinite conditiile (2.8) si (2.10) D. Distanta de referinti dintre axe — ay 12 Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe in cazul cdnd angrenajul ar fi nedeplasat) este dati de relatia (2.6) cy (2.6) intre distanta dintre axe standardizat& ar2 (a w 12) si distanta de refering dintre axe ai» trebuie si fie indeplinite relatite: 4912 ¥ ay (angrenaj deplasat plus) Qn 4y2 ~ doi2 = (0,1...1,3)m (2.8) Daci nu sunt indeplinite conditiile (2.7) si (2.8) se poate modifica: = z) ~ addugind sau scizand un dinte la roata conjugat’: -m — modulul danturii, adoptand valoarea standardizati imediat superioara, dar recaleuland numérul de dinti z)* cu relatia (2.3) si reluand caleulul de la pet. Csi D_ pentru noile valori adoptate Coneluzii in urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti drepti, se stabileste: @)2 = G2 — distanta dintre axe conform STAS 6055-82, ‘m — modulul danturii conform STAS 822- 1, 52 — numirul de dinti ai pinionului si respectiv ai roti; ao 12 ~ distanta de referinfi dintre axe. 40Numérul de dinti z) si 2 adoptati pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere 47 s& nu depageasca abaterea admisibilé 4 i, unde: 4ig=3% pentru reductoare de turafie intr-o treapta de reducere; Aig=2,5% pentru reductoare in mai multe trepte de reducere Pentru aceasta, se calculeaz mai intai raportul de transmitere efectiv: (2.9) izes = Relafia de verificare a abaterii raportului de transmitere este éssoras ~ Ar, Betis “Rel. 100% < Ai, (2.10) insas Daca aceasta conditie nu este indepliniti, se modific& numdrul de dinti ai rotii conjugate sau chiar ai pinionului cu observatia ci, dac& se modifick si numirul de dinti ai pinionului, trebuie recalculat modulul danturii (2.4") si restandardizat, dupa care trebuiesc indeplinite conditiile (2.7) si (2.8) exterior 2.2.2, Calculul geometric al angrenajului cilind cu dinti drepti Elementele geometrice ale angrenajului trebuiese calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte). A. Elementele cremalierei de referinti Daca generarea danturii se face cu frezi mele se obtin la dantura rotii elementele crema referintH, care sunt standardizate prin STAS 821-82 (fig. 2.1) © a= 20° ——unghiul profilului de referinta;, 1 coeficientul indltimii capului de referinga, coeficientul inaltimii piciorului de referinta: © c*= 0,25 jocul de referinta ta picior © Co*mae = 0,35 daca generarea danturii se face cu oat generatoare, roa= mM Poa* hop =m apt crematiera de referinte ho=m (heat host) Kec e co~m eat Pome m bh. Co So= Pol? cremaliedo generatoore Fig 2.1 ice ale danturi B. Calculul coeficientilor deplasirilor spe - Unghiul de rostogolire QU)unde a= a, = 20°. - Suma coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii rotilor x, =x y+ x2 inva, ~inva 2.12) 2iga « unde inva =iga-—= 180° (2.13) Repartizarea deplasirilor specifice ale profilului danturii pe cele doud roi se face cu ajutorul diagramelor din anexa 2.5 - fig, 2.5.2, in functie de zr, 2>, si xy + x2, La alegerea coeficientului deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtiierea dintilor (anexa 2.5 — fig. 2.5.1), dar, totodata, nu prea mare, pentru a nu aparea ascufirea dinfilor la varf. Avand in vedere erorile de citire, se recomanda si se determine din diagrama, fie x; , fie x2 , cealalalt coeficient al deplasarii specifice rezultind din relafia 2.14. Coeficientul deplasarii specifice a profilului danturii pinionului se poate calcula si cu ajutorul relatiei prezentate in anexa 2.5. x, (2.14) Elementele geometrice ale angrenajului (fig. 2.2) - Diametrele de divizare dy si a: d,,=m-2,5 (2.15) - Diametrele de baz dh; si ds dy =, cosa (2.16) - Diametrele de rostogolire dy; si dy2 gy = dy, SE 2.17) cosa, = Diametrele de picior dy si ds dy; =, -2m-(hy, —x,2) (2.18) - Diametrele de cap day si da2 se pot calcula fie fra asigurarea jocul fie cu relatia (2.20), cand se asigura un joc impus c, la piciorul danturii 2m-(hig +¥;3) (2.19) la picior co, relatia (2.19), (2.20) dap =2 far tm (hi x) a, Observatie: in cazul in care diametrele de cap se determina fara asigurarea jocului de la piciorul danturi caleuleaza jocul cu relaiile (2.21) si se verifica s& nu fie mai mic de 0.1m dytdys Lo 20m (2.21) d,, +d, 220m 2Dac’ aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui astfel incat s& se asigure un joc minim admisibil ¢, = 0,/'m., in acest caz, diametrele de cap au expresia’ oi.2= 2A12-d 2)-2€q (2.22) Observatie: Diametrele de cap, exprimate in mm, se rotunjesc la valori cu doua zecimale exacte: aceasta fiind valoarea care poate fi obfinuté in mod obignuit in urma strunjirii ro ~ iniltimea dingilor Ay si A> (2.23) - Unghiul de presiune la capul dintelui au si @ a2 9 = arecos 2.24) tay -aren ar) em - Arcul dintelui pe cercul de cap su gi Sa2 (2.25) Pentru evitarea stirbirii dintelui la varf se recomanda: Soi220,2'm ——— pentru roti dintate din materiale de imbunatatire gi 5 1220,4'm — — pentru roti cu danturi durificate superficial Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se recurge la modificarea repartti deplasitilor specifice x) six» sau la scurtarea capului dintelui cu luarea gradului de acoperire - Lafimea danturii rotilor b, sib Pentru compensarea erorilor de montaj axial, danturii roti coeficientilor consideratie a reducerii a pinionului se adopt mai mare decat latimea b 6, =d,[7]= ti (3) dys (2.26) Observatie: Valorie obfinute pentru litimea pinionului si létimea danturii rofii se rotunjesc in mm. - Diametrele cercurilor inceputului profilului evolventic di; si des Mirimea cercurilor inceputului profilului evolventic este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii, in cele mai frecvente cazuri, dantura rotilor se execut cu freze mele care au profilul generatoare, in consecinfa, relatia de calcul a diametrelor inceputului profilului evolventic are ) — 2 Mie ii. | (2.27) sing-cosa 4- Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor rotilor diy = de» si dix = dy hoe ie > + (2a, -sina, — di, wai, (2.28) sau yyy =Ayyy C080 ys 2.28") ral 2.29) unde a,,, = aretg[2ale, - Pentru a exista 0 angrenare corecta a celor dowd rofi dinfate, adic pentru a evita interferenta danturi in procesul de angrenare, treb (230) = Gradul de acoperire és @31 adica @31) sau ‘, gay Qi") Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare se recomanda ~ &2® 1,1 pentru angrenaje executate in treptele de precizie 5,6,7; = G2 13 pentru angrenaje mai putin precise (treptele 8,9,10,11) = Numaral minim de dingi ai pinionului 2)nn Pentru evitarea interferentei la generarea danturii se recomand& ca numérul de dinti ai pinionului (Pinionul avand numér de dinti mai mic decat roata) si indeplineasc& conditia 2) > 2jmn, unde Abi, — x, en = ez =n) (2.32) sin? a D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate Pentru executia danturii rotilor dintate, pe langa elementele geometrice calculate anterior, mai trebuiesc determinate, spre completare, unele elemente geometrice necesare controlului dimensional si anume = lungimea (cota) peste “W” dinti ~ Wy (fig, 2.3); - coarda de divizare a dintelui — ¥ (fig. 2.4.2); - inilfimea la coarda de divizare — h, (fig. 2.4.a); (fig. 2.4-b); = inilfimea la coarda constanta — h, (fig, 2.4.b); - coarda constant a dintelui — 45Calculul gi verificarea cotei peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de 8 mm. La danturi cu modulul mai mare de 8 mm, cota peste dinfi are o valoare mai mare si nu poate fi masurat cu un instrument de mésurare obisnuit. Metoda de masurare a corzii dintelui se recomanda la danturi cu deplasari specifice mari gi la danturi cu modulul relativ mare (m > 8 mm), ~ Lungimea (cota) peste “N'* di Wor =[e-(N,5-0,5)+2-x,. tga +z,,-iva] m-cosa (233) unde “NV * reprezint& numarul de dinti peste care se masoara lungimea Wy a) in’cazul general numdrul de dinti “WV” se calculeazi cu relatia (2.34) L VGio+2-x27 - m cosa =2:x,5:Iga-z,,-inva|+0,5 (2.34) b) pentru rofi zero sau cu deplasari specifice mici (|x| < 0,3), numarul de dinfi “W “se poate calcula cu precizie suficienta, astfel 19 = O11, 0,232) +0,5 (234°) ©) pentru roti cu deplasari specifice mari (|x| > 0,3), numarul de dinfi “N “se caleuleaza cu relatia Ny 2 =0,339-4|(¢,. +.2>x, 21 -0,232-x,, 40,5 (234") Fig. 23 Observatie:_Numiérul de dinti “NV” peste care se masoara lungimea Hy , calculat cu relatiile de mai sus, Se rotunjeste la valoarea intreagi cea mai apropiatd; = Arcul dintelui pe cercul de divizare — s + 2x, sea (2.35) 46- Coarda de divizare a dintelui - 5 (2.36) - Inaltimea la coarda de divizare - hi, (2.37) a) b) Fig. 2.4 + Coarda constanti a dintelui - 12 C08? (2.38) sau ns (x > Sag =m-| 2+ 2-x,5 1g |-cos? a (2.38') \2 - Inaltimea la coarda constant - h, =a =. sina-covsa+x,, cos? a) (239) 4 ) sau Figg =m-(h, + 2,3) "2 siner-covee (239) Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, devine necesara masurarea prealabili a diametrului de cap si scdderea abaterii sale din dimen- siunea teoretica de calcul a inaltimii la coarda, Acest lucru se ia in considerare la con- trolul danturiirofii 472.2.3. Caleulul for{elor din angrenajul cilindric cu dinti drepti Fortele nominale din angrenajul cilindric cu dinti drepti se determina functie de momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului, Forfa normala pe dintele pinionului yr. aplicaté in mod conventional in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune inti-o forfi tangengiala Fy si una radiala F) la cercul de divizare. Aceste forte au ca reactiuni fortele di roata conjugata (vezi fig. 2.5), : intrucit pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5 ~ 2,5%), se neglijeaz& influenta lor. in consecinti, fortele din angrenaj care actioneaz asupra celor dowd rofi sunt egale gi de sens contrar. Se consider ci aceste forte actioneazA pe cercurile de divizare ale rotilor. Se recomanda ca in calculul acestor forte s& se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului (M,»° Ks). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii s& nu se mai introduca in relatiile de verificare, inca o data, factorul Ky (Anexa 2.2) Fig. 2.5 - Forfele tangentiale - Fy si Fo (2.40) - Forfele radiale - Fy =F, - Forfa normala pe flancul dintelui - F;, & s (2.41) (2.42)2.2.4, Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti drepfi Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse, in primul rand, de tipul angrenajului, de regimul stu cinematic si de incdrcare. Pentru reductoarele cu doui trepte de reducere, regimul cinematic si de incArcare este determinat de treapta lenti, iar pentru cele cu trei sau mai multe trepte, de ultimele trepte de reducere Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 mvs se utilizeaza ca lubrifianti unsorile consistente de uz general (U 75, U 85, U 100 STAS 562-86) , iar pentru transmisii mari (masini pentru construct de ridicat) se folosese unsori aditivate cu grafit (UU 100 + 15% grafit coloidal), Unsorile pot fi utilizate pana la viteze periferice de 4 m/s, insi cu abundenta de lubrifiant. Pentru viteze periferice mai mari ale rofilor (4..15 m/s) se recomanda uleiurile minerale aditivate sau neaditivate. Daca presiunea hertziand din polul angrendrii nu depiseste 750 MPa sau, daca raportul Yo Mw 0,3 (vq - viteza maximé de alunecare, vy. - viteza tangentiala din polul angrenérii), se pot utiliza uleiuri minerale neaditivate. Dac nu se respect aceste conditii, se recomanda utilizarea uleiurilor minerale aditivate cu aditivi de extrema presiune (E.P). Viscozitatea cinematici a uleiului (v30 la temperatura de 50°C), necesar ungerii angrenajelor cilindrice gi conice, se determina in functie de parametrul filmului de ulei_ x, (2.43) in care: © DF - duritatea cea mai micé a celor doud flancuri in contact, exprimatd in unitati de duritate Vickers (in anexa 2.21 se indica corespondenta dintre unitatile de duritate Vickers, Brinell si Rockwell); © oy ~ presiunea hertziand maxima din polul angrenirii [MPa], determinata la punctul C, 2.2.5, 2.3.5, 2.4.5; © Vow ~ viteza tangentiala din potul angrendsii [m/s] Fide tin 60-10 (2.44) 88 Sn 8 1235 10 203050 1002mmamnTON: Fig. 2.6 9in functie de parametrul filmului de ulei x, si de conditiile de functionare ale angrenajului, se stabileste viscozitatea necesara, cu ajutorul diagramei din fig, 2.6. Din anexa 2.22 se alege uleiul cu viscozitatea cea mai apropiata. Curba superioara | din fig.2.6 se recomanda pentru angrenaje care indeplinesc conditiile ~ ambele roti dintate sunt executate din acelasi ofel sau cnd pinionul este executat din otel aliat cu nichel sau crom si roata din otel calit prin CIF; ~ functionarea angrenajului in condifii de sarcini cu socuri; = temperatura mediului inconjurator depageste 25°C. Curba inferioara 2 din fig.2.6 se utilizeaz in urmatoarele cazuri ~ trepte de precizie ridicate pentru angrenaj (treapta 4, 5, 6, conform STAS 6273-81): - temperatura mediului inconjurator mai mica de 10°C: + rofile dintate tratate termic sau termochimic. Sistemul de ungere (modalitatea de alimentare cu lubrifiant a zonei de contact) trebuie s& asigure in timpul functionarii 0 peliculd continua de lubrifiant intre flancurile danturii. Posibilitatile de aducere a Jubrifiantului in zona de contact sunt determinate de regimul cinematic si de geometria rotilor, precum si de caracteristicile lubrifiantului Ungerea prin imersiune (cufundare) este posibili pentru turafii inferioare turafiei limit ye 1S yy = 4010 * —— Ym — (2.45) 256 Roy +R. in care * = = numérul de dinti ai rofii dinfate imersate in ulei; * 5, -_unghiul de "ungere" [radiani] , asa cum se observa din fig. 2.7; © Rus, Rez ~ nugozititile celor doud flancuri in contact [um], in care R: 1,2. Ry: * Um ~ viscozitatea uleiului ales la temperatura medie de functionare: se estimeazi temperatura de fanctionare t= 55-75 C; dependenta viscozitatii de temperatura, la uleiurile de transmisii, este de forma: Ig fg (v, + 0,6)] = A-B-lg (273+) (2.46) ‘in care: © vy ~ viscozitatea cinematica in [cSt] la temperatura t{°C ].* A, B-constante ce depind de ulei, Pentru uleiurile minerale de transmisii A= 8.71, iar constanta B se va determina din relatia de mai sus pentru fiecare ulei, cunoscand vy din tabelul de uleiuri la temperatura de 50°C (Anexa 2.22), Roata introdusi in baia de ulei se cufunda corespunzator unui unghi optim 5, [radiani] (fig.2.7) pentru o racire si ungere eficienta: va Su ~ 0,260 ae. (2.47) ar) in care: a ~ difuzivitatea termica a uleiului; pentru uleiurile minerale de transmisii_@ ~ 0,08 mm?/s Adancimea de imersare /iy, trebuie si fie mai mare sau la limita egal cu indltimea dintelui , unde ~ diametrul de cap al rotii imersate in ulei d, (2.48) La reductoarele in mai multe trepte, este posibil ca, respectind unghiul de imersare optim pentru unul din angrenaje, la altele si nu ajunga nici o roata in baie. in acest caz, se recomanda pentru ungere cate 0 roata auxiliara din material plastic care se roteste liber pe arbore gi angreneaza cu una din rotile ce ar fi trebui si fie imersate in ulei in cazul turboangrenajelor, la care nu mai este aplicabil sistemul de ungere prin cufundare (1 Mig SAU ye 10.15 m/s), se realizeaza ungerea cu jet de ulei sau cu ceata de ulei. Debitul optim deulei Ox nm [litri/min] se determina cu aproximatie, astfel 2, = 0,006 h, | 2 (2.49) a in care © by ~ litimea danturi angrenajului [mm]; * Om ~ viscozitatea cinematic’ la temperatura medie de functionare [cSt] : © a - difuzivitatea termicd a uleiului (a 0,08 mm/s ). Pentru angrenaje puternic incdrcate si cu viteze periferice mari (vn. 2 ms), 1a care lubrifiantul are gi rolul de racire, debitul de ulei_Q,, [litri/min), adus la intrarea in angrenare, se adopta in functie de puterea transmis prin angrenaj P [kW], astfel O,> 125-107 P (2.49) Pentru formarea peliculei de ulei pe flancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulei s& exercite 0 anumit& presiune. Aceasta se determina in funcjie de viteza perifericd va. [m/s] a rotilor, conform tabelului 2.5. Tabel 2.5 Viteza periferica tee [m/s] lo 25 50 200 150 Presiunea jetului EN fn] 10 100 140 180 210 slFig. 2.8 Transmisiile mecanice cu roti dinfate, functionand la temperaturi de lucru ridicate, integrate in sisteme centralizate de ungere cu ceafi de ulei, au nevoie pentru ungerea angrenajelor de o anumita “unitate de lubrificatie" : UZ = 4b2(d;+ d2) 107 Daca d> 2d;, se considera d;~ 2d) (cyl »- diametrele de divizare ale celor doua roti). in functie de aceasta unitate, se alege geometria duzei de alimentare cu ceati de ulei. Pozitia duzei trebuie sa fie la intrarea in angrenare la maximum 25 mm de cercul de cap al danturii Modul de alimentare cu jet de ulei este prezentat in fig,2.8 2.2.5. Verificarea de rezistenti a danturii angrenajului cilindric eu dinti drept A. Verificare la oboseali prin incovoiere a piciorului dintelui Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia Furia ois ¥, Yes cams 2.50) biam unde: orn ori § Yuu2¥s¥x (2.51) unde: * oniz ~ tensiunea de incovoiere la oboseald la piciorul dintelui; © Fieio ~ forta real tangentiala la cercul de divizare; Fur =F Ki Ky Kea Kop (2.52) 2© Fy ~ forta nominal tangentiali la cercul de divizare: * Ky = factorul de utilizare, din anexa 2.2; © Ky - factorul dinamic, din anexa 2.6; * Keo ~ factorul repattitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; * Kop = ff Ky 9) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe litimea danturii, din anexa 2.8: © bz = lajimea danturii rofilor; m = modulul danturii; Ye = factorul de forma a dintelui, din anexa 2.9; © Ye = factorul gradului de acoperire Y, 20,7 ,2540,75/ big © opm, ~ tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; © Grumi2 ~ rezistenta limit de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3: * Srp ~ factorul de siguranté la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; © You2 = factorul numérului de cicluri de funcyionare, din anexa 2.11; * Ysi2 — ~ factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12, * x ~ factorul de dimensiune, din anexa 2.13 B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incireare maxima Calculul urmareste evitarea deformatiilor plastice ale dinfilor cu duritate mai mic& de 350 HB. respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificate superficial (DF > 350HB) Tensiunea maxima de incovoiere le piciorul dintelui este data de relatia Ka Siw bt in care * Kis ~ factorul de soc maxim, Este dat de relatia Missey Kame St (2.55) * Mesecp ~ momentul de torsiune maxim care poate apare la pornire, la oprire, sau in cazul blocirii accidentale a transmisiei in timpul functionsrii: * My = momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului; * crewia ~ tensiunea admisibila la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui; ©, = rezistenta de rupere staticd prin incovoiere, din tabelul 2.3; * Srey — ~ coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui, Se adopt Spry = 2C. Verificarea la presiune hertziani, in cazul soliciti (verificarea la pitting) la obosealii a flancurilor dintilor Tensiunea hertziana de contact de pe flancul dinfilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenfa al cercurilor de rostogolire (punctul C - polul angrenatii) unde! unde: rere eee cc u+t - on” Boba Lu] BaKeKueKa wl 2.56) Dod; 1 eo a, Tigh Zp Dy (257) * Ze ~ factorul modulului de elasticitate al materialului din anexa 2.14, * Zy ~ factorul zonei de contact 24 —2_. @s8) cosa Jige,, + Z, ~ factorul gradului de acoperire z. 259) * Kua ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; © King ~ factorul de repartitie a sarcinii pe lajimea danturii, din anexa 2.9; © by ~ litimea minima de contact a danturi; © dy ~ diametrul cercului de divizare; u = raportul numerelor de dinti (22 /z)); Our. ~ tensiunea hertziand admisibila la solicitarea de obosealé a flancurilor dintilor; * Sup ~ factorul de siguranga la pitting, din anexa 2.10; © Girims2 > Tezistenfa limita la oboseal’ superficiala de contact a flancurilor dintilor itting), din tabelul 2.3; * Zpi2 ~ factorul rugozitafii flancurilor dinfilor, din anexa 2.15; © Zw ~ factorul raportului duritatii flancurilor, din anexa 2.16; © Z, = factorul influenfei ungeri, din anexa 2.17; © Z, ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2.18: * Zyr2 ~ factorul mumarului de cicluri de functionare, din anexa 2,11: Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A D. Verificarea la solicitarea statieii de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor pentru danturi imbunatatite sau normalizate, respectiv evitarea distrugerii fragile a stratului durificat la danturi cu duritafi ale flancului DF > 350 HB (danturi durificate superficial). Presiunea hertziand static a flancurilor dintilor la incdrcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C s4(2.61) unde: © Kantor Ka ~ au aceeasi semniti © umeis ~ presiunea hertziand statica admi recomandirilor din anexa 2.19. bila a flancului dintelui, se alege conform Observati 1, Verificirile la solicitarile statice (pet.B si D) se recomanda a fi flcute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanic’, care functioneaza cu socuri (variatii brugte ale momentului de torsiune de transmis), sau cdnd exist& pericolul blocarii transmisiei 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari, se recomanda: ~ alegerea unui material cu proprietafi fizico-mecanice mai bune; ~ aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cat mai adecvate materialului si tehnologiei de danturare, = majorarea lafimii danturii rofit b , dar cu respectarea indicafiilor din anexa 23 , privind raportul bid = yo; = modificarea unor parametti geometrici si functionali ai danturii rotilor care formeazi angrenajul, neat o serie de factori ce intervin in relatiile tensiunilor efective s& aiba valori minime, = majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (a), m) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice gi functionale ale rotilor dintate (redimensionarea angrenajului) 3. in cazul in care tensiumile efective calculate cu ajutorul relatiilor de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat), se recomanda: = schimbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile si nu de- pageasca cu mai mult de 20-60% tensiunile efective; = reducerea latimii danturii rofilor dintate by.» ; ~ reducerea elementelor geometrice ale angrenajului (ar> elementelor geometrice si fimetionale ale rotilor dintate m) curecalcularea tuturor 2.2.6, Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice Forma constructiva a unei rofi dinate este determinaté de dimensiunile ei, de tehnologia de fabricatie, de materialul din care se confectioneazi si de conditile ei de functionare Rofile dinate cilindrice se pot construi dintr-o bucat& cu arborele sau independente de arbore (vezi anexa 2.23), A. Roti dintate cilindrice dintr-o bucata cu arborele Rotile dintate se construiesc dintr-o bucata cu arborele atunci cénd diametrul de cap d, este relativ apropiat de cel al arborelui Orientativ, se recomanda ca roata si fie Ricuta dintr-o bucaté cu arborele, daca d, Din aceasta categorie fac parte, in special, pinioanele 1,8: avrore 55B, Roti dintate independente de arbore Daca diametrul de picior al rotii este sensibil mai mare decat diametrul arborelui, astfel incat intre piciorul danturii si canalul de pan sa rAmana o grosime suficienta S, roata se construieste independenta de arbore. Pentru roti independente de arbore se recomand& ca grosimea minima §, a coroanei dintate si indeplineasc una din conditiile de mai jos: + Soz2m (Se>2m,) pentru roti dintate din ofel: = S,22.5m (S,%2,5m,) pentru roti dintate din fonta, Separarea roti de arbore prezinta un important avantaj din punct de vedere al costului, deoarece atit roata cat si arborele pot fi construite din materialele impuse de conditiile proprii de rezistenta si de functionare. Dezavantajul consté in complicatia constructiva de montare a rotii pe arbore. Rofile dintate independente de arbore se executi intr-o varietate largi de solutii constructive functie de marimea diametrului de cap a, al rotii, de tehnologia de fabricatie, de conditiile de montaj sau chiar de transport. + Rofile dinfate de constructie masiva sunt, in general, roti dintate eu diametre mici (orientativ dq $150 mm), Aceste rofi se executa prin strunjire din bare laminate de ofel, sau prin forjare in matrita. Uneori rotile dintate se executa in constructie masiva chiar la diametre mai mari de 150 mm, + Rofile dinfate cu dise se pot construi in patru variante tehnologice: forjare liber’, matritare, turnare sau sudare. La rofile cu disc, diametrul de cap al danturii este relativ redus, d, $500 mm. © Rofile dinjate cu spite sunt roti de dimensiuni mari (dq, >500 mm) si se executi, in special, prin turnare. Tinand cont de dimensiunile angrenajelor folosite in reductoarele de uz general de putere mic si medie, rofile dinate cu spite nu constituie obiect de studiu in lucrarea de fati. In anexa 2.23 sunt prezentate tipurile constructive de roti dinate cilindrice utilizate frecvent in constructia reductoarelor, precum si recomandarile privind elementele dimensionale. * Rofi dinfate cu coroana montata fretat pe corpul rotii se utilizeazi la dimensiuni relativ mari (dq ~ 250...300 mm) in scopul utilizarii ofelurilor aliate si inalt aliate mumai la constructia coroanei dinfate, corpul rofii fiind confectionat din font , otel turnat sau laminat, intr-o astfel de variant, materialul este utilizat rational, dar tehnologia de fabricatie a roti comport o serie de operatii suplimentare, Se obtine asifel un pret de fabricatie mai mic © Roti dintate in constructie sudata se utilizeazd la dimensiuni relativ mari, Pot fi realizate cu coroana dinfaté sudata prin intermediul unui disc sau a doua discuri de butucul rofii. O astfel de solutie impune conditii de sudabilitate pentru coroana dintata. Pentru eliminarea acestui incovenient se poate realiza corpul rofii in construcjie sudati, iar coroana dintat& se monteaza fietat in anexa 2.26-1 este indicat modul de intocmire a desenului de executie pentru o roata dintat’ cilindricd cu dingi drepti, conform STAS 5013/2-82. 562.3, PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI INCLINATI Calculul de proiectare a unui angrenej cilindric cu din{i inclinati are la baz metodologia de calcul cuprinsa in STAS 12268-84 si 1223-84, particularizati conditiilor de funcfionare a angrenejelor din transmisiile mecanice uzuale 2.3.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu dinfi inclinati in urma calculului de dimensionare al angrenajului se determing distanta dintre axe azz , modulul normal al danturii m,, unghiul de inclinare a danturii #2, numirul de dinti ai celor douk roti dintate z; si z> ce formeaza angrenajul si distan{a de referingi dintre axe ayi2. A, Distanta dintre axe - ai (@y12) Distanfa minima dintre axe se determina din condifia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la oboseala la presiunea hertziand de contact (pitting), Relajia de calcul este: (2.62) Ginini = unde: * Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact; Kz = 80000,,.90000 MPa _ pentru danturi nedurificate (D < 350 HB), Kir = 100000,,,110000 MPa pentru danturi durificate (DF > 350 HB); * Ky = factorul de utilizare, se alege din anexa 2,2; © My ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului - in [Nmm]; © v= b/d; ~ raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului, se aleze din anexa 2.3; © 71m ~ rezistenta la pitting, (presiunea hertziana limita la oboseala), se adopt’ odati cu materialul din care se fabricd rofile dintate [MPa]; © ~ raportul numerelor de dinti: =i). daca raportul de transmitere i:22 1 (angrenaj reductor); w= Viy2 dack ij2<1 (angrenaj multiplicator), in constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizat& prin STAS 6055-82. Valorile distantelor dintre axe standardizate sunt date in anexa 2.4. Modul de adoptare a distantei standardizate este urmatorul: daca distanfa dintre axe dy,12 este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate axsis $1 dxensras . AdiC8 aac srs Gnint2 Sac sisras » SE adopt 42 = Mie stas AACR ax gras ~ omnia 1,05 ax sras sau = 12 ~ Acer srs d8CK LOS ax sre annua S atgerstas 57B. Modulul normal al danturii rotilor dintate- m, Modulul normal minim al danturii rotilor dinjate care formeazi angrenajul se determina conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relafia de calcul a modulului normal minim este: KeKiMin 7 > +uy (2.63) Ws Gr Orin Mavn unde * Ke = factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui - _ [22,2 pentru danturi nedurificate (D350 HB) ars te 1,8. pentru danturi durificate (DF > 36 HRC) © Ka My: Ya 4 ~ au valorile adoptate in calculul distantei dintre axe; * az ~ distanta dintre axe, standardizaté, calculata la punctul anterior (pet. A); © Fim ~ rezistenta limita ta rupere prin cbosealé la piciorul dintelui, se adopt odati cu materialul din care se fabrica rotile dinfate, in [MPa] in constructia angrenajelor, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82, Gama modulilor standardizate este data in anexa 2.4, Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul a) dac% its.mn S 1 mm se adopt modulul_m,=/ mm, deoarece precizia este mai scizuté la rofile dintate care au modulul mic gi diametru relativ mare; b) dack —inmn este cuprins intre doud valori consecutive standardizate micsras $i. mssaszas ambele mai mari de 1 mm, adic& mesras” mann © Mxsisras S@ adopta: = y= mesras AACA sras” Mtomm £105 mesyis SAU = Me Meaistas Fac — LOS myzsras° Mumm S meeisras Stabili rea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate - 5 Unghiul de inclinare al danturii rotilor dinate se recomanda, din considerente tehnologice, sé aib’ © valoare intreagd, masurati in grade. Pentru ca masinile de danturat si nu se regleze pentru fiecare roat ce urmeaza a se dantura, se recomanda urmitoarele valori ale unghiului de inclinare A= 15° (12°) - la roti dintate din materiale de imbundtatire sau normalizate D <350 HB: B= 10° (8°) ~ larofi dintate cu danturi durificate superficial DF > 350 HB. D. Calculul numirului de dinti ai rofilor dintate care formeazi angrenajul zy siz Se determin’ mai int pinionului 2* . din considerente geometrice si cinematice, numérul probabil de dinti ai 2a,,cos B nta(1 iy) unde: aya, my si au valorile adoptate la pet. A,B, si C Numarul de dinti_ 21 ai pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreagi cea mai apropiata sau imediat mai mica decat 2, * si trebuie, totodata, si indeplineascd conditiile a) 2) = 14, Aceasta condijic nu este indeplinit& intotdeauna, in special la angrenajele cu danturi durificate (DF = 350 HB). Pentra a se indeplini conditia ca z) 214 dinfi, se majoreaza distanta dintre axe la (2.64) 58© valoare imediat superioara standardizaté, se recalculeazi modulul normal al danturii rotilor (conform punctului B), dar cu distanta dintre axe majorata, Se standardizeazi modulul calculat, apoi se recalculeazé 21 * cu relatia (2.64) si se adopt 2; . Acest ciclu se repeti, dacd este cezul, pana cand este indeplinita condifia ca z; 2 14 dinti; ) daci numarul de dinfi ai pinionului este cuprins intre 14 si 17 dinfi , se va avea in vedere ca la alegerea coeficientului deplasérii specifice x,y a danturii pinionului si fie indeplinita conditia de evitare a subtaierii danturii (vezi anexa 2.5, fig. 2.5.1); ©} in special, la rotile din materiale de imbundtaire sau normalizate se obine la pinion un numar de inti mult prea mare z; * > 25...50(80) dinti. in aceasta situatie, din considerente de precizie a executici danturii, se recomanda a se adopta urmitoarele numere de dinti pentru pinion: =a” ack) < 25 dinti; -2, = 24 inti dack 25 Sat; (angrenaj deplasat plus) (2.67) ay3~ 0012 =(0,1 ... 1,3)tn 2.68) Daca nu sunt indeplinite conditiile (2,67) si (2.68) se poate modifica - 2) = adéugind sau sciizind un dinte la roata conjugatt; - B= unghiul de inclinare al danturii, im, ~ modulul normal al danturii adoptind valoarea standardizaté imediat superioar’, dar recalculdnd numarul de dinti z;* cu relatia (2.64) si reluand calculul de la punctul D si E pentru noile valori adoptate, Conetuy 1 in urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu di @yi2_~ distanta dintre axe (standardizata), em, ~ modulul normal al danturii (standardizat); © 8 - unghiul de inclinare al danturii rotilor; ©2), 2 ~ numarul de dinfi ai pinionului si respectiv ai roti; © a0;2 ~ distanta de referinta dintre axe ( caleulati cu minim 4 zecimale exacte) 2. Numiirul de dinfi 2) si 22 adoptat pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea rapor- 39 i inclinati se stabileste: © a2tului de transmitere i si nu depaseasc& abaterea admisibila A i, . Pentru aceasta se calculeazi mai intai raportul de transmitere efectiv =2 2.69) ri (2.69) Relafia de verificare a abaterii raportului de transmitere este: vas ~ hire A 100% < Ai, (2.70) fia sras unde: | Aig=3% pentru reductoare cu o treapta de reducere ; Ain =2,5% pentru reductoare cu mai multe trepte de reducere Daci aceasti conditie nu este indepliniti, se modifica numarul de dinti ai rofii conjugate sau chiar ai Pinionului, cu observatia ci dacé se modifica si numarul de dinti ai pinionului trebuie recalculat modulul danturi, relayia (2.64), restandardizat ¢i indeplinite conditile (2.67) si (2.68). 2.3.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior eu dinti inclinati Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte). A, Elementele eremalierei de referinti Dac generarea danturii se face cu frezi melc, se obfin la dantura rotii elementele cremalierei de referinti, care sunt standardizate prin STAS 821-82 (fig.2.9) Tiga m ho a* Dog m Hros® Iroa=™ (yah hos?) Co=m Co* Porm m 0 = So Do N_N - plan normal E—F - plan frontal 4—A - plan axial.unghiul profilului de referinta; coeficientul inaltimii capului de referint&, coeficientul inalfimii picionului de refering&, 25 _jocul de referint& la picior; €o* mx = 0,35 dac& generarea danturii se face cu roata generatoare. B. Calculul coeficientilor deplasirilor specifice ale danturii ~ Unghiul profilului danturi in plan frontal - a, a= ane 2) 71) cos unde = a = 20° ~ Unghiul de rostogolire frontal - ay fk due araen( cory (2.72) aie J ~ Suma deplastilor specifice ale danturii rofilor in plan normal Kan™ oy + ag = (2) yr 73) 2g a unde: inva = tga -0°— (2.74) 780° - Numarul de dint ai rofilor echivalente 2) i. Ze hip fu Gig 275) Repartizarea deplasirilor specifice ale profilului danturii pe cele dou roti se face cu ajutorul diagramei din anexa 2.5 (fig. 2.5.2) functie de 1, 212 gi yy + x2. La alegerea coeficientului deplasirii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtdierea danturii, dar, totodati, nu prea mare, pentru a nu apirea ascutirea capului dintilor. Avand in vedere erorile de citire se recomanda s& se determine din diagram xq; sau x,2, cealalta deplasare specifica, reaultand cu ajutorul relatiei (2.76) . Deplasarea specific’ a danturii pinionului poate fi calculata si cu ajutorul relafiilor din anexa 2.5. dake (2.76) Eqr~ Xan Say ~ Bay 4 C. Elementele geometrice ale angrenajului. (fig 2.10) - Modulul frontal im, My = My / COS @77) - Diametrele de divizare dj, a (2.78) ~ Diametrele de bazi db, dip (2.79)(2.80) ~ Diametrele de rostogolire dy gi. dys hed 1,2 COS 4/08 Cry (281) ~ Diametrele de picior dv si dys Apia = diz 2M (hcg * C5 ~Xnia) - Diametrele de cap dy si daz pot fi calculate fri asigurarea jocului la picior, cox, relatia (2.82). Folosind relatiile (2.83), se asiguri un joc impus cla piciorul danturii 12> dna* 2 hog * Xnta) (2.82) dy, = 2[aj2+ mah, Xp, )] a> d= ar + ml, ~X J] dy (2.83) Diametrele de cap exprimate in mm, se rotunjesc la valori cu dou zecimale exacte; Observatie: aceasta fiind valoarea care poate fi obfinuta in mod obignuit in urma strunjirii ro in cazul in care diametrele de cap se calculeaz fara asigurarea jocului c, de la piciorul danturii, se calculeaza jocul gi se verificd si nu fie mai mie de 0,1 my. Jocurile la (2.84) Gnn2™ aiz~(d ra * dani )/2 2 0,1m,, 1u sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui, astfel incat s& se J my. \n acest caz, diametrele de cap sunt: (2.85) ) Daca aceste condi asigure un joc minim admisibil ¢, daa = 24 y-dsa ~ Inaltimea dintilor Ay si hy Ing (dead p2) (2 (2.86) = Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal, ,2 diz Gonz ~ arccos| “? cos g, (287) (dasa Sa2 (288) = Arcul dintelui pe cercul de cap in plan frontal s 4.) AA X99 1 Oty } NV = INV an? Sania dara ( 2a Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap, ca urmare a ascufirii accentuate, se recomand: Saii2 > 0.2m, pentru roti din materiale de imbunatitire Sati2 204m, Daca aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasirilor specifice x pentru rofi eu danturi durificate, si Xp. sau, in cel mai ru caz, la micsorarea diametrelor de cap, cu rezerva de a verifica gradul de acoperire. 63= Liimea danturiirofilor by sido Pentru compensarea erorilor de montaj axial, lisimea pinionului se adopta mai mare decat latimea danturi roti, Valorile obfinute se rotunjese in mm, b= diW yi Bim b+ 1. 2)ity (2.89) ~ Diametrele inceputului profilului evolventic day si dz Marimea cercurilor inceputului profilului evolventic este functie de procedeul tehnologic de executic a danturi, in cele mai freovente cazuri, dantura rotilor se executa cu freze mele care au profilul cremalierei generatoare, in consecinta, relafia de calcul a diametrelor inceputului profilului evolventic are forma’ di2~ det (2.90) dia” Ydina* (Zain Sin ome ~a{dize dias 91) sau dana dina! C8 cats eo) unde: tins aretg 2260" 621) mesa} za Pentru a avea o angrenare corecti a celor doua roji dinfate, adic’ pentru a evita interferenta danturii in procesul de angrenare, este necesar si fie Indeplinite conditie: day 2 diy d, ~ Gradul de acoperire total - ey fy bat 6p 2.93) unde: @q - gradul de acoperire al profilului in plan frontal (2.94) (2.947) (2.95) Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor douii roti, se recomanda: {I ~pentru angrenaje executatein treptele de precizie 5.6,7, 1,3. -penteu angrenaje mai putin precise (treptele8,9,10,11) os= Numérul minim de dinti ai pinionului zy» Pentru evitarea interferenfei la generarea danturii se recomanda ca 2) > Zwin (conditie care este indeplinité pentru roata , deoarece roata are mai multi dinfi decat pinionul) , unde 2(haa es (2.96) D. Relafii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii rotilor dintate . Pe langa clementele geometrice calculate anterior mai trebuiesc determinate spre completare unele elemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturi rotilor si anume - lungimea (cota) peste "N° dinti - Wiyq, Wor (fig2.11); ~ coarda de divizare a dintelui in plan normal - ¥, (fig.2.12.a), ~indljimea la coarda de divizare - h,, (fig.2.12.a); - coarda constant a dintelui in plan normal - 5,, (fig.2.12.b); - iniiltimea la coarda constanté - h,, (fig.2.12.b). La dantura inclinata se pot ivi cazuri cand masurarea cotei Wy, nu poate fi efectuati din cauzi od tuna din suprafetele de mésurare in plan normal nu poate realiza contactul cu flancul dintelui, Masurarea este limitata de latimea danturii roti b care nu este suficient de mare (fig.2.11.b). De aceea, masurarea cotei Ws, este conditionati de satisfacerea relatiei bia 2 Weems sin B +5 mm (2.97) Calculul lungimii (cotei) peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de 8 mm, deoarece Ja danturi cum, > 8 mm, valoarea Wry 9 rezulté atét de mare ineat nu se poate masura cu un instrument obignuit Metoda de masurare a corzii dintelui in planul normal se recomanda la masurarea danturilor cu deplasiri specifice mari, la danturi cu modulul relativ mare (m, >§ mm) sau atunci cdnd nu poate fi misurati cota Wy, , pentru cA nu este indeplinit& conditia (2.97) Fig, 2.11 6s= Lungimea (cota peste N dinfi in plan normal ~ Wien 12. La rofile dinate cu dinti inclinati, cota peste N dinti se masoar& fn planul normal, deoarece mésurarea in planul frontal este dificila. Wovni2= [AON 12-95) 2xm12 18 tn 212 IRVEE,] mM , COS ary) (2.98) N- ceprezinti numérul de dinfi peste care se mAsoara lungimea Wiy, si este dat de relatia (2.99). 1] Yeat 2xns COs BP -Cirs coven? cose, cos’ B Nim 2xqi2 WO ,-Z,2 iva, |+0,5 ‘Num&rul de dinti N poate fi determinat cu suficient precizie gi cu relatiile indicate la dantura dreapta, {nlocuind numérul de i rotii echivalente z, Numiérul de dinti N peste care se misoara lungimea Wy, calculat cu relafie de mai sus se rotunjeste la valoarea intreagai cea mai apropiata ~ Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan normal - $41.2 Suz mE 2Xni2 1 ] (2.100) ~ Coarda de divizare a dintelui in plan normal - Ty 2 (2.101) Fig. 2.12 - inaltimea la coarda de divizare - fi,» Fame (2.102)- Coarda constanta a dintelui in plan normal - ¥ nid Fomt2 = Sua COS, (2.103) sau (x Foun mel 2xm2 tea, casa, (2.103") 2 J ~ in&ljimea la coarda constant ~ h,,, Fen m {han Sy CONE, +X ni ava] (2.104) sau Brenig = log yl sina, cosa, (2.1047) Deoarece precizia diametrului de cap influenfeaz marimea indljimii la coarda, la controlul danturii devine necesara masurarea prealabil& a diametrului de cap si sciderea abaterii sale din dimensiunea teoretici de calcul a inaltimii la coarda, 2.3.3. Caleulul fortelor din angrenajul cilindrie cu dinfi inclinati Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului. Forfa normala pe dinte Fy, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala.F; la cercul de divizare, o forté radial F, la acelasi cer si oforta axial F, (fig.2.13), intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,5...1,5)% , se neglijeazé influenta lor, in consecinfa, forfele din angrenaj care actioneaz’ asupra celor dou roti sunt egale si de sens contrar. Se consider ca aceste forte nominale din angrenaj actioneaz pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se recomanda ca in calculul acestor forte si se utilizeze momentul de torsiune de calcul al. pinionului (M.,° Ka) . Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii s& nu se mai introduc’ in relajiile de verificare, inca o dati, fuctorul Ky (Anexa 2.2) Fig. 2.13 oa~ Forfele tangenfiale - ‘e (2.105) ~ Forfele radiale - F,.2 FE, (2.106) ~ Forfele axiale - Fa 2 (2.107) ~ Forfa normala pe flancul dintelui - Fy 12 F,= Fy /(cosa, cos B)= [Fi + E+ Fe (2.108) 2.3.4, Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinfi inelinati Pentru stabilirea conditiilor de ungere, angrenajul cilindric cu dinti inclinati se echivaleaz’, cu un angrenaj cilindric cu dinfi drepti, cu roti echivalente, Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere, necesare angrenajului cilindric cu dinji inclinafi, se realizeaza in conformitate cu cele prezentate la punctul 224. 2.3.5. Verificarea de rezistenfa a danturii angrenajului cilindrie cu inclinati A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui ‘Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina cu relatia: ea ¥e¥p S Cerne (2.109) unde © rig EY nia YouaV (2.110) in care . ~ tensiunea de incovoiere la oboseala la picionul dintelui: . ~ forta reala tangentialé la cercul de divizare Fropia= PuzKaKv KeeK rp (111) © Fia~ forta nominal tangential la cercul de divizare; © Ki ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2: © Ky — ~ factorul dinamic, din anexa 2.6; * Kia — - factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; © Kip = f(Kig) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe lisimea danturii, din anexa 2.8; © biz” litimea danturi rotilor; © 0m, ~ modulul normal al danturi * Yex2 — ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9. * Yo = factorul gradului de acoperire, ¥. > 0,7 68¥e=0,25+0,75 / eq (2.112) * yp = factorul inclinarii danturii Yam bo bp: B°/ 120° 2Y pram (2.113) unde: Yamin ~ 1-0,25+ 69 20,75 2.113") sp 12 ~ tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; @ imi.2 ~ rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3: Sr = factor de siguranta la rupere prin obosealit la picionul dintelui, din anexa 2.10; Yy12 = factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2.11; Yei2 = factonal concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12; ok - factorul de dimensiune, din anexa 2.13, B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la inedrcarea maxim Calculul urmireste evitarea deformatiilor plastice ale dintilor cu duritate mai mica de 350 HB, respectiv ruperea fragila prin goc a danturilor durificate superficial (DF> 350 HB). ‘Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintclui este data de relatia Kista Oraia~ Ori2 Sorpaia (2.114) in care: * Kise ~ factonul de soc maxim, Este dat de relatia: K antec = MrstacpMip * Maiop ~ momentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire sau in cazul blocarii accidentale a transmisici in timpul functionari ‘Mp ~ momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului; © @; = rezistenta de rupere static& prin incovoiere, din tabelul 2.3: © Stew coeficientul de siguranta la solicitarea staticd prin soc a piciorului dintelui, Se adopta Sep se= 2. C, Verificarea la presiune hertziani, in cazul solicitirii la obosealii a flancuril (verificare la pitting) r dingilor Tensiunea hertzian& de contact de pe flancul dingilor aflati in angrenare se determin: tangenté al cercurilor de rostogolire (punctul C - polul angrenési), punetul de 1 KaKy Kua Kup utd bs dy u SOnri2 (2.115) unde: Zwi2 Zw Ze Zv Zura (2.116) in care: 69© Zp ~ factorul modulului de elasticitate al materialului, din anexa 2.14; © Z, ~ factorul zonei de contact; (117) © Z, ~ factorul gradul (2.118) Z,=- dat 521 Je * Zs ~ factorul inelinarii dintilor Zp= fcosB (2.119) © Furs ~ fora reala tangential la cercul de divizare Frys = Fu Kar Kv- Kua’ Kup (2.120) © Kug ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; Ki ~ factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii, din anexa 2.9; +b) - litimea de contact a danturi; * d) — ~ diametrul cercului de divizare; © u — ~ raportul numerelor de dinti (u > 1); © oypi2 ~ tensiunea hertziand admisibilé la solicitarea de oboseald a flancurilor dintilor; © Givin 2 ~ rezistenta limita la obosealA superficial de contact a flancurilor dintilor (rezistenta la pitting), din tabelul 2.3. © Sip ~ factor de siguranpi la pitting, din anexa 2.10; © Zx12 ~ factorul rugozitatit flancurilor dinfilor, din anexa 2.15 © 2, = factonul raportului duritatii flancurilor din anexa 2.16; * 2 ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2,18; © Zyi2 ~ factorul numirului de cicluri de funetionare, din anexa 2.11 Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A D, Verificarea la solicitarea statici de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor, sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu durititi DF 2350 HB), Presiunea hertziand static a flancutilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C: unde: Onn On Sores 2.122) Ke ssoc, Ky ~ awaceeasi semnificatie ca la pet. B: 0% ps112~ presiunea hertziana staticd admisibila a flancului dintelui, din anexa 2.19. 0Observatii 1, Verificdrile la solicitarile statice (pct. B si D) se recomand a fi ficute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanicd care functioneazé cu socuri mari (variatii bruste ale momentului de torsiune de transmis), sau cénd existi pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul explostarit 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verificd fa una din cele patra solicitari, se recomand& ~ alegerea unui material cu proprietatifizico-mecanice mai bune: ~ aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cét mai corecte; > majorarea latimii danturii rotilor b,., dar cu respectarea indicatiilor din anexa 2.3, privind raportul. b/d ~ yu ~ modificarea unor parametri geometrici i functionali ai danturii rotilor dintate ce formeaza angrenajul, astfel incét o serie de factori ce intervin in relatiile tensiunilor efective s aiba valori minime; ~ _ majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (aj2, m,) cu recalcularea tuturor clementelor geomettice si functionale ale rotilor dinate (redimensionarea angrenajului), cu recalcularea tuturor elementelor geometrice si functionale ale rofilor dintate (redimen - sionarea angrenajului), 3. In cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relatilor de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat) se recomanda ~ _ schimbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile s& mu dep’ - seasca cu mai mult de 20-60% tensiunile efective, = reducerea litimii danturi rofilor dinfate b)2 ~ _reducerca clementelor geometrive ale angrenajului (aj2, m,) cu recalcularea elementelor geometrice si functionale ale rofilor dintate 2.3.6. Elemente privind constructia rotilor dinfate cilindrice Forma constructiva a rofilor dinfate cilindrice cu dinfi inclinati este identicd cu cea a rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti, prezentata in subcapitolul 2.2.6 si in anexa 2.23. in anexa 2.26-2 este indicat modul de intocmire a desenului de executi cilindricd cu dinti inclinati, conform STAS 5013/1-82. pentru o roata dinfata n2.4, PROIECTAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINTI DREPTI Calculul de proiectare al unui angrenaj conic cu dinti drepti (dantura octoidala) are la baz metodologia cuprins& in STAS 1270-84 si lucrarea TS 45-80, particularizate conditilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile mecanice uzuale. 2.4.1, Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determina diametrul cercului de divizare al jionului d;, modulul danturii pe conul frontal exterior m si numaral de dinti ai celor dou’ roti dintate z, siz, care formeazi angrenajul. A. Diametrul de divizare al pinionul conie~ di Diametrul de divizare (minim) al pinionului se determina din condijia ca dantura angrenajului proiectat s& reziste la obosealé la presiunea hertziana de contact (pitting), cu ajutorul relatiei inne = 3} —KtKaMy —_ (2.123) Wal-05y,)oka # unde # Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact Ky = (1,6..1,8)10° MPa * Ky ~ factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; ‘* My ~ momentul de torsiune pe arborele pinionului - in (Nmm] yr ~ b/R ~ raportul dintre latimea danturii si generatoarea conului de divizare, se alege din anexa 23 sau yr =b/R = 0,25...0,33; © om ~ Fezistenta la pitting (presiunea hertziand limita la oboseala) [MPa ] , se adopti din tabelul 2.3 odata cu materialul din care se fabricd role dintate; eu ~ raportul numrului de dinji > 1 { ix, daca raportul de transmitere i,, 21 (angrenaj reductor), | 1/i,, daca raportul de transmitere (angrenaj multiplicator). Valoarea objinuta pentru diametrul de divizare se rotunjeste la un numér intreg in [mm B, Modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior - 1 (m.) Modulul danturii rotilor pe conul frontal exterior se determina din condifia ca dantura s& reziste la rupere prin obosealé la piciorul dintelui. Relatia de calcul a modulului minim pe conul frontal exterior este Kr KiMy 1 Vedi (1-0.5y) Monn (2.124) unde: nKr ~ factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui; Ky = 22...24 pentru danturi nedurificate (D < 350 HB) Ke~ 18...20 pentru danturi durificate (DF > 350 HB) Ki, My, yr=b/R, w ~ auvalorile adoptate in calculul diamerrului de divizare; d, —~ diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior este dm rotunjt in mm; © crim ~ Tezistenta limitd la rupere prin oboseala la piciorul dintelui [MPa] se adopta odata cu materialul din care se fabric rotile dintate, din tabetul 2.3. {n constructia angrenajelor conice cu dinti drepti, modulul danturii pe conul frontal exterior este standardizat prin STAS 822-82, Gama modulilor standardizate este dati in anexa 2.4. Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmitoru!: 2) dack my, << Imm, se adopt modulul m ~ 7 mm, pentru c& nu se obtine o precizie suficienti la rofile dinate de modul mic si de diametru relativ mare b) daci mpi, este cuprins intre dou’ valori consecutive standardizate iy srs $i ambele mai mari de I mm, adic& my srs < mt min < mesisrass $@ adopts: =m = me srssy F8CK me sree < Mn S 1,05 me seas sa =m = mess ras, ach 1,05 mg srs ai rofii conjugate cu relatia: = ai (2.127) Se recomanda, daci este posibil, ca num&rul de dinti z, siz, ai pinionului si, respectiv, ai roti conjugate s& fie numere prime intre ele. De aceea, de multe ori se mai adauga sau se scade un dinte la roata conjugata. Numarul de dinfi z, siz), adoptati pentru pinion gi roata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere 4 S4 nu depiseasca abaterea admisibilé 4 i, unde: Ain ~ 3% pentru reductoare de turafie intr-o treapti de reducere: Ais = 2,5% pentru reductoare in mai multe trepte de reducere. Pentru aceasta, se calculeazi mai intai raportul de transmitere efectiv: (2.128) unde = 2; $i. z) - numérul de dinfi adoptati pentru pinion gi roata. Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este tomo oe a, (2.129) ‘asras Daca aceasta conditie nu este indeplinita, se modifici numérul de dinfi ai rofii conjugate sau chiar ai Pinionului, cu observatia c, daca se modifica si numarul de dingi ai pinionului, trebuie recalculat modulul numirul de dinti ai pinionului si, respectiv, ai roti, 2. Diametrul de divizare calculat la punctul A serveste numai pentru stabilirea modulului danturii pe “conul frontal, corelat cu numérul de ding ai pinionului. in final, diametrul de divizare al pinionului, obtinut cu relafia (2.13 1), trebuie s& fie mai mare sau egal decat diametrul de divizare, calculat la pet. A 2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti drepti Relatille de calcul ale elementelor geometrice ale angrenajului conic sunt stabilite pentru roti cu axele de rotatie perpendiculare (s, ~ 90°) Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte) A, Elementele rofii plane de referinti Elementele rofii plane de referint& sunt standardizate prin STAS 6844-80 (fig.2.14) * a =20" ——_unghiul profilului de refering’, © he®= 1 coeficientul inaltimii capului de refering; © hig* =1,2 _coeficientul inaltimii piciorului de referint’; © c*=0,2 —_jocul de referinga la picior; Elementele roti plane de referinta sunt impuse de tehnologia de executie (de particulartatile m de danturat). Exista, astfel, masini de danturat Gleason, la care se poate obtine unghiul profilului de refering& go = 14°30, iar coeficientul jocului de referinta la picior cj = 0,188 . Pentru masini de danturat Heidenreich-Harbeck, Bilgram, Reinecker , coeficientul jocului de referinta a picior este eo ~ 0,1236 Plan de divizare [ fe referinia / eee wh \cilindru frontal KI exlerior To 2 =m het a Gilindru frontal eo b mediu a= me fag hom m (hat hay*) Ss Comm cn* Cilindru frontal pas interior cnunoae dy = 2R Fig, 2.14 %C, Caleulul deplasirilor specifice ale danturii La angrenajele conice deplasirile de profil pot fi atat radiale x,, cat si tangentiale x, . Coeficientii deplasatilor specifice ale profilelor danturii sunt recomandati a fi alesi in functie de raportul de transmitere Se recomanda deplaséri care s& conduct la un angrenaj zero deplasat Tabel 2.8 Raportul de a Raportul de a Raportul de ae transmitere iy2 transmitere is2 transmitere i:2 1,25...1,27 0.17 1,52..1,55 0.27 2,16...2,27 0,37 1,27..1,29 O18 1,56...1,60 0,28 2.27...2,41 0,38 1,29...1,31 0,19 1,60...1,65 0.29 2,41...2,58 0,39 1,31..1,33 0,20 1,65..1,70 0,30 2,58..2,78 0,40 133...1,36 0,21 1,70...1,76 0,31 2,78,,.3,05 041 1,36..1,39 0,22 1,76..1,82 0,32 3,05...3,41 0,42 1,39,.1,42 0,23 1,82...1,89 0,33 3,41..3,94 0,43 1,42..1,45 0,24 1,89...1,97 0,34 3,94..4,82 0,44 1,45..1,48 0,25 1,97..2,06 0,35 4,82..6,81 0,45 1,48...1,52 0,26 2,06...2,16 0,36 681 0,46 Deplasirile specifice radiale ale profilului danturii y,, si se adopt fimetie de raportul de transmitere ji: din tabelul 2.8 (conform recomandarilor firmei Gleason), sau din tabelul 2.9 (conform firmei ENIMS), functie de numarul de dinti ai pinionului z; si de raportul de transmitere i; , Ambele firme recomanda: Xy=-%2 unde x20 Tabel 2.9 Deplasiri specifice radiale (x; =-x 2) Nrde Raportul de transmitere 2 dinti z, | 1,00 [1.05 [1,10 [1,15 [1,20 | 1,30 1,40 [1,60 [ 2.00 [ 3,00 [5,00] 6 2 | - -|-[T-7T-T- = ‘ 0,55 | 057 B | - - fee - | 046 0,53 | 0,54 | ia [= - = [2 TT 038 03 0.51 | 0,52 is_[ - - = | = | = [0201030 [036 | 041 0,49 [0,50 is [0 [0.05 | 0.09 | 0.11 [0.15 [018 | 0,26 | 0,32 | 037 0,45 [0.46 20 | 0 | 005 [0.08 | 0,10 [0,13 [0,16 | 0.23 [030 | 035 0,43 [0,44 25_| 0 {0,04 | 0.06 [0,09 | 011 [0.13 | 0,20 | 0.26 | 0,30 0.37 |_0,38 30_| 0 [0.04 [0,06 | 0.08 [0,10 [0,12 | 0.18 [0.22 | 0.26 0.33 | 0,35. | 400 | 0,03 [0,05 [0,07 [0,08 [0,09 | 0.14 | 0.18 | 0.21 028 [| -Tabel 2.9 (continuare) Deplasiri specifice tangentiale (x ,;=-x ,2) Nede Raportul de transmitere Tis dingi_ zy 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00 9,00 12 = : : 0,09 [014 [017 | 021 | 026 | 029 | 15 oO 0,02 0,04 0,09 0,13 O16 0,20 0,25 0,28 20 0 0,02 0,05 0,07 0.12 O15 0,19 0.24 0,26 25 0 0,02 0,05 0,07 ON O15, O18 0,24 0.25 30, 0 0,02 0,05. 0,07 OL 0,14 OT 0,23 25 40 o | 0,02 [0,05 | 0,07 OU 013 [016 = = Deplasarile specifice tangentiale ale profilului danturii x,, six sunt considerate nule (x ~ x2 ~ 0) de cate firma Gleason (vezi tabelul 2.8). Firma ENIMS recomandi deplaséri specifice tangenfiale x,, > 0. Astfel, in tabelul 2.9 sunt recomandate deplasatile specifice tangentiale finctie de raportul de transmitere j,, si de numérul de dinti ai pinionului. Se recomandi totodataica xy = x2, unde x;) > 0 D, Elementele geometrice ale angrenajului (fig.2.15) = Semiunghiurile conurilor 6 2 oy = areig(z, /z;) 5S = 90° -5? ~ Diametrul de divizare di2 dig = mz), ~ Lungimea exterioara a generatoarei conurilor de divizare_R R= Ry = Ro= di /(2sin &) = do/(25in &) ~ Latimea danturi rofilor 5,5 5 ~ by ~ bz ~(0,25...0,33)R (conform firmei Gleason) sau bSR/3 Valoarea obtinuta pentru litimea danturii se rotunjeste la o valoare intreaga in milimetri - Diametrele de divizare medii dy 1.2 mia di2-b-sin dy ~ Modulul mediu al danturii m,, im = 12/213 - Numérul de dinti ai rofii plane de refering za : 20 ~ 21 /sin 6) = 23/sin bs ~ inaisimea capului dintelui ,,, Z Fros2= (Boa * X12) ~ Indltimea piciorului dintelui fy, hpi2 = Bong Co~ Xa) = MRog = Xz) n (2.130) (131) (2.132) (2.133) (2.133°) (2.134) (2.135) (2.136) (2.137) (2.138)= indltimea dintelui j, (2.140) arety (fa i2/R) - Unghiul capului dintetui= Unghiul piciorului dintelui 1.2 (2.141) arctg (hys2/R) ~ Unghiul conului de cap &12 2 8 S y 2 = 3 z 5 2 Pai (2.142)b) pentru angrenaj conic cu joc la picior constant (fig.2.16.b): G2 > G24 Ops (2.143) Observatie: Din considerente funotionale si de montaj se recomanda a se proiecta angrenaje conice cu joc la picior constant. - Unghiul conului de picior Sy1.2 G12 5ia- Of12 (2.144) - Diametrele de cap da 12 deig = di + 2hat.20086i.2 (2.145) ~ Diametrele de picior dj, Apis ~ dix 2hys 2008642 (2.146) - {naltimea exterioara a conului de cap Hf, ,2 se calculeaz pentru angrenaj conic cu joc la piciorul danturii variabil, cu relafia (2.147) iar pentru angrenaj conic cu joc la piciorul danturii constant, cu relatia (2.1477) data Cf Bayz (147) rasa Sin 5, > (2.1477) ~ Distantele de asezare ale rotilor conice 1,5 Liz = Haz + Lana (2.148) unde distantele 74, si Lay se adopt constructiv din desenul angrenajului conic proiectat, asa cum rezulté din figura 2.16. - Arcul de divizare al dintelui s).2 S12 =m (05 2+ 2x12 Wat x2) (2.149) ~ Unghiul de presiune la capul exterior al dintelui pe conul frontal exterior arai.2 ai oreo ow) (2.150) unde @= ao~ 20° = Arcul de cap exterior al dintelui se 1.2 inv Gay inv ow) es (2.151) cos 5 unde ia ~ tga - a” x/ 180° 80Pentru evitarea stirbirii dintelui la varf se recomand& 5, ),> > 0,25° m. Dac aceast conditie mu este indeplinita, se recurge la modificarea deplasérilor specifice x,,> $i xiy.2 - Unghiul de rabotare al dintelui_y.2 (fig.2.17) 05 si2+R sinO sy, 31a yan arelg| Si SOS BE) 9 159 e «( R 00812 — Fig. 2.17 D, Flementele geometrice ale angrenajului cilindric analog (inlocuitor) Diametrele de divizare ale rotilor inlocuitoare + dena = dia cos ba (2.153) Numérul de dinjiai rotilor inlocuitoare 2,» B25 212/008 52 $ad— Bet. = der (2.154) Diametrele de cap ale rotilor inlocuitoare —¢, 2 devia = dora Dhara (2.155) Diametrele de baza ale rotilor inlocuitoare dy,» dye12~ dh 2.008 a (2.156) ~ Distanga dintre axe a angrenajului inlocuitor a,» 1.2 = (dot + the) /2 (2.157) - Gradul de acoperire ¢ 4 Gradul de acoperire al angrenajului conic este egal cu cel al angrenajului alMedeor, Nbaa-dbo urs SiN (2.158) 2nmcosa 2nmecosa xmcosa sau Bu 203 2a (2,158") fu unde — doy i.2 = arecos (diys.2/ davt.2) Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor dou rofi se recomanda | fI1-pentra angrenaje executate‘intreptelede precizies,6,7 “« \1,3 - pentru angrenaje mai putin precise (treptele8,9,10,11) E, Relatii de caleul pentru verificarea dimensionali a danturii rotilor dintate - Coarda nominala de divizare a dintelui ¥ cu joc nul fntre flancuri. (fig.2.4.a) Siz COS 612 (2.159) ~ Inaltimea la coarda de divizare fh, (fig.2.4.a) Tran = Ron * (2.160) Elementele geometrice necesare verificarii dimensionale a danturii rogilor conice sunt stabi conul frontal exterior gi sunt prezentate in fig. 2.4.a Deoarece precizia diametrului de cap influenteazi marimea indltimii la coardi, devine necesaré misurarea prealabila a diametrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea teoretica de calcul a indltimii la coarda. Acest lucru se ia in considerare la controlul dantutii rofi Coarda efectiva de divizare a dintelui se indica pe desenul de executie al roti, tindind seama de subtierea minima a dintelui si de toleranta grosimii dintelui, conform STAS 6460-81 pe 2.4.3. Calculul forfelor din angrenajul conic cu dinti drepti Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor, existent pe arborele pinionului. Forta normala pe dinte F, , aplicata in punctul de intersecfie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediv, se descompune intr-o forta tangential JF, Ia cercul de divizare mediu, o forti radial. /, la acelagi cere gio fort axiala F, (fig. 2.18) intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (1...2%), se neglijeazi influenta lor. in consecinta, fortele din angrenaj care actioneazi asupra celor 2 roti sunt egale si de sens contrar. Se considera & aceste forte actioneazi pe cercurile de divizare medii ale rofilor dintate. Se reco- manda ca in calculul acestor forfe si se utilizeze momentul de torsiune de calcul al pinionului (V/,," K 4) Daca fortele se calculeaz4 in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii si nu” se mai introduc’ in relafiile de verificare, inca o data, factorul K, (Anexa 2.2) 2Forfele tangentiale Fy) 2 Forfele radiale Fy).> F. ‘ta = Fins Wga-cos, Forfele axile Fans.2 plea sind, Forfa normala pe flancul dintelui#, 2 aC__|2 2 [Zou G E Fi TY Fo [abs dma d2 ‘ v2 0 ~pPe2 v ot Fig. 2.18 3 (2.161) (2.162) (2.163) (2.164)2.4.4. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor conice Se face identic cu alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere pentru angrenajele cilindrice cu dingi drepti (capitolul 2.2.4), Pentru calculul ungerii angrenajului, se considera in locul angrenajului conic, angrenajul cilindric analog (inlocuitor al acestuia) Bi Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului conic cu dinti drepti A. Verificarea la oboseali prin incovoiere a piciorului telui Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determina in sectiunea mediand a lungimii dintelui si se calculeaza cu ajutorul rotii dintate cilindrice inlocuitoare unde’ ints "Ka Ky Kra’Kep ona oe 2.165} ° bem, : 2382) vim Srws2 : (2.166) Sep © oF1.2 — ~ tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui; Formica = Fanta Ka Ky *K rag *K og (2.167) © Fema ~ forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu; © Fini ~ forta nominala tangential la cercul de divizare mediu: ok ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2; «Ky ~ factorul dinamic, din anexa 2.6, © Kira ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7; «Kip ~ (Kup) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe laimea danturii, din anexa 2.8; 26 ~ Ritimea danturii roti ¢ ms» ~ modulul mediu al danturi; « Yey. ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9; -% ~ factorul gradului de acoperire; ¥, > 0,7 Ye =0,25+0,75/ 0 (2.168) 7 ~ tensiunea admisibilé la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui; . 2 + Tezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabelul 2.3; . = factorul de siguranfa la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; i ~ factorul numfnului de cicluri de functionare, din anexa 2.11; . ~ factorul concentratorului de eforturi unitare din zona de racordare a piciorului dintelui, din anexa 2.12; 7% ~ factorul de dimensiune, se adopt din anexa 2.13. 84ificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incirearea maxima Calculul urmareste evitarea deformatillor plastice ale dintilor cu duritate mai micd de 350 HB, respectiv ruperea fragilé prin soc a danturilor durificate superficial ( DF > 350 HB). Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este: Kast rata = Fria SO mma = (2.169) in care: © Kiyo —~ factorul de soc maxim; este dat de relatia Mires K esp (2.170) © Mio p ~ tomentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire, la oprire sau in cazul blocarii accidentale a transmisiei in timpul function&rii, © Mey = momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului; ik ~ rezistenta de rupere statica prin incovoiere, din tabelul 2.3, * Srew ~ Coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui; Sra = 2. Verificarea la presiune hertziana, in cxzul sol flancurilor dingilor (verificarea Ia pitting) Lirii la oboseali a Tensiunea hertziand de contact de pe flancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenti al cercurilor de divizare medii (angrenajele sunt zero sau zero deplasate), adic in polul angrenarii (punctul C).Calcutul se face pe angrenajul cilindric analog (inlocuitor) Kg KypNu +1 bah oO mp12 @in) aia By By Dy Zana (2.172) unde © Ze ~ factorul modulului de elasticitate al materialelor, din anexa 2.14; * 2, ~ factorul zonei de contact pentru angrenaje zero sau zero deplasate Zjy = 2,5; © Z. ~ factorul gradului de acoperire V-2,)/3 (2.173) tat = Figs “Kg Ky Kary Kup @.174) © Ferm: ~ forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu; ¢ Kiq ~ factorul repartitie frontale a sarcinii din anexa 2.7; © Kira ~ factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii din anexa 2.9; © 5 = Kitimea de contact a danturii; 85© dq; ~ diametrul cercului de divizare medius; © v= raportul numerelor de dinti (u = 1); © ow) ~ tensiunea hertziana admisibila la solicitarea de oboseala a flancurilor dintilor; © Giimi2 ~ Tezistenta limit& la obosealé superficiala de contact a flancurilor dinfilor, tabelul 2.3; « Sip ~ factorul de siguranfa la pitting, din anexa 2,10; « Zei2 ~ factorul rugozitafii flancurilor dintilor, din anexa 2.15; Z, _ ~ factorul influenjei ungerii, din anexa 2.17, « Z —_ ~ factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2.18; « Zvi.2 ~ factorul numarului de cicluri de fumetionare, din anexa 2.11 Z ~ factorul raportului duritatii flancurilor, Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A. D. Verificarea la sol ‘area statici de contact a flancurilor dintilor Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu duritati DF > 350 HB), Presiunea hertziana statica a flancurilor dintilor Ia incarcarea maxima se determina tot in punctul de rostogolire C: [Kani ous ony Ka Sone? (2.176) unde © Kis, Ki ~ att aceeasi semnificatie ca la pet.B; © oirws.2 > presiunea hertzian’ statici admisibilé a flancului dintelui, din anexa 2.19. Observat 1, Verificarile la solicitari statice (pet.B si D) se recomanda a fi facute atunci cénd angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanie& care functioneaz& cu socuri (variatii bruste ale momentului de torsiune de transmis) sau cand exist pericolul blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatirii 2. in cazul in care dantura angrenajului nu verific& la una din cele patru solicitari se recomanda: ~ alegerea unui material cu proprietati fizico-mecanice mai bune; = aplicarea unor tratamente termice sau termochimice eat mai corecte; ~ majorarea limi danturi rofilor, dar cu respectarea indicafilor de la 2.4.2. pe.C, ~ modificarea unor parametri geometrici si functionali ai danturii rotilor dinate ce formeazi angrenaje, astfel incat o serie de factori ce intervin in relatile tensiunilor fective sa aiba valori minime (de exemplu, coeficientul deplasérii specifice radiale a danturii pinionului), ~ _ majorarea elementelor geomettice ale angrenajului ( $00...600 mm); ~ cu coroana montati prin suruburi sau nituri; = constructie sudata Recomandari privind constructia rotilor dinate conice sunt date in anexa 2.24 in anexa 2.26-3 este prezentat modul de intocmire a desenului de executie pentru o roata dintata conica cu dinfi drepti, conform STAS 5013/3-82 872.5. PROIECTAREA UNI 1 ANJRENAJ MELCAT CILINDRIC 2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric in urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determin numérul de dinti (inceputuri) ai melcului z;, si respectiv ai rotii meleate zz, distanta dintre axe aj), modulul axial al melculu mz, cocficientul diametral al melcului q si distanta de referinfA dintre axe ap12. A. Stal rea numérului de dinti (inceputuri) zai melcului gi ai ro meleate 2 Numirul de inceputuri ale meloului 2, trebuie astfel ales Mncét pentru realizarea raportului de transmitere necesar, numatul de dingi ai rofii melcate si fie cuprins intre valorile z» — 27...80 dinti Valoarea minima este determinaté de sciderea accentuat’ a randamentului, iar cea maxima rezulta din iderente de gabarit si de majorare a distanfei dintre reazemele melcului, ceea ce provoaca deformatii sensibile ale acestuia si conduce la o angrenare defectuoasi in scopul usurarii alegerii numArului de dinti (inceputuri) ai melcului se recomanda folosirea tabelului 2.10. Tabel 2.10 Raportul de transmitere ipa 8.16 16.31, 31,5...80_| Numarul de dingi a 4 iz { Ginceputuri) ai mefcutui Randamentul aproximativ al u angrenajului melcat Me = 4 505 0,95,..0,90 0,90...0,80 | 0,80...0,70 Odati adoptat numarul de inceputuri ale melcului, se determina numarul de dinji zp ai rotii melcate conjugate hy (2.177) Daca 2) nu este numar intreg se rotunjeste in plus sau in minus la numérul intreg cel mai apropiet. B. Distanta dintre axe~ azz Distanta minima dintre axe se determina atat din conditia ca dantura rotii melcate si reziste la obosealé la presiune hertzian& de contact (pitting), cat si din considerent termic, avand in vedere faptul c& pierderile de putere in angrenajul melc-roati meleati sunt relativ mari si, deci, apare 0 incalzire accentuati a angrenajului. Va trebui calculat astfel o distanta dintre axe din conditia de pitting si o alti distanga dintre axe din considerente termice; se va standardiza distanta dintre axe cea mai mare Din conditia de rezistenta a danturii rofii melcate, la presiune hertzian& de contact (pitting), se determina o distanga minima dintre axe, conform relatiei (2.178) 88—_ (2.178) 7 wef AG unde: * 2) ~ mumérul de dinti ai rofii metcate; * q — ~ coeficientul diametral al metcului, Valoarea coeficientului diametral al melcului se estimeaza initial la o valoare intreaga cuprinsa intre 9...12: * Ky ~ factorul global al presiunii hertziene de contact; Ky = 70000 MPa pentru mele din ofel si roata melcat& din bronz turnat; Ky = 80000 MPa _ pentru mele din ofel si roati melcata din bronz laminat; Ky = 100000 MPa _ pentru melc din ofel si roata melcata din font&; * Ky ~ factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2; Mp —~ momentul de torsiune pe arborele rotii meleate ~ in [N.mm|; * Gsm ~ presiunea hertziand limita la obosealé [N /mm?], se adopt odat& cu alegerea mate - rialelor pentru mele si roaté, cu indicarea duritafii flancurilor danturii_ melcului, deci si a tratamentului termic sau termochimic aplicat danturii melcului, cu indicarea the - nologici de executie si, in special, de turnare a coroanei rotii melcate, * «= raportul numarului de dingi (w = i:3) Relatia de calcul a distantei minime dintre axe din considerent termic este Loy I ee 19 = 100) —— FE. _"__ (2.179) 0,353-c, 7 \" | I+ el is) L unde * Por = puterea pierduta prin frecare in reductorul meleat — in kW gi rezulta ca diferent a puterii de intrare P, siaceleide iesire P, din reductor: Py=P-P, sau Py =P (Iong)= Pte (2.180) he incare mm ~ randamentul total al reductorului MR = Na’ Tat” Te MW (2.181) intr-un prim calcul, uu = 0,99, the =0,995, mv + iar jy se adopt din tabelul 2,10 * cy — ~ coeficient care ia in consideratie pozitia relativa a melcului fata de roata meleatd si implicit fatd de baia de ulei a reductorului; ¢)= 1—cdind melcul este partial cufizndat in ulei, deci este amplasat sub roata melcata: i= 0,8 ~ cand roata melcati este partial cufundata in ulei, deci melcul amplasat deasupra rofii melcate; ~ coeficient care exprima influenta ventilatorului care se monteazi pe arborele melcului si anervurilor de racire existente pe carcasa reductorului: | ¢2= 0,355 —reductor melcat cu ventilator si carcas& nervurata; ¢2= 0,16 ~reductor cu ricire naturala (fara ventilator); © Mm — = turatia arborelui melcului ~ {rot / min] Pentru ca angrenajul melcat s& reziste in functionare, atat la uzare prin pitting, cat gi Ja incalzire, valoarea cea mai mare a distantei dintre axe (aya 12 $i "mn s2) Se Va standardiza. 89Valorile distanfelor dintre axe standardizate sunt date in anexa 2.4, conform STAS 6055-82, Modul de adoptare a distanfei standardizate este urmatorul ~ acl dyn s2 este cuprins’ intre doug valori consecutive standardizate ay sras gi devs sras, adic Ai gras < nn 2 < eer Se adore = G2= ax srs, — ACA: Stas < Amn 12S 10S ae srs SAU = 412= Ges y srasy dac& 1,05 ae seis < mm 12 S e+ seas C~Modulul axial - my, Modulul axial se determina din considerente geometrice: 2a,, Gtz, unde m’, reprezint& modulul axial orientativ al angrenajului melcat. in constructia angrenajelor melcate, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Gama modulilor standardizati este data in anexa 2.4. Rafionamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul: - acd m". este cuprins intre dou’ valori consecutive standardizate m gsris sims snus, adic& mg stax < m's S ma isis, se adopt’ valoarea standardizati cea mai apropiata de valoarea obfinuta cu ajutorul relajici (2.182). Aceasti valoare standardizat, va reprezenta modulul axial standardizat me m= (2.182) D. Coeficientul diametral - q Coeficientul diametral al melcului se stabileste in functie de modulul axial standardizat, m, , al danturii meleului, conform STAS 6845-82. Valorile standardizate ale coeficientului diametral sunt date in anexa 2.4, Dintre cele trei valori ale coeficientului diametral se prefera, daca este posibil, valoarea din mijloc E. Distanta de referinta dintre axe - aor2 Distanta de referinta dintre axe (distanfa dintre axe in cazul cind angrenajul ar fi nedeplasat) este data de relatia: mg+z, : ros oe (2.183) intre distanfa dintre axe standardizat& si distanfa dintre axe de referinti ay trebuie s& existe relatia: qu. = lars ~ at sm, (2.184) De preferat: |e, ~ay;3] $0.5 my (2.185) Daci nu este indeplinita conditia de mai sus, se poate modifica: % ~ addugand sau scazand un dinte la roata melcati: q ~ adoptand o alti valoare din cele trei valori indicate in STAS 6845-82; ‘mz ~ adoptand cealalta valoare standardizati a modulului mg srs sau mest, sras, dar ou conditia de a alege coeficientul diametral, 4, corespunzitor modulului axial adoptat. Coneluzii 1, fnurma calculului de predimensionare al angrenajului melc-roatd meleata se stabileste: 1, 22 ~ numérul de dinti ai melcului si, respectiv, ai roti melcate; az ~ distanta dintre axe standardizati; My > modulul axial al danturii standardizat; 0q —— ~ Coeficientul diametral al melcului; doz ~ distanta dintre axe de referin( (in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) 2. Numérul de dinfi 2) siz adoptati pentru mele gi roata melcata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere i sA nu depaseascd abaterea admisibili 4 i, ~ 3% . Pentru aceasta se calculeaz’, mai intai, raportul de transmitere efectiv (2.186) i, izes Relafia de verificare a abaterii raportului de trans (2.187) Daca aceasti conditie nu este indepliniti, se modifica numirul de dinti ai rofii melcate si se recalculeazi aq)2, astfel incat sa fie satisfficute relafiile (2.185) sau, in cel mai defavorabil caz, (2.184). 2.5.2. Caleulul geometric al angrenajului meleat cilindrie Elementele geometrice ale angrenajului melcat cilindric trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte) A. Elementele melcului cilindric de referinta Dantura rotii meleate, datorité suprafetei toroidale pe care sunt dispusi dintii, nu poate fi definita de 0 cremaliera de referinta. De aceea, in cazul angrenajului melcat cilindric, dantura rojii melcate se defineste cu ajutorul melcului cilindric conjugat ei ~ melcul cilindric de referin¢%, Elementele melcului cilindric de referinta sunt standardizate prin STAS 6845-82 (fig. 2.19) Fig. 2.19 de tehnologia de executie a danturii melcului si, deci, de forma profil mai multe tipuri de melci de referint& standardizati prin STAS 6845-82 gi prezentati in cele ce urmeaza. 91 intelui exists- Melcul tip ZE (melcul in evolventii), la care profilul se obtine prin strunjire cu doua cutite deplasate fata de centrul de rotatie al melcului (fig. 2.20) . B-B él 8=5 icea medie de referinta VW) UY) ey Ble Dreapta generatoore A MELC TIP ZE (EVOLVENTIC) Fig. 2.20 - Melcul tip ZA (melcul arhimedie) se genereaz prin strunjire cu un cutit cu profilul golului dintre dinti (fig. 2.21). A-A Dreapta generotoare MELC TIP ZA (ARHIMEDIC) Fig, 221 92Melcul tip ZN1 (melcul cu profilul rectiliniu in sectiune normal pe dinte) se poate prelucra prin strunjire, fie cu doua cutite, fie cu un singur cutit prin agchiere succesiva a flancurilor dintilor (fig 2.22), Se recomanda a fi utilizat in productia de unicate Elicea de referinta a dintelui Cilindrul de baza Cilindrul director 4B A-A MELC TIP ZN1 Fig, 2.22 Melcul tip ZN 2 (melcul cu profilul rectiliniu in sectiune normal pe elicea golului) se prelucreaza prin strunjire cu un cutit trapezoidal inclinat normal la elicea golului (fig, 2.23) B-B Dreopta generatoare volventa 0 —e Te- Meleul tip ZK 1 ( mele prelucrat eu sculi dublu conics ) se realizeaza, de obicei, prin frezare si rectificare cu scula in forma de disc dublu conic ( fez’, respectiv, piatra de rectificat ) -vezi fig. 2.24. KNOY I} MS Frezo disc sou piotra de rectificot MELC TIP ZK1 Fig, 2.24 - Meleul tip ZK 2 (mele prelucrat cu seul conic) are_profilul generat prin frezare cu freza deget De asemenea, flancurile spirelor pot fi finisate cu piatra de rectficat tip deget (fig. 2.25) Freza_ deget sau piatra de rectificat MELC TIP ZK2 Fig, 2.25 in afara profilului dintelui, elementele care definesc melcul de referint& sunt independente de tipul melcului, fiind general valabile. Acestea sunt: 4~ unghiul de panta al elicei de referinta = jo; Yu = ara 2) (2.188) q unghiul de presiune de referint& se adopta (conf STAS 6845-82), dup’ cum urmeaza: a) pentru mele arhimedic (ZA) @ox = 20°= ax b) pentru celelaite tipuri de melci (ZE, ZN1, ZN2, ZK1,ZK2) aon = 20°= ay unde rox ~ unghiul de presiune axial de refering&, @on ~ unghiul de presiune normal de refering’. intre unghiurile de presiune axial gi normal de referinté exista relatia: tg tea, = E% (2.189) COSY, Daca se cunoaste ao, secalculeaz’ @,, iar daca se cunoaste aq» se calculeazi ax - coeficientul ir Itimii capului de referint&— ~ figo* ~ 1 ~ coeficientul jocului de referinta radial = co* = 0,2 (se poate adopta si 0,25) = coeficientul inaltimii picionului de refering’ - fey ~ 1,2 (se poate adopta si 1,25) B. Coeficientul frontal al deplasiirii de profil a danturii ro melcate Din considerent tehnologic, deplasarea de profil se realizeazi. numai pentru dantura rotii melcate, pentru c& aceasta se execut cu scula mele ~ modul Coeficientul frontal al deplasarii de profil al rotii melcate este: (2.190) Conform normelor ISO, se recomand’ = 0,8 (de — in plan median ) yp, = dy ~ Ahi, +¢5)-m, = dy, - 2h, -m, (2.194) 4 = lls, +65 —x,3)-m, (2.1947) Diametrele de cap ds; si daa (do 2~in plan median ) dy = do, + 2h, m, (2.195) yy = dey + 2b, +%,3)m, (2.196) indltimea capului de referinta (la mele) hy » Iigg = Fog Me (2.197) inaltimea piciorului de referinfa (la mele) yy roy =i, +9): (2.198) indltimea dintelui la mele si roti. A B= Iy Mag Maz = (25, + (2.199) Pasul axial al meleului p. Pp. = 0m, (2.200) Pasul elicei melcului_p. P. 1D, = HZ, mM, (2.201) Diametrul exterior al roti meleate 6m, dg =d,, + (2.202) z,4+2 Raza de curbura a suprafetei de varf a rofii meleate rez r (2.203) Latimea coroanei rotii melcate (2.204) 6, <067d,, cand z,=3 saud Unghiul coroanei rotii meleate 202 b 20, = 2-aresif 2 2.208, 05-m, naUnghiul coroanei rojii melcate se poate adopta la valori de 20; = 90. putere, ~ Lungimea meleului L Lungimea minima a melcului se determina din tabelul 2.11, funefie de deplasarea specifica a danturii rofii meleate si de numarul de inceputuri ale melcului 120° pentru angrenaje de se majoreaza astfel Ly = Li mn + 25 Lr = Ls mn + B5...40) Ly = Lrmn + 50 act m, <10 mm ack my = 10...16mm dacé im, > 16 mm Tabel 2.11 Deplasarea Numiérul de dingi ai meleului_2) Lungimea ies melcului ae a sau 2 zy=3 sau 4 ~ 1,00 (10,542) my (10,5 +21)" my - 0,50 (8 + 0,06 * 22) my (9,5 + 0,09" 22) m, Lime 0 (11 + 0,06 °22)° me (12 + 0,09 22)" my +0,50 (11+ 0,123) my (12,5 +0,1 29) mg + 1,00 (12+ O13)" my (13 +0,1 22) m, ‘Observatie: La melci cu dantura rectificata sau prelucrata prin frezare, Iungimile rezultate din tabel - Unghiul de pant& al elicei de divizare _y, 7) = arte, ( ME Yor aon) (2.206) - Unghiul de inclinare al dintilor rofii melcate pe cercul de divizare ~ Gradul de acoperire in plan frontal a2, dz, cos @, ~dy sine, + fa 6, 2m,(h, x2) aa sina, (2.207) (2.208) (2.209) Observatie: Relafia (2.181) este valabild pentru mele tip ZA , dar poate fi utilizata cu o oarecare aproxi - matie admisibila si pentru angrenaje melcate cu alte tipuri de melci Pentru a se asigura continuitatea angrenarii se recomanda ~ Distanfa minima dintre axe la limita subtaierii dinfilor r a, (a, +d,, -003 ii melcate a.) 98 213 rn 12 é (2.210)Pentru evitarea subtaierii (interferentei) dintilor rotii meleate trebuie indeplinita relatia: Ay 2 Ayn 12 (2.211) - Distanfa maxima dintre axe la limita ascufirii dinjilor rofii meleate duc 12 a, =m,(0,55-2, 0,64 -0,024-02)+ ta (2.212) Pentru evitarea ascutirii dintilor rotii melcate pe cercul de cap trebuie satisfacuta relatia yy Sy 2 (2.213) D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensi nal a danturii melcului si roti meleate Pe Langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuiese determinate spre completare unele elemente geometrice, necesare controlului dimensional si anume: - Arcul de referinti axial al dintelui melcului so) x p Saat =e a (2.214) = Arcul de refering normal al dintelui melcului sa, Sant = Soxt “OS Foy (2.215) - Coarda de referinfa normalé a dintelui melcului 5,4) Son = es Sei) + (0 C0875) (2.216) ~ Tnalfimea la coarda de referii A normalia melcului — Ag.) Font = how 1a 1S ssin'fyy 180 (2217) a ~ Arcul de divizare frontal al dintelui rotii meleate = eh mE # 2x3 ear, ) (2.218) ~ Coarda de divizare frontalé a dintelui rofii melcate 5, i Sip 180" Spoils sof $2 a (2.219) In 99timea la coarda de divizare frontal a dintelui roti melcate h,, Bes Ce on(3 aan Fig. 2.27 2.5.3. Calculul vitezei de alunecare dintre flancurile danturii melcului si a roti melcate Viteza de alunecare dintre flancuri este necesar a fi calculata pentru alegerea coeficientului de frecare de alunecare mediu dintre flancurile dintilor rotii meleate si spirele melcului - Viteza tangentiala la cilindrul de referinta al melcului [m/s] vw » = 24a (221 "60: 1000 at) unde = doy ~ diametrul de refering& al melcului. [mm], = My ~ turajia melcului in [rovmin} ~ Viteza de alunecare dintre spirele melcului gi flancurile dit Yor (2.222) 1004, Calculul fortelor din angrenajul melcat cilindric Forfele nominale din angrenajul melcat cilindric se determina in mod special, functie de momentul de torsiune de pe arborele rotii meleate M,-. Forfa normala pe dinte , produce o forti de frecare intre flancurile dinfilor care nu mai poate fi neglijata. Influenta ei se ia in calculul forjelor din angrenaj Rezultanta obfinut& din compunerea forjei normale F,, sia forfei de frecare ju F, se descompune intr-o fort tangentiala F;, 0 forfa radial F, si forta axial F, (fig. 2.28). Valorile pentru coeficientul de frecare jz sunt date in tabelul 2.12. Fortele se considera ci au punctul de aplicatie pe cilindrul de divizare al melcului, respectiv pe cercul de divizare conventional al rotii melcate (cercul de rostogolire), Se reeomanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de calcul al Tofii melcate (M1, Ks). Daca fortele se calculeaza in acest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii SX nu se mai introduca in relatiile de verificare, inca o data, factorul K 4 (Anexa 2.2). - Forfele tangentiale Fy si Fis es (2.223) 101=F, RT ROT = Fy gly, +9) (2.224) cosa, 0087, ~ jesin7, Valorile coeficientului de frecare Tabel 2.12 “Materialul coroanei roti meleate Viteza de" Bronz fosforos cu staniu | Bronz fird staniu sau alama Font cenugie alunecare a Duritatea flancurilor elicei meleului HRC ARC<45_ [HRC=45_ [HRC <45 [HRC245_ | HRO<45 | HRC>45 012 ol 0,19 0,18 0,19 0,18 010 0,09 O16 O14 016 0,14 0,09 0,08 014 0,13 014 013 0,075 0,065 0,12 0,10 0,12 0,10 0,065 0,055 0,10 0,09 0,10 0,09 0,055 0.045 0,09 0,07 0,09 0.07 0,05 0,04 0,075 0,065 | 0,08 0,065 0,045 0,035 0,065 0,055 | 0,07 0,055 0,04 0,03 0,06 0,05 - - 0,035 0,028, 0,055 0,045 - * 0,031 0,024 0,05 0,04 - - 0,029 0,022 0,045 0,035 - - 0,026 0,018 0,04 0,03 - - 0,024 0,016 - ms - - 0,02 0,014 - - - - = | 0.013 = : fees = Observati 1. Coeficientul de frecare = {gp depinde de forma geometric& a flancurilor dintilor, de natura materialelor, de rugozitatea flancurilor, de viteza de alunecare, de rodajul angrenajului meleat si, intr-o oarecare masura, de vascozitate lubrifiantului care asigur& ungerea, 2. Unghiul de frecare g se calculeaza cu relatia: y= aretgu (2.225) 3. Coeficientul de frecare, respectiv unghiul de frecare de calcul 4’ si g’, se calculeazi astfel - (2.226) cose, respectiv g'=aretgp! ave # } (2.227) cose, - Forfeleradiale - Fy si Fe Eye (2.228) 102- Forfele axiale - si Fa (2.229) (2.230) = Forfa normala pe dinte - Fxy Fa=Fa=Fa eae e231) cosa, cosy, —msiny, 2.5.5. Alegerea lubrifiantului sia sistemului de ungere a angrenajului melcat Ungerea angrenajelor meleate se face in functie de viteza periferica si presiunea hertziana de contact, calculati pe diametrul de divizare al rotii melcate. Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 mvs se utilizeaza ca lubrifianti unsorile consistente de uz general (U 75, U 85, U 100 STAS 562-80), pentru viteze cuprinse intre 1 m/s si 4 m/s se recomandi unsorile aditive cu grafit (U 100 + 15 % grafit coloidal), Pentru viteze periferice mai mari (4-15 m/s) se recomanda uleiurile minerale, aducerea acestora in zona de contact se face prin barbotare (imersare). Pentru viteze periferice mai mari de 15 m/s se folosesc uleiurile minerale, administrate in zona de contact cu presiune exterioara (jet de ulei sau ungere cu cealz de ulei) in cazul ungerii cu ulei a angrenajului melcat. se determina 100° C (vio0), in funetie de parametrul filmului de ulei x, (fig. 2.29) cozitatea cinematic’ necesar’ la . oH (2.232) 1000-¥,, in care © oy ~ presiunea hertzianii maxims din polul angrendrii [MPa], calculata la punctul 2.5.6. C ; © Vj = viteza tangentiala pe cilindrul de divizare al_melcului [mvs]. 3 ~*\ itt of Os 345 7810 15 20 304050 Xu Fig, 2.29 103Daci angrenajul functioneaza la sarcini variabile, atunci in expresia parametrului filmului de ulei se va introduce valoarea maxima a raportului x, Curba superioara (1) se utilizeazA atunci cand angrenajul melcat funcjioneazi Ia o la 0 incarcare cu socuri si la 0 temperatura a mediului ambiant mai mare de 25° C, Curba inferioaré (2) se utilizeaz cfind angrenajul functioneaz cu intermitente si temperatura mediului este mai mic de 10° C Pentru a alege uleiul (anexa 2.22), este necesari determinarea viscozitatii cinematice la 50° C Dependenta viscozitatii de temperatura este de forma: Iglig(v, +0,6)]= 8,71- B-Ig(273 +2) (2.233) Constanta B din relatia de mai sus se determina cunoscdnd vu; ~ vyq din diagramax,si t= 100° C Aplicand relatia dependentei viscozitatii de temperatura pentru (= 50°, rezult Uso, in functie de care se alege uleiul cu viscozitatea cea mai apropiata din anexa 2,22 Ungerea angrenajului melcat se poate realiza prin imersarea rotii meleate in ulei sau prin imersarea melcului, Roata melcata se cufunda in ulei doar pe inalyimea unui dinte, insa cel putin 10 mm Dac& melcul este cufundat in ulei, se adauga restrictia ca nivelul uleiului din baie si mu depageasca o anumiti valoare, Aceasta este impusi de centrul corpului de rostogolire cel mai de jos al rulmentilor, ‘montati pe arborele melcului. Dac aceast& restrictie conduce la situatia cé melcul mu ajunge in baia de ulei, atunci se monteaza pe arborele melcului un dise cu palete care va dirija uleiul pe roata meleaté 2.5.6. Verificarea de rezistenti a danturii angrenajului meleat cilindric A. Verificarea la oboseali prin incovoiere a piciorului dintelui Calculul de verificare la obosealé a piciorului dintelui se efectueaz’ numai pentru dinti r cate, deoarece dintii melcului sunt mai rezistenfi (spirele melcului sunt continue si sunt realizate dupa 0 elice infisurata pe un cilindru, iar melcul se confectioneaza din ofel. In calculul de verificare la oboseali a piciorului dimtelui se poate utiliza, cu aproximatie admis, relatia de ve cilindrice cu dinfi inclinagi Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determing cu relatia: FaKaKoKraKep Op NE Ve aV eV pS orr2 (2.234) bam, O87, unde’ Yn2¥oo¥s (2.235) in care: * 92 ~ tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui: © Fi2 ~ forfa realé tangentiala la cercul de divizare al rotii melcate Fin~ Fak aKy KeaK ep (2.236) + Fiz ~ forta nominalé tangentiala la cercul de divizare al rotii melcate; © Kx ~ factorul de utilizare, din anexa 2.2; * Ky - factorul dinamic, din anexa 2.6; * Kira ~ factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7, © Krp=f(Kup) ~ factorul de repartitie a sarcinii pe Fatimea danturii, din anexa 2.8; © by ~ Katimea danturii roti melcate; © m,~ modulul axial al danturii; * ~~ unghiul elicei de divizare y; = B> © Yr2__ ~ factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9; 104© ¥, = factorul gradului de acoperire, Y= 0,7 ¥e~0,25+0,75 / eq (2.237) © Yp—~ factorul inclinarii danturit V p= dn eg B/ 12° EY pm (2.238) unde: Y pmn = 10,25 + gp 20,75 (2.238") Gi ~ tensiunea admisibila la oboscala prin incovoiere la piciorul dintelui;, © oFtn2 ~ rezistenfa limit& de rupere prin oboseal la piciorul dintelui, din tabelul 2.4, * Srp ~ factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2.10; © Yw2 ~ factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2,11; * Y.2 = factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelu, din anexa 2.12; © Ye = factorul de dimensiune, din anexa 2.13 B. Verificarea solicitirii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incircarea maximit Calculul urmareste evitarea deformafiilor plastice ale dintilor rotii melcate care au duritate mai mic4 de 350 HB. Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este data de relatia: Kans on ora Orr Soren 2.239) in care. * Ki sex ~ factorul de soc maxim, Este dat de relatia Kastor M rasacr! Mer (2.240) © Mjiocr ~ momentul de torsiune maxim care poate apérea la pornire sau in cazul bloc&rii accidentale a transmisiei in timpul functionarii, © M:, ~ momentul de torsiune nominal pe arborele fotii melcate; eo, ~ rezistenta de rupere static prin incovoiere, din tabelul 2.4: * Sees: ~ coeficientul de siguranta la solicitarea staticd prin soc a piciorului dintelui, Se adopta Sppsi= 2. C. Verificarea la pre (verificare la pitting) ine hertzianii, in cazul solicitarii la oboseali a flancurilor dintilor Tensiunea hertziana de contact de pe flancul dinfilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenta al cercurilor de rostogolire (punetul C - polul angren’r (2.241) unde: Op = 9s Zw Ze Lr Zn (2.242) Sup in care: © Zp - factorul modulului de elasticitate al materialelor, din anexa 2,14; © Z ~ factorul zonei de contact; los2 ante (2.243) a, ~uigy,)sina,, © Z ~ factorul gradului de acoperire Ze =1/e, dak &,<2 (2.244) 2, = 0,5 daci 6,22 ¢ Zp ~ factorul inclinarii dingilor Zp~ NcosP (2.245) © Fina ~ forja real tangential& la cercul de divizare al rofii melcate Fonz Fa Kar Kr Ka Kup (2,246) © Kye ~ factorul reparttiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7, © Kup ~ factorul de repartitie a sarcinii pe kétimea danturi, din anexa 2.9; . - diametrul cercului de divizare al rotii melcate, © d; — -diametrul cilindrului de divizare al meleului; * 7 ~ unghiul de pantd al elicei de divizare; © 262° ~ unghiul coroanei rofii melcate; © oyp2 ~ tensiunea hertziand admisibilé la solicitarea de oboseala a flancurilor dintilor; © Giim2 ~ rezistenta limit& la oboseala superficial de contact a flancurilor dintilor (rezistenta la pitting), din tabelul 2.4; * Sy ~ factorul de siguranté la pitting, din anexa 2.10; © Zp2— ~ factorul nugozi lor dintilor, din anexa 2.15; © Z, — ~ factorul raportului duritiii flancurilor din anexa 2.16; * Zy — ~ factonul influentei vitezei periferice a roti, din anexa 2.18: © Zy2 —~ factorul numarului de cicluri de funcfionare, din anexa 2.11; © @% — ~ unghiul de presiune normal; © 4 ~ coeficientul de frecare dintre flancurile danturii melcului si rotii melcate (s-a adopiat din tabelul 2,12 atunci cand s-au calculat forfele din angrenaj) Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet. A. D. Verificarea la solicitarea static de contact a flancurilor dingilor Calculul are drept scop evitarea deformatilor plastice ale flancurilor dinfilor rotii metcate Presiunea hertziand static a flancurilor dingilor la incdrcarea maxima se determing tot in punctul de rostogolire C (2.247) unde Kes, K4 = auaceeasi semnificatie ca la pet. B; ors. ~ presiunea hertzian& static’ admisibila a flancului dintelui, din anexa 2.19. Observatii: 1. Verificarile la solicitirile statice (pet. B si D) se recomanda a fi ficute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanica, care functioneazA cu socuri mari (variagii bruste ale momentului de torsiume de transmis), sau cand exist’ pericolu! blocarii accidentale a transmisiei in timpul exploatirii 1062. incazul in care dantura roti melcate nu verificd una din cele patru solicitiri, se recomanda: = alegerea unui material cu proprietii fizico-mecanice mai bune; - aplicarea unor tehnologii de turnare a coroanei melcate care s& conduct la marirea rezistentei acesteia; - majorarea latimii danturii rotii b,, dar cu respectarea relatiilor (2.204); ~ modificarea unor parametri geometrici si functionali ai danturii rotii melcate, astfel incat o serie de factori ce intervin in relatile tensiunilor efective sa aiba valori minime; ~ majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (a2, me, 2; 3) cu recalcularea tuturor clementelor geometrice si functionale (redimensionarea angrenajului) 3. in cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relator de verificare de la pet. A si C sunt mult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat), se recomanda: +himbarea materialelor sau a tratamentelor, astfel incat tensiunile admisibile s& nu depa - seasc cu mai mult de 20-60% tensiunile efective; = reducerea latimii danturii rotii meleate 2, cu respectarea relatiilor (2.204); = reducerea elementelor geometrice ale angrenajului (ay», me, z) >) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice gi functionale ale angrenajului meleat cilindric. 2.5.7. Elemente privind constructia melcului cilindrie sia rotii meleate Forma constructiva a melcului si a rofii melcate este impusi de dimensiuni, de tehnologia de fabricatie, de materialul din care se confectioneaza si de conditiile de functionare. in anexa 2.25 sunt indicate recomandari, privind constructia melcului cilindric si a rotii meleate. Melcul poate fi executat dintr-o bucata cu arborele su (in cele mai frecvente cazuri) sau separat de arbore (montat pe arbore, prin intermediul unei pene paralele). Prima variant constructiva confera un gabarit redus reductorului, dar prezinta dezavantajul c& arborele se confectioneazi din acelasi material cu melcul. Daca melcul este confectionat din material care se preteaza durificarii flancurilor spirei, se va obtine un angrenaj cu gabarit minim. in cazul cand melcul este separat de arbore, materialul este utilizat mai rational, dar se constati o majorare a gabaritului roti melcate, in consecint’, si a reductorului Roata meleatii se executa in accleasi solutii constructive ca si rofile dinfate cilindrice (vezi cap 2.2.6 pet.B) si, anume, independent de arbore. La majoritatea rojilor melcate, pentru a economisi bronzul care este un material deficitar, coroana melcat se execut separat de restul corpului rotii, care este din fonti. Montajul coroanei pe corpul rojii se poate face: a) prin intermediul unei asamblari fretate si asigurate prin intermediu! unor stifturi filetate; b) prin intermediul unei asamblari cu suruburi montate pasuit, iar ajustajul dintre coroand si corpul rofii este intermediar (H 7/n6), ©) coroana se toarni centrifugal in jurul corpului rotii care este din fonté, solutie utilizata in cazul productiei de serie mare sau de masa, in aceasta varianta, corpul rofii are forma de disc plin. Atunci cand dantura rofii melcate se executé din font, coroana se face dintr-o bucata cu corpul rot In anexa 2.26-4 gi 2.26-5 este prezentat modul de intocmire a desenului de executie pentru mele si pentru roata melcati, conform STAS 5013/4-82. 107Recomanditi privind alegerea treptelor de prec in functie de domeniul de utilizare Treptele de precizie a danturilor rojilor dinfate Anexa 2.1 a angrenajelor 3 [4 tsiet7[s]9 Join Domenii de utilizare Turbine Motoare ou ard.int Vapoare Masini textile Industria chimicd Ind. poligrafict ‘Constr, de aparate Trenuri “Masini de ridicat si transportat Echipamente de birotica ‘Aparat, echip.de mec. fing Masini unelte ‘Aparat de mas Rofi etalon Treapta de precizie a danturii in functie de procesul tehnologic de executie : Treapta de precizie STAS 12192-84 ] Procesul de prelucrare a danturii y a 5 6 7 8 9 10 | 41] 12 Rectificare ° o|le e e Sevaruire ° e e e Mortezare, rabotare, frezare olelelele fea tip AA olele been freza tip A Cc ofe|e a fre2i tip B olele | Frezare urmatd de tratament de calire ° e e e Stanfare, presare, frezare prin forma injectare | olelele Tumare ole e © - dantura obtinut& in conditii severe de prelucrare © - danturd obfinuta in condifii normale de prelucrare Alegerea treptei de precizie a danturii angrenajelor Viteza Peri a oi pe cercul de divizare ; ae a 1040 Treapta de previzie a [ danturdinclinat’ [11 sau 12 [9 sau 10 | 7 su 8 | Su 6” danturii pentru dantura dreaptit 9 sau 10 [7 sau 8 | 5 su 6 4 Rugozitatea flancurilor danturii_Ry [uum] 125 | 63.125 | 32.63 | 0A.16 Observatie : Valorile mai mici ale rugozitifilor se recomanda pentru roti cu viteza periferici mat mare losFactorul de utilizare Kx Anexa 2.2 Caracteristica de functionare a masinii de lucru (antrenate) Caracteristica de fimcfionare @ masini motoare uniforma | gocuri usoare | socuri medii Motor electric | Motor poli-- | Motor mono- turbina cu abur | cilindric cu | cilindric cu sau cu gaze_| ardere interna, ardere interna Uniforma Generatoare, ventilatoare, turbocompresoare, transportoare, ascensoare usoare, mecanisme de avansuri la masini - unelte, amestec&toare pentru je omogene. 1,00 1,25 1,75 ‘i medii Transmisia principala a masinilor ~ unelte, ascen- soare grele, mecanisme de pivotare a macaralelor, pompe policitindrice cu piston, agitatoare si ames- tecatoare pentru materiale neomogene. Socuri puternice Foarfece, stane, prese, laminoare, masini si utilaje siderurgice, prese de brichetat, concasoare, instalati si utilaje de fora 1,50 1,75 Observa 1. Valorile din tabel sunt valabile pentru transmisii care nu lucreazA in domeniul de rezonan{a 2. Daci se indica prin norme, pentru diferite domenii, factorul de utilizare (sau de functionare), atunci se vor utiliza valorile respective. 3. Pentru transmisii multiplicatoare, factorul de utilizare se majoreazi cu 10%. Anexa 2.3 Factorul de ijime a danturii pentru angrenaje cilindrice si pentru angrenaje conice ; Clasa de precizie a angrenajului cilindric “Angrenaje item | see (| ae R Bay = Fa bids = Fe bay = | BR= Ye Simewrieeintre | 15 1 4 aie aaa reazeme : gnsimetrics 1,0...1,2 0,7.,.0.8 05...0.6 DF; > 350 HB |_intre reazeme q D, <350HB | Dantura roti In consol 0.6...0,7 0,5...0,6 0.3...0,4 03...0.4 nedurificata | Simetricd intre DF,>350HB | _reazeme as Bene ae q DF; > 350 HB Z Asimetrica 04 04 03 H Danturi intre reazeme urificate superficial fn consol 03 03 02 0.25,,.0,35 ‘Observatie: In uncle lucrari de specialitate se recomand& raportul b/aj, sau _b/m , relatiile de calcul in care intervin aceste rapoarte sunt corectate corespunzitor. In hucrarea de fafa, in toate relatiile de calcul se utilizeaza raportul b/d; pentru angrenaje cilindrice si, respectiv, /R pentru angrenaje cor Pentru valorile indicate in tabel se asigura factorul de litime Kig = 109 2 14Gama modulilor |mm| (extras 1 i 5a 1 ; Z a 1.75 : 9 2 oe 7 * | a iL 25 aE 2 : 14 35 4 is is Valorile din girul 1 se vor prefera celor din ginal UI Pentru angrenaj cu mele cilindric se adopt in gama modulilor si valorile 1,6 63 si 12,5 Distanta dintre axe [mm] (extras STAS 6055-82) I I 1 u © 2 « ss 4 5 2 ~~ -s % z oe » _# « - hs = {| = = Anexa 2.4 3,15 56 Observat Coeficientul diametral — Se vor alege de preferinga valorite cuprinse in sirul 1 Distante dintre axe mai mari decat cele (extras STAS 6845 - 82) icate se obtin prin imultirea cu 10. me [11S [2.251 3..4] 5.6 | 8.10 | 12.16 | 20.25 [12 10) 10 9 o 8 7 4 14 12 uw 10 10 3 8 16 14 12 12 u 10 9 Observatie: Valorile subliniate sunt de preferat. hoAnexa 2.5 Stabili rea coeficientilor deplasiril 1 de profil pentru pinion si roata unde x, - vezi relatia (2.12) oy ~ vezi relatia (2.76) 0,7 pentru danturi durificate 4=0,5 pentru danturi nedurificate Ke ag eae 24 6 8 W 12% 16 18 2022 2% B28 30 z Impartirea sumei deplasdrilor specifice la pinion si roatG pentru transmisie reductoare stos cap ainie a ee verifies a a Fi &] 8 a] § s| 8 & (ay 204 21! Fig, 2.5.2 Observatie: Coeficientul deplasarii de profil a danturii pinionului trebuie sf fie suficient de mare pentru aevita fenomenul de subtaiere a danturii, valoarea minima a coeficientului x sau x, se poate alege in functie de numarul de dinti ai pinionului si de unghiul de inclinare a danturi utAnexa 2.6 Factorul dinamic K, ‘Treapta de precizie recomandaté in functie de viteza perif a pinionului Viteza periferick a pinionulul pe cercul de divizare [m/s] _ 2 2.5 See eee Dantur’ in 11 sau 12] 9 sau 10 | 7 sau 8 | 5 sau 6 Treapta de precizie Dantura dreapta | 9 sau 10 | 7 sau 8 | 5 sau 6 4 i Treapta de precizie | Factorul dinamic Ky | Treapta de precizie_[ Factorul dinamic K, = 5 sau 6 iy Mt 9 sau 10 p+ ate 22 i 7 sau 8 re tet. 1 sau 12 pa. 15 a-dy-n unde: v,, =—=—1“ener 60-10 Anexa 2.7 Factorul repartitiei frontale a sarcinii Kira, Kre Tipul angrenajului Treapta de precizie Kia Kia 5 Kita = 0,995 + 0,001 vi4 Angrengj cilindric | 6 Kira = 1 + 0,003 “va cu dinti drepti 7 Kita = 1,02 + 0,005 vig sau inclinati 8 Kira = 1,046 + 0,0084 via _| 9 Kya = 1,1 + 0,012 “veg ace ias 8; 9 sau 10 Kua=1/ Ze e 6 sau 7 Kig=1 Angrenaj meloat | 6 sau 7, angrenaj rodat Kia = 0,75 cilindric 859 sau 10 Kia=1 Observatie: vis reprezint® viteza tangential& a pinionului m&surata pe cercul de divizare dy Myinon % 7 60-10 12Anexa 2.8 Factorul repartitiei sarcinii pe Hitimea danturii pentru solicitarea piciorului dintelui Kip Tipul angrenajulul Factorul repartfiei sarcinii_ Ky a es (e/ny Angrenaj cilindric cu dingi drepfi sau inclinati Ky =(Kyy)! unde ¢ = Te@/n)+ 7a : (b/ hy Angrenaj conic Kep*(Kap)* . unde ¢ = HY _ e 1 Un) I+ (b/h)+ (67h) ‘Angrenaj meleat Eaukann1 cilindric rodat ee b = bp ~ reprezinta lifimea danturii rofii ; / - reprezint& iniltimea dintelui roti: Kup ~ factorul de repartitie pe latimea danturii se adopta din tabelele de mai jos Factorul de repartitie a sareinii pe litimea danturii Kis Angrenaje cu dant ‘Angrengje cu flancul danturii durificat Pozitia rotii pe arbore | Treaptade precizie | Factorul de repartific a sarcinii lurificate _ fag de lagire recomandati pe latimea danturii_Kiy in consol& 9 sau 10 1+ we jin consol 7 sau 8 far Nesimetrica 9 sau 10 oe in consol 5 sau 6 Nesimetrica 7 sau 8 ol 14+0,5° wu Simetrick 9 sau 10 ‘Nesimetric& 5 sau 6 isos Simetricé 7 sau 8 pain! Simetric& 5 sau_6 1402" ya Angrenaje cu cel putin una din danturi nedurificati ‘Angrenaje cu danturé nedurificata gi angrenaje Ja care pinionul are dantura durificata iar roata cu dantura nedurificat’ Pozitia rotii pe arbore | Treaptade precizie | Factorul de repartifie a sarcin fat de lagire recomandata pe litimea danturii Ky Tn consol 9 sau 10 1105 va in consol 7 sau 8 Nesimetrici 5 sau_10 1A OFS hve Tn consol 5 sau 6 ‘Nesimetrici T sau 8 | 140.25" ya Simetrich 9 sau 10 Nesimetrica 5 sau 6 Simetrica Tsau 8 1 OFtS he Simetricd 5 sau 6 1401 ye Observatie : ys = (b/di) - factorul de litime a danturii a fost stabilit la dimensionarea angrenajului din anexa 2.3 13Anexa 2.9 Factorul de forma al dintelui Yr “wge't = 'L=°4y rainas (njndo? DewiyjOUl { 9Z«e>e (ajnIs }D asDUsJOUD ap jni 47> oorogzonL08 09 z 6227744 06 2="%K - 4194 L0-2x!91'0=\x'4e-2z'¢¢ = bz: op jnjduaxz’ 70) Of ce” wae sg st mt et aL le| | 7% a i “4 ot. seo Jaynrs injndor vasopsorDs JUN NYUSA O/IGDIOA ase DUDJGDIG 6 L ngFactorii de siguran¢i la rupere prin oboseali la piciorul dintelui si de rezistenti la pitting a flancurilor danturii Srp, Sup Factorii de siguranta pentru roti dintate cili Anexa 2.10 Cerinjele funetionarii See Suv Siguranta foarte mare, 1,50.....3,00 1,50.....1,75 in cazuri speci functionare normala 1,25 115 Factorii de siguran{% pentru roti dintate conice Ceringele funcfionarit ‘See Sup Siguranti foarte mare, ats srs in cazuri speciale functionare normala, 1,50 1,25 Factorii de siguranta pentru roti meleate Cerinfele funcfionari Si Sup Siguranté foarte mare, 1 50iaes 00 8 in cazuri speciale functionare normala 1,25 LSAnexa 2.11 Factorul numérului de cicluri de funetionare Yy, Zy Numirul de cicluri de Numarul de cicluri de functionare ale Ye __ funetionare ale ny pinionului ,, i pinionului N,, respectiv respectiv ale rotii_No ale rotii_V> 10°< N= 10" (077 Ny" 10° 107 1 N= S107 1 Observatie : N- numarul de cicuri de functionare se determina pentru pinion si, respectiv, pentru roata; N=60'nl,, unde: 1m ~turajia piniomului, respectiv a rotii [rot/min); Ly - durata de functionare a angrenajului [ore] Anexa 2.12 Factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui ¥s % 12 eae | t -1 Curba 1 este valabili pentru ia = ie dantura nedurificaté (D < 350 HB). : rT 2 09 i Curba 2 se recomanda a fi os | L4f utilizata pentru dantur’i durificata cu duritatea flancului (DF > 350 HB). 07 pom 0 Ol 02 03 04 o8 Observatie : Daci raza de racordare p, (p,m) de la piciorul dintelui are valori apropiate de 0,25 m pentru angrenaje cu dinti drepti sau 0,25" my pentru angrenaje cu dinti inclinati sau 0,25" my pentru angrenaje conice, factorul concentratorului de tensiune Ys = 1 Anexa 2,13 Factorul de dimensiune Yy Materialul rojilor dintate [ Modulal danturii [mm] | Factorul de dimenstine Ty Toate materialele mss Ye=1 Ofeluri de constructie si ofeluri deimbu- | _S350...400HB) si rectificata; Ze= 1, in rest. Anexa 2.17 Factorul influentei ungerii asupra solicitirii la pre ne hertziand de contact Z;, z M-Cxr) de Cp, =0,83+ 0,08 Zt —® 2, =Co a unde C,, =0,83+0,08- ti — 990 (12+807y,,.F 350 Dac oy im < 850 MPa, seadopti oirim = 850 MPa Daca ai tim > 1200 MPa, se adopt 77m = 1200 MPa. Observatii: Pentru angrenaje cu ungere normal se poate adopta Z; = 1 Viscozitatea cinematica. v;,° se adopta odata cu uleiul din anexa 2.22. Anexa 2.18 Factorul influentei vitezei periferice asupra solicitirii de contact Z; » unde Cy Daci oF yy < 850MPa, se adopt on = 850 MPa Dacia tim > 1200 MPa, se adopt oj iin, = 1200 MPa. Anexa 2.19 Presiunea hertziana statica admisibilii pe flancurile danturii a Tratamental danturit Preshunea het Tmbuniititire s Cementare, CIF Nit ol staticd admisibila piaite eas oe Coe Near Sau normalizare calire cu flacdra. ioninitrurare. Dip aa 28a 40° Dane 3 DFw Observatie : Duritafile flancurilor DF se exprima in unitati de duritate Rockwell, iar DFiy- in unitati de duritate Vickers. 118Anexa 2.20 Variatia viscozititii uleiurilor minerale cu temperatura 0 . 10> __Viscaaitate cinematod inleSt7 m pentru 900 kg /m* 6 4 4 Z 0° 20° 30 we. 60° 70° 80° 90° 100°CAnexa 2.21 Corespondenta intre duritatea Brinell HB, duritatea Rockwell C HRC, siduritatea Vickers HV Duritatea [Duritatea] Duritatea | Duritatea | Duritatea ] Duritatea ] Duritatea [Duritatea]Duritateal Vickers | Brinell | Rockwell | Vikers | Brinell | Rockwell | Vickers | Brinell |Rockwel HY HB HRC HV HB HRC HV HB_|_HRC 900 66.9 500 484 250 250 23 880 66,3 490 | 477 245 245 22,1 860 - 65,7 480 - 47 240 240 21,2 840 65 470 46,3 235 235 | 202 820 64,3 460. 45,6 230 230 19,2 800 63,6 450 430 448 225 225 780 62,8 440 423 44 220 220 760 - 62 30 415 43,2 215 - 740 61,2 420 408 42,4 210 720 60.4 410 400 41,5 205 700 | ma 400 392 40,7 200 690 59 390 385 39,8 195 680 2 58,5 380 316 38,9 190 - 670 58 370 358 38 185 660 57,5. 360 359 37 180 650 57 350 350 36 175 640 56,5 340 340 34.9 170 630 - 56 330 330. 33,8 165 - 620 55,5 320 320 32,7 160 610 55 310 310 315, 155, 600 54,4 300 300, 30,3 150 590 53,9 295 295 29.6 145, 580 - 53,3 290 290 29 140 - 570 52,8 285 285 283 135 560 52.2 280 280 21,6 130 350) 51.6 275 275 26,9 i 540 SI 270 270 26.2 120 530 - 50,4 265 265 25.4 Ts 7 520 49.7 260 260 24,6 110 510 49,1 225 255 23.8 Observatii : Daca duritatea danturii este mai mica de 350 HB, aceasta se exprima tn unitafi de duritate Brinell Daca duritatea flancului dintelui este mai mare de 350.400 HB, aceasta se exprima in unitéti de duritate Rockwell C. sau Vickers, 120Anexa 2,22 Uleiuri minerale de transmisie utilizate in mod frecvent la ungerea angrenajelor din reductoarele de turatic Denumirea | Stareade | Viscozitatea cinematica uleiuluide | aditivarea | auleiului la 50°C eee i viscozitate IV | curgere °C transmisie ulejului Uso" [cSt] T80 neaditivat 2 g 7 T90 neaditivat 30 - . T 140 neaditivat 34 - - TIN 25 EP ied 25 60 25 : aditivat 5 Ca TIN 42 EP meals 2 60 28 aditivat ‘ mediu 7 TIN 55 EP adlitivat 55 60 -20 TIN 82 EP mel 82 60 =20 aditivat TIN 125 EP medi 125 60 -15 aditivat ; mediu 200 200 mt TIN EP aditivas: 100 70 10 ‘TIN 300 EP mediu 300 70 -4 aditivat mediu | Pi. angrenaj TIN2I0EPC | aditivat meleat_| 210 8s ane 121fx45° Anexa 2,23 ~ 1 us (hn) b a) Arbore pinion cu dantura nedurificaté. (D $350HB) da 350 HB) fx45° fx45° ©) Pinion independent de arbore dy 2 1,8 dy 5 r~ raza de racordare a rulmentului in 2 2m ~ pentru rofi din ofel 2,5 m— pentru rofi din fonta 4—adancimea canalului de pan din butue (vezi anexa 5.11) mn Ly #(0,8..15)dy ; dq - conf. STAS 8724/2.Anexa 2.23 ~2 b b b pb Wl 1 12 $x 45° ey €= 05° sau Ke 4 Fes efN ake | LalZ) cy + [Tas |S} 2 =(0,05..0, )b AK 1 5 © (0,3.0,35)b ® 4 Ake [pe co sau 3 63 (1,2.1,3)S2 s ss tem ~~ | S) 24 m+ a 3 13) | is (1 LDS & | de Z K. = 0,05 do >4 mm yer? R26mmAnexa 2.24—1 dca ) ds, M Ly us dys (1--.2) iStus, do (2..3)1 a) Arbore pinion cu dantura nedurificaté (D <350 HB) Lath || a_i rat sv (2..3)1 b) Arbore pinion cu dantura durificati. (DF > 350HB) ad, /,8° dy Sim raza de racordare a rulmentului Sin 22° m — pentru roti din ofel Sp 22,5" m— pentru roti din font 12 adancimea canalului de pana din butuc (vezi anexa S.11) Ty =(08.15)do ff deg - conf, STAS 8724/2-71 ig deg + 5... 10m dy = dps + (Ibo SJ iaAnexa 2.24 ~2 € Ye 2 s a oN} 1...2, a YS te | lte s| ; me |b pentru: 530° sid, 120 mm— fig.c d, > 180 mm — fig.d, e sau f | lL —*t eo B ° f Vedere din A * £ K si tS yy S| | - | ° Li fy ° Y sau 2 NN 4 cx (0,2...0,3) b in R210mm | yoP a205m 8) 125Amexa 2.25—1 2) 3s) 8 4) 0 = Se <| 3 S| oS > yy | 3 U dt (2,2....2,6) 1 a) Mele cementat ~ calit pentru angrenaje cu a2 <200 mm li oo deos(5...10) iss dtus|_deo+(15...20) fust(10...15) 2,5) La b) Mele cementat ~ cilit pentru angrenaje cu ay2>200 mm uy eo) deo dtus( h11) Weise! 12)s0q_dar-(1...2) | t | dfus ds (1p....2,4) ba ©) Mele din material de imbunatafire pentru angrenaje cu portant’ sc&zuta Observatii: La melcii cu dantura cementat - calita diametrele de montaj al rulmentilor se majoreaza la valori cat mai mari, apropiate de valoarea diametrului de picior al meloului Capitul din dreapta al arborelui melcului se continua cu tronsonul necesar montarii ventilatorului, daci este cazul 126Anexa 2.25—2 Ly = (0,8...1,5) do Dp = 1,5 dy + 10mm f =0,5 mx ha0lb €5©(0,3...0,35) b sau 63 (1,2..1,3) So R25 mm oP d, - constructiv 45° <2 AAnexa 2.26—1 Jo ap ozog [a] € pungw! on az ‘34 u013}0) | 3OINHAL 1LIQNOD iz. WLS {u02 earsosaid ap i13) <1pun junjn2exa 3409 ap ‘nj soseud| 8s avaqy) uNpUY § aa UY SEO) oi iz | ento-se| wv9} mnw3530 WN] YV9 a] Tunia 30a O70 Ds0o:05 2 Ixy sun VNSI Se || angoris a12o3us 30 vcs 9€2 Pp 389ZiA10.30 INALIWVIG| Nl Liwo3a I0.N* 31830 91 G10 | * | wom 30 ures iieaa 4203] ae = ViNie3d3a IC_WIIO bd | [oes te Nia 30° oN 7 | sanaon ZN exw [ee eee ey eee [v[ocoo [v7 a4 600 D9J0u DAES ed _ 9020 '0-) 7920 (sai9}) OL46%% 18Anexa 2,262 242050 ap ozog [8] 0% Fh goyuaweo rnp bupsoig! 92 |Z DUH Z9"RS 0 OJUDWID OA a5 E Gm £10. y unos son as is FOINH3L 1LIONOD ot “IA {v [ozo [¥}+ 18-£429 SVIS 1009 31210940 ap| _f lieu woyn98 x2 aupo ap nuoseui @ See we | Z| w fg za =| — ae] ~ a IN Larnao| zelz 14Nia 30 uN | vivo¥ fo001 [0 DRY BUINIG VINVASIO Ry at |= [rnsoris aizinaua 30 ma vaui| > wre Lzi| b FUVZING 30 1NYLBHVIO 8 ; Is 0020+ e adeaue| — 20 | @ | avozinp ap asouyou, 2p inju6un) 2g e = VINIGII3Y IO TNO (y[s2a0 | eo | 2 linia 30°YN] Js, woe] wl qwinows minaon| 2 | ow wren ammnaon| |S [W[osoo|/ vl] szob | /| [ SUL 129Anexa 2.26-3 euozaso ap oz0g [i] c vy] o200 @HOS2-022 OF 1ig}OUNGUY On aS Z ajupsayal f FOINHIL ILLIGNOD 18-0979S¥1S ju09 aizioaud ap| uorpu jucjn99x9 24)09 ap nso] [saud as avaqi unpuiig Y SEO. Oz OEE NESIC UN oz. iid 30-wN| vivoH 3] ek 4 wT ¥anrno3| 208 3XV S8LNIO_TNIKONN| 2-8 NOOLIS ZI 30 Vid SHI [oz] 2010-we = z z jo 1825.6 INTBLNIG ITN UOIDid TAINO] 25, £6,66) 0 4OloId 30. TANOT TION [eoe esZ'e9| ZIAD 30 138 vOLv¥3NI9°91| 992.65] 34211 30 10790 TNIHONN| SUV ZAG IG TYLINVIO vanes Tyne Bayeinia 30 vauvoo v7) 1030 vauvoo| JTVINIONL | wiwigvy hasa" $309) (5120096 2 Lis0ud 30 VINYIIIE IO WI0¥a| TING 30" oe xow TNINGOH, SUL E32) eet 130Anexa 2.26—4 2102080 op oz08[3] 6 BHO9Z-072 faseid Due 9-65 Np cow nos,¢9% 610 25850) 25 Ay 19-1599 S¥IS yu09 az 12910 ap joipur juojnoexe 21109 ap| ausseid os avoqy rows gu 3|_| a giv N3S30 “UN = i HLNIG 30 8N| vivo) & BXY 24LNIG VANVASIO| TOONS aR 30 vide) Ee-1961 Svs oy, BL 1393 7nsval weld BWI TAUNBID14309| WINIW3d3e 30 THYLIAYIO| ral : 2d) : B “anes 20 He neon cance on _ (B88 941529 LULYOE® | VANS IIH IO WIVMON yOY VOD) NLNO IeMNITONI TNSN3S| | Ta S560, cee) WING3I3e 30 TSH eee bz [= IITA elk 230 p eb Aiban ae ooo fy} ($0B JOLPS 96 | 1p LNG 30°8N | re Twixy Tn7H0H | Geese usessaestenettnceenenetenta tt Sit &Anexa 2.26-5 8 SVS 4u02 atzizasd) 2 so9pur juDynaa%x@ 24109 ap ni9| ‘2102080 2p ozog [B] > Jo6ry1qu92 Qui0e 2s DUvOIED E WS7*ED 25983) aS aIINEION 2 ajuoveieL ¢ SOINH3L NLIONOD KS v| oso | F 1 a aaannae, Said 25 a/0q/| unpulsg Uy SO [oe Taz] oz. eoio-ne| — 3530 8 | venrnco! ifz iawia 30 en] “ns $700208| © |rwvzuany MI axW JUIN TANYLSIG| 8 [=| inanrs 312198 30 war ea [op | Suzi 30 inwsanva| e£6B-| x | ridoue 30 Sta30 INLN3IDIII0I eydoe ie | | enunva swuron 7nswaS| we | HOL4BNID TNITBN [oe fo 11NIG_30 UN ew TWINOwS THING Zui 8 Ry 8 S 1 8 0 [SS Ris |I8$e Seek rR] RB | eS 8] 8 = v| szool 1323. ELEMENTE CONSTRUCTIVE PRIVIND REDUCTOARELE DE TURATIE CU ROTI DINTATE 3.1. CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR — GENERALITATI in ultimii 30 de ani se constati o amplificare a procesului de modemnizare a fabricatiei de reductoare Astfel, la majoritatea firmelor producatoare de reductoare si motoreductoare de turatie de uz general apar 0 serie de orientari ¢ Utilizarea in constructia reductoarelor de angrenaje cu capacititi de incdrcare mare (angrenaje cilindrice cementate si rectificate, angrenaje conice durificate prin cementare, nitrurare sau ioninitrurare) Majoritatea firmelor producitoare de reductoare si motoreductoare cu angrenaje melcate, realizeaz melci de tip ZK sau ZE durificati prin cementare si rectificati, iar rofile melcate din bronz fosforos turnat centrifugal + Caurmare a cresterii portantei mecanice a angrenajelor se impune ridicarea la acelasi nivel a limitei termice a incircirii prin cresterea volumului baii de ulei si a rigidititi carcaselor. Apare astfel 0 nous orientare in privinfa formei constructive a carcaselor reductoarelor prin realizarea unui volum marit al baii de ulei si asigurarea unei rigiditati mari in limitele unui consum redus de metal ¢_ Utilizarea preferentiali a ungerii prin cufundare, Sigurana functionatii reductoarelor de turatie depinde in mare masuré de eficacitatea sistemului de ungere a angrenajelor si a lagarelor (rulmentilor). La reductoarele cu angrenaje cu axele in plan orizontal se cufundi in baie, intotdeauna, roata condus’, cea ce face ca probleme legate de ungere s& ridice numai lagarele. De aceea, uleiul aruncat de roata condusé. prin centrifigare pe peretii carcasei, este dirijat printr-un sistem de "buzunare" sau canale colectoare spre rulmenti In cazul turboangrenajelor (angrenaje care functioneaza la turati ridicate) ungerea se realizeaz cu jet de ulei sau cu ceati de ulei La turatii mici ale rofii conduse apar dificult privind ungerea rulmentilor. Pentru rezolvarea acestei probleme, uleiul este colectat direct de pe roata dintat condus& prin plicute colectoare si dirijat prin jgheaburi catre rulment ‘«_ Cresterea fiabilitatii sia duratei de functionare, care se obtine prin conditi tehnologice si de ex- ploatare riguroase si adecvate. ¢ Accentuarea tipizAri la nivelul reperelor componente si trecerea la structuri de transmisii com- plexe modulate, cu scopul reducerii pretului de fabricatie __Imbunatitirea aspectului estetic, in primul rind a formei carcasei, in paralel cu asigurarea func- {ionalitati sia formei tehnologice. Se recomanda, in acest sens, forme de carcase cubiste cu perefi drepti si raze de racordare mai mici Reducerea zgomotului in functionare prin masuri luate in ceea ce priveste modul de executie a dan - turi cotilor (rofi cu dantura flancata) sia constructiei carcasei reductorului Carcasa reductorului fixeaz’ pozitia relativa a arborilor si deci a rofilor dintate in reductor. Posibilitatea de montaj a arborilor, a rulmentilor precum si a rotilor dinate impune separarea carcasei reductorului in dou parti distinete: carcasa inferioara si carcasa superioara. Cele dou carcase se execut in mod uzual prin turnare din font (Fe 150, Fe 200, Fe 250 STAS 568-82), ofel tumat (OT 45, OT 55, STAS 600-82), iar in cazul productiei de unicat sau de serie mica se confeetioneaza in constructie sudati din ofel laminat (OL 37, OL 42 sau OL 44 STAS 500/2 - 80), La carcasele executate prin turnare (vezi anexa 3.1)se impun a fi respectate conditile legate de tehnologia tumari si de economia pretucrarii (reducerea prelucririlor prin agchiere la strictul necesat) ~ Tespectarea unei grosimi cat mai uniforme a perefilor si asigurarea unei grosimi minime impusa de fluiditatea materialului tunat si de precizia de realizat; 13- _evitarea aglomerarii de material in anumite zone si utilizarea in schimb a nervurilor de rigidizare a carcaselor, - trecerea treptata de la o secfiune cu grosime mai mare la alta cu grosime mai redus§, pentru a diminua pe cat posibil tensiunile remanente din perefii carcasei; - asigurarea de raze de racordare suficient de mari si evitarea unghiurilor ascutite la intersectile perefilor carcasei pentru a preintémpina apariiafisurilor, ~ _configuratia carcasei trebuie sit permita extragerea usoarli a modelului din cutia de formare: in acest sens se impune alegerea judicioasd a planelor de separatie $i prescrierea unor inclingti tehnologice a perefilor perpendiculari pe planul de separatie, = Imbiitranirea (detensionarea) artificiala sau natural a carcasei inainte de prelucrarea mecanic& prin aschiere, pentru evitarea deformérii carcasei dupa prelucrare; - limitarea suprafefelor prelucrate prin agchiere la minimul necesar pentru a reduce timpul, energia consumati, manopera, sculele necesare prelucrérii si cantitatea de material aschiat, rezultat in procesul de prelucrare mecanicd, in consecinfa, pretul de fabricate, - _utilizarea adanciturilor (lamajelor) sau bosajelor la rezemarea piulfelor, a capetelor de suruburi, a capacelor, a dopurilor filetate etc.; - la adoptarea formei constructive a carcasei trebuie avuta in vedere usurinfa montajului si intrefinerii in timpul exploatarit La careasele realizate prin sudare (vezi anexa 3.2) se impun, de asemenea, o serie de condifi legate de particulartajile tehnologiei sudari = _utilizarea de materiale cu sudabilitate bund, - forme constructive de carcase care si se preteze automatizirii sau semiautomatizarii proceselor tehnologice de sudare, precum si asigurarea accesibilittii pentru executia cordoanelor de sudurd - fealizarea de construct simetrice pentru ca tensiunile remanente s& fie minime si si nu condu deformarea carcasei, - _ grosimi de pereti sufiucient de grosi, dar totusi mai subtiti deat la carcasele tumnate; ~ _ evitarea proeminentelor si perefilor subfiri care se pot arde in timpul sud; = _asigurarea rigidizarii carcaselor prin nervurarea lor; - _evitarea pe cat posibil a cordoanelor de sudur groase gi a interseetiilor de cordoane care conduc la tensiuni interne; - amplasarea cordoanelor de sudura in locuri care nu necesiti preluctiti mecanice prin aschiere, iar acolo unde aceste prelucriri sunt necesare, cordoanele de sudura in V trebuiese dispuse in asa fel incdt aschierea si se facd pe partea ridacinii cordonului de sudur’, aceasté zona fiind zona cu rezistenfa cea mai scizuti, - trebuie avut in vedere ca, inainte de a efectua preluerarile mecanice prin aschiere, carcasele s& fie detensionate corespunzitor. in anexa 3.2. se fac unele recomandari constructive privind carcasele realizate in construct sudatd Prinderea celor doua carcase se realizeazi prin intermediul asamblarilorfiletate, iar pozitionarea relativa, precisé a carcaselor se asigura prin doua stifturi de centrare (vezi anexa3.3-1 si anexa 3.3-7), La reductoarele de turatie cu angrenaje cu capacitate portanti mic (angrenaje din ofeluri de mbundtatire, D < 3S0HB), carcasele au peretii verticali dispusi la interior (vezi anexa 3.4), Prinderea carcaselor se face prin suruburi si piulite (vezi anexa 3.3-1). Rigidizarea carcaselor se obtine prin nervuri exterioare in scopul maririi baii de ulei la reductoarele cu angrenaje cu capacitate portant mare (angrenaje cu danturi durificata, DF = 3S0HB), carcasa inferioara are perefii verticali dispusi la exterior, pe dnd cea superioara citre interior (vezi anexa 3,5), Prinderea carcaselor se realizeaza prin suruburi sau prezoane filetate direct in carcasa inferioaré (vezi anexa 3.3-1). Rigidizarea carcasei superioare se face prin "buzunarele” de colectare a uleiului pentru ungerea rulmengilor, iar a carcasei inferioare prin nervutiinterioare de rigidizare. Asigurarea asamblarilor filetate contra desfacetii se realizeaz in cele mai freovente cazuri cu saibe 134Grower (vezi anexa 3.3-5), La asamblarea carcaselor se mai urmareste reducerea distanfei dintre suruburile care string zonele de carcasa din apropierea rulmenfilor, pentru a micgora momentele de incovoiere preluate de carcase si pentru matrirea rigidiitii acelei portiuni. Conditile de etansare si de precizie a alezajelor, in care se monteazA rulmenti, impun o prelucrare ingrijta a suprafetelor de separatie a carcaselor. De obicei, inainte de montaj se face tusarea suprafeelor de asamblare a carcaselor in carcasa superioard se recomanda a fi previzute: - un orificiu de vizitare care trebuie dimensionat in asa fel incdt s& permité observarea danturarii tuturor rofilor dinate din reductor; ~ un orificiu filetat pentru dopul de aerisire care are rolul de a nu se forma suprapresiuni in interiorul reductorului in timpul functionarii, care ar conduce la deteriorarea asigurarii etanseitatii (in anexa 3.15 sunt indicate solutii constructive de dopuri de aerisire); ~ un orficiu pentru tija de contro! a nivelului uleiului din reductor, - giuri filetate, in care se introduc inele pentru ridicare (in anexa 3.3-8 este prezentat extras din STAS-ul de inele de ridicare); in lipsa acestora se previd “urechi” necesare pentru ridicare Din considerente tehnologice si estetice, aceste carcase se executi cu partea superioara paralelai cu planul de asamblare cu carcasa inferioar’, in carcasa inferioard trebuiese previzute: ~ un orificiu pentru evacuarea uleiului, atunci cdnd se face schimbul de ulei, obturat cu un dop filetat (vezi anexa 3.6); - O inclinare de 1:100 a fundului bai pentru a se asigura scurgerea intregit canttéfi de ulei uzat din reductor (vezi anexa 3.4 sau_anexa 3.5); - “urechi" necesare pentru ridicarea si manipularea reductorului, respectiv a carcasei inferioare in timpul_prelucrarii; ~ doui bordurilaterale, in care sunt practicate giuri pentru prinderea reductorului de postament; - in varianta in care nu se utlizeaza jojé (tia) de control al nivelului uleiului, se practicé un orificin __ pentru dopul filetat indicator de nivel al uleiului sau pentru vizorul de nivel al uleiului inaltimea carcasei inferioare se adopta din anexa 3.7 astfel incdt distanta de la suprafata de asezare a carcasei pang la axa arborilor si aibii valoare standardizata (Inaljimi de axe, Abateri limita - STAS 2741-68). Capacele pentru etangarea alezajelor, in care se monteazi rulmenti si care, totodat’, fixeaza axial inelele exterioare ale acestora, se executa prin turnare, forjare liberé sau in matriti, prelucrate ulterior prin agchiere pe suprafeele = pe care se ageaz& gamnitura de etangare; = de contact cu inelul rulmentului; = de contact cu alezajul carcasei, = alezajelor pentru suruburi; = de asezare a capetelor de suruburi. in anexa 3.8 sunt fcute recomandari privind constructia capacelor. Asigurarea etanseitifii la intersectia arborilor de intrare si iesire cu capacele se asigura, in cele mai freovente cazuri, cu mansete de rotatie (simeringuri), care se aleg functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj din anexa 5.8 Capetele de arbori se previd cu gaibe (vezi anexa 3.9) asamblate cu suruburi, care fixeazA axial organele de masini ce se monteaz pe ele (roti de curea, roti de lant sau semicupele cuplajelor). Suruburile trebuiesc asigurate contra desfacerii cu saibe plate deformabile (saibe de siguranfé prezentate in anexa 3.9), Fixarea axial a organelor miscarii de rotatie se poate face si cu inele de siguranta (vezi anexa 3.10). Reductoarele cu gabarit $i greutate mai mare au previzute in carcasele superioare inele de ridicare (vezi anexa 3.3-8) sau "urechi" pentru ridicare. 13s3.2. CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR CU ROTI DINTATE CILINDRICE in constructia reductoarelor cu roti dinate cilindrice, trebuie avute in vedere toate recomandarile generale Ricute la cap.3.1. in anexa 3.16 sunt indicate recomandari privind constructia proiectiei principale a reductorului cu. angrenaje durificate superficial, iar in anexa 3.18 sunt prezentate cele trei proiectii care definitiveaza desenul de ansamblu al unui astfe! de reductor. Pentru reductoare cu angrenaje de imbundtatire se fac recomandari similare in anexa 3.17 si respectiv in anexa 3.19 pentru intocmirea celor trei proiectii care definitiveazi desenul de ansamblu Pentru infelegerea ct mai clari a ansamblului unui reductor de turafie cu 0 treapti de reducere, in fig 3.1 este prezentat un reductor de turatie cu roti dintate cilindrice, cu dingi inclinati, precum si elementele componente ale acestuia. Angrenajul este confectionat din materiale de imbunatatir. Fig. 3.1 3.3. CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR CU ROTI DINTATE CONICE La reductoarele cu roti dinfate conice, carcasele au o forma oarecum deosebita de cele cilindrice, ca urmare a dispunerii axelor de rotatie a arborilor care, in acest caz, sunt concurente gia faptului c& pinionul conic se monteazai in consola, pe cind roata conica conjugata este montati pe arbore asimetric fata de rulmenf. Este necesara, in aceasta situatie, montarea subansamblului grup pinion conic intr-o caseti (vezi anexa 3.11), cu ajutorul c&reia sa se poati regla la montaj jocul dintre flancurile dintilor pinionului sai rofii conjugate, precum si a prestrangerii corecte a rulmentilor radiali-axiali pe care se sprijind arborele pinionului conic. Aceste reglaje se 136realizeazi cu ajutorul unor saibe cu grosimi diferite, prelucrate prin rectificare, care s& asigure un joc optim in angrenajul conic, Prin interpunerea a unor saibe cu grosimi diferte, intre gulerul casetei si suprafata de agezare, corespunzitoare acestuia, se modificd pozitia relativa a pinionului fati de roata conicd, Se asigurd, astfel, in dantura un joc optim, prescris de proiectant. Trebuiesc gfindite si rezolvate posibiltatile de ungere a rulmentilor de pe arborele pinionului, Acest lucru poate fi realizat fie prin canale de ungere cu ulei, fie prin ungere cu unsoare consistent, in acest ultim caz, se prevede in casetd un gresor pentru alimentarea periodic& cu unsoare consistent In constructia acestor reductoare se va fine seama de toate recomandarile generale facute in cap. 3.1. in anexa 3.20 sunt indicate recomandari privind constructia proiectiei principale a reductorului cu angrenaje durificate superficial, iar in anexa 3.21 sunt prezentate cele trei proiectii, care definitiveaz desenul de ansamblu al unui astfel de reductor. Pentru reductoare cu angrenaje de imbunatatire se fac recomandat privind intocmirea proiectiei principale a desenului de ansamblu in anexa 3.22. 3.4. CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR CU MELC-ROATA MELCATA Reductoarele cu angrenaj meleat se fabricd, in principal, in doua variante constructive gi anume: = cu melcul sub roata melcat& (meleul montat in carcasa inferioara ) - reductoare cu portanta sporita sub aspect termic, - cumelcul deasupra rofii melcate (melcul montat in carcasa superioari),Planul de separatie al celor doug carcase se alege in asa fel incat si fie posibili montarea rotii melcate gi a arborelui de iesire al reductorului. in majoritatea cazurilor, separarea carcaselor se face prin planul orizontal, care trece prin axa de rotatie a roti melcate (fig.3.2). La reductoarele meleate se recomanda nervurarea carcaselor pentru asigurarea unei limite termice de incdrcare superioare. Nervurarea trebuie orientat& pe direcfia de circulayie a aerul = daci reductorul are montat ventilator pe arborele melcului, carcasa in care se monteaz melcul va avea nervuri orizontale, iar cealalt& nervuri verticale; = dac& reductorul nu este prevazut cu ventilator, carcasele vor fi prevazute cu nervuri verticale Ca urmate a fortelor mari care apar in angrenajul melcat, trebuiesc adoptate soluti corespunzitoare de lagaruire a arborelui melcului gi al rofii melcate in carcasa. In anexa 3.12 sunt indicate solutii constructive de montaj a melcului sia grupului arbore-roata melcaté, in anexa 3.12-1 sunt date recomandiri pentru angrenaje ‘melcate cu distanta dintre axe mai mic& de 200 mm, iar in anexa 3.12-2 pentru distanfe dintre axe mai mari sau egale cu 250 mm. Ligiruirea melcului trebuie astfél aleast inedt distanta dintre reazeme si fie ct mai mic’, pentru a asigura o rigiditate mare melcului si, deci, o angrenare corespunzatoare. Distanta dintre lagare este totusi limitata de lungimea melcului, precum si de grosimea carcasei in zona alezajelor practicate in carcasi si de gabaritul rofi melcate Alezajele practicate in carcasa pentru rulmentii melcului, trebuiese s& aiba diametre suficient de mari care s& permit montarea axial a grupului melc-lagére cu rulmenti, deoarece planul de separatie al carcaselor trece prin axa arborelui rofii melcate. in aceste conditii, nu exist alt mod de montaj al grupului mele-lagare cu rulmenti in constructia acestor reductoare se va fine seama de toate recomandarile generale ficute in cap.3.1. In anexa 3.13 sunt indicate unele recomandari privind constructia carcaselor reductorului melcat cilindric cu melcul jos, iar in anexa 3,14 se fac aceleasi recomandiri pentru un reductor melcat cilindric cu melcul sus. in anexele 3.23 si 3.24 sunt prezentate cele trei proiectii care definitiveaz’ desenul de ansamblu al unui reductor cu mele- roata meleati cu melcul jos si, respectiv, cu melcul deasupra roti, ambele aviind racire forlata cu. ajutorul ventilatorului montat pe arborele melcului 3.5. CONSTRUCTIA REDUCTOARELOR CU DOUA TREPTE DE REDUCERE Pentru intocmirea desenului de ansamblu al unui reductor de turatie cu dous trepte de reducere - cu roti cilindrice - poate fi analizat& fig.3.4; iar pentru un reductor conico-cilindric fig,3.5. Din cele doua figuri rezulta toate elementele componente ale unui reductor de turatie cu doua trepte de reducere, precum si amplasarea lor. in anexele 3.4. si 3.5. sunt ficute recomandari privind construcfia carcaselor pentru reductoare cu dou trepte de reducere cu roti dintate cilindrice. Daca angrenajele sunt realizate din roti cu dantura imbunatatita (D 350HB) se pot folosi recomandatile constructive din anexa 3.4. Pentru angrenaje cu capacitate portanta rd realizate din rofi cu dantura durificata superficial (DF > 350HB) se recomanda a fi folosite anexa 3.5. Comparand cele dou’ forme constructive de carcasa se observ la varianta prezentaté in anexa 3.5 matirea bai de ulei, prin aducerea peretilor laterali ai carcasei inferioare catre exterior. Se constati, de asemenea, existenta “buzunarelor” practicate in carcasa superioari, care servesc pentru colectarea uleiului necesar ungeri rulmentilor, La constructia reductoarelor cu dou trepte de reducere se recomandii a fi respectate toate observatiile flicute in cap. 3.1. in plus, pentru o functionare corecta a angrenajelor intre rotile dintate ale primei trepte de reducere gi ale celei de a doua trepte de reducere, trebuie sa existe o distant’ axialé de 10-15 mm in constructia reductorului conico-cilindric cu doui trepte de reducere, pentru montajul grupului pinion conic trebuiese respectate recomandirile ficute in cap. 3.3 in tabetul 1.21 sunt facute recomandari privind alegerea rapoartelor de transmitere pe trepte, astfel incat roata treptei rapide sa nu atinga arborele pe care se monteazii roata treptei lente. 138Anexa 3.1 { _ Recomandiri constructive privind peretii carcaselor turnate he Zl « Lis h &, al R SI ane L, Ry Z| ul R fs, S| 7 = ‘Ry y 5 b) a — .24/M,, > 6 mm, ~momentul de torsiune pe arborele de iesire [Naim] Daca 5, / 5 > 2 - vezi fig, a) se recomanda: Dac& 5, /6 <2 - vezi fig. b) se recomanda: 6, =156 Riv055 Riz Pentru fig, c) se recomandé H2=4(5,-6) rs0,56 Rel56 ReIS5 (0,9...)6 L40Anexa 3.2 Recomandari constructive pentru reductor constructie sudati 44 r 20202 8 11d.) 25D + 10mm Bar momentul de torsiune pe arborele de iegire al reductorului [Nmm] M1Solufii constructive de asamblare a carcaselor reductorului de turatie Anexa 3.3—1 4G, £2, ff & a o 4 ds A i Ids - Sf ackyd ak b) ©) e) =(2,6...2.7)d, Kz = (2,1...2,2) de 18 0,5Kr 0,5 K> biz lS 6 1,8...2)d. bel SG ea(14...1,6) a fx (25...2.1) d a~(O8...10)d a) Dzx D+ (2...4) dys (0,7...0,8) ds Distanta dintre axe [mm] e sau distanta total dintre axe doy 90 90...160 | 160...225 | 225...280 | 280...355 Diameirul suruburilor de prindere ona | - acarcaselor_d, [mm] Mi2 ae MIs ied Diametrul alezajului surubului b : deprindere _d, [mm] oll O13 ols ols ®. 230° Anexa 33-2 a a) b) Notare: Surub MS x 25 STAS 4272-80 Notare: Surub MS x 25 STAS 4845-80 Filet | Pentru fig. a) Pentru fig. b) meric] S| D | K | & [ t t a_pentru filet r d normal | fin] [ Ms Sis 18,6308 ions ain 16 | 02 | 20.45 [16.35 | 3 - M6 10 10,89 4 72 te 0,25 25...60 16...40 3,5 - M8 13 14,20 an 10,2 22:28 04 30...80 16...50 4 35, M10 7 18,72 Ea 12,2 26:32 04 35...110 | 20...60 5,5 4 MI2 19 20,88 8 15,2 30;37 0,6 40...170 | 25...80 ee (ia) | 22 | 23,91 | 9 17,2_ | 34:40 0,6 | 45...180 | 25...80 7 55 Mi6_| 24 | 26,17 | 10 | 19 | 38:44:57 | 06 | 50...200 | 25.80 | 7 | 55 (M18) | 27 29,56 12. 21,2 A2,48,61 06 55...200 | 30...80 8 5,5 M20 30 32,95 13_| 24,4 46:52:65 O8 60...200 | 30...80 8 5,5 (M22) |_ 32 35,03 14 26.4 50;56;69 O08 65...200 | 35...80 8 35 _ M24 36, 39,55 15. 54,60;73 08 70...200 | 35...80 9 7 M27_[_41_| 45,20 |_17 60:66:79 | 1,0 | 75...200 z - 7 M30 46, 50,85 19 66;79:85 10 90...260 = a : Fie [Ss [> [K Ta Tt [Dr e MS 4 (85/5 (57 [27 [455 | 12...30 ‘ M6 5 [10 [6 [68 [33 [568 12...60 M8 6 {13 |8 [92 [43 [6g1 12...70 Is I} Mio [8 [16 |10[ 112/55 [908 |16..75 | = a M12 10 | 18 | 12 | 14.2 | 66 11,34 | 20...100 [(m14) | 12 | 21 | 14 [16.2 [7,8 [13,62 | 25...120 i. s Mio [14/24 | 16 [182/88 [15,88 | 25...160 | (M18) | 14 | 27 | 18 | 20.2 | 9.8 15,88 | 30...180 K l }M20_| 17 | 30 | 20 | 22,4 | 10,7 | 19,29 [30.220 | (mi22) [17/33 | 22 [24,4 | 11,3 | 19.29 | 35...260 M24 _| 19/36 | 24] 26,4 | 12,9 [21,54 | 35...260 | c) M27 19 | 40_| 27 | 30,4 | 15,1 | 21,54 | 50...260 M30_[22 | 45_| 30 | 33,4 | 17,1 [24,93 | 55.260 Notare: Surub MS x25 STAS 4272-80 Observafie: Pentru guruburile din fg. c) cote s7b corespund cu cele din fig. a), respectiv b). sala 16 20 25 30s] 135) 240. Lungimi standardizate de suruburi 45_| 50 | 55 | 60 |_65 | 70 | 751 80 (lungimi ale tijei suruburilor) 90 too | 110 [120 | 130 [140 | 150 | 160 © [mm] 170_| _180_| 190 | 200 [ 220 [240 [260 43Anexa 3.3—3 Prezoane pentra tngurubat in ofel STAS 4551-80 Filet [e | 6 t M6 6 | i8_| 22.90 ae Formo A fi 8| 22 | 28...100 M10 10 32.200 Mi2 12, 35,..260 (m4) [ 14 40...300 —_= MI6 16 45...300 {-—|$ Forme B (Mis) [18 50...300 | | [a] M20 20 55...300 (22) [22 60...300 | M24 24 65...300 Prezoane pentru ingurubat in font’ STAS 4551-80 Ms | 65 18.80 Forma A Mo | 75 @2)...80 =} [Ms 10 | 28.80 | Mio | 12 | 2632 | @2)...80 M12 1S _| 30,36 35_..80 (M14) 18 | 34,40 40... 80 Ey) Forma B Mi6__| 20 [38:44 | 45...80 f—S (M18) 22 | 42:48 50...80_| : [M20_| 25 | 46:52 | 55...80_| x | aX, (22) [28 | 50:56 | 60.80 e L M24 30_| 54:60 65.80 Lungimile standardizate ale prezoanelor corespund cu lungimile € ale suruburilor — vezi anexa 3.3 —2 ‘Slift filetat cu crestitura cu varf conic STAS 4771-69 | Filet | 1] ee eee Tv & M16] 08 | 03 05 | 08 2.6 = poe i082 03H mOos saa earege |e M25] 1 0,4 07 | 1,25| 4...12 | - y M3_[ 12] 05 | 08 [15 [5.16 | - fi betee leas) | ete oe orn 2O ne Ms_[18 | 08 25 [8.25 | - [Me | 2 | 10 {25 [8.35 [7 | M8 [zs 1,2 3 10...40 | 2 Mio | 3 16 4 12...45 | 2 Mi2 | 4 | 20 S| 12...50 | 2 | Lungimi standardizate de stifturi €: 2, 3; 4; 5, 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25; 30, 35; 40, 45; 50. Stift filetat cu crestatura cu vart test STAS 4770-19] Fie [1 7 ci © T M16] 0.8 03 0,5 0,5 2...6 | M2 08 03 0.6 0,6 : at Cx45° M25] 1 04 | 07 | 07 | 4.12 6 \ M3 | 12 | 05 | 08 | 08 | 5...16 st feta | Seka 0,6 ee eee) 1,08 | F620) a c MS_| 18 | 08 1 2he |e) aseso5, ~ MG [- 10 | 15 | 15 | 8.35 Pvnstetreee eto M8 25 12 18 18 10...40 mio [3 | 1,6 | 22 | 22 [12.45 | Mi2 4 2,0 25 25 | 12...50 144Anexa 33-4 Prulita normale Filet s Dan | _m MS 8 8.63 | 4 30° Mo. 10 10,89 5 M8 13 14,20 | 65 MIO 17 MI2 19 | (M14) 2 e MI6 24 =| a| § 2 (M18) 27 [20 30 (22) | 32 M24 36 Low7) | 40 M30 46 MS STAS 4071-88 Piuli joast Filet 15° M6 | ms MIO M2 / Y) (4) MI6 (Mig) A L M20 Ly (M22) M24 [evar | M30. Notare: Piuliti M5 STAS 4373-80 Piulita pentru rulmenti Simbol_| Filet [_D KM3__[Mi7[ 28 | | Cx 45° KM4__| M20 | 32 M25 | 38 M30 [45 M35 |_52 Mao | 58 Mas | 65 M50 | 70 MSS |_75 Moo | 80 Mos [85 M70 {92 M75 [_98 go | 105 ss [110 | 102 | 16 | 10 | mo0 {120 [ 108 [16 [10 | Notare: Piulifi KM 10 STAS 5816-77alba Grower seria usoara- UR Simbol [& [&@ [bl el k TORS seat (as) Sit) ee 0,8)) ee UR4 41 65 | 1,2 | 0,8 | 0,15 [URS 31 [75 [12[ 1 [ois | 9 [uR6 [61 | 93 [16/12] 02 URS 82 | 122] 2 [13] 03 uri0 | 102 | 15,2 [25] 2 | 03 | uri2_ | 12,2 | 192 [3,5 [25 [04 URI4 14,2 | 22,2 | 4 3 o4 URIG. 16,3 | 25,3 | 4,5 | 3,2 | 0,4 URIS 18,3 | 283 | 5 | 3.5 | 04 ur20_| 205 [315 [55] 4 | 04 | 5 mamoxO79;h ng shaw2gt 2k Hy [astra tas tae we UR27 27,5 | 41,5 | 7 | 55] 05 Notare. Saibi Grower UR 10 STAS 166672-82 $aiba Grower - seria mijlocie - MN Simbol [di [ & | + K MN3 a1 47 | 0,2 1 - MNS [4.1 [61 [03 | 12 | 015 MNS [5.1 [7,5 [03 [1,4 | 015 | MN6 61 89 | 04] 16 | 02 MN8 82 | 122 | 06 | 2 0,3 MNIO 10,2 | 5,2 | 06 | 25 | 03 MNI2 12,2 | 182) 1 E 04 [MNi4_| 14,2 | 206] 1 [32] 04 | MNI6 16,3 | 23,3 1 | 35 | 04 MNi8_| 183 [263 [1 | 4 [04 m = mox.0,7g; hyx2g; hy 229 + 2k MN20_| 20,5 | 29,5 [1,2 [4,5 | 04 MN22, 22,5 | 32,5 | 1,2 | 5 o4 MN24 a45 | 355 | 3 {S35} as MN27, 27,5 | 39,5 | 2 6 05 Notare: Saibi Grower MIN 10 STAS 766672-80 ‘Saibs Grower - seria grea- GN Simbol [di | & | b K GN4 4l 73 | 1,6 O15 GNS Sele oie) a2 0.15 | A K | GNo 6,1 | 109 [2,4 0.2. aol Be, GNs_ [82 | 152 [35 03 a T 3 |GNio_| 10.2 | 182 | 4 03 | | A | GN12 12,2 | 22,2 | 5 0.4 = onl GNI4 | 14.2 [25,2 [5.5 04 = bel fot | GNI6 16,3 | 283 | 6 0.4 GNIS 18,3 | 31,3 | 65 o4 GN20_| 20,5 [34,5 [7 04 | GN27 275 | 46,5 [95 Os Notare: Saibi Grower GN 12 STAS 7666/2-80 146Anexa 3.3—6 Sabo de iguanii penins paliseruimentlor TT) > pln lele : 17] 32 [24 fiss;4|[4. i] ou 20/35 [26 [iss[4[4[a [1 2s [42 [36 [23 [5 |[5]125| 13 | 30[ 49 | 38 s[5]1.25| 13 35 | 57 | 44 6 [5/125] 13 40 | 62 | 50 6 [6] 125] 13 45| 69 | 56 | 6 [6/125] 13 30| 74 [61 6 [6 [1.25] 13 55| 81 | 67 8 ([7/4.25/ 17 _| 60| 86 | 73 8 [7[150[ 17 65 | 92 | 79 8 [7{1,50[ 17 | 70[ 98 | 85 8 [8 [150[_17 75 | 104 | 90 8 [8[1s0| 17 80 [112 | 95 [765] 10| 8 [1.75 |_17 85/119 [102 [815 | 10] 8] 1,75] 17 Notare: Saibi MB 14 STAS 5815-77 ~ 7 Jaiba clastick cu dingi forma E sau smal a]o]*])ala]r|a% E a t - ®| 22745 [03 [41 [26 foal 6 2 2.7[ 55 [04/51/31 fos] 6 a 32 | 6 [04 | 58 [38 [oo] 6 tr] 43 [8 [os [73 [5s [oo] 8 | ® 33 | 10 [05 [90/62/07] 8 64 | 12 [os | 11 [74 oo] 8 34 [14 [os [34] 9 [iil 8 Mio /ios| 18 [1 [166[118] 12] 9 E [Miz [13 [2051 | 19 [ai [12} 10_| [Mio [17 | 26 |125| 24 [iss] 14l 12 M20 [21 32 [15 | 30 [3.1/1.7] 12 Notare. Saibi M 16 STAS 10481-78 a d seria D_varianta Saiba plata pentru metale Simbol [ang-A-] moe TON [MS MS 33 55 | 10 ae] | Me 64 66 125 [ - [16 [M7 TA 76 14 - (16 | Ms 84 9.0 7 [155 [16 Mio | 105 ul 21 1s [2 ine [Miz 3 14 24 | 21 [25] a T M4 15 16 28 | 24 [as D | Mie 17 18 ST ee | MIs 19 20 34 30 | 3 | [120 21 2 S7es| ages [M22 23 24 39 Bin leoat M24 25 26 44 [39 [4 Notare: Saibi A 10 STAS 5200-80 (pentru varianta N); Saibi AM 10 (pentru varianta M). 7Anexa 3.3-7 Suifturi Glindrice forma A, B sau C —__] Diametrul | Forma stiftulut_| Lungimea SSS stiftuui d [B@© | AG | siifiului C —{ Forma 3 0,5 co. we 4 0,6 4 8...45 = ® fs 08 6 10...50_| 5) 6 1,0 6 12...60 + oe 8 2 see 1s |B. poe | 16 10 20...100 © 12 | 16 |_16_| 25...150 16 | 20 16 30...180 20 25 20 40...200 Notare, Stift cilindric B 6 x 20 STAS 1599-80/0LC 45 imbuniitagit ‘Stift conic forma A sau B Diametrul |_Forma stiftului | Lungimea stiftului d [B@ | AG | stiftului C t Forma 3 0S 4 12...45 4 0.6 sey aides 5 og | 6 20...60 ~iA - @® lang 1o [6 [25.90 8 12 | 10 | 25...130 | 10 1,6 10 30... 160 12 16 16 35...180 | 16 20 16 40...200 0m a5 20 | 45...200 Notare: Stift conic B 6x 50 STAS 3436-80/0LC 45 imbundtaqt Stift cilindric crestat d di a Ee C oie ease | ise z0i 7s] Sea (28) 25 [265 | 25 [10 [6.30 | 3 3,20 40 1,2 6...40 4 425 40 14 6...60 Ses peo 256: |i 608) MILOes eet ODE 6 6,30 6,0 21 10...80 8 8,30 10 25 12...100_| | 10 [1035 | 10 [28 | 14...(125) 12_ | 1235 16 a2 16. (125) | Notare: Stift Stilt conic Mletat cu cep dit eae slo abe tees ears [aes eee x ew [5 ]25] Ms [12] 21 [06 [03 [06| 40.50 , [6 |30| Me | 15 | 27 | 07 | 04|06| 45...60 5 f-cricitate 150 ei Hoy tt 8 [40] ms [18] 35 | 1 [04] 06] 55..75 a T ce[ 40 [45 | mio | 20 | 4 T1 fos 1 [65...100 | L_b__ jor [12 [55 | m2 | 22 [4,75 [1.25[06 [1 | 85...140 t 16 | 72 | Mi6 | 28 | 6,25 | 1,25 | 0.8 | 1,6 | 100. 160 | eee 20 | 85 | M20 | 28 | 6,25 | 1,75 | 0,8 | 1,6 | 120.190 Notare. Stift conic 12 x 100 STAS 4851-80 4, 5,6; 8; 10; 12; 14; 16; 20; 25; (28), 30, 35, 40, 45, 50, 55; 60; 65; 70, 75, 80, standardizate: 90; 100; 110; 120; (125); 130; 140; 150; 160; 170; 180; 200. 148Anexa 33-8 Surub de plsuire cu cap hexagonal forma A sau B Dla[r] > c 20\1 1 13,15 28...100 221 13/ i 14,60 30...120 26/15) 1 1618 32...120 | 28|17/ 1 18,20 35...150 31119] 1 21,35 45...150 35 [211 1,6 | 22.24.29 [45...180 | 37 | 23 | 1,6 | 23,25,30 | 48...180 42 | 25) 1,6 26,31 55...200 Notare: Surub de pasuire A — M 20 — 60 STAS 5930-80, ‘Surub cu cap cilindric bombat crestat d Dik [kK[R[n|t e [b c M25] 5 | 1,5 | 05 6 0,6 | 0,6 | 0,6 | 18) 5...25 QD M3 [6] 18]07| 7 | 06/072 | 0,72| 19] 6.30 M4 8 | 2,4 | 08 | 10,5 | 1,0 | 0,96 | 0,96 | 22 | 8...35 M5 1 7 ae Bil 1,2 | 1,2 | 25} 10.45 M6 12 | 3,6 | 1,3 | 14,5 | 1,6 | 1,44 | 1,44 | 28] 12.50 M8 16} 48] 1,6} 21 | 2,0} 1,92 1,92 | 34 | 16.55 MIO | 20/ 6 | 22] 24 | 2,5] 24 | 2,4 | 40| 20.60 Notare: Surub M 6 x 25 STAS 4883-69 ‘Surub cu cap semimecat crestat aa Di seen [see noes erat R M2 35 1,02 | 05 0,5 | 0,8 | 04 | 16] 3...20 a M2,5 | 44 ee 0.6 0.6 1 0,5 | 18| 4...25 M3. 53 1,43 | 0,76 | 08 | 1,2] 06 | 19} 5...30 A . b M35] 61 | 1,69 | 09 | 08 | 1,4] 07 |20/5..35 f ilk M4 7 1,94 1 1,0 | 1,6 | 0,8 | 22| 6...40 ‘ Ms_[ 38 [22 [1.25 | 12 [ 2 | 1,0 |25/ 8.50 Notare: Surub M2x 16 STAS 7520-71 Tungimi de suruburi_[3; 4; 5; 6; 8; 10, 12, 14, 16, (18), 20, (22), 25; 28, 30, 35, 40, 45, 50, 55 standardizate: 75; 80; 90; 100; 110; 120; 125; 130; 140; 150; 160; 170; 180: 190; 200. ‘Observatie: Valorile din paranteze sunt de evitat Tel de ridicare a ] | 2 dtd] a@la}e}ntelec|o M8 20 | 32,6 | 20 | 15 | 20| 6,0} 1,8] 63 1,6 a MIO | 24| 40 | 24] 17} 25] 7,5 | 2,2] 8,0 25 MI2 | 28| 47 | 28] 20| 30] 90/25] 9,5 40 4 Mis [34] 59 |34[ 24/36] 11] 3 [125] 63 4 E mp0 | 40] 72 | 40] 27] 45] 13/35] 16 | 10 7 Easel : 4 [48] 86 ]48]31[53| 16/45] 19 | 16 Notare: Inel surub M 10 STAS 3186-77 149Anexa 3.3-9 Saibe pentru asamblarea cu surub a pieselor pe capete de arbore cilindrice. Dimen (Extras din STAS 8621-84) Diametral capitatar Surub T de arbore te ei igle e | e a l6 250 mm = —— varignta 1 varianta 2 ME CE \lazaglag ‘J #100 B-B Anexa 3.13 Recomanditri privind constructia carcasei reductorului melcat cu melcul jos VE +(3...5)>5...10 mm 0,29, =6 mm Kp=(2,5..2,7) ds Ba (15.2) dg ~(2..3) 6 hy ¥(0,5...3) 5 ‘Mr [Nmm| — momentul de torsiune pe arborele de iesire al reductorului meleat 162[i2.13)012 J | +100 SS inelinare Anexa 3.14 Recomandiri privind constructia carcasei reductorului meleat cu melcul sus a=VL+(3...5)25...10 mm 5 =0,2M, >6 mm 5 20,9.) 6 21255 d, =0,4)2-M, > 12 mm Kx (2,5..2,7) dy (15.2) dyx(2..3) 5 hig =(0,5..3) 5 Mb [Nmm] ~ momentul de torsiune pe arborele de iesire al reductorului melcat. 163Recomandari constructive privind dopurile de aerisire Anexa 3.15 der erat D s hh eee Di [ts hy | Ae M20 12 29,56 27 10 25 _5 M36 40 12 8 30_| [27 | 18 [39,55 [36 | 15 | _35 6 | maz [as [is | 10 | 40 M36. 26 50,85 46 20 45 8 M56 Ce 14 52. a 9 d di D Ss a hs a] He M20 12 26,17 24 10 24 16 5 aan M27_| 18 35,03 32 15 32, 22 6 45 M48 36 | 60.8 55 25 52. 32, 8 70 d: O,y D+2 : 1 at al NX » T | | BN ty s < Sgiuri 03Anexa 3.16 165a) i @ = Oy ee 7)Anexa 3.18 —Plansa 1/3 167Anexa 3.18 — Plansa 3/3 is zip wnoBy On nN 5 VP 1s 5 oe 8200+ a-€ i oe 169Anexa 3.19~ Plansa 1/3 170Anexa 3.19 ~ Plansa 2/3Anexa 3.19— Plansa 3/3 m3.20 Sp(or @1= 57 aAnexa 3.21 — Plansa 3/3 176Anexa 3.22 Pret “801-87 OF Ser 7 yup sod a2pan,Anexa 3,23 — Plansa 2/3Anexa 3.23 ~ Plansa 3/3420 nuzze Is Anexa 3.24 ~ Plansa 1/3 OSAnexa 3.24 ~ Plansa 3/3 183PROTECTAREA UNEI TRANSMISII CU ELEMENTE FLEXIBILE SAU ARTICULATE 4.1, PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CUREA LATA in vederea proiectirii complete a unei transmi urmitoarelor etape: 1, Dimensionarea transmisiei prin curea; 2. Determinarea durabilitajii curelei; 3. Proiectarea rotilor de curea. prin curea lata este necesar’ parcurgerea 4.1.1. Dimensionarea transmisiei prin curea lata Elementul principal al transmisiei este cureaua, fapt pentru care trebuie acordata atentie geometriei ce implica gabaritul transmisiei generale. In calculul de proiectare se considera a fi cunoscute puterea de transmis P [kW], tur conducitoare 1; [rot/min] gi a roti conduse m), sau una dintre turafii gi raportul de transmitere iz Se determina dimensiunile principale ale curelei: grosimea /h, litimea b si lungimea I. Materialele de curea trebuie si respecte o serie de conditii, cum sunt: rezistenfd mare la obosealA si uzura; coeficient de frecare jz mare, modul de elasticitate la intindere FE, mare: modul de elasticitate la incovoiere F; scazut, insensibilitate la conditii atmosferice gi la unele produse chimice. in tabelul 4.2 sunt recomandate principalele materiale, caracteristicile si domeniile de utilizare ale acestora Din conditiile de evitare a ruperii premature a unei curele de referin{a, la transmiterea sarcinii nominale, se determina diametrul rofii mici de curea, Aceast& relatie rezulta din conditia ca tensiunea de incovoiere din curea si nu depaseasci anumite limite. ia rofii D, = (1150...1400)|- ay Yn, unde: * P ~ puterea pe arborele conducitor [kW]; © ny turatia rofii mici (de regula, conducatoare) in [rot/min], Din gama de valori obtinute cu relatia (4.1) se alege 0 valoare conform STAS 6011-83, in tabelul 4.1 se di un extras din acest standard Tabel 4.1 Diametre de roti de curea lata (Extras din STAS 6011-83) 50; 63; 80; 90; 100; 112; 125; 140; 160; 180; 200; 225; 250; 280; 320, 360, 400, Pimm] | 450, 500; 560; 630; 710, 800; 900; 1000; 1200; 1250: 1400; 1600 Viteza de deplasare a curelei trebuie sa indeplineasea conditia (42) aD, = cy (42) 60.1000 unde viteza maxima a curelei: vac se alege in functie de materialul curelei gi este indicata in tabelul 4.2 Daca nu este respectati conditia (4.2), se determina D, pentru atingerea vitezei admisibile Vinay $i apoi se standardizeaza. - Diametrul rofii conduse D, = (1 E)D, ing (43) in care * Dy ~ diametrul roti motoare, cu valoarea standardizat’; * ine - raportul de transmitere; 184x8 solos] - Ot - or ae pprurerjod oq] of os | op | oat £0 eT wy or ne os’ se | ansoi oequing oq : Orr weysT oe os | o | sen] so Ut or Sos | 08 SP aOR, (Geutardun) | ¥ of os Or StL seo or sre Or os 20081, = aynsno Wes ams. | ss | or oz | sat stl a . set of a og ss | anus iS ewpeqng | & a oc | 00ST Dequing ap BIMIEsAy Peale | Oe so fe Ona [an 006 | s9™-os 1s wrereq no Of — Of/I zr soz | Et x (Lg) OvEL dequing ap wINyESoy of OL €Lx@"s)| os ‘oos | 09 SF ‘no Bieyeq ND nes ayeonione.) = (oma ‘eanred) (unrens ¢) (wou no pyoeqes) ve foe | os | st | om | ma | 980 | | neon | 898] 06h | she | egnet euaog +770 (umes 7) a iva esvialosal [mets] coca] as |s0n0 Zig, [Olof | osr | OF OE | BhaReYeuvoT| = vy | se [ oy | of | se_| cama [soo Gee) (essi0r | es0scus| ax 0cea | aeanerqrt| « ee a ee prepueis [ean] | 5 <», | (Su) | E8/1] Jer (wpy] | [eu] | fw) | fea) | fea) | fea 1 | amy | uy (9) | gay 4 jaano nd, * 4 pads | "q . ra SuBZ|IAA ap HuDWIOG esoyy_| oyenazn runusuouiq Tr Paw, ‘Wainy op 9[eitoyeur OUN 185186 09 a (anuS)oysn3uy ga i. st| seo~] svt owzrprepues | os"oz | 8 | ogsz | og 1 ee (snus)aoiseiy |e F | 0sz, lees ‘wand no easmadeo ore se |. | ooo | sco BL fog | EE 9 | Ott | O1TZ | 00ST | greorad jato ap epueg, Gens 9-1) | 0008" | 0008""" | 006 ozt | d a ose ayaid 00ss 60°09 00r 000r 00r oo g 001 up (rens z-1) [0002 | 002" | “006 3 OL 08 3 o£ | ooL os [2.28 J oypins (aa Lo:a_ | "00st a Sop | tpiueyod snug 3 oA = | Gens z-D | 0001 | 000T ost 3 007 08 rd a oorts | oy ‘oss | “oss | "00g | sPtueued sHoa Lu [ean | 5 +», | fe | Es) 1 | my gy ne fw] | [wm] | fea] | fea) | lawl . eet el q y ypjauno nd, 7 y ~pads 0 : a y 4g ‘ arezijan ap HUaWOG PSeW | Syenzn ranisuouicl (exenupuos) TP paw waand op a[erroyeu xOun+ & - coeficientul de alunecare elastica si se recomanda: ,01 - pentru curea cauciucata din bumbac ,015 ~ pentru curea din piele; ,020 - pentru curea din materiale fesute si cusute. in funetie de valoarea calculat&, D. , diametrul rotii 2, se standardizeaz& conform STAS 6011-83 (tabelul 4.1). ~ Determinarea grosimii curelei , / 7 h=D, a } (4.4) \D, in care raportul (4) se alege din tabelul 4.2, Grosimea hr a curelei se adopta din acelasi tabel D, Distanfa dintre axe Aj2 Alegerea distantei dintre axe Aj2, atunci end nu este impusi se adopta astfel Acpum 2 2(D; + D2) pentru curele din piele sau textile tesute; Aegan = 0,7 (Dy + D2)...2(D; + D2) pentru curele din materiale compuse (compound). Lungimea curelei 1, se stabileste in functie de geomeetria transmisiei; de exemplu, pentru transmisia deschis& cu 2 roti D, +2 p,=24,+22.+ ) (45) unde * 7 ~ unghiul dintre ramurile curelei -D, y = 2are sin ©2-D,) (4.6) ‘* fi, Po - unghiurile de infagurare ale curelei pe roata conducdtoare respectiv condus [radiani], Bimmy, p-aty a7) * Diz ~ diametrele rofilor cu valorile standardizate: * Ajo ~ distanta dintre axele celor doua roti de curea Se recomanda ca lungimea curelei si fie mai mare decat o ungime minima impusé de viteza ei y Laan =(2E 1, > Lam =(4% 4 48) cu Le in{m] si vy in [mvs] Pentru imbinarea capetelor curelei, lungimea minima a partii subtiate se recomandi a fi 120mm pentru b < 63mm 130mm pentru 63 315mm unde Fig. 4.1 +b - fiind latimea curelei Is7- Calculul frecventei indoirilor f @9) unde © x - numarul de rofi pe care se infisoari cureaua; © fe ~ frecventa maxima admisa dependent de materialul curelei (tabelul 4.2). Calculul latimii curelei b se determina din conditia de rezistenta la rupere, ca urmare a transmiterii forei utile Fy EK, boa (4.10) ah (4.10) unde: 1b - forfa utili F, in [N], puterea P in [kW] si vy in [mvs]; * Ky - coeficient dinamic, dependent de masina de lucru ce este acti curelei, Coeficientul dinamic are valorile date in tabelul 4.3; nat prin intermediul Tabel 4.3 Masina actionata T Ka a. Curele din piele, textile si cauciucate magini de lucru far socuri cu caracteristica de putere a stabila iced | pompe centrifuge, exhaustoare centrifuge 11-12 polizoare, benzi transportoare, funiculare 1,2 -1,25 masini de gfurit, mori pentru cereale, strunguri 1,25-1,35 | masini pentru prelucrarea lemnului, masini textile 1,35-1,45 raboteze, prese, compresoare cu piston, prese cu Pe volant, mori cu tavalug, mori de ciment, gatere ii mori cu bile, ciocane pneumatice, concasoare 1,55-2,0 laminoare grele, masini cu neuniformitate ridicata 2,0-2.5 b._Curele din materiale compound 50% 12 supraincarcare de scurti durata | 100% 14 150% 200% ae fa * fh ~ grosimea curelei aleasa anterior [mm]; Gq ~ tensiunea utilé admisibila din curea [MPa] se calculeaz& cu relatia (4.12) = e# ~Io, ae Koy (4.12) in care * ~ coeficientul de frecare dintre curea si roat& si este dependent, in principal, de materialul curelei (tabelul 4.2); +B ~ unghiul de infagurare pe roata conducatoare [rad] ~ fi; * p ~ masa specifica (densitatea) a materialului curelei [kg/dm’] se adopta o data cu materialul curelei din tabelul 4.2; * vy ~ viteza curelei [mvs]; 188+E, ~ modulul de elasticitate la incovoiere al materialului curelei [MPa]; © @ ~ rezistenta la rupere a materialulului curelei [MPa] din tabelul 4.2; * ¢ - coeficientul de siguranta la rupere (c= 5... 10); * Kor ~ coeficient total de geometrie si de exploatare a transmisiei prin curea; Kor ~ Kp + Ky +Ke-Ky (4.13) * Kj - coeficient al unghiului de infisurare; Kp = 1 - 0,003 (180° - By°) (4.14) f° ~ fiind unghiul de infésurare al curelei pe roata conducatoare; © K, ~ coeficient de pozitie al transmisiei; K,=1 pentru transmisii orizontale K, = 0,9 pentru transmisii inclinate cu 30° fata de orizontala K, = 0,85 pentru transmisii inclinate cu 60° fata de otizontala K,=0,8 pentru transmisii verticale + K, - coeficient de tensionare a curelei K,=1 _ pentru transmisii cu distanta dintre axe variabila K, = 1,25 pentru transmisii cu tensionare permanent a curelei cu ajutorul unei role presoare K, =0,8 pentru transmisii cu tensionarea curelei pe baza elasticitatii acesteia + Ky- coeficientul de frecventa dependent de regimul de funcfionare si de raportul f / fu Valoarea coeficientului de frecventa este data in tabelul 4.4 Tabel 4.4 Timp de Coeficientul de frecventa functionare . nr.ore din 24 ore if 8-10 ii 10,980 0,95 0,917 0,876 0,840, 0,75 0,65 16-18 0,970. 0,935 0.90 0,850, 0,800 0,752, 0,65, 0,53 | 24 0,935 0,876 0,82 I 0,760 0,700. 0,640 Hl 0.52 0,42 fifa 0,16 0,24 0,32, 04 0,48 06 | 08 10 f ~h Fig. 4.2 Valoarea calculata a latimii curelei cu relatia (4.11) se rotunjeste conform valorilor din tabelul 4.5 = Calculul forjei de intindere initiala Fy si a apasarii pe arbori F,, se determina cu ajutorul relatiei (4.15), respectiv (4.16). 189Curele late. Lijimi si grosimi ale curelelor si ale rotilor de curea Tabel 4.5 Curele de transmisie obisnuite ‘Curele de transmisie la- STAS 5917-85 te din pinza cauciucati | Lagimea rotilor STAS 1815-79 de curea = nrinserillor STAS 6011-83 (y=1,.640.2 ‘Abateri | Grosini [mmm] | Abateri | Grosimi Litimi | Aba- Tipt | Tip2 | Tips teri mm) | Simple | Dubte | jmmj | fmm) feu) | fmm) 25 2] os | jesaore] Grupa A Grupa B ccurele late pe muchie #2 4-6 | 8-10 100 +3 +4 R [200 si 355, 5-7 | 10-14 20 400. 18 : 20 - ee | as | 24 300] *3 aL 25 360 6-10 | 6-8 | 6-8 | 630 22,4 si : - - +10 25 lee - 190(4.15) (4.16) unde: forfa din ramura conducitoare F si forta din ramura condusi F se determina in functie de forta uti de transmis si de unghiul de infasurare pe roata de curea conducatoare fi} ~ 6 a e I Reha B-AGo ew 1 ef 1 (4.17) 4.1.2, Determinarea durabilitatii curelei Cureaua, fiind supusi continu la tensiuni variabile intre o valoare maxima si alta minima, are limitata durata de functionare. a * L,=— 2) Ki -Kr 2 Lo (4.18) 600° F | Cua unde: : © Ny = numirul de cicluri de baz’; Ni; ~ 107 cicluri; * o ~ tensiunea limit pentru un numar de cicluri de baza (vezi tabelul 4.6); © q = exponent (vezi tabelul 4.6); © noe tensiunea maxima din curea: . h = =—4 410" p.vi+B| 4.19) Prac = Fmact = 5p p (4) G19) * Ka ~ coeficient ce tine seama de faptul ca tensiunea maxima diferd de la roata micd la cea mare (4.20) © Giyox2 ~ tensiunea din ramura condusa a curelei pa +10 p n6(4) 21) \D, K, ~ coeficient al regimului de lucru: K, © 1,8 Tabel 4.6 Materialul curelet o» [Nimm*]_ 4 A B Piele 6-9 5 0,81 835 ‘Cauciue cu inserfie de bumbac 6 5 0,7 2.8 ‘Bumbac tesut 3-5 3 059 42 Bumbac cusut 2 5 0,65 49 @ opin — AB (h/D) - coeficientul de tractiune optim La functionarea in medii umede sau cu suspensii de praf valorile se reduc cu 10-30% Se recomanda ca durabilitatea de functionare admisibila J». a curelelor late si fie de Lia = 7000 ... 10.000 ore. 1914.1.3. Proiectarea rofilor de curea Rofile de curea trebuie si satisfacd urmatoarele condifii: si fie usoare, bine echilibrate, montate centric pe arbore, s& asigure o aderent buna cu cureaua si si nu 0 uzeze Materialele rotilor de curea, cel mai frecvent utilizate, sunt: fonta turnata (Fc 200 STAS 568-82), pentru viteze mai mici de 30 m/s, ofelul laminat sau aluminiul sub forma de tabla sudata STAS 437-87, STAS 901-80. He ket mig A MB pentru B < 60 MIO pentru 85 < B< 100 MI2 pentru 100 < B 4, are valoarea: 20 mm pentru B< 85 10 mm pentru 85 < B < 100 15 mm pentru 100 < B < 150 er | YA || ZR eae] © are valoarea 15 mm pentru B < 100 20 mm pentru 100 < B < 150 Yi 25 mm pentru 150 [rot/min] sau una dintre turatii si raportul de transmitere i Alegerea tipului de curea se efectueazi pe baza "tansmisiei de referingdt’ (transmisie conventionali cu performante cunoscute, determinate in conditii de laborator de catre firmele producitoare de curele trapezoidale). Din fig.4.8.a) se pot alege curelele trapezoidale clasice, iar din fig.48. b) curelele trapezoidale inguste. Tendinta actuali este de a se utiliza curele trapezoidale guste, care pot functiona la viteze si frecvente mai mari. in ultimii ani, firme producitoare, recunoscute pe plan mondial, realizeazii curele trapezoidale zimtate care au performante cu 20% mai bune decit curelele trapezoidale inguste. 1945:10 4105 2105 204 ay t0t nin ok ia Vong Me hrs ifoays Voge fees 4.107) Oy < $00 We : an = ie tr ae er ee ee PAW a) Curele trapezoidale clasice 5.105 4104 3105 21054 Prof SPZ aetolfnin 5102] 410"| 3-104 2104 OW 2 a4s 0 wo mw mF Due mF faa ) Curele trapezoidale inguste Fig. 48 Profilul curelei, precum gi diametrul primitiv al rofii conducatoare, se adopta in functie de puterea de transmis si de turatia roti motoare din fig. 4.8. Diametrul primitiv al rofii conducdtoare se adopta conform STAS 1163-71 din tabelul 4.7. in tabelul 4.8 sunt indicate caracteristicile geometrice ale curelelor trapezoidale clasice gi inguste. Materialul curelelor este indicat in tabelul 4.2. Tabel 4.7 Diametre primitive de curea trapezoidala (Extras din STAS 1163-71) D, [mm] 50, 63 | 80 | 90 | 100] 112 | 125 | 1407 160 180_| 200 | 225 | 250 | 280 [ 320 360_| 400 | 450 | 500 | 560 | 630 [710 [ 800 [ 900 | 1000 [ 1120 | 1250 | 1400 [ 1600 195$9-261L SVS ‘000Z VdS ‘WU 000g = “7 ParTUUd eauNTUny pupae “Yas dn vIsnBuy Brepiozaden waino = “L8-P9TT SVIS ‘OST ¥ “UME QOSZ= 27 RATHWLd wouNBuny pupae “y dn worse[o Ejeplozaden vasno ~ amjou ap njdwioxs, a [E* G . 4) : 4] ="¥ _wifeper no ayejnoyeo quns tajouno ajtuntioag —:arivasasqo, kad ae a [= | om | | om [or | ose [ome] exe [ome | one | wom [os [om | meson [imag a eanmund ese | oor | oor | one» | anos | cor | ste [ose Jom | ont ser | aor | wos | oy | os | oar | sepedog | turn | BLE vec_| ooszt | 0007 Or Orsi 8LXO'6I ods: 861 o0z | oo0or | 0091 iE ae stxo'or | SLX9T Ost ost | 000s | oszi se | sora | - €LX0Pl | dS) Ca oosr 008 sz | soFor | - orxotr [| vds +8 TZ | osse_ | 069 oz | rors | - osxss | ZdS Oth gos | coset | osté | | £8 Lorse | ge STXOTE a oly sse_| oosci_| 0007 vo | o0Fer | ze | 6lxoue a Lee ooz | ooszl | oszt se | Sor | tz PLXO'6L 2 Gal stl 0008 008 se | soft | at xo | @ 18 06 Oost 09s sz | core | er | o'sxoll x uy 09 osse ost oz | cor | or o9xs's Zz £8-Z61L SVS = | 008Z oor et | TOFD 9 Orxe’s A aysn3uy ayeprozadeay ajaan7) Taw? eed | eyoq YX rama | [uu] - jp | uu] | few] | fu} | untioas aye | sojouno L8— Poll SVIS rou un dey usu] “7 ° omg | yw Fy | pv | aonsueyoereo’ | ndiy, aoisup ajeprozadeay ajaan) -nuiog sanmuntid urrun] ayrunisuatutg aaprumad yeurSuny 16 punysuauyg “apeprozade.y apoany sr PaL 196T DICONE[EU “SIBOSPOIOD ‘unjqea no ‘anjard no “ag no HOW OC ol cl at | ot bn et cd |e sonreumoud suea019 ‘sonuesou roopreog | yy = yy syoSM AIejAY WIEJOA no ‘sENUDDNA No 1S qruMs No aS9z weep 18 reAwOXo ‘TeoIpEE op SEL SequnG TEMENSOp I Insof op TSE HY ‘nou aryeyou wnejos ng oummuooxo no 18 qnun$ no asazd_ yezayoU ‘Weoges ap TuiSEY, “odo areouodsuen ‘2[a18 areow]n09 Z nes | no arwosasduos ‘woysid na adwog sip orensezayy “ranonas Emunns “Wezayy ap TSE ‘ameoreaaya ‘jue no areouodswexy, “uupatyto Hjnur reurnes ¢ no axeosardutoo 18 uorstd no adwiog la “2oUs}oajo aneoMELAUAE) areoTaredog “SIEOTE|NUG A sezaqe 18 une ap rurseur ‘unsung ys = yy Ole ere ele cts) it VT | oT ‘Epmreq no oreopodsuesy | “Vv Z'T = ‘aye Snyunuca arvoseudiuos 18 odwiog 2D i 91 az] or se] ot ae arsod | 91S | guga | arsed | 988 | gued | aisod | 948 qed 310 pe [UISUEI} fe MOH] 9p A10 ap (BUTI, wIUIOL 09> wna nurse pndiy, tuvosgout [nyo rupurjg un no eusoqut mvs Z no RUNOTU | eUIGIN Up auapye no 1010" | au9ple no JO}OW | YeUE MRS f Nd BULOTUT ouI9[9 JO}! | Mes Nge no TUISEPY ‘a19pie no JO}OW ‘UI99I9 JO10 PY ‘a99I9 LOOP PISTUSUEN e ameUOTDE op HuMeU TadrL dqeuoroe Hueur [nda W MPOIBSM [Nea Jd. nian] ap wi8ax ap ymyusaya09 mayuad Lope A oF PAL 197Diametrul primitiv al rotii conduse Dp2 Dayo 1-E)-Dpy ire (4.23) unde: © & ~ alunecarea elastic’ (2%), * Dp: ~ diametrul primitiv al rojii conducatoare, ales Ia valoarea standardizatd. © D,2 ~ diametrul primitiv al rotii conduse se standardizeaza (tabelul 4.7). Viteza perifericd a roii conducdtoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei Dyyot 30m /s pentru curele trapezoidale clasice; 60-1000 vy, Vain (4.24) 50m / s pentru curele trapezoidale inguste Dac& nu se respect viteza periferic’ admisibili, atunci se alege 0 valoare mai micd pentru diametrul primitiv D,y al rofii conducdtoare. Alegerea distanjei dintre axe 4;2, daci nu este impusa din considerente geometrice, se adopt in intervalul de valori 0,7 (Dp) + Dp) S A12 $2 (Dp) + Dpa) (4.25) Lungimea primitiva orientativi a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si de diametrele primitive ale rotilor de curea DP +Dy2) (Dy, -Dy)? [radiani] Ay (al mes BY = 180°- BP2= 180° + 7° (4.29) Calculul preliminar al numarului de curele ~ zo unde P= puterea pe arborele rotii conducatoare; ¢y ~ coeficientul de functionare se adopt din tabelul 4.9; cx ~ coeficientul de lungime a curelei se adopt din tabelul 4.10; * cy ~ coeficientul de infaisurare al curelei pe roata mica (roata conducatoare); cp = 1 - 0,003 (180° - B°;) (431) © B°; ~ unghiul de infaisurare pe roata conducatoare in grade; Po ~ puterea transmis& de o curea [kW] se adopti, de preferinté, din STAS 1163-71. Valorile lui Py pot fi determinate si cu ajutorul diagramelor din anexa 4.1. 198Tabel 4.10 Tungimea Coeficientul de lungime C, la profilul (pul) curelet primitiva a curelei Zp | Y | Z | A} B|c | D | spz | SPA| SPB | 16x15 | spc {rom T [400 | 1,08 | 0,79 2 [450 [1.08 [0,80 3 | 500 | 1. [0st 4 [360 | 1.14 | 0,82 [080 3 | 630 0,84 [0.81 O82 6 | 70 0,86 [0.82 084 ae) se 800) 0.90 | 0.83 [ 0,78 0,86_| O81 s | 900 0.92 | 0,87 [081 0,88 [0.83 9 | 1000 0,94 | 0.89 [0.84 0,90 | 0,85 | 1120 0.98 | 0.91 [0.86 0,93 [0.87 | 1250 0.98 [0.93 | 0.88 | 0.78 0,94 {0,89 [0.82 | 1400 1,01 [0.98 | 0.90 | 0.81 0.96 [0.91 [0.84 B | 1600 0,99 [0.93 | 0.84 1,00 | 0.93 | 0,86 | 0.85 4 | _1700 1,00 [0,94 | 0.84 Lol | 0.94 | 087 | 0.86 6 | 1800 1.01 [0.95 | 0,85 1,01 [0.95 | 0.88 | 0.87 6 | 2000 1,03 [0.98 | 0.88 1,02 [0.96 | 0,90 [0.89 | _2240 1.08 [1.00 | 0.91 1,05 [0.98 | 0.92 [0.91 | 0.83 ® | 2500 1,09 71.03 | 0.93, 1,07 {1,00 | 0.94 [0.93_| 0.86 | 2800 1,05 | 0.93 1,09 [1,02 | 1.96 [0.94 [0.88 D | 3150 1.07 [0.97 [0.86 [111 [1,04 [1.98 [0.96 | 0.90 | 3550 110 [0.98 [0.89 [113 [1,06 [1.00 | 0.97_| 0.92 Tabel 4.11 Tipul profilului a By ol De A 0.456 192) 773 12, B (0.805 5,02 133.0 18.0 Clasic c 1.494 13,96 235.0) 315 D 3,192 49.51 482.0 45.0 E 4,668 94.6 695.0 71.0 SPA 0.7185 1.98 78.4 16.0 ingust ‘SPB 1.2315 5,68 139.0 21,0 SPC 2.2776 19) 230.0 40.0 Pentru profilele YZ, SPZ_si_16x15_se recomanda consultarea STAS 1163-71 Puterea transmis de o curea se alege din STAS 1163-71, in functie de tipul de curea adoptat de conditiile specifice cinematice ;, raportul de transmitere in: si de diametrul primitiy al rofii motoare, sau se calculeaza cu relatia aproximativa (4.32), relatie care st& la baza calculului puterilor transmise de anumite tipuri de curele standardizate » i [a peo ve [kw] (432) in care: vy - viteza curelei [m/s], a), 6), cr, De - constante cu valorile indicate in tabelul 4.11, in functie de tipul curelei in functie de zp, se detern ina numérul final de curele 1998 (max.12) (4.33) {in care cz - coeficient ce fine seama de faptul ci sarcina nu se transmite uniform prin cele zp curele Coeficientul numarului de curele c: se alege din tabelul 4.12 - Verificarea frecventei indoirilor Tabel 4.12 aed = s 4.34 Numarul de curele Zo oe 7 L,-10* fo et Es 0.95 . in care: 4.6 0.90 as ma ne © x - numarul de roti de curea ale transmisiei; © fa ~ frecventa maxima admisa; f, = 40 Hz pentru curele clasice gif, ~ 80 Hz pentru curel inguste ~ Forta de intindere initialé. Fy si forta de apasare pe arbori F, se determing cu relatiile (4.35) F, =(1,5---2)F, i » (4.35) Fy =(15--2)F, in care forta util ce trebuie transmisa F, se determin astfel: (436) 4.2.2. Determinarea durabilitatii curelei trapezoidale Durabilitatea efectiva de rezistenta la oboseala a curelei trapezoidale se apreciaz& prin numarul de ore de functionare. Din fig.4.9 se determina raportul dintre lungimea primitiva a curelei I, si durabilitatea Ly, iar apoi se calculeaz durata efectiva de functionare Bde, AM fen? ‘0 w wo! . # so w. 2 “109 * Les Eremple: ef a. Ponto [hen 80 ton’ vies ped 9 Gb 10, rents Lally Sem] 10% 2 a 400 Fig. 49 in aceasta diagrama; P, = P/z - puterea efectiva transmis de 0 curea [kW]; Ac - aria sectiunii curelei [cm*] (vezi tabelul 4.8), Dpy - diametrul primitiv al rojii conducatoare; - inaltimea sectiunii curelei (tabelul 4.8) 200Exemplu de utilizare a nomogramei de durabilitate (fig.4.9): pentru o putere efectiva transmis de o curea P[kW], raportata la aria curelei Ay [cm*], P;/ Ae = 50 kW/em? la o vitez& perifericd a curelei = 15 mis gi pentru raportul Dyi/f=10 rezulti (Lp/1,) = 5 (cm/10%A) . Daca cureaua are 00 em, rezultt Ln = Lre / Lre/ En) = 100 / (5/10 *) = 2000 ore (h). Se recomanda ca durabilitatea minima si fie de Ly min ~ 6000 - 9000 ore. 4.2.3. Proiectarea rotilor de curea Rofile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84, Dimensiunile geomettis ale canalelor, in care patrund curelele trapezoidale, permit fuunctionarea atat a curelelor clasice, cat sia celor inguste, cu conditia si aib& acelasi 4, (vezi tabelul 4.8). in tabelul 4.13 se indicd geometria canalelor rotilor de curea. in fig. 4.10 sunt prezentate mai multe forme constructive de roti pentru curea (variantele @, 8, c, d obtinute prin stantare si varianta_e obtinuta prin turnare). Elementele geometrice principale ale rotilor de curea trapezoidala se calculeaz& cu ajutorul relatiilor prezentate in tabelul 4.14.(L9-€911 SVIS) .8€ = nquod RUNUIUE Banzn ap eElIpuOD UND - , rorieasasqo, D dn ajajaino najuad 1S eo Beajsoy 000 eee | Sl evee sas | ste [ das [20 Tre | se [ol] vor | 1s‘ [ oor | Le | oor 000z - | = | osz-ost | - | osz | six 2 Es dh apajeino nguad 18 vo Beajaoy 0091 sa | er | OS LOP Ue erat [06TH | eds Gia, ‘V dn appjemo nnued v9 eapOy 0001 S| eicie| ROUE;Oor| eae) mOT Te] aVdSE| aay 7d ajojemno ninuad 1S es eal 008 =P = posto | =| 0s | zas | 2 8 sorve | S‘oFse | OL | LoFsby | 67 vez | 96 | ove ost ogo | - : oes | cco | a 5 sorse | SoF8e | o'%| Bs OTLE Bee ool | 8 | Lz 0002 oos | - : sse | oos| a | i sorse | sorse | s‘1 | s‘oFs‘sz o'er | L's | oor 0091 sse | - : ooz | oof | 9 be a lzre | Tse | or] poor Ort | cr | Or 0001 ost | - stl = [oo] a | £2 lFre | Te | ol] corst ol | ee | or Ole | oot | = SL ee ecl | evel a Tee | vee _[ so] corr os [sc] se bet O91 |e os -_ | 06 Zz E tree | 1F9¢ | sol] corse ies ease esis StL = _ [0 e eOls | A ac) 2 : : t eee sud [rR | te] ve | oe | Be | wixew Dp rpjeano jndiy, anmud [uw] [sur] soayeuvs ajrunisuownic, Insurer | 315 mm executia din fig.4,10,¢ / Latimea B Bear2 +h) 100s) Idem Roti cu mai multe canale | a Latimea By By =a+2(r, +h eos + Executia din fig, 4.10.d | +(a+2he~1) Pentru a compensa alungirea curelei trapezoidale, in cazul in care distanja dintre axele de rotatie ale arborilor se menjine constant, se folosesc role de intindere. Aceasta rol se monteaz& pe ramura condusi, dispunerea ei putind fi pe partea interioara sau exterioara a curelei In fig. 4.11 se indic& formele constructive si modul de montare a rolelor de intindere pe arbore. Controlul intinderii curelei se face dupa un timp de functionare a transmisiei. Dac& cureaua nu a fost intinsa suficient, exista pericolul patindrii curelei pe roati, care va conduce la inealziri locale Transmisiile prin curele se protejeaz cu ap&ratori din tabla sau plas de sarma Pye Sh. Day Zl he a 2044, 3. PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN LANT La viteze de pani la 15 m/s au larga aplicare transmisiile cu lanturi cu eclise, bucse si role. in conditii de calitate superioara (precizie de executie ridicat&) si de ungere ireprogabila, transmisiile prin lant pot fi utilizate pana la viteze de 30 m/s, Proiectarea unei transmisii prin lant necesita rezolvarea urmatoarelor etape: + Alegerea lantului si stabilirea geomettiei transmisiei + Verificarea lantului la uzare, la rupere, la oboseala a elementelor zalelor, spargere a rolelor prin soc. * Proiectarea rotilor de lant. ‘© Montajul, reglarea gi protectia transmisiilor prin lant. 4.3.1, Alegerea lanfului si calculul geometriei transmisiei in calculul transmisiei prin lant se considera cunoscute: puterea de transmis P [kW], turatiile rotilor conducatoare, respectiv conduse n, , m2 [rot/min], sau turatia uneia dintre roti si raportul de transmitere in, ; felul masini motoare si masinii actionate; pozifia relativa a celor dowd masini; conditii speciale de gabarit, de durabilitate, frecventa pornirilor si opririlor Principalele tipuri de lanfuri articulate pentru transmisii standardizate sunt indicate in tabelul 4.16 Alegerea lanfului de transmisie se face folosind diagrama puterii limita admisibile (fig. 4.12) Puterea limita admis Pp se calculeaza in functie de puterea de transmis P side factorul de incircare al transmisiei Cp. Din diagrama, in functie de puterea limita admis& si de turatia rofii de lant, cu numarul de dingi mai mic, rezulté tipul de lant si numérul de randuri, Se calculeazi, mai intai, pasul maxim al lantului din conditia de solicitare dinamica minima a acestuia, in functie de turatia rotii conducatoare si a numarului de dinti ai acesteia. 5400 (4.37) unde © 2) ~ numirul de dinti ai rofii conducatoare, se alege din tabelul 4.18: * ny ~ turatia arborelui rofii conducitoare Din considerente de solicitare dinamic& a transmisiei prin lan}, intr-un calcul acoperitor se recomanda ca pasul stabilit pentru tipul de lant adoptat si fie mai mic sau egal cu pasul maxim, dat de relajia (4.37). Rezulta de aici c& singurul parametru care poate fi adoptat pentru un anumit tip de lant impus este numérul de rénduri de zale ale lantului, pentru care puterea transmis din diagrama este mai mare sau egal cu puterea limité admisi P;. Astfel, in figura 4.12 sunt prezentate diagramele puterii limita admisibile, ce pot fi folosite pentru tipodimensiunile lanturilor de uz general, cu role si zale scurte STAS 5174-66, Puterea Pp din diagrama, corespunzitoare datelor de proiectare, se determina folosind factorul de inc&rcare cy =F 438) Factorul de incarcare cy se alege in functie de coeficientul de suprasarcina c, , de raportul de transmitere ir, si de numarul de dinti ai roti de lant conducatoare (tabelul 4.16). Valorile coeficientului de suprasarcina ¢, , caracteristic maginii motoare, respectiv maginii de lucru actionate, se adopta in prealabil din tabel 4.15 Pentru a alege valorile factorului ¢, este necesar’ cunoasterea numarului de dinti z) al rotii conducatoare de lant. Pentru aceasta, se indic& in tabel 4.18 valorile recomandate z; , in functie de raportul de transmitere in, 20sTabel 4.15 Coeficientul de suprasarcini’_c, Valorile indicate sunt valort Masina motoare de actionare medii la o distanfa dintre axe Motoare cu ardere intern Ma- Ai2= 40 p (in conditii Mo- Lente Rapide sini cu | Actio- nefavorabile sunt necesare | tgy re ee | majorati) Pe 2 4 26 [Qn | nari tric | cilin- | citin- | cilin- | cilin- | ciline | Fi, | in grup Masina de lucru actionatit du |dri dri dri dri | Op Strunguri, masini de gaunt | 14 Masini de rabotat 23 | hidraulice 18 28s e207. ot Prese L cu excentric: 25 Masini de prelucrat lemn 18 4,6 4 3,7 3 25 aa 18 Compresoa- | cu o treapti 25 5 45 4 35 re cu piston 2 46 4 35 3 al | Compresoa- | cu o treapta 16] 4 32 a 2, 2 rerotative | cu 2 trepte ne 27 | 245 2 16 I a Ventilatoare 25 37 35 | 25 Pompe cu | I cilindru 2 6 4 35 3 28 piston 2 cilindri 18st eases 27 | 23 Pompe rotative Sas 28 | 25 | 22 2 2,5 : cu reductor 23 Laminoare | —_ : direct Sita (Gur) vibrator 2 a eee 2 ‘Tambur de amestecare Tes eae geass |e Excavator 3 eas 45 4 5 ] Frezi pentru prelucrat solul 5 45 4 ‘Transportor | pentru granule pe 3 25 2,5 2,2 2 28 15 continu — | pentru bucati_ | 2 4 35 3 aI 2 | Masini de ridicat 2, 5 4 35 3 2,6 Pe instalatii mari [1 2 18 fl Generator instalatii mici 18 2,0 2 15 | Transmisii, angrenaje 15 23 2 25 15 206TENA op uns azaquEred UIp a[LIORA %6°0 | $L‘0 | 49°0 | 65°0 | (€'0)| 00! | z8‘0 | €z‘0 | b9'0 | zp'0 | o1't seo | €6°0 $£'0 | 6r'0 | 6s | Of | SET) Zor} LO] 2 98'0 | 1£'0 | €9°0 | Ls‘0 | (£0) | F6'0 | Lz‘0 | 69° | 09°0 | ob'0 | 60'r | 68'0 | 62'0 | oz'0 | eb'0 | ort | zz't | 60't | 960 | 49° 6£'0 | $9°0 | 8s°0 | Is‘0 | (‘0) | 98°0 | 12'0 | £9'0 | 96°0 | (¢'o) | 66 ‘0 | zs'o | z‘0 | so‘0 | evo | 9¢'1 | ct | o'r | g8'0 | os‘o] €L'0 | 19°0 | bs'0 | €h'0 | (Z'0)| o8'0 | 990 | 6s‘0 | zs‘o | (C0) | z6'0 | 92'0 | 89°0 | 09'0 | (¢'0) | 9zt | sot | e6'0 | es'0 | oso] z v0 | es'0 | evo [0] @o| ov | 850 | zs0 | cro || 180 | 290 | o9'0 ¥S°0 | (ZO) | 11'L | Zo‘ | €s'0 | €2'0 | (0) | 1 eee |e ee er |e et ee |e [et et | se te | ar] ce tr qunp ap jrugumy, '2 dup op jrsguiny, 1 up ap juguiny, 1 riup ap jrugwiny, : v= €=0 z= T="2 %_areomouy ap IMUD|OyOOD, 12 6-9 ‘papariouny 45 aavosgouy ap mpmuaroyso9 aps0fe, ory PaBL 207‘Tabel 4.17 Denumirea gi standardul Schita Indicatii Lanturi cu eclise si bolturi,cu zale lungi (lant Galle, constructie usoara) STAS 4076-53 Roti de lant STAS Se folosesc la sarcini si viteze mici vs 02 5 Lanturi cu bucse si zale scurte STAS 3006-80 Se folosesc la mecanisme de transmisie gi transport, la viteze m v3 Lanturi de uz general cu role sizale scurte STAS 5174-66 Rofi de lant STAS 5006-82 Se executi in dou tipuri de baza: tip A si tip B, cu unul sau ‘mai multe randuri de zale, se folosese la viteze vs ism 5 208Tabel_4.17_(continuare) Denumirea gi standardul Schita Indicatii Lanturi cu role si zale scurte pentru biciclete, motoare gi motociclete STAS 6478-79 Se executé cu un singur rand de zale, cu pasul p= 12,70 mm p12 [inci] Lanturi cu role si zale lungi STAS 4239-65 Roti de lant STAS 7500-68 Se execut cu un singur rand de zale, se folosese la sarcini si viteze moderate Lanturi cu bolturi si eclise, cu zale scurte (lanturi Galle, constructie grea) STAS 4075-75, Se executi in trei tipuri tip 1, pentru transmi viteza v <0,3m/s (cu eclise simple fig.a) sitip II si II, pentru tractiune (cu eclise multiple, fig.b), 209Numérul de dinti ai rotii motoare Tabel 4.18 7 = 1-2 eg 3-4 4-5 5-6 6-7 lant cu role 27-31 25-27 23-25 21-23 17-21 13-17 lant cu dinti 35-40 31-35 27-31 23-27 19-23, 17-19 Lant py [kw] “Triple dublu simple Tso) 525), 20 2 250} 175 1254" 675 15] 25: sf 25} 175) 128] 076 15} 825 5] a5 254 15 1254 oss 0754 0525 05} 02s ozs! 075 30 20] 178 125] ors 15] 525 so} a asf 115: was] a7s rs} 525 5] as 25} 175 125] 087s 075} 0825 05} 038 02s! o,.75 0s 03 02 a Fig, 4.12 210 3 ox | 9.525] oss | 127. TE Big A Ceot{minl~ oe ce « “ a “or | cot a 4 zi e ss « cor ore_| 19°860 | sv9e | cron | eve | er've | wc'on | so‘sr | Hier | rover | 96% | gor | ais | og | SETE : fea as f “5 | woe | ar zi ; ; alee cu | ce | sare | 19% | ose] e's | rove] sre) ass | so'sr | ose | ov'ee | sort | goe | cet | fe | sete =~ = | ee fo : * ‘ % : oo ; hla a _ | ses | ez | 017 | sete | 8c's | so'tz | so'rz| e's | se'st | ss'sz | ov'sz | cover] ter | wi | Of | ov'sz : = oe 5 4 5 " % ‘s 4 F : SF y Li | vs | oe | Miser | ove | eo | eve erve| soe | se'st | reve | wee | seer] iy | gin | op | OFS Se eccre - ees ; 5 aes ore_| sve | sex | $698 | ovr] ws |er'ou fern] aes | cova | sest | co'st fart! gy | ge | og | 0st - elec ; alee ane i i ‘ , al | LS | son | vv | oz | cex_| P90 | 2c] o's | co's [so'st| o's | tor | set | seer [oczt| og | oy | ze | $01 sez | set] S69 | 9r9 [oso go's |ever| evn | eve | oor | aver | acer | soe | a9 | se | % | sus'st . . T 4 sale " zi 4 " ee cd sz | cor |_1_| 40 | Ws] ao's | oer [oo'st) evs | ovor | veer | veer | es | gy | yy | ze_| Sets - | - | £0 . : alas : . oes z_[ ser] cio | 8205 | eorer| srr | coor / tet | osr | ase | evtt | oct | sex] oy | ze | gy | oeet | oo : 5 - : : . lee eel ae set | arr | oto | 2ePE | 8e7t | 96% | tv’or | zozt| toy | soe | sett | attr | soe Po et as ~ | ~ | FO T gee i eae : , : 7 i alee srt {eco} po | 642 |ecor] gcc | ozs | ove] sete | seo | oo | es's | z's ul 6. | ss6 gs'0 | seo | 810 | com | 9's | lez | re | re | 9ez | co's | oor | ce'r | o0'e 8 | oF | 008 {usa | fare] | fa) fw | fore] | fe} | fru) : Spv-| 9 | sep ee | el oes oe (sn yd | nygnp | myduns |” — oy a fuey | iwey | joey inj] unp ng ‘areo] —_areo sda) np) 8] nse | tl niet} -ues] any | r9jorye} -uoyo] own! ero] fuey | fey | ue | roriet] nut) -njjoq| sou] souerxa| ajastoo]_ojostypo| -tomt wer sai Tw/aq] Brera | none) efuey} rsnous mow] yonout) — anu] asad] wow Tal asda nou ad ese, wuy| sia) -vid -tig| _-eiq| vounfe7| vounjey| ey] 9p eum euros ory PALL (OFFLIS SVLS EAUp) ayan9s 9]e7 1S a]oa nd [eIOUD: Zi op a0qpIN|UR] aye aeons STEP aT TATU 2‘2109 ajez nes ginieB9| ap ajez Biy joto wip unjuey nuod ‘nuony ap ayaa ‘BaIe}LAe EPURWLODAL ag aqe} UL EIeaIpUT aradny ap eUTDAes UIP gq NO EIeBO BIOprsUOD as asodn4 ap BUlOes gers a1so seruyy nau ad parreuLOyUT ese pUoD UJ AINOD BiNyEAA| ap s0J9IeZ oo BunyeAA] ap aye no 4 ISO]OJ ynzea up HAD 2A 98 10] vasisojo, “azeoryoNposd reurzn jnpz09" No “InjrUBIOYoUEG vasa109 B] YINDANA as 18 yIeIoads oxfeorqey ap juNs azoquEINd axjuL ayNOAN apNiue] HivArsqQ “T= : ; : ; ; : : ; oe eae la riot | evs | over | av'ze | seve | sez | evar | sous | cous | cour cor |e a | ; ; lee i ; ; es go | XV Or ale oso | ss'tz | te’61 | co'zs | ec'o9 | os'ot | os'se | zo'ss | os'te | ore os'e9 nt Ee lae : ; : ; ; : : og | KEE lee gus | seas | iver | ocer | oer | ower | tre | ov'se | as'sr | aoe osos | 182 rales ; ; ; : ; ; orale XV ce lay zsr9 | sexs | cei | oop | orev | zevot | sez | te'se | ise | sete vee == ; ; ; : j ; : : pp | a8) | | cor ore | 9s'65 | ow'st | ove | aoe | sost | toxz | wor | as'or | oo'oe svn | 18 8S a str | as'sr | oc'zt | sr'9e | vz'zw | se'zt | or'se | ze'ee | ree | or'sz sry | VRE le s'rss | oe'ey | eo'rt | ort | ov'ce | so'vt | or'sz | so'se | zo'e | ov'sz ae | NG a i : ; ae : ; rae AVE srese | pest see | ozve | srt | ec'zz | os'ee | op'se | ov'sz Gite |e fur} | fem) | frm] | furs) | furs] fur} | [uu] a oe oe ee | ce S| ea og | eg | ry | ta din : nyu ine ipfonq ato win | awwpl 4) sea arvou re) ejore “yom fer) oe | oe 1x9) sopra] r01eyx0| 9 wer 7 | -rone nau vip, | ua) rox 3a aed towed wey, | aay] aq] =m] SHR emT | ea] og op punts rua Tarenupurosy or Pa 212Dupa alegerea lantului ca tip din diagrama puterii limita, se aleg principalele date constructive din STAS. Astfel, in tabelul 4,19 sunt date elementele constructive ale lanfurilor de uz general cu role si zale scurte (STAS 5174-66). Reprezentarea acestui tip de lant este ficut& in fig. 4.13, Fig. 4.13 Pentru calculul geometric al transmisiei prin lant se considera ca fiind elemente cunoscute ~ datele constructive ale lanurilor de uz. general cu role si zale scurte, conform tabel 4.19 si fig. 4.13; ~ numirul de dinfi ai roti conducdtoare 2, ; = pasul_p [mm] pentru tipul de lant adoptat din tabel 4.19, Se recomanda a se alege o distant dintre axele de rotatie ale celor doua roti, la o valoare impusa de relatia (4.39). Dact aceasti distanta dintre axe este dictata de considerente constructive, se adopti valoarea impusa si va trebui folosit un sistem de intindere a lantului - Distanga dintre axe stabilita initial (4*)>) este orientativa: Amin 135° Beomty Br = 180° +7? (4.44) - Viteza lanfului_v [m/s] Pezmy oy 60-1000" *" 7 3 m/s 45) 4.3.2, Verificarea lantului Calculul de verificare a lantului consté in calculul la uzare a lanfului, calculul de rezistenta la tupere la oboseala a elementelor zalelor si calculul de rezistenta la solicitari dinamice (distrugerea prin spargerea rolelor sau a bucselor) A, Rezistenta la uzare a lantului Calculul de rezistenta la uzare se apreciaza prin presiunea efectiva de contact existenta intre rola si boltul lantului, Se considera o distributie de presiune constant’ atat pe directie radiala, cat si de-a lungul boltului (4.46) unde: + F) ~ forta din ramura conducatoare Fi-Fyt+ Fot+ F (4.47) in care © Fy ~ forta utila de transmis [N] 1000, = /000P (4.48) v * P- ~ puterea de transmis in [kW] © y~ viteza lantului in [m/s] * Fe ~ componenta din forta centrifuga care solicita lanful la tractiune in [N] Fe=qv? (4.49) 24* q_ ~ masa lantului pe metru liniar in [Kg / m] s-a ales odat& cu tipul lantului din tabel 4.19 * Fe ~ forta de intindere a lantului datorata greutatii celor dou ramuri ale transmisiei [N] Feec:' g°q° Aj 107 6 =An/8 Ss * 5 - sigeata ramurii conduse g ~ acceleratia gravitationala g = /0 m/s” 8 =A)2" s,/ 100 5, ~ sigeata relativa, s, (I... 3)%6 J ~ numérul de randuri de zale ale lantului multiplu (pentru lanul simplu j= 1) a, ~ lungimea bucsei (vezi fig. 4.13 gi tabel 4.19) d; ~ diametrul boltului (vezi fig. 4.13 si tabel 4.19) Poin ~ presiunea de contact admisibila €, ~ coeficientul regimului de ungere se alege din tabel 4.20 si 4.21, in functie de metoda de ungere si de viteza lantului; pentru calculul debitului de ungere necesar se indi urmatoarea relatie empiric: ny randuri de zale * cy ~ coeficientul drumului de frecare in care (4.50) 51) (4.52) v-p/10, unde: np —numarul de pic&turi / minut 5 Cx coeficientul regimului de solicitare; se adopti din fig, 4.14, in functie de c, (tabel 4.15) 6 fin, 1475) (4.53 cy = 61 of +475 3 olen i + Ly durata de functionare exprimati in ore, se adopta, de regul8, a valori de 8.000... 10.000 ore * 4,- distanta dintre axe exprimat& in numar de pagi ai lantului Ap = Ain/p (4.54) * in, - raportul de transmitere + P'co ~ presiunea de referinté admisibild, care se alege in functie de vitezd si numérul de dinti ai rofii conducatoare din tabelul 4.22. Alegerea uleiului pentru transmisii prin lant se adopta in funetie de viteza lanjului, de viscozitatea cinematica a lui, la temperatura de 50° C si de temperatura medie de functionare din tabel 4.20 Tabel 4.20 Temperatura de functionare Temperatura de functionare Viteza lantului 40°C AO - 75°C [mvs] Sistemul de ungere manual prin picurare in baie de ulei oe pulverizare <25 C255 165: 170 142 25...8 C355 165; 170 as. 10 C 255 >10 1 130, 1 145 1 - ulei industrial - STAS 383-70; C - ulei pentru cilindri - STAS 385-70. Viscozitatea cinematica [cSt], la temperatura de 50° C, se determin de contact dintre bolt gi bucsa si de viteza lanfului, conform relatiilor (4.55) 215Tabel 4.21 Metoda de ungere > : Favora- | Defectuasa | 3 bila gi ga Favorabilla Admisibita admisi ae bila impuritati i Sa a Prin picurare Car unsoare consistent, pentru umiditafi mari si temperaturi mai mici de 60° U75 Ca2; U85 Ca3 <4 ~ pentru mediu uscat si temperaturi mai mari de 60°C UM 165 Li Ca; 4-12 piedturi pe UM 170 Li Ca2. 06 | 03] O15 minut Ungere manuala, 1,00 Prin picurare aproximativ 20 5 | Inadmi- <7 Prin imersiune. picdtun pe aa i 03, | 015 | i =12 | Cupresiune Din baie cu roata de barbotare ™ ‘Cu pulverizare (cu S12 __| diize pentra Cu presiune Inadmisibil pulverizare fina). = Racirea forjati_este in general necesara x) Lantul nu trebuie si imerseze in baia de lubrifiant. xx) O durabilitate de 10.000 ore de exploatare nu este posibilé. Tabel_ 4.22 Numarul de ding ai rofii conduse = v Co 16 [17 J 18 | 20 J 21 T 2 [33 | 24 | 5 mis unca de referin{a admisibila_p*., [MPa] or [319 32.1 [32.4 7 32.6 | 32,7 [33,1 | 33.1] 331] 33 02 [28.5 30,8 [31,0 [31,0 [31,3 | 31,6 [31.8 | 32,1 | 323 04 [26.8 29.2 [29.5 | 29,7 [30.0 | 30,2 | 303 | 30.5 | 308 0.6 [24.6 27,9 | 283 | 28,4 [28.9 | 29,0 | 292 | 29.6 | 30.0 0.8 [22.9 26,7 [27,1 [27,3 [278 | 28,1 | 283 | 28,5 | 289 [217 25,9 | 26.1 [26.4 [27.2 | 27,3 [27.6 | 28.0 | 282 15 | 19.0 23,8 | 245 [24.8 [25.4 | 25.7 | 26,0 | 263 | 265 2_ [170 22,2 [22.6 | 23.2 | 241 | 244 | 24.7 | 25,0 | 25.3 25 (isa 20.9 [21,3 [21,9 [22,7 [23.1 | 23,5 [23.9 | 242 3 [39 19,8 [20.4 | 20,9 [21,7 [22,1 [22,5 | 22.8 [23,2 116 17.8 | 18.5 | 19.1 [20.0 [20.4 [20.8 [211 | 215 3_| 95 16.2 [17.0 | 17.7 [18.7 | 19.1 | 19.4 | 19.8 | 20.1 era |aets 15.0 | 15.8 [165 [17,3 [17.8 [182 [186 | 19.0 rele 13.8 [14.6 | 15,3 | 16.3 [168 | 17,2 [176 | 18,0 aisle 12,5 [13.6 [143 | 15.5 | 15.9 [164 | 168 | 17,2 108) : 3 [io7 | 117 [72.6 [13.9 [143 [147 [152 [15.6 128 |e - | = [90 Pio [12 F126 Tas. [13.6 Piao [143 asi - [| = | 80 [93 [ios Tins Fis Pia pins sf ee ee eee 21 - Sa a AT Dene ee eras |e (ee | ee tO [Hois 82 | 88 Observatie: Pe ct posibil se vor evita conditiile de exploatare de sub li 2161,0 Pro 08 06 5: eles! 1 2 3 Fig, 4.14 G Vs0 = Pem+ 6-V Vo = Pemt 3+ B. Rezistenta la rupere a elementelor zalelor lan{ului - pentru transmisii deschise - pentru transmisii inchise (4.55) Rezistenfa elementelor zalelor lantului se calculeaza atat la solicitare static, cat si la solicitare variabila (solicitare de oboseala). Soli siguranfa static cy, unde: Cn = Sp/ Fy 2 Caan at = area statica se exprima prin intermediul coeficientului de (4.56) * S, = sarcina static& minima de rupere a lantului este indicaté in tabel 4.19 pentru lantul ales : + F) = forta din ramura conducatoare s-a calculat cu relatia (4.47), Calculul de rezistenta la solicitarea variabila a lantului se exprimé prin coeficientul de siguranta ¢) si se determina in functie de sarcina statica de rupere, de forta din ramura conducatoare si de coeficientul de suprasarcin& c, (tabel 4.15), C. Rezistenta la soc (distrugerea prin spargere) a rolelor sau a bucselor Calculul de rezistent freevenjei angrendirii zalelor de lant cu d Valorile frecventei maxime admisib ate in tabel 4.23, respectiv tabel 4.24. In calculul frecventei ciocnirilor se cons in 2) S Mima ain socuri pe un parcurs complet al unei zale. 4 la soc a elementelor lantului const: rotilor de lant: 15x, isibile fe max adm $i ale turatiei maxime admisi Sema. (457) n limitarea turafiei roti mici de lant si a (4.58) (4.58") le 7) max SUN ler a avea loc patru Tabel 4.23 Freeventa maxima admisi Pasul lanjului_p [mm Tipul langutui m 5 10,057 ees el se30ps | seer ag ase arag 12.7 | 15.87 | 20 | 254 | 31.75 | 40 | 45 | sos Cu eclise dinfate 85 65 30 30 - = = Cu buese si cu buese sirole | 60 30 35 30 20 15 15 217vit Tabel 4.24 Turatia maxima admisibili a pinionului eae Pasul langului p [mm] Tipul lanqului dinti ai 12 15 19,05 25 30 35 40 45 50 mici, z) | 12,70 | 15,87 20 25,40 | 31,75 15 2300 1900 1350 1150 1000 | 800 | 750 | 650 | 600 Lant cu bucse 19 2400 | 2000 1450 1200 1050 | 850 | 800 | 700 | 650 si lant cu 23 2500 | 2100 1500 1250 1100 | 900 | 800 | 750 | 650 bucse gi role 27 2550 | 2150 1550 1300 1100 | 900 | 850 | 750 | 700. 30 2600 | 2200 1550 1300 1100 | 900 | 850 | 750 | 700 Pa ete | irs | 3300 | 2650 | 2900 | ied | G00 | dintate 4.3.3, Proiectarea rotilor de lant Materialul, forma si dimensiunile danturii rofilor de lant depind de bucge, cu role), de felul si marimea lanfului (simplu sau multiplu), de con: ul lanfului (cu botturi, cu le de exploatare (sarcina, itez8) gi de conditiile de montaj Tabel_ 4.25 Duritatea | Rezistenja B ; = Materiale Tratament trmic | Rockwell | In tachune | Recomandar de utilizar HRC [MPa] a ‘Cementat elit si revenit Roli conduelitoare eu numar mie OLC 10 co ag Adancimea stratului de de dingi (2: <30), o1eis i : a . le dinti (z; <30), la transmisiile comentare dupa rectificare cuvi i sarci oo P 1a viteze mati si sarcini medii 08... 1.2 mm, | OLC 35 Rofi conduse cu mumir mare de OL 4s Normatizat la duritatea de - 5,3. _| dingi z2 > 30, in condifii normale OLC 50 156... 196 HB. de Incru. ee Roli conduciitoare si conduse here Cali 40-50 8.0 10), Iucrind | Cait si revenit. -5 x 12 <40), luerdnd cu viteze ocso si (2.2 < 40), luerdind eu viteze gi sareini medii Clit gi revenit, 45-50 Rofi condueatoare pentru lanjuri 40.10 a 90 Cilit prin CIF 32-36 de precizie gi rezistenta sporita Clit pe adancimea de 3 mm = Rofi conducatoare si conduse, Fe-M320 la duritatea de : - luerind in conditii de uzare Fo- M260 " 280 ... 300 HB. abraziva (praf, umiditate) = ‘Roti conducatoare si conduse ale Textolit 7 - - transmisiilor cu viteze mari si puteri mici (= 4,5 kW). 218in tabelul 4.25 sunt indicate materialele pentru rotile de lant si cateva recomandari privind utilizarea acestora. Semifabricatele necesare realizarii rotilor de lant se execut’ prin forjare (matritare), turnare sau din elemente sudate, cu prelucrare mecanici ulterioara in functie de forma rofii, marimea diametrului de divizare si de seria de fabricatie (numérul de bucafi ce urmeaza a fi fabricate in cadrul unei comenzi) In fig. 4.15 sunt reprezentate unele exemple de roti de lant in executie normali, iar in fig. 4.16 exemple de forme de roti speciale (limitatoare de moment, amortizoare de oscilatii torsionale, lanturi pentru transportoare), ] | ee eee fd 4) Forme constructive recomandate pentru roti cu diametre de divizare mici | i B Z 4) Forme constructive recomandate pentru roti cu diametre de divizare medii gi mari Fig. 4.15 Geometria danturii rotilor de lant este definita atat in plan frontal, cat si in plan axial. Profilul i, precum si forma parametrilor geometrici, se pot defini astfel in cele doug plane. Forma si dimensiunile frontale ale danturii rotilor de lanj pentru lanfuri cu role si zale scurte STAS 5006-82 sunt prezentate in fig. 4.17 si tabel 4.26 Forma si dimensiunile axiale ale danturii rotilor de lant sunt prezentate in fig, 4.18 si tabel 4.27 dantut 219Fig, 4.16 Tabel 4.26 N Denumirea Simbol Formula de calcul Abateri limita 1 _| Pasul pe coarda P__| este egal cu pasul lanfului : 2_| Diametrul de divizare Da Da= p/sin( 180°/2) : an ao ee eee : lanqului 4 | Diametrul de fund D, D,=D,-4, h10 Denes =Di* 1,25p—d; : De Demin SDe S 2 | ee Dann = Da + fi -48\-a, | Dien x) © | Diametrul rolei-calibru a. dads 0.01 mm Lanne. par de dint (fig 4.17 a) M = Da + denomnat Abaterile | ee ag | Ean. impar de ding (ig 4.17) | limit ale 90° diametrului de M =DyCOS~—+denomnat | fund D, al roti Profil minim ~| Profil maxim | Raza de curbura a locagului R Ry max = 9,505¢, rolei ee Ri min 0,505 dy +0,069 3d, 90° 6, » 0 9 | Unghiul locasului rolei 3 140° 2% ee ee z Raza de curburd a flanculu Rina = 8° dh 10 | dintetui Re | Remn = 012d (@ + 2) (2-180) 107Tabel 4.27 Nr : Abateri ea Denumirea | Simbol Formula de calcul faa Felul lantului 127mm |p <12,7mm simplu 0,93 amin | B1= 0,95 amin 1 | Latimea dintelui By dubtu st) 50.91 am |B) 093 amy | 2! triplu multiply | By ~ 0,88 dn | By = 0,90 ann Br By=B; +e, pentru lanjuri duble 2 | Latimea danturii Bs By-By+2e, pentru lantuti triple hia B, BB) +G- Ye pentru lanfuri multiple 3_ | Tesirea dintelui = Olp... O.15p Raza de tesire een Remn Ronin =P Se recomanda ca valori nominale Raza efectiva de Re-0.2mm — pentru p< 9,525 5 |racordarelaobada | Ry | Ry-O3mm — pentru 9,525

44,45 a 6 ae Care Ds Ds= pag! * ~ 105 B juan ~ 2Rage = 1 . = distanfa dintre randurile de zale — tabel 4.19 Gn ~ distanta minima interioard dintre eclisele interioare ale lantului, tabel 4.19 by max ~ Kitimea maxima a ecliselor zalelor interioare — tabel 4.19) Fig. 4.17 Pentru celelalte tipuri de lant (in afara lanturilor cu role gi zale scurte STAS 5006-82), prezentate in tabel 4.17 trebuiesc consultate standardele corespunzatoare in vederea stabilirii geometriei respectivelor roti de lant. Tolerangele de pozitie ale danturii : bataia radial (7B,) si frontal (7B) ale danturii se determina fata de alezajul butucului rofii de lant si se trec pe desenul de executie al rotii de lant prezentat in anexa 4.2, conform STAS 5013/5-02. Valorile standardizate ale acestor tolerante sunt date in tabel 1.14, respectiv 1.13 21© Bataia radiala a cercului de fund: TB, = 8-10~-D, +0,08 [mm], fara a scidea sub 0,15 mm sau a depagi 0,76 mm; © Bataia frontala plana a dinfilor TB, =9-10%-D, +0,08 [mm], fa ins a scdea sub 0,25 mm sau a depasi 1,14 mm. 4.3.4. Montajul, reglarea si protectia transmisiilor prin lant Pozitia relativa a maginii de lucru sia masini motoare trebuie astfel aleasi incat ramura conducitoare si fie sus, aga cum se vede in fig. 4.19. Daca din motive exceptionale nu pot fi respectate pozitiile relative corecte, corespunzitoare unei funcfionari favorabile, atunci este absolut obligatorie utilizarea unor dispozitive de reglare fi ots OK. Ge} ae | RA 7Fig, 4.21 in cazul unui montaj corect se impune asigurarea paralelismului axelor arborilor transmisiilor sia coplaneitifii rotilor de lant. Distanfa dintre axe are in vedere realizarea unei sAgeti corespunzatoare, dati de greutatea lantului gi care trebuie si se incadreze in anumite limite. Dispozitivele de reglare au rolul de a intinde ramura condusa, de a regla marimea unghiurilor de Jantului, de a limita amplitudinile vibrafiilor care pot apdrea in timpul functionarii, ca urmare poligonale a lantului pe rotile de lant. Plasarea dispozitivelor de reglare si formele lor constructive sunt indicate in fig. 4.20 si fig. 4.21 in fig. 4.20 intinderea lanfului se realizeaz prin intermediul unei benzi de intindere sau saboti de intindere. Forfa de apasare a acestora poate fi objinuta printr-un element elastic sau printr-un sistem hidraulic, in fig. 4.21, intinderea lantului este realizata cu ajutorul rolelor presoare, care angreneaza la randul lor eu lanful Protectia transmisiilor cu lanturi se realizeaz cu ajutorul unei carcase simple sub forma de U, in cazul unor incarcari i turafii reduse si cu ajutorul unei carcase complet inchise, pentru incarcari si turati 23ridicate, Elementele principale ale transmisiei prin lant, precum si componentele carcasei, sunt prezentate in fig. 4.22 | - orificiu de observatie; 2 ~ orificiu de alimentare cu ulei; 3 ~deschideri laterale pentru reglarea distantei dintre axe: 4—bazin de ulei; 5 — indicator de nivel al uleiului; 6 —dop de golire, 7 ~ sistem de etansare; 8, 8° — arbori: 9 — streasind de dirijare ulei si de izolare fonic; 10 — flange de asamblare: 11 — elemente de asamblare a carcasei Fig. 4.22 4.4, PROIECTAREA UNEI TRANSMISII PRIN CURELE DINTATE SINCRONE Curelele dintate sincrone sunt utilizate in toate domeniile in care se impun: un sincronism de antrenare, absenta intretinerii (retensionare, lubrificatie) gi functionare silentioasa. Curelele cu pasul mai mic de 5 mm se folosese in micromecanicd (masini de scris, informatica, camere video, camere de proiectie, magnetofoane, aparate electrocasnice, elemente de automatizare etc.) Curelele cu pasul cuprins intre 5 si 14 mm sunt utilizate ca transmisii de putere, acolo unde lanturile prezinta probleme privind zgomotul si privind vitezele de lucru (» < 30 m/s). Aceste curele se folosesc la masini unelte, masini pentru industria lemnului, motoare eoliene, industria alimentara, aparatur’ electrocasnicd, industria textilé, motocultoare, motoare cu ardere intern’, care functioneaza la turati ridicate ete Curelele cu pasul mai mare de 14 mm se folosesc acolo unde sunt utilizate si transmisiile prin lant, uuneori inlocuindu-le in domenii de utilizare, unde se impune zgomot redus in functionare (de exemplu, pentru submarine nucleare), Dezvoltarea acestui tip de transmisii se datoreazai avantajelor pe care le au. ~ _raport de transmitere riguros constant (sincronism fn transmiterea vitezei de la 0 roata la alta); = capacitate portant mare, puteri de pana la 400 kW; ~ _viteze periferice mari de pana la 80 m/s; = zgomot redus in functionare; - intretinere ugoara; ~ forte de intindere relativ mici care conduc la ine&rciri mici ale lagirelor arborilor rofilor Curelele sincrone se pot realiza fie cu dantur& simpla dispusi la interior, fie cu dantura dubla cu dintii simetrici sau decalati (vezi tabel 4,28), Proiectarea unei transmisii prin curele dintate cuprinde 24~ dimensionarea curelei dinfate sincrone si stabilirea geometriei transmisiei prin curea; - proiectarea rotilor de curea si asigurarea conditiilor de montaj; ~ _ verificarea conditiilor de montaj corect. in calculul de proiectare al unei transmisii prin curele sincrone dinfate se considera a fi cunoscute: puterea de transmis, P [kW], turatiile rotilor conducdtoare m;, respectiv conduse 7), sau una dintre turatii gi raportul de transmitere jr., conditiile de lucru (dinamica privind funefionarea masinii motoare si masinii de lucru, evaluata printr-un factor de serviciu) si elementele privind gabaritul transmisiei (diametral maxim al rotilor dintate, distanta dintre axe care poate fi impusa sau se adopta constructiv) 4.4.1, Alegerea curelei dintate sincrone si dimensionarea transmi Geometria curelei dintate sincrone este standardizata prin norme internationale (ISO 5294). Curelele dintate sincrone actuale se executi in doua variante constructive: cu profil trapezoidal (ISO 5296) si profil curbiliniu HTB (normele firmei Kleber — Industrie). Cele mai utilizate sunt cele cu profil trapezoidal, iar cele mai performante tehnic sunt cele cu profil curbiliniu. Curele cu profil trapezoidal sunt primele lansate pe piata pentru aplicatii industriale si se intalnesc in sapte marimi: MXL, XXL, XL, L, H, XH, XXH, conform normei NF T 47-121, ISO / DIS 5296 cu pasul masurat in inci 2/25, 1/8, 1/5, 3/8, 1/2, 7/8, 5/4 si respectiv patru m&rimi: T 2,5, TS, T 10, T 20, conform DIN 7721 cu pasul masurat in mm: 2,5, 5, 10, 20, Profilul L este in egala masura utilizat pentru aplicatii automobilistice, dar nu este compatibil cu profilul L din aplicatiile industrial in tabelul 4.28 sunt prezentate elementele geometrice ale curelelor dintate sincrone cu profil trapezoidal (ISO / DIS 5296) iar in tabelul 4.29 elementele geomettice ale curelelor dinfate sincrone, cu profil curbiliniu HTD (normele firmei Kleber-Industrie) Dimensionarea curelei dinfate sincrone cuprinde alegerea profilului curelei, stabilirea geometriei transmisiei, determinarea lungimii si latimii curelei. 1, ltée) ro} 8 6 ‘ 1, (rot /min) 14000 2 tof 1425 5 10% 8 6 4 10% 2 et io" 7 pew) 083 P.(kW) oa (KW) a) Profil trapezoidal b) Profil curbiliniu Fig. 4.23‘Tabel 4.28 Codul Pasul curelet H | Hh | Be 1” r o | He de pas [inci] [mm]_| [mm] | [mm] | [mm] | [mm | [mm | 2%! | fmm] MXL 2/25 2,032 114 0,51 1,14 0,13 013 40 1,53 XXL 18 3,175 | 1,52 | 0,76 | 1,73 | 0,30 | 020 [50 _| 2,03 XL Vs 5,080, 2.30 1,27 257 0,38 0,38 50, 3,05 ie 3/8 9,525 | 3,60 | 1,91 | 465 [051 | 051 | 40 | 458 H V2 12,700 4,30 2,29 1,02 1,02 40 5,95 XH 7/8 22,295 | 11,20 | 6,35 119 [1,57 | 40_| 15,49 XXH_ 5/4 31,750 15,70 | 9,53 1,52 22 40 22,11 Dantura simpla Dantura dubla si dinti simetrici Dantura dublé si dinti decatati ‘Tabel 4.29 Pasul curelel p a Hi, [mm] {mm} [mm] _ = 2,40 1,20 5 3,80 2,10 8 5,60 3,40 a 14 10,00 6,10 226Alegerea profilului (tipodimensionea curelei) se face pe baza unor nomograme in functie de puterea de calcul (puterea de transmis corectati), P. [kW], si de turatia rofii mici de curea n) [rovmin] Astfel, in fig.4.23 a) se prezinti nomograma pentru alegerea curelelelor sincrone, avand_profilul trapezoidal iar in fig.4.23 b) nomograma pentru alegerea curelelelor sincrone cu profil curbiliniu, Din nomograma se stabileste codul (simbolul) de pas al curelei Puterea de calcul — puterea de transmis corectati P, — se determina pe baza puterii de transmis P sia unui coeficient de fiunctionare (serviciu) ey, care e regimul de lucru P. =P (4.59) Coeficientul cy se poate aprecia in functie de tipul masini motoare si de tipul masini de lucru, utilizandu-se tabelul 4.9, in care sunt prezentate datele referitoare la transmisiile prin curele trapezoidale. Dupi alegerea codului (simbolului) de pas al curelei, din tabelele 4.28, sau 4.29, se aleg dimensiunile corespunz&toare ale curelei dintate cu profil trapezoidal, respectiv profil curbiliniu Alegerea numarului de dinfi ai rotii mici zy se adopt in conditiile asigurarii unui gabarit_minim al transmisiei, existentei unui num&r mare de dinti aflafi in contact direct cu cureaua (minim 6 dinti), pentru obfinerea unei durabilitati ridicate si asigurarea unei viteze sub maxima admisa Funofie de aceste dout criterii, in tabelul 4.30 se indicd numarul minim de dinti ai rotii miei z), diametrul nominal minim al rofii de curea (diametrul de divizare) Dj; si viteza maxima de utilizare a curelei. Data =P 212/ 4.60) v= D,.n,/ (60-1000) (461) Tabel 4.30 Codul(simbolul) de Profil trapezoidal” Profil curbiliniu HTD | pas a XL L H XH XXH_| 3mm_| 6mm | 8mm 14mm_ Nene ae | ig 12 | 16 18 22 Oe | ide | 22, 28 dinti dl Diametrul de divizare minim, 16,17 | 36,38 | 64,68 | 127,34 | 222,34] 9,55 | 22,28 | 56,02 | 124,78 imm| al Viteza maxima : admisa [m/s] 50 50 50 40 ae 60 60 55 45 ¥ Valorile pentru profilele XXL_si MXL_nu sunt comunicate de firmele producatoare. Numirul de dinti ai roti conduse z se determina pe baza raportului de transmitere: 22> ne 21 = (m/z) 21 (4.62) Diametrul de divizare al rofii conduse D,2, se determina cu ajutorul relatiei (4.60), Se verifica dact Dz se incadreaza in gabaritul maximal, atunci cand acesta este impus. Daci nu se incadreazi, atunci se vor modifica z; si z2 siimplicit Day si Dao Lungimea orientativa a curelei Z.* se determina cu relatia (4.63) ‘coy P 2 +2, +2,)4 7! ate 4A 2 unde A*,2 reprezinté distanta dintre axe orientativa care, daci nu este impusé din alte considerente, se recomanda la valori cuprinse intre (0,7..2) © (Da; + Daz) Numarul de dinti ai curelei z- se adopti la o valoare intreagi (z= [ z*.]) si trebuie si indeplineasca conditia din tabel 4.30, respectiv tabel 4.31 2= Lp (464) Cu valoarea intreaga a numarului de dinti z-, se calculeazd lungimea curelei 1 = z.p Rezolvand ecuatia de gradul Il, data de relatia (4.65), se recalculeaza distanta dintre axe A)», care acum este definitiva. (4.63) 27ajay] Ble, +2,)| Pa 46s) 2 te Tabel 4.31 on Numérul de dinti recomandat pentru curea curelei XL 30, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 75, 80, 85, 90, 95, 100, 10S, 110, 115, 120, 125, 130. me 33, 40, 50, 56, 60, 64, 68, 72, 76, 80, 86, 92, 98, 104, 112, 120, 128, 136, 144, co H 48, 54, 60, 66, 72, 78, 84, 90, 96, 102, 108, 114, 120, 126, 132, 140, 150, 160, 170, 180, 200, 220, 250, 280,340 - XH 58, 64, 72, 80, 88, 96, 112, 128, 144, 160, 176, 200 = XXH. 56, 64, 72, 80, 96, 112, 128, 144 Determinarea numérului de dinti ai pinionului, aflati in contact cu dintii rotii de curea (zona de infagurare pe roata mic’) zp, Pz, 207 Ajp 15 z ) (4.66) in care [x] este partea intreagi a numarului x (zp , obfinut cu relatia (4.66) se rotunjeste in minus la valoare intreaga). Se recomanda ca numarul de dinfi aflati in contact s& indeplineasc& conditia z»> 6, dar se admite si =9<6,, determinandu-se in acest ultim caz un factor de corectie k= Puterea transmisibila a curelei dintate sincrone Py se determina pentru o curea care are litimea bo, ale carei valori sunt indicate in tabel 4.32 Normele franceze NF 47-021 si ISO 5295 definesc puterea transmisibilé Pp ca puterea unei curele dintate sincrone, determinata in condifii geometrice date si pentru o durata de lucru (durabilitate) impusa. Aceste norme se aplicd pentru curelele dintate cu profil trapezoidal, avand simbolul de pas XL, L, H, XH, XXH si cu o aproximatie suficient de buna pentru curelele dinfate cu profilul dintilor curbiliniu HTD (marimea 3 mm, 5 mm, 8 mm, 14 mm). Puterea transmisibila pentru o curea cu latimea de bazi by (Ps) si numérul minim de dingi din zona de infaigurare zp >6 se determina cu relatia (4,67) my s 1000 ice in care: © Fa = fora maxima admisibita din cureaua, avand latimea de bazi bo; © M ~ masa curelei pe unitatea de lungime a curelei; * v ~ viteza curelei; © valorile marimilor /,, m si bo sunt specificate in tabel 4.32 (dupa documentatia Kleber- Industrie). Tabel 4.32 Codul Profil trapezoidal” Profil curbiliniu HTD ae xe | cv | a | xa | xxH| 3mm] smm | 8mm | 14mm | Fa(N] 55__| 250 _| 2100 | 4100 | 6400 | 50 130 850, 2400 | m [kg/m] | 0,021 | 0,075 | 0,330 | 1,200 [ 2,100 | 0,018 | 0,040 | 0,125 | 0395 bo [mm] | 9.5 | 25.4 | 762 | 1016[1270[ 60 | 90 | 200 | 400 1 Valorile pentru profilele XXL si MXL nu sunt communicate. 208Puterea transmisibilé pentru o curea cu latimea b diferita de litimea de referinja Bo, data in tabel 4.32, si cu un numar de dinti aflati in contact cu pinionul zy < 6 este: P ={ key F,- a 2 (4.68) l 4, ) 1000 unde: * keg ~ factorul de corectie al numarului de dingi ai rofii mici aflati in contact cu dintii curelei Keg~1-0,2(6-zg) pentruzg< 6 keg=1 pentru zs > 6; * ks ~ factorul de corectie al latimi curelei fine seama de uniformitatea incarcarii pe litimea danturii A ayn Calculul latimii curelei 5 se determin mai intai cu oarecare aproximatie, in functie de puterea de calcul P. side puterea Po , calculati cu relatia (4,67). Latimea curelei bse stabileste orientativ cu relatia (4.69) \ne ) Latimea b obtinut& din (4.69) se rotunjeste la valoarea nominala cea mai apropiata. Unele firme producitoare de curele dinfate recomanda ca litimea curelei s& fie exprimata in inci, rezultind astfel multipli, respectiv submultipli ai acestei unitati de masura, Pentru curelele cu profilul danturii trapezoidal se adopti urmatoarele lafimi de curea exprimaté in inci: 1/4, 3/8, 1/2, 3/4, 1, 3/2, 2,3, 4 in tabel 4.33 sunt recomandate litimile de curea sincrone cu profilul dintilor trapezoidal. (4.69) Tabel 4.33 Simbolul | Lafimea recomandata a curelei dinate sincrone curelei oa acing) ae L 2 ears: H Asn Ose | XH 2, 3. 4+ XXH 4, 3, Passa Pentru cureaua dinfatd, sincrond cu profilul danturii curbiliniu, latimea curelei se adopt la valoarea cea mai apropiata, indicata de constructorul de curele dinfate sinerone cu profilul danturii curbiliniu (HTD). Cu litimea danturii astfel determinata se calculeazd puterea capabild transmis P,, care se determind cu ajutorul relatiei (4.68) si care trebuie si fie mai mare sau egal& cu puterea de calcul P,. 4.4.2. Proiectarea rotilor de curea dintati Roata de curea are dintii dispusi echidistant pe periferie (fig.4.24) si poate avea sau nu, flanse laterale care si permit ghidarea curelei si, totodatd, si evite aruncarea lateral a curelei de pe roat’. De regula, una din roti trebuie sa aibé flange laterale, pe cand pentru cealalt& nu sunt obligatorii aceste flanse. Rotile de curea pot fi confectionate din font sau ofel. Materialele plastice sau aliajele de aluminiu pot fi utilizate numai acolo unde transmisia prin curea are rol cinematic gi nu se transmit puteri mari Roata de curea de latime data (fig. 4.24 ) este definita prin ~ pasul de baz echivalent al curelei respective p ; ~ numarul de dinti z ai royii 29Tabel 4.34 Codul | Numarul de | p{mm) | ge | ial ov rolmm) | 1: [mm] 2p de pas | dintiaicurelei_ | +0,003 | 40,12 o i +0,03 | +003 | [mm] 1010 3175_[ 25 | 084 | 096 | 03 0,28 | 0,508 XL _z>10 5,08 25 14 1,27 0.61 0,61 0,508 | L z>10 9,525 20 2,13 31 0,86 0,53, 0,762 M419 1,42 of XH z>18 22,225 20 6,88 759 2,01 1,93 2,794 XXH z>18 31,75 _| 20 [| 10,29 | 11,61 | 2,69 | 2,82 | 3,048 oL® oul = 1 hel | nN ae oo Tabel_4.35 Codul | Pslmm] | 6? hy ty aa 1 2d, de pas | + 0,003 | +1,5 [mm] [mm] | [mm] [mm] [mm] MXL | 2,032 [20 0,69 005 0,84 707 0.25 0.137" 0,508 | XXL | 3,175 | 25 0,84 005 on = 0,35 0,3 0,508 eles | S08 a) a25) 1,65 008 Lode 0,41 0,64" 0,508 Te | 952521) 220) 2,67 0.10 3,05 = 119 el lies 0,762 H 120720 3,05 013 4,19 205 1,60 1,6 1372_| XH_| 22,225 | 20 7,14 943 7,09 #08 1,98 230s 2,794 XXH | 31,75 | 20 10,31 os, 12 ice 3,96 a18h ee 3,048 | 20 230Fig, 4.24 - diametrul de divizare Dy care corespunde diametrului unui cilindru fictiv (cilindrul de divizare), coaxial cu cureaua si care ajuti la definirea cotelor dintilor rotii si a pasului ca atare; primitiva a curelei se giseste pe acest cilindru de divizare; Da=2zp/x (4.70) - diametrul exterior D. sau diametrul de varf al dintelui; De = Dy~ 2dp 71) unde d, reprezint& grosimea fata de linia primitiva a curelei si este data in tabel 4.34, respectiv 4.35. ~ inalfimea dintelui rofii Az se adopt din tabel 4.34, respectiv 4.35; ~ razele de curbura ale capului si respectiv piciorului dintelui_r; si 7» sunt recomandate in tabel 4.34, ~ coarda golului dintelui f, masurati la piciorul acestuia are valorile recomandate in tabel 4.34 pentru fiecare tip de curea; ~ unghiul la varf al golului dintelui 2¢ se adopta la valori recomandate in tabel 4.35 Tabel 4.36 Codul de pas MXL XXL. XL L H XH XXH Biin tabel 4.35 sunt date numai cotele rotilor pentru curele dinfate cu profil. trapezoidal (conform normelor ISO). Cotele pentru curele cu profilul danturii curbiliniu sunt definite de citre fiecare fabricant de curele dintate de acest tip. Cremaliera de referint& pentru realizarea flancurilor rotilor de curea este prezentata in tabel 4.34 (dimensiuni si toleranje ISO/DIS 5294), Dimensiunile gi toleranfele pentru o roat& cu dinti cu flancuri drepte sunt prezentate in tabel 4.35 (ISO/DIS 5294), Dimensiunile flangelor laterale, precum si forma constructiva a acestora, sunt prezentate in tabel 4.35, A. Tolerantele rofilor de curea Tolerantele rofilor de curea se definesc prin tolerantele legate de pasul danturii si prin tolerantele legate de diametrul exterior al rofii dinfate (tabel 4.37). Tolerantele pasului se evalueaza pentru doi dinti adiacenfi si pentru dinfii cumulati pe un arc de 90° sau pentru numérul par de dinfi, imediat inferior (ISO/DIS 5294). Aceasta toleranti se aplici unei distanje masurata intre dou puncte omoloage ale flancului drept sau sting Tabel_4.37 Diametrul exterior al rofii | —Tolerantele pasului_[mm] Tolerantele De [mm] intre doi dinfi | cumulat pe dinjii | diametrului = adiacenti__|_unui arc de 90” [mm] De < 25,4 0,03 0,05 . oe 25,4 < D. <50,8 0,03 0,08 - - r 50,8 < De <101,6 0,03 ol 1 101,6 < D, $1778 0,03 0,13 “oe 1778 < D, <304,8 0,03 15 . or 304,8 < D. < 508 0,03 | ols + re 508 < D. < 762 0,03 02 +02 162 < De $1016 0,03 02 . 2s > 1016 0,03, 02 +035 Toleranfele diametrului exterior al danturii rofii dintate sunt date in tabel 4.37, conform normelor (ISO/DIS 5294) Toleranjele de la paralelism al dintilor nu trebuie s& depageasc& valoarea maxima de 0,001 mm la 1 mm de litime a rofii. Toleranfele de la conicitatea rofii trebuie s fie de maximum 0,001 mm pentru 1 mm de latime de roata Pentru o functionare corecti a transmisiei trebuiesc respectate urmatoarele conditii ~ cel putin o roata de curea (ca regula generala, roata mic&) trebuie s& fie flancata lateral cu scopul ghidarii curelei; 232~ ambele rofi de curea se recomanda a fi flancate lateral, daci distanfa dintre axe este de 8 ori mai mare decat diametrul rofii mici; ~ ambele roti de curea trebuiese flancate lateral, dac& arborii nu sunt riguros orizontali; - se recomanda ca rofile s& aiba cel putin 6 dinti in contact cu cureaua Dispozitivele de intindere, care se pot afla pe partea danturati sau pe partea opusa dintilor curelei, nu sunt niciodat& recomandate. Ele pot fi utilizate in cazuri extreme, cnd nu exist& un alt sistem pentru tensionarea curelei, Aceasta roata de tensionare a curelei se recomanda a fi plasata numai pe ramura condusa (pasiva) a curelei si trebuie si aiba diametrul minim egal cu diametrul rofii mici, pentru a nu reduce accentuat durabilitatea curelei Tensionarea inifiald maxima a curelei Pentru o curea de litime 5, care functioneazi la viteza v, forja de intindere inifiald va fi 4 Valoarea forfei admisibile F, si a masei_m pe unitatea de lungime a curelei, pentru o curea cu latimea de bazd bp, se adopti din tabel 4,32, functie de simbolul (codul) de pas al curelei Controlul tensionarii corecte se face pe baza masurarii forfei necesare incovoierit curelei (fig.4.26) cu o sigeaté f, proportional cu lungimea ramurii libere a curelei, aflata intre punctele de contact cu cele doua roti 1, Forfa de incovoiere a curelei se aplici la jumitatea acestei lungimi. Se considera o intindere corecta a curelei, daci f= 1,/60 (4.72) ene F, = 4Fy b= 4.73 ae @n) faa a2 Li | ~ Fig.4.26 Cureaua este subtensionata, daci forta de control (necesara tensionatii. cu s inferioara valorii de 0,85 F, si supratensionat& daci forta de control este mai mare decat 1,15 F, Observatie: Misurarea fortei de control se face dupa ce au fost efeectuate cel putin cinci rotatii ale curelei, pentru a se putea pozitiona corect dintii acesteia, in raport cu rotile. Forta de apisare se exercita intotdeauna pe ramura condusi (pasiva) Reactiunea care actioneazi asupra arborilor rotilor de curea, data de forta statica de intindere a curelei, este igeata f~ L,/ 60 ) este Ro = 2Fosin (By /2) (4.74) in care A; este unghiul de inf’surare al curelei pe roata mica: Bi= n-7 = 180°- 7° (4.75) Day-Dy cu 1° = 2aresin 2 A (4.76) 233Anexa 4.1 Puterea transmis deo curea Py* [kW] pentru curea clasicS profil Y, Z, A cu i> 2 Tabel_ 4.1.1 25 ory Bo |) Prony ¥ On a3 "27/2 | +1 : [et o2 a d eet ean a yi ee ° 500 600 1000 1400 1800 2200 25 - 2 low | pproaf Z 2 : = i222 je e a a | a pe eet ao eee ‘ Laer os Ls 7 ae ae ee ° 2006001000 —“thog- 7800 2200 2600 3000 6 8 7 as: 4 apt 4O 7 if oe 2 ot bobeol ft 200 600 1900 1600 S300 2200 2600 9000 24Anexa 4.1 (continuare) Puterea transmisi deo curea P,* [kW] pentru curea clasick profil B, C, D,E, eu iz > 2 Peale] Wud 125, i Profil B 1 KP | a fofmal a "200 8001000 —Teaa Yao 3000-9600 yo (200 600 1000 ~——~‘1400 1800 0 al 0 200 400 600 G00 1000 1200 0 200 400 600 600 1000 Observatie: Daci i) < 2, puterea transmisa de 0 curea se calculeaza cu relatiile din tabel 4.1.1 235Anexa 4.1 (continuare) Puterea transmisi deo curea Py * [kW] pentru curea ingusti profil SPZ, SPA, cu ij2 > 2 50. 7 BUKW] ae 49 35 Profil SPZ seca ole 00 400 600 B00 1000 1200 1200 1600 1800 2000 2200 2hap 2600 2600 7 een) dl Ly | erred | 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 2500 2800 Daca ij; < 2, puterea transmisa de o curea se calculeazi cu relatiile din tabel 4.1.1 236Anexa 4.1 (continuare) Puterea transmisi de o curea Pp* [kW] pentru curea ingusti profil SPB, SPC, 16x 15 cu iy2 > 2 le led Wp 14) ¥ 12) 10 | I : a 4 (ZZ 7, cod ° a9 400 600 B00 1000 1200 1600 1600 1800 2009 2200 2100 2600 2300 =]s S18 8 p48 ‘9 18 aS g fale a | |g S/S )8 mal _ 8 1S ls aS &| 8 eS) SI8 i = i ls 8 2 8 8 g 8 s 8 8 8 oe 8 2 \ 8 |_ls 8 M_| § SN 88 Observatie: Dacd i) < 2 , puterea transmis de o curea se calculeaz cu relajiile din tabel 4.1.1 237‘Anexa 4.2 pz09uas6uo 3409 92 1njO7 OF 1] eu 9% VPDO7}, on @ wo nN y le 99-052 A Ee nos ze - 9005 Svis }u09 L a supa i JuoyndBxs B09 Bp] 8 a ribesid anBUBIg BIBS TEA RPS iS iS is Sud Ta SIOzAP BP _TASUOT S = 3 oo Tnyup 7o swnIWBun jns04| is is99eel| Dios Bisad Daun|suawig| fg na ob. ie os ng09 o RUD 191030005 9 a SO'6L ‘opso0a 8d_jnsog veo oz LC Tui 8p nownn v |seod 4} - ya 4001 ( 0910") OLYOEL® 2385. PROIECTAREA ARBORILOR SI A ORGANELOR DE REZEMARE 5.1. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR $I ALEGEREA CAPETELOR DE ARBORI Arborii sunt solicitafi la torsiune (prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o roata la alta, sau de la 0 roati la o semicupla de cuplaj) $i incovoiere, ca urmare a forfelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar. Materialele recomandate in constructia arborilor sunt: ofelurile carbon de uz general OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2-80, ofeluri carbon de calitate OLC 25, OLC 35, OLC 45 STAS 880-80, ofelurile aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13 CrNi 30, 15 Cr 08, 18 Mo Cr 10 STAS 791-88. De obicei, in cazul pinioanelor arborii se confectioneazi din acelasi material cu acestea, pinionul fiind dintr-o bucatd cu arborele. intr-o astfel de situafie, materialul arborelui este impus implicit de cel folosit pentru angrenaj in faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate, intrucat nu se cunoaste ia fortelor faa de reazeme si nici valorile acestora. {ntr-o astfel de situatie, predimensionarea arborilor se face la torsiune, singurul element cunoscut fiind momentul de torsiune M,. In acest caz, se admit valori reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune, r ,, ~ 15...30 MPa, ca urmare a faptului c& arborele este solicitat si la incovoiere d= 416M, /2-t,, (1) Capetele de arbori ce fac legatura intre diferitele parji ale transmisiei mecanice sau intre transmisie si motorul de actionare, respectiv masina de lucru, sunt standardizate, conform STAS 8724/3-74 in anexa 5.1 este dat un extras din acest standard, privind capetele de arbori. Alegerea lor se va face in functie de momentul de torsiune de calcul, capabil si-| transmit arborele. Pentru alegerea capetelor de arbori, trebuie analizata schema cinematica a transmisiei (vezi cap.1). Odata ales diametrul capatului de arbore, se stabilesc tolerantele, clasa de precizie a diametrului acestuia, precum si lungimea capatului de arbore, in cea ce priveste lungimea captului de arbore, aceasta poate fi aleasa serie scurta (recomandat& din considerent de economie de material) sau serie lung. Motoarele electrice au capetele de arbori serie lung, ca dealtfel si capetele de arbori ale majoritafii reductoarelor de turatie de uz general 5.2. ALEGEREA RULMENTILOR, STABILIREA PRELIMINARA A FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORILOR Avantajele lagirelor cu rostogolire (pret de fabricatie scizut, pierderi prin frecare reduse, randament ridicat, ungere simpla, gabarit axial mai mic etc.) fac ca acestea s& fie frecvent utilizate in constructia reductoarelor de turatie si, in general, in constructia de masini Alegerea tipului de rulment constituie o problema complex pentru proiectant. El trebuie s& ia in considerare unele criterii, cum sunt ~ directia si marimea sarci 239~ turafia de functionare, - _ mrimea deformaiilor unghiulare, - preluarea dilatarilor axiale ale arborilor, - posibilitatea de montare si demontare cat mai usoara ~ _ spatiul disponibil pentru montaj, ~ clasa de utilizare a rulmentilor (conform STAS 5115-85, se prefera cu precidere sa se aleaga rulmenti din clasa de utilizare 1, care se fabrica in mod curent), - modul de realizare a ungerii rulmengilor. in functie de directia fortelor introduse de angrenaje, de elementele flexibile si articulate, fai de axa de rotatie a arborelui, se aleg rulmentii ca tip si anume: = _cfind pe arbore actioneazi numai forte radiale (introduse de obicei de angrenaje cilindrice cu dinti drepti, de curele late sau trapezoidale, de lanturi, de curele dinate) se recomanda alegerea rulmentilor radiali cu bile sau cu role cilindrice; - cand pe arbore actioneaza forte radiale mari si forte axiale mici (introduse de angrenaje cilindrice cu dinti inclinati), se recomand rulmenti radiali cu bile cu cale de rulare adanc& sau rulmenti radiali axiali cu bile pe un rand; - _cdind pe arbore actioneazi forte radiale gi axiale mari (introduse de angrenaje cilindrice ou dinti inclinati cu dantura durificata, de angrenaje conice si melcate) se recomanda rulmenti radiali - axiali cu role conice sau rulmeni oscilanti cu role butoi; ~ dack turatia arborelui este relativ scdzuta (arbore de iesire al reductorului), pot fi utilizayi rulmenti radiali cu bile, seria 6200, in tabelul 5.1 se face o compare a caracteristicilor functionale ale principalelor tipuri de rulmenti Tabel 5.1 Factorii caracteristici funefionalt ‘Compensarea | Rezistenta TTipul rulmentului Capacitatea de ncircare | rusaig | ore | Remsen radial | axial | combinatl de aliniere | de rasturnare Radial cu bile pe un rand cu cale de rulare adéincé : e = = : : Radial-axial cu bile pe unrind | _B__| FB | FB FB N N Radial - axial cu bile pe dou | pp : : - rinduri Radial - oscilant cu bile FB_|_N B 3 TB N Axial cu bile FB_ | _FB N s S N Radial cu role eilindrice FB_|_N N B S N Radial cu ace FB N N Ss N FB Radial - axial cu role conice | FB |S. FB B S N Radial - oscilant cu role butoi_| FB |S S S FB N. FB - foarte bun’ B— bunt ‘S~ satisficatoare No nesatisitedtoare Ca mirime, rulmentul se alege in functie de diametrul fusului da, si de conditiile functionale (de incdrcare , de turatia arborelui) pe care se monteaz. Diametrul fusului se alege constructiv in functie de diametrul capatului de arbore day si trebuie si fie divizibil la cinci, cu valoarea exprimaté in mm. pus = deg + 8.5 mm = 5°X 62) 240unde X este un numér natural Pentru arborii intermediari diametrul fusului ds, se determina constructiv in functie de diametrul d al arborelui predimensionat la torsiune cu valoarea tensiunii admisibile la torsiune r,, = 20...30N / mm? py = d~ (3...5)mm = 5° X (5.3) Desi rulmentii necesari rezemarii arborilor uné mecanice mu sunt solicitati la aceeasi sarcina (reactiunile nu sunt de regul egale), se recomand& din considerent de interschimbabilitate de cele mai multe ori alegerea aceluiasi rulment ca tip si marime pentru cele dou reazeme. Se recomanda alegerea rulmentilor din clasa 1 de utilizare gi seria de litimi 2 sau 3, intrucdt in etapa de verificare a rulmentilor se poate trece la seria 1 sau 4, in functie de durabilitatea ceruta, fir a face modificari importante in desenul de ansamblu. in anexele 5.3....5.6 sunt indicate caracteristicile principale ale rulmentilor radiali cu bile, pe un rind cu cale de rulare adancé, radial - axial cu bile pe un rand, radali cu role cilindrice, respectiv radiali - axiali cu role conice. in aceste anexe este prezentat si modul de reprezentare grafic a rulmengilor, conform STAS 8953-71 A. Montajul rulmentilor radiali si radiali ~ axiali Solufia de montaj a rulmentilor pe arbori trebuie s& permita preluarea sarcinilor radiale si axiale, precum si reglajul pozitiei lor fata de carcasa Existd trei variante constructive de montaj a rulmentilor pe arbore si in carcasd, Rulmentii radiali cu bile ce preiau numai sarcini radiale se pot monta ”flotant”” pe arbore. Se fixeaza axial numai pe o singura parte inelele interioare ale rulmengilor, daca rulmentul din A se fixeaz pe partea oe Salt de diametru gi raza de racordare ‘Tabel 5.3 d{mm) J] 10.15 T 15.40 [40.80 T80....120 R [mm] 1 15 2 25 ¢ [mm] 15 2 3 4 Montaj roata, respectiv rulment Tabel 5.4 71 nominal Dimensiunea degajarii [mm] 4 [mm] ‘hg [mm] ra [mm] 15 2 0,2 13 4 . 7 E “8 2 24 0,3) 15. ath & 25 3,2 0,4 : ded 8 3 4 05 25 a= 35 4 05 25 § 4 47 05 3 @ 5 5 59 05 4 5 6 6.8 0.6 3 ee 8 8.6 0.6 6 Degajari la arbori si carcase, in cazul rectifi B. Stabi Pentru determinarea reactiunilor si pentru construirea diagramei de momente este necesara cunoasterea distantei dintre reazeme, precum si pozitia rotilor dinate, a rotilor de curea, de lant, a cuplajelor fata de reazeme. in cazul reductoarelor cilindrice intr-o treapti (fig.5.1), distanfa dintre reazeme se recomanda la valori de 2fe Ly +2x+B46...J2mm (64) unde: + Ly litimea butucului rotii dintate care poate fi egal cu latimea danturii rofii dinfate pentru roti late sau Ly = (0.8.....1.5) dos x =8.....15 mm_- luftul dintre butucul roilor dintate si peretele interior al carcasei reductorului; © d,- diametrul arborelui in sectiune de montaj a roti; © B~Latimea rulmentului radial Observat Distanfa dintre reazeme poate fi masurata pe desenul de ansamblu al reductorului (vezi anexa 3.11, respectiv 3.13) Distanta dintre reactiuni se considera ca find distanta masuraté intre n pentru rulmenti radiali, Pentru rulmenti radiali — axiali, reactiunile se consid loacele celor doi rulmenti, c& actioneaza in centrele de in anexele 5.4, respectiv 5.6in cazul reductoarelor conice intr-o treapti (fig. 5.2), distanta dintre reazemele arborelui pinion (pentru rulmentii radiali ~ axiali), se masoard intre centrele de presiune ale rulmentilor, date de cota a (vezi anexele 5.4 sau 5.6). Reactiunile se consider ci actioneaza in centrele de presiune. Distanta dintre rulmenti, precum si distanfa de la mijlocul pinionului pana la rulmentul din vecinatatea lui se adopta constructiv, conform anexei 2.24-1, Pentru arborele condus, avand roata dinfati montat& intre reazeme, distanta dintre reazeme se considera ca fiind distanta dintre centrele de presiune ale rulmentilor radiali — axiali, respectiv distanta dintre centrele de simetrie ale rulmengilor radiali. Aceste distante, precum si poziia roti conice 2) se stabilese din desenul de ansamblu (vezi anexa 3.16, respectiv 3.18). De menfionat c& axa pinionului trebuie si constituie axa de simetrie pentru pozitia rulmentilor de pe arborele condus in cazul reductorului melcat (5.3), pentru arborele melcului se recomanda lagaruirea cu ajutorul rulmentilor radiali ~ axiali, Acestia trebuiesc montati in “X” si cat mai apropiati de mele. De asemenea, diametrul exterior al rulmentului D trebuie si fie mai mare decat diametrul de cap al danturii melcului d.:, Pentru a se putea monta axial in carcasi arborele melcului. Solufiile de montaj sunt prezentate in anexele 3.19, 3.20 gi respectiv 3.21. Pe arborele rotii melcate se pot monta rulmenfi radiali, respectiv rulmenti radiali ~ axiali, Roata melcati este montata intotdeauna simetrica fata de reazeme. Distanta dintre reazeme se poate determina cu relatia (5.4). La montaj se are in vedere din considerent functional ca planul de simetrie al rotii meleate si cuprinda axa de rotatie a melcului, Din acest considerent arborele rofii meleate se executl fara umar lateral Fig. 5.3 Pentru reductoarele in doui sau mai multe trepte de reducere (fig, 5.4) se stabileste in mod similar distanta dintre reazeme , considerdnd distanta dintre dous roti dintate vecine pe acelasi arbore x 10....15 mm. in figurile 5.4.2) si $.4.b) se observa amplasarea rofilor dintate pe arbore si pozitia acestora fat de reazeme pentru arborele intermediar al unui reductor in doua trepte cilindrice, respectiv conico- 24cilindric (valorile layimii W se stabilesc in functie de lajimea A a carcasei reductorului in zona de montaj al rulmenfilor. in anexa 3,3-1 se dau recomandari privind lafimea carcasei reductorului (W = A +1...2 mm). Distantele dintre reazeme se recomanda a fi masurate pe desenul de ansamblu al reductorului b) Fig. 5.4 24sea Flaors]a as) 7 [aon 928 040 030 K6 ia = dea + (5...10) mom dy = dy, + (3...6) mm 4) dy ~ do + (S...10) mm Se recomanda ca R) = R2= R; = Ry Razele de racordare sunt standardizate prin STAS 75-80 si se aleg in functie de dimensiunile de montaj al rulmentilor Fig. 5.5 246in functie de organele de masini ce se monteaz pe arbore (rulmenti, roti dintate, rofi de curea, roti de lant, cuplaje), se stabileste forma constructiva a arborelui, asa cum se observa in fig. 5.5. Tronsoanele arborelui care au diverse valori ale diametrelor sunt impuse de un montaj cat mai usor Rugozititile suprafefelor de montaj ale arborilor si alejazelor carcaselor pentru rulmentii radiali si radiali - axiali cu alezaj cilindric, precum si rugozitatile arborelui in zona de montare a rotilor dintate, rotilor de curea, lant si a cuplajelor sunt indicate in tabel 5.5 Tabel_ 5.5 oo. Clasa de precizie [ieee eiliale s aaa jametral interior [mm] _| d<80 d>s80 PO ( normally 0,80 1,60 arborelui Po i PS (tolerante stranse) 0.40 0,80 4 (tolerange foarte stranse) 0.20 0.40 alezajului carcasei EO oe 1,60 P6, PS, P4 0,40 0,80 Te{elor frontale gi umerilor | PO 1,60 1,60 arborilor si carcaselor P6, PS, P4 0,80 1,60 — tok dnt: rH de ares de oe ant, cuplaje 5.3. ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR ARBORE - BUTUC Asamblarea rotilor dintate a rotilor de curea si de lan pe arborii transmisiei mecanice se realizeazi de regula prin intermediul penelor paralele, al canelurilor sau al strangerii proprii (asamblari presate). Se pot folosi, de asemenea, pentru capete de arbori asamblarea pe con, la care, pentru siguranlZ, se utilizeaza pana disc. Daca diametrul de picior dy al rotilor dinfate este relativ mic d, <(1,4...1,5) dy (dy ~ diametrul arborelui in sectiunea de montare a rotii dinate), atunci roata dinfata respectiva se execut dintr-o bucata cu arborele, eliminandu-se astfel asamblarea arbore ~ butuc Geometria penelor si canelurilor este standardizata si se alege in functie de diametrul arborelui din sectiunea de montaj side litimea butucului rotii dintate, de curea sau de lant ce se monteaza pe arborele respectiv, Cele mai utilizate elemente de asamblare arbore - butuc, in transmisiile mecanice, sunt penele paralele. in anexa 5.11 se indict un extras din STAS 1004-81, specificand geometria penelor paralele, precum si tolerantele acestora si a canalelor executate in arbore, respectiv in butue Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui dy si de litimea butucului Ls, respectiv lungimea capitului de arbore Le , se face verificarea acestora. Verificarea penelor paralele consti in determinarea tensiunilor efective de strivire py si de forfecare 7 si compararea acestora cu eforturile admisibile Poy, Tar 5 Pon = 100...120 [MPa] (5) 2472M, -Ky reg a in care: * M, ~ momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv; © Kz ~ factorul de utilizare, se alege din anexa 2.2 (vezi cap.2); © hb ~ dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82); © ~ lungimea de contact a penei cu butucul, depine de forma penei f=¢-b pentru pene paralele forma A (cu capete rotunjite) te pentru pene paralele forma B (cu capete drepte) f. = €-b/2 pentru pene paralele forma € (cu un singur cap&t rotuniit) De mentionat c& lungimea penei ¢ se adopt& din STAS 1004-82, astfel incat: = Jy — 5... /0 mm. Se recomanda ca intr-o prima alegere s& se foloseasca pene cu capete rotunjite, forma A. Dac o astfel de pani nu verificd la una din solicitari se va adopta pana cu capete drepte, forma B 5.4. CALCULUL REACTIUNILOR SI TRASARI DE MOMENTE A DIAGRAMELOR Cunoscand marimile forfelor introduse pe arbore de rotile dinfate, rofile de curea sau de lant si po: acestora faféi de reazeme, se determin’ reactiunile. Pentru calculul reactiunilor se descompun forfele in dou plane: plan orizontal x-x si, respectiv, vertical y - y. in fig, 5.6 - 5.10 sunt indicate schemele transmisiilor, reactiunile si diagramele de momente. Astfel, in fig, 5.6 se prezinta schema unui reductor cilindric cu dinfi inclinafi, arborele de intrare fiind antrenat cu un cuplaj, iar cel de iesire antreneazi o transmisie cu curea sau lant, care introduce reactiunea Ry (componentele radiale F,. - orizontale, I. - verticals) Angrenajul introduce asupra arborelui forfele: radial F,, axial F,, tangentiala F,. Reactiunile din reazeme se determina din ecuafiile de echilibru al momentelor incovoietoare, scrise fata de aceste reazeme considerate puncte De exemplu (a), Din ecutia (5.7) rezulta Ray. in mod asemanator se determina si celelalte reactiuni, Avand in vedere c& reactiunile din planele x - x siz~y sunt perpendiculare, se pot calcula reactiunile radiale din reazeme asttel R ay b+ Fan, & Frai(t-a)=0 (7) Ro WR. Ri, Reactiunea axiala pentru schema de incdrcare, indicat& in fig. 5.6 este chiar forta axial angrenaj_/", 2; ~ pentru arborele pinion si respectiv /*, )» ~ pentru arborele condus, Odata calculate reactiunile in cele doua plane, se traseaza diagramele de momente incovoietoare in planul x — x si in planul y — y, precum si diagrama momentului de torsiune, Dupi trasarea diagramelor de momente incovoietoare si de torsiune se determina sectiunile cu tensiuni maxime, in vederea verificarii la solicitare compus& gi oboseala. in conditii de functionare deosebite, se impune verificarea arborilor sila deformatii flexionale si torsionale, atunci cdnd buna funcjionare conditioneaza limite in acest sens. 248.Rey Roy ¥ re, 4s t fas | Frat | Rey Fte ver cv raly dnfote on 0 Dragrame momente incovoretoore si de forsiune Fig. 5.6 249Schema tronemisies cv roth conice $/ reals de cureo. Diagrome de momente incovoieloare s1 de torsicre Fig. 5.7 250)Schema tronsmisre! mele-roate meleoté. Diagrame cle momente incovoreloare $1 de torsiune. Fig. 5.8 251———j]F > 4 \--* » Schema unui recteter cone’ jr coved treote Liagroma de momente incovoietonre 31 de torsivne Fig. 5.9 252Schema une recluctor in obvi treple Diageame oe momente incovoretoare si de torsiine Fig. 5.10 2535.5. VERIFICAREA RULMENTILOR Cauza principali a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreazi aparitiei pittingului (oboselii superficiale) pe caile de rulare ale inelelor, respectiv ale corpurilor de rostogolire. Calculul de verificare al rulmentilor consti in stabilirea duratei de functionare 1, care trebuie s& fie mai mare decat o durata admisibilé Lj, care pentru reductoare de turatie de uz general este recomandata la valori de 12.000.....15.000 ore, iar pentru masini agricole de 8000... 12,000 ore. Cunoscind reactiunile radiale si axiale din lagére, precum si sistemul de montaj al rulmentilor si caracteristicile acestora (uzual, cei doi rulmenti de pe arbore sunt identici), se calculeaz& sarcina dinamica echivalenta, preluata de fiecare rulment de pe arbore P=XR+YF, (39) unde X ,¥ - coeficientii fortei radiale, respectiv axiale. 1’, sunt dependent de tipul si marimea rulmentului, precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment Valorile coeficientilor X si Y se aleg din anexa 5.6 pentru rulmengii radiali si radiali-axiali cu bile iar din anexa 5.7 pentru rulmentii radiali-axiali cu role conice. in vederea alegerii corecte a acestor coeficienti, precizim solutiile de montaj al rulmentilor radiali si respectiv radiali-axiali. Solutiile trebuie si permita compensarea dilatarilor axiale ale arborilor, fird a introduce solicitiri suplimentare in rulmenti A, Montajul rulmentilor radiali cu bile Rulmentii radiali cu bile se pot monta in doua variate La montajul cu rulment conducator si rulment liber se fixeaz axial att pe arbore cat si in carcasé rulmentul cu sarcina radial cea mai mic (rulmentul conducitor). Acesta va prelua si sarcina axiala. Cel de al doilea rulment se fixeaz& axial fie pe arbore, fie mai rar in carcasi, putdndu-se descarca prin el dilatarile termice axiale ale arborelui. Acest rulment (rulmentul liber) va prelua numai forta radialé. Solutia se utilizeaza in special la arbori lungi. Este mai complicati din punct de vedere tehnologic si constructiv, necesitand prelucrari si elemente de asamblare suplimentare. Montajul cu rulmengi flotanti se realizeaza prin fixarea axiala a fiecdrui rulment, intr-un singur sens pe arbore (spre interior) si in sens opus in carcasa, prin intermediul capacelor. Fora axiald este preluata in acest caz de rulmentul catre care este indreptata. Solutia de montaj este simpla, se utilizeaza la arbori scurti, cum sunt, de exemplu, arborii reductoarelor de turatie. Aceasti solutie de montaj prezinti dezavantajul unei inc&rcari neuniforme a celor doi rulmenti, spre deosebire de prima varianta Indiferent de varianta de montaj, cunoscénd rulmentul care preia forta axial, se determina raportul 1° F,/ Cy, unde i reprezinti numarul de randuri de bile iar C, - capacitatea static de incércare a rulmentului. Valorile i si Co. se aleg din catalogul firmelor producdtoare de rulmenti (vezi anexele 5.2..5.5) In functie de acest raport, se alege marimea “e” din anexa 5.6, fafa de care se compara raportul F/R © Dack F/R A rezulti: Fag>Fapa—Fa, iat Faa=Fapa Daca R » are sensul A —> B (situatie mai rar intalnita) rezulta Faa>FatFaps, iat Fag=Faps Montajul rulmentilor radiali-axiali: in“X” Pentru fortele axiale care apar pe arborele pinion din fig. 5.11 b) se determina sensul forfei axiale rezultante R q , dati de Fp « Fops_ si forga axial din angrenaj F Daca R q are sensul A—>B rezulta Foa=Fapa+Fa, iat Foa7Fapa Daca Rg are sensul B—> A rezulta Faa=Fapp—Fa, iat Fas=Fops a 4 Detail ©Daca rulmentul ales nu se verificd, atunci se schimb& acesta cu un rulment cu acelasi diametru al inelului interior, insd de serie superioara de dimensiuni. Rulmentii alesi in final trebuie sa facd parte din clasa intai de utilizare, care se fabricd in mod curent. Dupa efectuarea calcului de verificare al rulmentilor, proiectantul trebuie si decid asupra alegerii ajustajelor realizate intre rulment gi carcasa, respectiv intre rulment si arbore. Ajustajul rulment — carcasi este de tipul alezaj unitar. Acest lucru se datoreaza faptului c rulmentul este un subansamblu independent gi deci, cdmpurile de tolerant pentru diametrele d si D sunt impuse de fabricant. Astfel, executia rulmentilor, conform STAS 4207-89, stabileste 5 clase de precizie pentru rulmengi, simbolizate cu PO - precizie normal, P6, PS, P4, P2 ~ cea mai precisa clasa. in fig. 5.12 sunt prezentate o serie de ajustaje, recomandate in cazul rulmengilor radiali si radiali — axiali 7 478 0.20 hb <0 Ings msg 06...0 56 . =O} ~ ka g <0 Fig. 5.12 O alta problema, cAreia proiectantul trebuie si-i giseasc rezolvare, este aceea legat& de modul de ungere, ricire si etansare a lagarelor cu rulmengi, Trebuie aleasa 0 solutie de ungere care s& reducd pierderile prin frecare, sa permit evacuarea cildurii generate prin frecare, si protejeze rulmentul impottiva patrunderii de particole abrazive din exterior, precum gi a umezel Ca materiale de ungere, in cazul rulmentilor folositi in constructia reductoarelor de turatie, se recomanda cu precidere uleiurile minerale de transmisie, folosite dealtfel si pentru ungerea angrenajelor. Intr-o astfel de situatie, nu se admite ca elementul de rostogolire, aflat in pozitia cea mai de jos, si fie cufundat in ulei mai mult de jumatate. Dac rulmentul este situat deasupra baii de ulei, ungerea acestuia se realizeaza prin canale colectoare sau cu ajutorul unor “buzunare”, practicate in carcasa superioara. In aceste buzunare se colecteaz& uleiul scurs pe peretele interior al carcasei care, apoi, este dirijat cAtre rulment realizind atat racirea rulmentului, cat si ungerea acestuia 5.6. VERIFICAREA , DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA A ARBORILOR $I ALEGEREA AJUSTAJELOR Verificarea completa a arborilor consta din determinarea tensiunii echivalente maxime si compararea acesteia cu tensiunea admisibila; calculul coeficientului de siguranta la solicitari variabile; calculul rigiditati si deformatiilor (sigeata maxima, inclinarea arborelui in reazeme si compararea acestora cu valorile 256admisibile, impuse de o bun& functionare a transmisiei) si calculul turafiei critice si compararea acesteia cu turatia de regim de functionare (comportarea la vibrafii) 5.6.1, Verificarea la solicitare compusa Verificarea la solicitare compusa consti in determinarea tensiunii echivalente maxime, in sectiunile periculoase ale arborilor. Tinand seama de variajia momentelor de torsiune si de incovoiere, in diverse secfiuni ale arborilor, precum si variatia acestora in timp, se calculeazé momentul echivalent in sectiunile considerate periculoase. Se recomand’ s& se verifice sectiunea arborelui, in care momentul de incovoiere echivalent este maxim sau acolo unde sectiunea este slabita de salturile de diametru sau de alti concentratori (canale de pani), ‘ast (5.12) in care’ Gey ~ tensiunea echivalenta, * Wes-< ~ modulul de rezistenfa la incovoiere al sectiunii x - x a arborelui cu moment de incovoiere echivalent Mj. ; © Gaim ~ rezistenta admisibila la incovoiere pentru circuitul alternant simetric ( anexa 5.14); * Myexx ~ momentul de incovoiere echivalent din sectiunea x ~ x Momentul de incovoiere echivalent se determin’ in functie de momentul de incovoiere si de momentul de torsiune de pe arbore din sectiunea x — x (5.13) sau Me = Ming +075-M i 6.13’) in care: Mine = Mire +Miyne (5.14) unde: ¢ Mixxx - momentul de incovoiere in plan orizontal, din sectiunea x — x; * Mixx - momentul de incovoiere in plan vertical, din sectiunea x — x ; © Mrxx - momentul de torsiune transmis prin sectiunea de verificare x — x; e@ + coeficientul ce ia in consideratie faptul ci. momentul de incovoiere actioneazi dupa ciclul alternant simetric iar momentul de torsiune actioneaza, de obicei, dupa ciclul pulsator (anexa 5.14), Verificarile la solicitiri compuse se fac in sectiunile in care momentele au valori maxime sau acolo unde apar reduceri ale sectiunii arborilor (salturi de diametre) (fig, 5.6 - 5.10) 5.6.2. Caleulul coeficientului de siguranta global Determinarea coeficientului de siguranta la solicitari variabile se face pentru sectiunile arborelui, ce prezint concentratori de tensiune (canale de pana, caneluri, salturi de diametre, orificii practicate in arbore, zone filetate) Coeficientul de siguranté global este: 257(5.15) in care: * c,,c, ~ coeficientul de siguranfa la sol * cy = coeficientul de sigurana admisibil; ¢a = 1,3...1,5 pentru conditii de functionare si solicit €q~ 1,5...2,5 pentru arbori care functioneaza in transmisii de important deosebitd. Expresiile lui ce si cs se calculeaz cu relatiile (5.16) (metoda Soderberg) sau (5.17) (metoda Serensen) 1 ce a (5.16) Se a (6.17) <0) + WoO fat unde’ * Kz, Kz ~ coeficientii concentratorului e tensiune, depind de tipul si forma concentratorului, precum si de natura solicitar (anexa 5.12); * 6,8, - coeficienti dimensionali (fig. 5.13); * = coeficient de calitate a suprafetei (fig. 5.14); © ,,t, - amplitudinea ciclului de solicitare a tensiunii de incovoiere, respectiv de torsiune, din sectiunea x - x ; eae eo. )e2 (5.18) = max — Fin)! 2 6.18") mac T max +Fmin Fan > eforturile maxime, respectiv minime ce apar in aceeasi sectiune x - x, ca urmare a variatiei in timp a momentelor de incovoiere gi torsiune; © Oy .T» ~ mediul ciclului de solicitare a tensiunilor (mae + Fun )/ 2 (5.19) Tm = (Cpa + Erin)! 2 (6.19) o-1,t, ~ rezistentele la obosealai pentru ciclul alternant simetric (ciclul III) si se recomanda [1] a fi calculate cu relatiile (5.20) 0,43 o, — pentru otelurile carbon (OL si OLC) EE ae 6, + (70.....120)MPa pentru oteluri aliate t_, = (0,55...0,58)-o_; tT, = (0,6...0,65)-7_, a 25840 09 08} 06 I Eprwetti_ustruita, os a Fide ened, Fal] 04! ficre strunire » 5D DH DHOTDENMM Dm = mm 4. Ofe carbon fit concentrator de eer uritore 2.Ofel abt fed corcenrctat de efortri untae i ofel carton cy ccrceninalor! mederafi de eforturi unitare 3.0tel alot cu conceriatri modeafi de eforturi unitare 4.Ofel aliat cu concentrari foarte puterici de eforturi unitare 10 ofS ates CEH oy m a 2 D- » wWDOD 30 40 5 6M & 900 10 WH BOV0 Bw — Rx DMPa dimm Fig, 5.13 Fig. 5.14 Tabel 5.7 6, [MPa] 550.....750 1000 1200 peste 1200 Vo 0,05 0,10 0,20 0,25 We 0 0,05 0,10 0,15 Tensiunile critice o,,r,, ale materialului sunt limitele de curgere or, pentru materialele tenace sirezistentele de rupere statice o,,7, pentru materialele fragile (vezi anexa 5.14), De cele mai multe ori, momentele de incovoiere din arborii transmisiilor mecanice sunt constante in timp, iar eforturile unitare variazi dupa ciclul alternant simetric. Momentele de torsiune actioneaz dupa un ciclu pulsator si eforturile de torsiune tot dupa un ciclu pulsator. in aceasta situatie tensiunile de incovoiere, respectiv de torsiune, au valorile Snax = M/W (5.21) rezulta; m=O, Oy =O mae (5.22) 259(5.23) (5.24) Pentru arbori incarcati la sarcini si variafii ale acestora, diferite de cele prezentate mai determina in mod corespunzitor mirimile 6, t, Gin, tn 5.6.3. Determinarea deformatiilor arborilor Calculul deformatiilor arborilor transmisiilor mecanice se impune mai ales prin prisma deformatiilor flexionale (de incovoiere) si a inclinarilor in reazeme (rulmengi). in anexa 5.15 sunt date expresiile liniei medii elastice, ale sigetii maxime si ale unghiurilor de inclinare, pentru cele mai frecvente variante ale arborelui simplu rezemat sub actiunea unei singure forte concentrate Daca asupra arborelui actioneazi mai multe fore Fy, F>...fy , atunci se aplic& principiul suprapunerii efectelor si, deci, sigeata totala dintr-un anumit punet se calculeaza prin insumarea geometric a sigetilor date de fiecare fort in punctul considerat Unghiurile de inclinare din reazeme pot fi determinate prin insumarea umghiurilor partiale, date de fiecare forta in parte ‘Sageata maxima si unghiul de inclinare maxim se compara cu urmatoarele valori admisibile: - pentru functionarea normal a rulmentilor Srnas $(2/10000.....3/ 10000)-2, € fiind distanta dintre reazeme, Gy. < 10 [radi ~ pentru o repartizare cat mai uniform& a sarcinii pe lungimea dintelui, in cazul rotilor dinfate: Fre €(0,01...-..0,03) m , m fiind modulul normal al danturii, @,,,, < 10 [radiani] 5.6.4. Calculul turatiei critice a arborelui Turatia critic’ a arborilor transmisiei mecanice se determina pentru deformatiile flexionale si torsionale In cazul cel mai simplu, se poate considera arborele ca find simplu rezemat, cu masa neglijabila sub actiunea unui numar oarecare de sarcini si, deci, turatia critica flexionala are expresia: Nene £ [rot/min] (5.25) in care * g ~ acceleratia gravitationala; * Fj) ~ forta ce actioneazi intr-un punct / situat pe arbore: * fi ~ Sigeata static’ in dreptul fortei F; , cauzata de toate fortele de pe arbore. Aceste sigeti se determina prin suprapunerea efectelor, utilizind relafiile din anexa 5.15 260Turatia critica torsional se determind considerand arborele de diametru constant si dou discuri oscilante, caracterizate de momentele de inertie masice /;, I>, cu distanta dintre ele G Ith, Te Nerine t= [rot/min} (5.26) in care: + 1, =nd*/32 - momentul de inertie polar al arborelui; * G - modulul de clasticitate transversal al materialului; pentru ofel G = 8,1° 104 [Nimm?} Se recomanda ca turatia de regim de functionare a arborelui 7 si difere de turatile critice Menne $i Nerve , CU cel putin 15.....20%, in plus sau in minus. Daca turafia de regim este superioara turatiilor critice, arborele se considera a fi elastic, iar dac este inferioara arborele este considerat rigid. in primul caz, trebuie ca perioada de trecere prin turatia critica s& fie foarte mica pentru a se evita fenomenul de rezonanfi. Definitivarea formei constructive a subansamblului arbore - roata - rulmenfi trebuie sa aiba in vedere stabilirea ajustajelor realizate intre arbore si organele de masini, montate pe el. Se recomanda, in acest sens, urmatoarele ajustaje: - H7/s6__ pentru ajustaj arbore - roti dintate si melcate ce functioneaza la socuri mari; - H7/r6 pentru ajustaj arbore - roti dintate si melcate ce functioneaza la sarcini fara socuri; - H8/n6, H7/m6, H7/k6 pentru ajustaj arbore - roti dintate i melcate cu montati si demontari dese, - H7/h6, H7/h7 pentru ajustaj arbore - bucge de reazem a diferitelor piese: - H7/j6, H7/h6 pentru ajustaj arbore - roti de curea si de lant; - H7/n6, H7/m6, H7/k6 pentru ajustaj arbore - cuplaje; - H7/r6 pentru ajustaj arbore - cuplaje la sarcini cu socuri mari, - KB/k6, KB/j6 pentru ajustaj arbore - inel interior al rulmentilor; - KB/m6, KB/n6__ pentru ajustaj arbore - inel interior al rulmengilor pentru diametre mai mari si sarcini cu socuri in fig. 5.12 sunt prezentate ajustajele uzuale pentru rulment — arbore si rulment — carca: rugozitiile suprafetelor fusurilor arborelui, respectiv a suprafetelor alezajelor carcasei Definitivarea constructivi a arborelui se face tindnd seama de toate modificarile survenite in geometria sa pe parcursul tuturor verificarilor. Dac& nu au intervenit modificari dimensionale (diametre, lungimi de tronsoane, raze de racordare, orificii, filete, canale de pana etc.), forma constructiva a arborelui este cea reprezentata in fig, 5.5 De remarcat ci majoritatea arborilor se prelucreaz& pe strung prin prindere intre varfuri. Este necesar ca din faza de proiectare sa se indice tipul si marimea gaurii de centrare. Tipul gaurii de centrare, precum si dimensiunile acesteia se adopt in functie de diametrul initial al semifabricatului, din care se confectioneaza arborele. Giurile de centrare sunt standardizate prin STAS 1361-82 (vezi anexa 5.13) precum gi 5.7. ALEGEREA SISTEMULUI DE ETANSARE Etangarea transmisiilor mecanice are in vedere etansarea interioar& prin mentinerea lubrifiantului (ulei sau unsoare) in zona de ungere, cat si prin evitarea patrunderi umiditatii La reductoarele de turatie de uz general se recomanda utilizarea etansirilor cu contact, in urmatoarele solufii constructive ~ inele “O”, pentru asigurarea etanseitafii intre capace si carcast: exteriorul carcasei a impuritafilor si 261~ _ mansete de rotatie (simeringuri), cu o buzi sau cu doud, pentru asigurarea etanseitatii intre arbore si capac (solutie cel mai freovent utilizata la reductoarele de turajie de uz general); ~ _ etansare cu inel de pasl& (mai putin utilizatd si poate fi folosita numai in situatii nepretenfioase). 200 P20 e260 380 a Fig. 5.15 Daci etansarea are ca scop si nu permit pitrunderea impuritatilor in interiorul carcasei, se recomanda mangete de rotatie cu doua buze de etansare. Alegerea rugozitatii arborelui se face din fig, 5.15, in functie de diametrul si turatia acestuia Dimensiunile mansetelor de rotafie si a locasurilor de montare a lor sunt indicate in anexa 5.8 (extras din STAS 7950-72). Pentru asigurarea ctansarii uleiului, aflat in interiorul reductorului, buza de etangare va fi indreptata citre interiorul carcasei, eventuala suprapresiune creati in timpul functionarii, ca urmare a cresterii ‘temperaturii, va forta buza de etangare a mangetei de rotatie, asigurand o etanseitate gi mai bund. Pentru miarirea eficienfei etangirii, in situatiile in care se cere in mod deosebit acest lucru, se recomanda mangete de tip B, la care intre buza de etangare si cea auxiliard se introduce unsoare consistent’, care creeaz un guler suplimentar, in cazul reductoarelor de turatie, care functioneazi in conditii speciale sau severe de lucru, pot fi utilizate etansarile fr’ contact cu caneluri circulare sau cu labirint (vezi anexa 5.16) 262Anexa 5.1 bile STAS 8724/3-74 Diametrul ] Diametrul | Momentul de torsiune nominal capatului capaitului [N-m] | de arbore a b ¢ de arbore a b c 10s | eae 185 0.875 56 1360 715 355) Zan = 1,22 60 1650 975 462 12 = 1,65 63 1900 1150 545 14 cae 2.8 65, 2120 1280 600 ’ 16 : 45 70 2650 1700 800) 18 : 67 7 2720 1800 825 Ese) = 8,25 75 5250 2120 1000 20 - 9,75, 80 3870 2650 1250 22 : 13,6 35 4750 3350 1550_| [24 - 18,5 90 5600 4120 1900 2 : 212 95 6500 4870 2300 28 31,5 100 7730 3800 2720 30 206 40__| 110 10300 8250 3870_| 32 250) 50 120 13200 11200 | 5150_| 35 325 9. 125 15000 12800 | 6000 38 425 200 92,5 130 17000, 14500 - [eeea0 487 236 12 [140 21200 19000 - 42 300 280 1929) 2150) 25800 24300 45, 710 355 170 160 31500 30700 | 48 850 450 212 170 37500 37500 50 950 515 243 180 45000 - 55 1250 730 345 190 53000 - i 263Anexa 5.1 (continuare) Capete de arbore cilindrice — dimensiuni STAS_8724/2-71 [~diametrul | Tungimea ¢ | __diametrul | lungimea ¢ | diametral | lungimea € a | Abateri | serie | serie | | abateri | serie | serie |, | abateri | serie | serie limita lungi | seurta Timiti_| lunga | scurta limita_| lunga | scurta 10 38 S0ne [Reisen |aies I 23 | 20 Fao 90_| 170 | 130 12 30 | os [42] +0018 95] +0,035 14 | +0,008 as +0,002 100 | +0,013 16) -0,003 48 no | 82 Fito 18 50 [120 210 | 165 19 | [eee caee fess =) las 20 56 130 2 60 140 250 | 200 24 | +0,009 | %° ec o 150 | +0,040 25 | 0008 [Tos] +0020 160 | +0,015 28 70 | +0011 | 140 | 105 [470 300 | 240 30 | 71 | 180 32 | +0018} 80 | ss [75 190 | +0,046 | [35 | +0.002 80 170_| 130 | 200 | +0017 | 35° | 280 Treapta de precizie si pozitia cmpului de tolerant pentru diametrul nominal al capatului de arbore Diametrul capatuhii] dearbore _d [mm] | Toleranta 30 76 32...50 k6 | > 50 m6 Exemplu de notare in desenul de ansamblu sau in desenul de executie: 55 m6 (:2%%2) 264Anexa 5.2 Dimensiuni de montaj Dimensiuni principale Reprezentare in desen STAS 8953-71 Rulmenti radiali cu bile clasa 1 de utilizare (Extras din ISO/R 15 STAS 3041-68) Dimensiunile principale | ,CaPacitatea | Turafia Limit Dimensiuni de a rulmentului Ungere cu: | Simbol bins a|D |B lr Se ineoere | ule | oer aia ae, Co |_min | max | max [mm] N] [rotmin) [mm] 42 12] 1 4,50 17000 | 20000 6004 24 38 0,6 47 14/15 6,20 15000 18000 6204 25 42 1 a0) | is | 2 7,80 | 13000 | 16000 | 6304 | 27 | 45 | 1 |. 72 19 | 2 16,60 10000 13000 6404 27 65 ae 47 12 1 15000 18000 6005 3s | @ 0,6 25 52 15 | 1,5 6,95 12000 15000 6205 30 | 47 | 7 ~ 62 17) 2 11,40 11000 14000 6305 32 55 1 80 | 21 | 25 19,60 9000 11000 6405 33, 72 ey 55 13: | LS 6,80 12000, 15000 6006 35 50 - 30 62 oem 10,00 10000, 13000 6206 35 57 1 72 | 19| 2 14,60 | 9000 | 11000 | 6306 | 37 65 1 90 | 23 | 25 24,00 | 8500 10000 6406 38 82 15 62 14) 15 8,50 10000 13000 6007 40 57 1 35 72 17 2 13,70 9000 11000 6207 42 65 1 ea 80 | 21 | 25 | 18,00 8500 10000 6307 4B 72 1,5 100 | 25 | 2,5 31,00 7000 8500 6407 4B 92 i 15 9,30 9500 12000 6008 45 63 1 40 18, 16,60 8500 | 10000 6208 47 B i 23 22,40 | 7500 | 9000 | e308 | 48 | 82 | 15 27 36,50, 6700 8000 6408 49 | 101 jeer 3 16 12,20 9000 11000, 6009 50 70 1 45 19 18,60 7500 9000 6209 52 78 1 100 | 25 | 30,00 6700 8000 6309 53 92 aa 120 | 29 | 3 45,50 6000 7000 6409 54 U1 2 80 16 | 14 13,20 8500 10000 6010 55 75 1 50 90 | 20] 2 19,60 7000 8500 6210 57 83 1 110 | 27 3 36,00 6300 7500 6310 59 101 2 130_| 31 | 3,5 52,00 | 5300_| 6300 | o4i0 | 61 | 119 | 2 265Rulmenti rac li cu bile clasa 1 de utilizare Anexa 5.2 (continuare] Dimensiunile principale | _C@Pacitatea ae Dimensiuni de ale rulmentului coerce Simbol montaj rulmentului Ungere cu: : Din. | Stat [ume a Br a)/o|]B|r : tat. | unsoare | ulei is Co min max | max iam] TN] [rovmin] [mm] 90, 18 2 17,00 7500 9000 6011 62 83 1 55 100 | 21 | 2,5] 3 25,00 6300 7500 6211 63 92 1,5 120 | 29 3 55,00 41,50 5600 6700 6311 64 11 2 140 | 33 76,50 63,00 5000 6000 6411 ei 66 129 2 95 | 18 22,80 | 18,30 | 6700 | 8000 | 6012 | 67 | 88 | 1 a mie 36,50 | 28,00 | 6000 | 7000 | 212 | 68 | 102 | 1,5 130 | 31 63,00 | 48,00 5000 6000 6312 1 119 a 150 | 35 83,00 69,50 1800 5600 6412 cs Tet 2 100 | 18 23,60 19,60 6300 7500 6013 72 93 - gs | 120) 23 43,00 | 34,00 | 5300 | 6300 | 6213 | 73 | 112 | 1, Fa 140 | 33 71,00, 56,00 4800 5600 6313 76 129 2 160 | 37 91,50, 78,00 4500 5300 6414 76 149 2 110 | 20 2 29,00 24,50 6000 7000 6014 7 103 1 70 125 | 24 | 2,5] 47,50 37,50 5000 6000 6214 78 117 si 150 | 35 | 3,5} 80,00 63,00 4500 5300 6314 81 139 2 180 | 42 4 110,00 _| 104,00 3800 4500 6414 L 83 176 25 115 | 20 2 26,00 5600 6700 6015 82 108 1 15 130 | 25 | 2,5 40,50 4800 5600 6215 83 122 15 160 | 37 | 3,5 72,00 4300 5000 6315 86 149 190 | 45 4 118,00 | 114,00 3600 4300 6415 ms} oe 125 [22 | 2 | 36,50 | 31,50 | 5300) 6300 | 6016 | 87] 118) 1 80 140 | 26 = 54,00 45,00. 4500 5300 6216 89 | 131 2 170 | 39 | 3,5] 95,00 80,00 3800 4500 6316 91 159 2 200 | 48 4 125,00 | 125,00 3400 4000 6416 93 187 25 130 | 22 2 38,00, 33,50 5000 6000 6017 92 123 1 85 150 | 28 3 53,00 4300 5000 6217 94 141 2 180 | 41 4 90,00 3600 4300 6317 8 167 25 210 | 52 = 134,00 3200 3800 6417 101 194 140 | 24 39,00. 4800 5600 6018 98 132 EY 90 160 | 30 62,00 3800 4500 6218 99 151 2 190 | 43 98,00 3400 4000 6318 103 177 25 225 | 54 146,00 3000 3600 6418 106 209 3 145 | 24 41,50 4500 5300 6019 103 137 | 170 | 35 69,50, 3600 4300 6219 106, 159 200 | 45 110,00 3200 3800 6319 108 187, 150 | 24 | 41,50 4300 5000 6020 108 142 100 | 180 | 34 5, 78,00 3400 | 4000 6220 11 169 215 | 47 4 134,00 | 132,00 3000 | 3600 6320 113 202 160 | 26 3 56,00 51,00 4000 4800 6021 114 ISL 105 | 190 | 36 | 3,5} 102,00 | 90,00 } 3200 | 3800 | 6221 | 116 | 179 225 | 49 4 140,00 | 143,00 2800 3400 6321 118 212 Exemplu de notare: Rulment radial cu bile 6308 ISO/R 15 STAS 3041-68 266Dimensiuni de montaj cu bile pe Dimensiuni principale un rand clasa 1 de utilizare (Extras din ISO/R_15_STAS 7416-68) Reprezentar Anexa 5.3 desen STAS 8953-71 Dimensiunile principale Capacitatea | Turafia limité Dimensiuni de le rulmentului go mncireare a Simbol montaj ban inmate rulmentului Ungere cu hoe | 7 a | Din. | Stat 7 eee Ce aD |e | a Mat J unsoare | ulei | a leGe min | max | max [mm kN] [rot/min] [= [mm] 42 12 1 10 815 5,40 22000 | 32000 | 7004C 25 37 0.6 20 47 14 EI 12 11,4 7,65 20000 | 30000 | 7204C 26 41 qT 47 14 LS 21 10,4 6,55 11000 | 16000 | 7204B 26 41 I s2_| 15 | 13.7 | 830 | 10000 | 15000 | 73048 | 27 | 45 | 1 47 12 1 pal 91S 6,30 19000 | 28000 | 700SC 30 42 0,6 25 52 15 15 13 12,9 nae 18000 | 26000 | 7205C 31 46 1 aa 15 24 11,6 7,80 9500 14000 | 7205B 31 | 46 1 a) 17 27 19,3 12,50 8500 12000 | 7305B 32, 55 1 55 13 1,5 12 11,80 | 8,65 17000 | 24000 | 7006C 36 49 1 30 62 16 1,5 14 18,00 | 13,20 | 16000 | 22000 | 7206C 36 56 1 62 16, 1,5 27 16,00 | 11,20 8500 12000 | 7206B 36 56 1 72 19 31 24,50 | 17,00 7500 10000 | 7306B 37 65, 1 62 14 1,5 14 15,00 | 11,40 [ is000 20000 | 7007C. 41 56 x 35 72 17 2 16 24,00 | 18,00 | 13000 | 18000 | 7207C 42 65 1 72 17 2 31 21,20 | 15,30 7500 10000 | 7207B 42 65 1 80 21 25 etd 28,50 | 20.40 7000 9500_| 7307B 44 may 2 68 15 is 1s 15,60 | 12,20 | 13000 | 18000 | 7008C 46 62 I 40 80 18 2 17 28,50 | 22,40 | 11000 | 16000 | 7208C 47 3 1 80 18 2 34 25,00 | 19,00 6700 9000 | 7208B 47 aoe 90 23125 39 35,50 | 25,50 6300 8500 | 7308B + 49 81 | 15 eed 16 1,5 16 19,00 | 15,60 | 11000 | 16000 | 7009C 51 69 : 45 85 19 2 18, 32,00 | 25,50 | 10000 | 15000 | 7209 52 B 1 - 85 19 2 37 28,00 | 21,60 6300 8500 | 7209B 52 B : 100 7 oe 43 [is 3490 | 5600 7500_| 7309B 54 91 15 80 16 1,5 17 19,60 | 16,60 | 10000 | 15000 | 7010C 56 74 1 50 90 20 2 19 33,50 | 27,50 9500 14000 | 7210C 57 83 1 90 20 2 39 29,00 | 23,60 5600 7500 | 7210B 57 83 - lio | 27 ae 53,00 | 40,50 5000 6700_| 7310B 60, 100 2 267— axiali cu bile pe un rénd clasa 1 de utilizare Anexa 5.3_(continuare) Di . ce Capacitatea Ture imensiunile principale are Dimensiuni de ale rulmentului deme a Simbol montaj | rulmentului__| Ungere cu: _| Simbel (De |e a | ee | ee (orome | ule a) | Gale min | max | max [mm] i] [roti] [mm] 90 18, 2 19 27,00 | 23,20 9500 14000 | 7011C 62 83 1 s5 | 100| 21 | 25] 21 | 4nso | 3400} 9000 | 13000) z211c | 64 | 91 | 15 a 100 21 -s 43 36,50 | 30,00 5300 7000 | 7211B 64 91 15 120 29 3 52 | 62,00 47,50. 4500 6000 | 7311B 65 110 2 95 18 7 19 27,50 | 24,50 9000 13000 | 7012C 67 88 1 60 110 22 | 2,5 22 50,00 | 42,50 8000 11000 | 7212C 69 101 ce 110 | 22 | 2,5] 47 | 44,00 | 3650] 4800 | 6300 | 72128 | 69 | 101 | 1s 130 31 _ 55 71,00 | 55,00 4300 5600_| 7312B 72 118 . 100 18 2 20 28,00 | 25,50 8500 12000 | 7013C 2 3 ce 65 120 23 25 24 55,00 | 46,50 8000 11000 | 7213C 74 111 i | 120 23 2,5 50 50,00 | 43,00 4300 5600 | 7213B 74 M1 ae a 140 33 a5 60 80,00 | 63,00 4000 5300 | 7313B 7 128 125] 24 | 2,5] 25 | 60,00 | 32,00] 7500 | 10000] 7214 | 79] 1161 1 70 125 24 | 2,5 53 54,00 | 47,50 4300 5600 | 7214B 719 116 15 150 ee 64 90,00 | 73,50 3600 4800 | 7314B 82 138 7 130 | 25 | 2,5] 26 | 62,00 S00 T 7000 | 9500 | 721sc | 84 | 121] 15 75 130 re 56 56,00 | 50,00 4000 5300 | 721SB 84 121 1,5 160 37_ (3,5 68 98.00 | 81,50 3400 4500 | 7315B 87 148, 2 140 26 3 28 73,50 | 65,50 6700 9000 | 7216C 90 130 2 80 140 26 3 59 63,00 | 57,00 3600 4800 | 7216B 90 | 130 io 170 39 [3,5 72 106 91,50 3200_| 4300 | 7316B 92 158 2 150 | 28 3 30 78,00 | 71,00 6000 8000 | 7217C 95 140 2 85 150 28 3 64 71,00 | 65,50 3400 4500 | 7217B 95 140 2 180 41 4 76 114 102 3000 4000 | 7317B 99 | 166 | 25 160 30 3 32 96,50 | 90,00 5600 7500 | 7218C 100 | 150 2 90 160 30 3 67 83,00 | 76,50 3200 4300 | 7218B 100 | 150 2 190 43 4 80, 122 14 2800 3800 | 7318B 104 | 176 | 25 95 170 32 3,5 34 104 96,50 5600 7500 | 7219C 107 | 158 i es 170 ae 7 95,00 | 88,00 3000 4000 | 7219B 107 158 2 180 aw 36 116 110 5300 7000 | 7220C 112 | 168 2 100 | 180 34 13,5 76 102 93,00 2800 3800 | 7220B 112 | 168 2 215 47 4 90 150 153 2400 3400 _| 7320B 114 | 201 25 0 200 38 | 3,5 84 120 116 2400 3400 | 7222B 122 | 188 2 240 50 4 99 176 193 2000 3000_| 7322B 124 | 226 120 215 40 | 3,5 90 129 132, 2200 3200 | 7224B | 132 | 203 |. 260 55 4 108, 186 212 1900 2800 | 7324B 134 | 246 130 230 40 4 96 137 146 1900 2800 | 7226B 144 | 216 280 58 = 1s 196 228 1800 2600 _| 7326B 148 | 262 3 140 250 | 42 4 103 143 156 1800 2600 | 7228B 154 | 236 | 2,5 | 300 62 5 123 216 | 260 1700 2400 | 7328B 158 | 282 3 Exemplu de notare: Rulment radial — axial cu bile 7220B 268, ISO/R 15. STAS 7416-68Anexa 5.4 t % S| st = Lex Dimensiuni de montaj Dimensiuni principale Reprezentare in desen STAS 8953-71 Rulmenti radiali axiali cu role conice clasa I de uti (Extras din ISO/R 355_STAS 3920-68) Capacitatea Dimensiuni principale ale rulmentului de incarcare | Twrata Hit Hit “ irc Yt - rulmentului nee ae T Cc Co | un- 4{>| 7 [ale lala | + [im [asa l nals | a7 [1525 [14] 12) 11] 335] 15] 05 | 24 | 17 | 8000 | 11000| 30204 20 52 16,25 | 15 13 11 | 34,5 2 08 30. | 20,4 | 7000 | 9500 | 30304 52 22,25 | 21 18 14 | 34,5 2 O08 38 29 7000 | 9500 | 32304 52 16,25 | 15 13 12 | 37,6 a 0,5 27 21 7000 | 9500 | 30205 52 22 2 18 14 | 39,2 Ls 0,5 | 41,5 | 33,5 | 6700 | 9000 | 33205 25 62 18,25 | 17 1s 13 | 42 2 O08 41 29 5600 | 7500 | 30305 62 18,25 | 17 13 20 46 2 0,8 | 33,5 | 23,6 | 5600 | 7500 | 31305 62 25,5 24 20 ae Az 2 08 52 40 5600_| 7500 | 32305 62 17,25 | 16 14 14 45 1,5 0,5 | 35,5 | 28,5 | 5600 | 7500 | 30206 62 21,25 | 20 17 1S | 45,5 15 0,5 44 38 5600 | 7500 | 32206 30 62 25 | 25 | 19,5 | 16 46 1,5 0,5 56 | 46,5 | 5600 | 7500 | 33206 72 =| 20,75 | 19 16 15 49 2 08 49 | 34,5 | 5000 | 6700 | 30306 72 =| 20,75 | 19 14 22 53 = 08 | 41,5 30 5000 | 6700 | 31306 7a | abs | 37 23 18 49 2 Og 67 57 5000_| 6700 | 32306 | 72 18,25 | 17 1S 1S 52 2 0,8 45 33,5 | 5000 | 6700 | 30207 72 =| 24,25 | 23 19 17 | 52,5 2 08 57 50 5000 | 6700 | 32207 35 72 28 28 22 18 | 53,4 2 08 | 73,5 63 4800 | 6300 | 33207 80 | 22,75 | 21 18 16 | 54,5 | 2.5 08 63 46,5 | 4300 | 5600 | 30307 80 | 22,75 | 21 1s 25 | 59,6 | 2,5 08 53 39 4300 | 5600 | 31307 80. 32,75 | 31 25 20 | 54,9 | 25 08 83, 7 4300 | 5600 | 32307 80 19,75 | 18 16, 16 | 57,5 2 08 52 39 4300 | 5600 | 30208 80 | 24,75 | 23 19 19 59 2 0,8 | 65,5 SL 4300 | 5600 | 32208 40 80, 32 32 25 21 60 2 0,8 90 80 4300 | 5600 | 33208 90 | 25,25 | 23 20 19 | 63,4 | 2,5 08 75 63,5 | 3800 | 5000 | 30308 9O | 25,25 | 23 17 28 67 25 0,8 64 55 3800 | 5000 | 31308 90 35,25 | 33 27 23 63 2.5 O8 102 85 3800 | 5000 | 32308 269Rulmenti radiali axiali cu role conice clasa 1 de utilizare Anexa_5.4 (continuare) Capacitatea Dimensiuni de incdrcare | TU*alia limita : {rot/min] : rulmentului | Unsere cu a - C [Co] um | a Dt |e a | a |r | |p | pany | soare | 85 20,75 | 19 16 18 | 63,3 0,8 | 58,5 | 45 4000 | 5300 | 30209 85 24,75 | 23 19 | 20 | 64,5 0,8 | 69,5 | 57 4000 | 5300 | 32209 ae eto: 3a. | 3225, | 2a 08 | 93 | 83 | 4000 | s300 | 33209 100 | 27,25 | 25 22 21 08 bil 78 3400 | 4500 | 30309 100 | 27,25 | 25 18 31 08 80 61 3400 | 4500 | 31309 {100 | 38,25 | 36 30, 25 08 122 | 104 | 3400 | 4500 | 32309 90 | 21,75 | 20 17 19 O8 | 85,5] 53 3800 | S000 | 30210 90 | 24,75 | 23 19 21 08 7 61,5 | 3800 | 5000 | 32210 50 90 32 32 | 24,5 | 23 O08 100 | 91,5 | 3800 | S000 | 33210 110 | 29,25 | 27 23 23 1 110 91 3000 | 4000 | 30310 110 | 29,25 | 27 19 34 1 93 7 3000 | 4000 | 31310 110 | 42,25 | 40 33 27 1 150_| 129 | 3000 | 4000 | 32310 100 | 22,75 | 21 18 | 20 O8 78 62 3400 | 4500 | 30211 100 | 26,75 | 25 21 22 | O08 85 | 76,5 | 3400 | 4500 | 32211 55 100 35 35 27 | 25 08 120 | 110 | 3400 | 4500 | 33211 ~ 120 | 31,5 | 29 25 24 1 125 | 110 | 2600 | 3600 | 30311 120'| 315 | 2 21 37 1 106 95 2600 | 3600 | 31311 120 | 45,5 | 43 35 29 1 173_| 150 | 2600 | 3600 | 32311 110 [23,75 | 22 [19 | 22 0.8 [85 | 71 | 3000 | 4000 | 30212 110 | 29,75 | 28 | 24 | 24 0,8 | 110 | 96 | 3000 | 4000 | 32212 60 110 38 38 29 27 08 146 | 137 | 3000 | 4000 | 33212 130 | 33,5 31 26 26 1,2 146 | 122 | 2400 | 3400 | 30312 130 | 33,5 31 22 39 1,2 125 | 105 | 2400 3400 | 31312 130_| 48.5 | 46 37 31 1,2 | 200 | 176 2400 | 3400 | 32312 120 | 24,75 | 23 20 23 O08 100 85 2600 | 3600 | 30213 120 | 32,75 | 31 a7 | 27 08 132 | 114 | 2600 | 3600 | 32213 65 120 41 41 32 29 | 92,1 O8 170 | 156 | 2800 | 3800 | 33213 140 36 33 28 28 99 1,2 170 | 143 | 2200 | 3200 | 30313 140 36 33 23 42 | 103 1,2 143 114 | 2200 | 3200 | 31313 140 SL 48 39 | 33 | 100 1,2 | 228 | 204 | 2200 | 3200 | 32313 125 | 26,25 | 24 21 25 94 O8 110 90 2600 | 3600 | 30214 128 | 33,25 | 31. | 27 | 28 | 96 0,8 | 137 | 120 | 2600 | 3600 } 32214 70 | 150] 38 | 35) 30 | 29 | 107 0,8 | 193 | 163 | 2000 | 3000 } 30314 150 28 35 25 45 | 111 | 12 163 | 129 | 2000 | 3000 | 31314 150 54 Sl 42 36 | 106 [1,2 | 255 | 232 | 2000 | 3000 | 32314 130 | 27,25 | 25 22 27 | 100 08 122 | 102 | 2400 | 3400 | 30215 130 | 33,25 | 31 27 29 | 100 08 140 | 134 | 2400 | 3400 | 32215 130 | 41 | 41 | 31 | 32 | 102 | 16040; a7 |i | 31 | iis 160 | 40 | 37 | 26 | 48 | 118 10 | _ss_[55 | 45 | 38 | 113 ‘Exemplu de notare: Rulment radial — axi 0,8 | 180 | 173 | 2400 | 3400 | 33215 1,2 | 212 | 176 | 1900 | 2800 | 30315 1,2 | 180 | 146 | 1900 | 2800 | 31315 12 | 290 | 270 | 1900_| 2800 | 32315 cu role conice 30208 ISO/R 355 STAS 3920-68 270Dimensiuni de montaj WS iw ZZZISS Rulmenti radi: Dimensiuni principale cu role cilindrice clasa 1 de utilizare Anexa 5.5 2 ae & Sy w RS s gl = 42 ed ee Reprezentare in desen STAS 8953-71 (Extras din ISO/R 15 STAS 3043-68, STAS 6190-68, STAS 8119-68) Dimensiuni principale ale rulmentului Capacitatea | Turafia limith | Simbol * : fee deincarcarea | — [rovmin) | cu prefixul | rulmentului_ | Ungere cu: NU; NJ a d | D,{ C ] Co |] um sau fee lee (ten eA ti] | soare | _M*_| _Nup 47 14 40 27 15] 25 42 13,7 35 13000 | 16000 204 20 47 18, 40 27 a 42 18,6 ll 13000 | 16000 2204 52 15 44,5 | 28,5 2 27 45 | 20.8 11,8 | 11000 | 14000 304 52 21 44,5 | 28,5 | 2 27 45 30 19 11000 | 14000 2304 52 15 45 32 1,5] 30 47 15,6 cs 11000 | 14000 205 25 52 18 45 32 15) 30 AT | 21,2 13,2 | 11000 | 14000 2205 z= 62 17 53 35 2 32 55 26, 15,3 9500 12000 305 62 24 3 35 2 32, 55 25 9000 11000 2305 62 16 53,5 | 385 | 1 35 57 | 20,8 12,2 9500 | 12000 206 62 20 53,5 | 38,5 a3 1 37 30 19,3 9500 12000 2206 30 72 19, 62 42 37 65 34,5 204 8500 10000 306 722 27 62 42 37 65 1465) 30 8000 9500 2306 90 23 B 45 38 82 56 34,5 6300 7500 406 72 17 618 | 43,8 42 65 30 18 8500 10000 207 72 23 618 | 43,8 42 65 44 30 8500 10000 2207 35 80 21 68,2 | 46,2 43 72 44 aoe 7000 8500 307 80 31 68,2 | 46,2 4B 72 58,5 7000 8500 2307 100 | 25 83 53 43 92 | 69,5 5600 6700 407 80 18 70 50 47 B 39 7500 9000 208 so | 23] 70 | so] 2 | 47 | 73 | 52 7500 | 9000 2208 40 | 90 | 23 | 77,5 | 53,5|25] 48 | 92 | 52 6300 | 7500 308 90 33 TiS (35 \25) 4 82 75 6300 7500 2308 110 | 27 92 58 3 49 1OL 90, 5000 | 6000 408 85a) 11 7s «loo ez 52" (7a |raos 6700 | 8000 | 209 85 23 15 55 2 52 78 55 7000 8500 2209 45 100 | 25 86,5 58,5 | 2,5 53 92 71 46,5 5600 6700 309 100 | 36 86,5 58,5 | 2,5 53 92 | 96,5 68 $600 6700 2309 120 | 29 | 100.5 | 64,5 | 3 54 UL 106 fae 4800 5600 409 IRulmenti radiali cu role cilindrice clasa 1 de utilizare Anexa §.5_(continuare) Dimensiuni principale ale rulmentului Capacitatea | Turafia limits | Simbol* deincircare a | [rot/min} cu (mm) rulmentului | Ungere cu: prefixul aes NU; NI gee ele 1 en soare | uel | su NUP 90 20 80.4 60,4 2 an 83 43 28 7500 210 90 23 80.4 60.4 2 57 83 57 41,5 7500 2210 50 110 | 27 95 65 3 59 101 | 81,5 53 6000 310 110 | 40 95 65 3 59 101 112 815 6000 2310 130 | 31 | 110.8 70,8 [3,5] 61 ig 129 88 5000 410 100 | 21 88,5 66,5 [2,5] 63 92 $2 34,5 7000 211 100 | 25 88,5 66,5 | 2,5 63 92 68 49 7000 2211 55 120 | 29 | 104,5 70,5 a 64 11 102 68 5600 311 120 | 43 | 104,5 70,5 3 | 64 1 137 100 5600 2311 wo | 33 | 1172 | 72 [35| 66 | 129 | 132 | 38 4500 | 411 110 | 22 | 97,5 73,5 |2,5 |) 68 102 63 44 53 6300 212 110 | 28 97,5 73,5 |2,5| 68 102 90 69,5 5300 6300 2212 60 130 | 31 113 77 1 7 119 | 114 73 4300 5000 312 130 | 46 113 rtd 3,5] 71 119 | 156 116 4300 5000 2312 150 | 35 127 83 3571 71 139 i" 156 108 3600 | 4300 412 120 | 23 | 105,6 79,6 | 2,5 B 112 | 73,5 52 4800 5600 213 120 | 31 | 105,6 79,6 73 112 | 108 83 4800 5600 2213 65 140 | 33 | 121,5 | 83,5 76 129 | 127 86,5 4000 4800 313 140 | 48 | 1215 83,5 76 129 | 176 132 4000 4800 2313 160 | 37) 135.3 89,3 76 149 | 183 129 3400 4000 413 125 | 24] 1105] 845 78 | 117 | 73,5] 52 | 4500 | 5300 | 214 125 | 31 110,5 84,5 [2,5] 78 117 108 83 4500 5300 2214 70 150 | 35 130 90 3,5 | 81 139 | 150 104 3600 4300 314 150 | 51 130 90 3,5] 81 139 | 208 163 3600 4300 2314 180 | 42 152 100 4 83, 167 | 228 166 3000 3600 414 130 | 25 | 116,5 88,5 | 2,5 83 122 90 64 4500 5300 215 130 | 31 | 116,5 88,5 | 2,5 83 122 | 122 | 96,5 4500 5300 2215 75 160 | 37 | 139,5 95,5 | 3,5 86 149 | 180 127 3400 4000 315 160 | 55 | 139,5 ete 86 149 | 255 204 3400 4000 2315 190 | 45 | 160,5 | 1045 4 89 177_| 245 176 2800 3400 415 140 | 26 | 1253] 95,3 | 3 | 89 1 131 | 98 | 69,5 | 4000] 4800 216 140 | 33 | 125,3 95,3 7 89 131 137 108 4000 4800 2216 80 170 | 39 147 103 3,5 | 91 159 | 180 127 3200 3800 316 170 | 58 147 103 3,5 | 91 159 | 255 204 3200 3800 2316 200 | 48 170 10 4 93 187 | 280 204 2600 3200 416 150 | 28 | 133,8 | 101,8 3 94 141 112 80 3800 4500 217 150 | 36 | 133,8 | 101,8 3 94 141 156 125 3800 4500 2217 85 180 | 41 156 108, 4 98 167 | 208 150 3000 3600 317 180 | 60 156 108 / 8 167 | 290 232 3000 | 3600 2317 210 | 52 177 113 ee 194 | 315 232 2400 | 3000 AIT Exemplu de notare: Rulment radial cu role cilindrice NU 308 ISO/R 15 STAS 3041-68 2m sau NJ308 sau NUP 308Coeficientii fortelor radiale si axiale (Extras din STAS 7160 - 82) Anexa 5.6 Rulmenti pe Rulmenti un rand pe doua randuri ul rulmentului Fa “t5e R R i ae eee eave 2,30 Rulmenti radiali cu bile 1,99 171 3 Fo 155 eet Re 0,56 | 1,45 | 1 0 | 056 | 1,45 131 131 se adopt ae is 104 104 oy 1,00 1,00 le 278 3,74 2.40 3,23 2,07 2,78 1,87 2,52 a=5° Slee | | is | 078 | 2a 1,58 2,13 1,39 1,87 1,26 1,69 121 1,63, 1,88 2,18 3,06 171 1,98 2,78 Rulmenti 1,52 1,76 247 radial-axiali 141 1,63 2,29 cubileeu | @=10° 047 | 1,34] 1 | 1,55 | 0,75 | 218 unghiul de 1,23 1,42 2,00 contact 110 127 1,79 a 1,01 117 1,64 1,00 1.16 1,63 1,47 1,65 2,39 1,40 1,37 2,28 1,30 1,46 211 1,23 1,38 2,00 a=15° 047} 1,19 | 1 | 134 | 0,72 | 193 112 1,26 182 1,02 14 1,66 1,00 112 1,63 1,00 112 1,63 0.43 | 1,00 1,09 [0,70 | 1,63 0,41 | 0,87 0,92 | 0,67 | 141 0,39 | 0,76 | 1 | 0,78 | 063 | 124 0,37 | 0,66 0,66 | 0,60 | 107 0,35 | 0,57 0,55 | 0,57 | 093 2Coeficientii forfelor radiale si axiale pentru rulmenti radiali-axi Anexa 5.7 cu role conice Simbol F,/R >e Simbol F/R >e Simbol Fa/R >e rulment [~e y rulment e ¥__|_tulment e re 32005 0,43 14 30215 0,43 _ 14 30315 0,34 18 | 32006 0,43, 14, 30216 0,42 14 30316. 0,34 18 [32007 | 0.42 14 30217 0,42 14 30317 034m) ee sea] 32008 0,37 1,6 32206 0,37 1,6 31305 0,83 0,72 32009 0,39 15 32207 0,37 16 31306 0,83 0,72 32010 | 0,43 14 32208 0,37 1.6 31307 083 {0,72 32011 0,40 1,5 32209 0,40 15 31308 0,83 0,72 32012 0,43 14 32210 0,42 14 31309 0.83 0,72 E 32013 0,46 13 32211 0,40_ ae 31310 0,83 0,72 32014 0,43 14 32212 0,40 rey 31311 0,83 0,72 32015 0,46 13 32213 0,40 a 31312 0,83, 0,72 32016 0,42 14 32214 0,42 14 31313 0,83 0,72 _| 32017 0,44 14 32215 0,43 14 31314 0,83 0,72 32018 0,42 14 32216 0,42 14 32304 0,30 2.0 32019 | 0,44 13 32217 0,42 14 32305 030 | 20 | 32020 0,46 18 30302 0,28 21 32306 0,31 | | 30203 | 0.34 18. 30303 0,28 21 32307 0.31 19 30204 0,34 16 30304 0,30 _ PX) 32308 0,34 18 30205 [0,37 1.6 30305 030 [20 32309 O34 rg 30206 0,37 1,6 30306, 031 i139 32310 0,34 18 | 30207 0,37 16 30307 0,31 19 32311 0,34 18 | 30208 0,37 16 30308 0,34 18 32312 0,34 18. 30209 0,40 LS 30309, 0,34 18 32313 0,34 18 30210 | 0,42 14 30310 0,34 18 32314 O34em eB aa 30211 0,40 LS 30311 0,34 18 32315 0,34 18 30212 0.40 15 30312 0,34 18 32316 0,34 18 30213 is 30313 0,34 18 32317 0,34 18 | 30214 14 30314 0,34 18 32318 0,34 18_| Pentru Fy/R >e — rezulti X=0,4 iar Y se adopta din tabel in functie de seria (simbolul) rulmentului Pentru Fy/R Grane) | oroque wt) | esau ea 4 1 fe fnsnfe fersne umso | 7 4 q q Sag UT STOO UH RUB ap TATUARS AMIR ‘yopered Youd SyvUTISTSUTC (e1enunuos) T]'¢ exouy 280Anexa 5.12 Ko Ky pene eases ster (Nimn] Schita concentratorului <700 | > 1000 | <700 | > 1000 Salt de | 0,02 | 2,50 | 3,50 | 1,80 | 2,10 diametre ~ 2 ,25...2 | 0,06 1,85 2,00 1,40 1,53 pentru a 0,10] 1,60 | 1,64 | 1,25 | 1,35 Orificiu transversal ste 0,05...0,25 1,90 2,00 1,75 2,00 d Degajare 0,02} 1,90 | 2,35 | 1,40 | 1,70 Con) r 0,06 1,80 2,00 1,35 1,65 pentru % ¢ 0,10 | 1,70 | 1,85 | 1,25 | 1,50 Canal de pana 1,75 2,00 1,50 1,90 Caneluri dreptunghiulare 1,60 1,75 2,45 2,80 Caneturievolventice | 6 | 75 | 1.50 | 1.60 si arbore - pinion | Arbore meleat 2,30 | 2,50 | 1,70 | 1,90 Filet metric is | 24 | 12 | 15 | Asambliiri presate 2.4 36 [18 asAnexa 5.13 a) b) Fig. | Dimensiunile giurilor de centrare in functie de diametrul piesei prelucrate (Extras STAS 1361-82) Forma A | Forma B Forma C Forma R Do ata ‘ r min} @ | min |_ ele) | 2 max. 3.16 Lo 13 [097 [1,3 7127 097 [06 TS 2,12 3.15 | > G23) [1,6 [1.21 [1.6 | 1,60 121 [06 [6 [2.65 4 16 [20 [152 [2.0 | 199 152 [09 [7__}335 5 16.32 [2 [25 [19525 [254 195 [09 [85 [425 [3 [63 | ss 25 [3,1 | 2.42 [31 [3,20 242 [11 [10 [53 | 8 315 [3,9 [3,07 [3.9 [403 [3.9 [3.07 [17 |13 | 67 10 56.80 [49 [5.0 [3,90 [3.0 [5.05 [5.0 [390 [1.7 [163 [85 125 50 [63 [485 [63 [641 [63 [4s [23 [205 [106 [123 [16 30.120 [93 [8.0 [5.98 [80 [736 [8.0 [5.98 [29 |2s [132116 ~}20 8,0) [101 [7,79 [101 [935 [101 [7,79 [3s [30__[17 }20 2s este 120 | 10.0 | 12.8 | 9,70 [12.8 [11.66 [12.8 [9.70 [43 [36/219 [2s [315 | Observatie Glurile de centrare cu diametrul d pus intre paranteze se recomandi a fi evitate pe cat posibil Exemplu de notare a unei gauri de centrare forma B cu d= 4 mm care corespunde unui diametru al piesei de Dy =72 mm Gauri de centrare B4 STAS 1361-82. Rugozitatea maxima a giurii de centrare este Ra = 3,2 um. Rugozititi ale gaurilor de centrare, mai mici decat cea indicata mai sus, se prescrie pe desen. Indicarea simplificat& pe desen a gaurii de centrare este prezentata in fig. 1a), atunci cand gaura de centrare riméne pe piesa finiti, in fig. 1.b) este simbolizata gaura de centrare in varianta in care nu riméne pe piesa fini 282TH SpTSwS TUBE [PID T_soyespnd ympoKD T_WueISUOd HIDID SUTUNIS JURWIAYE [NOI % |muarya09, ‘areolw: Isa100 eiiqistuipe eaurusuay, aunsio} ap nurysuar forfeurea wanEN, Hunysuay rorierrea eunyeN DIBTOAOOUE OP ‘wWergunqutt aio (4. gsvof asmoaay 18 autpgo urd ere [oi0 ( jvasasqg ae : $6-0L_] el 007 | O81 O81 oR 005 TosLo | um Fo | soorsoy WY sc= 09] ort= 08 [ot = oor oz oor | | corto | _ alo. 092 —06T | ORE ORC | OSr— ORE 066, vert SENDET_T seyge so | ss'o-s'o}z1-11| 1 [oec=ost [os—o8e | ose —00e 069) oss] ost6e | T°WEE | Ioig | Occ— ost | Oce—0Ee | OE —00E SEL oss OPNST O91 —ozt | o 48mm 285 AsAnexa 5,16 (continuare) Forme constructive de etansiri firri contact iN 5 Lt. ~ t6. VERIFICAREA LA INCALZIRE SI DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA A REDUCTOARELOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE 6.1, CALCULUL RANDAMENTULUI TOTAL AL REDUCTORULU Randamentul unui reductor de turafie se exprima ca raport dintre puterea - P, de pe arborele de iesire si puterea P; de pe arborele de intrare al reductorului. Ca urmare a pierderilor datorate frecarilor care au loc in angrenaj, in rulmenti sila antrenarea lubrifiantului din baie puterea pierduta in reductor este: P,=P,+P+P,=P-P (6.1) Pierderilor de putere de mai sus le corespund randamentele: 17,, 7. si 1,, iar randamentul total al reductorului cu o treapta de reducere devine: Ne = 1° “Th, (62) 6.1.1, Randamentul angrenajului - 774 A. Angrenaje cilindrice sau conice Intre flancurile dinfilor conjugati ai rotilor ce formeazi angrenajul exist o miscare relativa de alunecare care in prezenta fortelor normale pe dinte dau nastere la forte de frecare, ce consuma o parte din puterea transmis prin angrengj Randamentul unei perechi de roti dinjate are valorile 1, ~0,96...0,99 la angrenaje cilindrice si ‘t= 0,95...0,98 la angrenajele conice. Valorile minime corespund angrenajelor deschise cu roti dintat. executate in treptele de precizie 10,11. Randamentul angrenajului cilindric exterior sau conic se determi mai exact cu relafia: unde © ~ coeficientul de frecare dintre flancuri; + # ~ 0,04.....0,06 - pentru flancurile danturii prelucrate foarte ingrijt si roti rodate — roti etalon; © = 0,06.....0,10 ~ pentru flancurile danturii prelucrate obignuit (flancuri frezate sau rectificate) © €, + gradul de acoperire al angrenajului; B ~ unghiul de inclinare al danturi rotilor dinate cilindrice cu dinti inctinati (la rotile cilindrice sau conice cu dinti drepti # =0 ; adic cos B = I; © 1, 2 ~ numérul de dinfi ai rotilor aflate in angrenare; K,, ~ factorul care tine seama de gradul de prelucrare al danturii, precum si de rodajul rotilor dintate; 287© K,=1,6 laroticilindrice nerodate sau rofi conice: K, © K, = 1...1,6 la roficilindrice de mare vitezi (v;. > 15 m/s); © K, = 06....1 laroficilindrice rodate B. Angrenajul melcat cilindric In cazul angrenajului melcat cilindric, pierderile de putere care au loc intre flancurile danturi melcului si rotii melcate, ca urmare a alunecdrilor mari, sunt mult mai importante. Expresia randamentului angrenajului este asemanatoare cu cea a cuplei surub - piulita Wy, 1, =— 84, (64) tel, +9) unde: * 7; ~ unghiul elicei de divizare la mele - vezi subcapitolul 2.5.2, relajia (2.206); * g' - unghiul de frecare corectat dintre flancuri - vezi subcapitolul 2.5.4, relatia (2. 227). 6.1.2, Randamentul lagarelor - 7, Randamentul 7 al unei perechi de lagdre cu rulmenfi este: 0,995 - pentru rulmenti cu bile; 0,99 ~ pentru rulmenti cu role, in conditiile unei ungeri corespunztoare, a unui montaj corect si a unor turatii de functionare normale (7 <5000 rot/min) In cazul lagirelor cu alunecare randamentul este mai mic, fiind comparabil cu cel al angrenajelor cilindrice m = 0,96...0,98 6.1.3. Randamentul datorat pierderilor prin barbotare - Nu Randamentul care ia in considerare pierderile datorate antrenarii prin barbotarea lubrifiantului din baia reductorului se determina cu relafia (6.5) pentru angrenaje cilindrice sau conice si, respectiv, cu ajutorul relate (6,6), pentru angrenaje melcate cilindrice cu melcul cufundat in ulei (6.5) (6.6) unde * Vow ~ viteza tangential pe cercul de divizare sau de rostogolire al rotii cufundate in ulei, respectiv pe cilindrul de referinta in cazul melcului, exprimata in [m/s]: © by ~ létimea danturii rofii cufundate in ulei; * Ly ~ lungimea melcului. in cazul in care roata melcati este cufundata in ulei, se inlocuieste in relatia (6.6) lungimea melcului Z; cu latimea rofii melcate b> ; , ~ viscozitatea lubrifiantului la temperatura de functionare a reductorului in [eSt]; © P, ~ puterea de pe arborele 2; + 2) ~ suma dinfilor rofilor cilindrice sau conice aflate in angrenare. ev, 288,6.1.4, Randamentul datorat ventilatorului de ricire al reductorului - 7, In cazul cAnd reductorul este racit prin circulafia fortati a acrului, trebuie finut seama si de pierderile de putere, rezultate ca urmare a antrendrii forjate a aerului cu ajutorul ventilatorului montat pe arborele de intrare al reductorului _ 9,305-107 «v2 7 6.7) 5 P, (6.7) unde: * vy ~ viteza perifericd a ventilatorului in [m/s] y= Den oS) © D, - diametrul ventilatorului in [mm]; +n, = turatia arborelui de intrare ( arborelui ventilatorului ) in [rot/min] 6.2, CALCULUL TEMPERATURII MEDI DE FUNCTIONARE A REDUCTORULUI Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de echilibru termic. Astfel, caldura produsi in timpul functiondtii in reductor sa fie egal cu cea evacuata in mediul inconjurator prin conductibilitate, radiatie, convectie etc. In cazul ricirii naturale in ipoteza functionarii de lung durata si admitand c& toate pierderile de putere se transforma in cildur& si c& racirea carcasei reductorului se face in principal prin radi temperatura medie de functionare este: (6.9) unde: © f — ~ temperatura medie de functionare a reductorului (temperatura uleiului), in [° c i p,=* ep (6.10) Me * K, ~ coeficientul de transfer de caldura prin carcasa reductorului gi are valorile in tabelul 6.1; * y= coeficientul care tine seama de evacuarea cildurii prin placa de fundatie y = 0,05... 0,25; * S ~ suprafata libera (fara placa de baza) de racire a carcasei in [m’]. In aceasta suprafata se poate include 50% din suprafata nervurilor carcasei; * f= temperatura mediului ambiant, fy = 20°C Pentru o buna functionare a reductorului se impune ca temperatura de regim si nu depaseasca valoarea admisibili 4, = 70.....85 °C. Ridicarea temperaturii de regim peste limita admisi provoaci o scddere insemnat& a viscozitéfii lubrifiantului si o redistribuire a jocurilor din lagare si din angrenaje, cea ce poate conduce la deteriorarea prematurd a componentelor reductorului 289Tabel 6.1 Coeficientul de transfer de caldura K, [kW/ m? °C | Modul de racire a reductorului 0,008.....0,010 ie slaba a aerului 0,014.....0,018 - circulatie buna a aerului 0,020.....0,028 = circulatie fortata a aerului prin intermediul ventilatorului montat pe arborele de intrare a reductorului 0,090.....0,210 ~ prin utilizarea serpentinei cu ap de racire in baia de ulei a reductorului (viteza apei mai mica de 1 m/s) 6.3. CALCULUL SIGURANTEI UNGERII PRINCIPALELOR CUPLE DE FRECARE EXISTENTE IN REDUCTOR 6.3.1, Siguranta unge rotilor dintate Intre flancurile rotillor dintate lubrifiate cu ulei se formeaz o peliculé de lubrifiant care trebuie comparati cu suma inaltimilor rugozitijilor. Se accept ca indicator al sigurantei ungerii parametrul adimensional 1, ca fiind raportul dintre grosimea minima, /,., a peliculei de lubrifiant realizate in conditii elastohidrod si abaterea medie patratic’ oa inaltimii rugozitajilor considerate ca avand 0 pe flancurile conjugate LLL-R:, + Rey Ras, Reg ~ find rugozitatile flancurilor danturii indicate in desenele de executie ale rotilor dintate Se isting urmatoarele regimuri de frecare —uzare ~ dacd A = dac& -dack 2, 1 flancurile au contact direct si apare uzarea prin adeziune; 1...1,5 apar eojiri, fenomene de uzura, lustruire si microciupituri (micropitting); 1,5...3 poate aparea spallingul (ciupituri cu dimensiuni mai mari) dar si uzare prin adeziune; -dacd A> 4 suprafejele sunt complet separate si apare numai oboseali superficial& fra aparitia uzurii de tip adeziv Grosimea filmului E.H.D hy. se poate calcula asttel h,. = 1625 a m a Su \ Rr (Ee (6.12) in care © R’ ~ raza de curbura a flancurilor in polul angrenirii dyed, R= sina, (6.13) 4a, unde: 290° a ° an * % ow ok ° a ° £ unde fer eae ° Ene 6.3.2. Siguranta ungerii rulmen diametrele de rostogolire ale pinionului, respectiv rotii, Pentru angrenajul conic se va lua diametrul de divizare al pinionului cilindric inlocuitor dy si respectiv al rotit cilindrice inlocuitoare dj. Pentru angrenajul melcat diametrele diy; , dy2 se pot aproxima cu diametrele de divizare (rostogolire) ale melcului, respectiv al rofi melcate; unghiul de presiune pe cercul de rostogolire: ~ pentru angrenajul cilindric cu dinti drepfi ay = aw; ~ pentru angrenajul cilindric cu dinfiinclinaji ay = aw; (unghiul de rostogolire frontal); = pentru angrenajul conic a= a = 20° = pentru angrenajul melcat @, ~ cy (unghiul de presiune axial); distanta dintre axe ; pentru angrenajul conic a;> ~ a2 (distanfa dintre axe a angrenajului_cilindric inlocuitor pe conul frontal exterior); viscozitatea dinamic& a lubrifiantului ales (paragraful 4 la subcapitolele 2.2, 2.3 2.4, 2.5) la temperatura medie de functionare a reductorului (rel. 6.9). Cunoscand lubrifiantul si deci viscozitatea cinematica la 50°C (v,,), folosind anexa 2.22-2 se determina viscozitatea dinamic’ n, viteza redusi a flancurilor evolventice in polul angreniri, V=¥,, -sina, (6.14) find viteza tangential pe cercurile de rostogolire ale rotilor, parametru de dependenta dintre viscozitate si presiune; pentru uleiurile minerale destinate transmisiilor mecanice, in gama de temperaturi 60.....90° ky = 2.10% mn: presiunea hertziand din polul angrenirii - determinata la verificarea la pitting a dan- turii rotilor dintate ( paragrafele 2.2.5, 2.3.5, 2.4.5, 2.5.5); ‘modulul de elasticitate echivalent (6.15) coeficientii contractiei transversale Poisson ( pentru ofel v = 0,3); modulele de elasticitate ale materialelor celor doua roti dintate (anexa 2.14). Pentru contactul dintre corpurile de rostogolire si inelele rulmentului (fiecare corp de rostogolire are cate dou’ contacte - cu inelul interior si cu inelul exterior), siguranta ungerii se apreciazé prin parametrul adimensional 4 Pentru rulmenti, relatia (6.11) are forma: unde: ote © dy B= Kd (yk, -n)C, 0” (6.16) au acelasi semnificatii ca in (6.12); diametrul mediu al rulmentului in [mm], dy = (D+ d)/2, unde D este diametrul exterior al rulmentului sid - diametrul interior ( anexele 5.2 - 5.5); 291on ~ — turajia inelului rotitor al rulmentului [rot/min]; © Co = capacitatea statica de inc&rcare a rulmentului in ['N ] (anexele 5.2 - 5.5) * K ——~ constanta ce depinde de tipul rulmentului; K=2,2°10° pentru rulmenti radiali cu bile, oscilanti cu conice: K=2,3110° pentru rulmenti radiali cu role cilindrice. Dac& in reductor sunt mai multi rulmenti, atunci se va preciza care rulment functioneaza in regimul de ungere cel mai defavorabil 6.4, DEFINITIVAREA SISTEMULUI DE UNGERE SI DE RACIRE A REDUCTORULUI Sistemul de ungere si de racire al reductorului este impus de cele mai multe oti de con temperatura uleiului si nu depaseasci temperatura admisi f, = 70...85°C . Acest lucru se reflecta in adoptarea unui coeficient de transfer de caldura cat mai mare, dar valorile acestuia sunt impuse le de racire ale reductorului. In figura 6.1 sunt indicate sistemele de racire si ungere cel mai freovent aplicate la reductoarele de turatie: a) ungerea prin barbotare si ricire naturali (cel mai simplu sistem); 'b)_ungere prin barbotare si racire cu ventilator (utilizat, in special, la reductoarele melcate si la reductoarele cu roti cementat cilite); ©) ungerea prin barbotare gi rcire cu serpentina cu apa (utilizat la reductoare de mare portanta); 4d) ungerea cu ulei sub presiune sau pulverizat cu recircularea angrenaje de portanta gi viteze mari), Fig. 6.1 in fig. 6.2 sunt reprezentate diverse sisteme, necesare ungerii angrenajelor, lagarelor, frecvent intalnite in constructia reductoarelor de turatie. 292a oa A Fig 6.2 6.5, CALCULUL PUTERII TERMICE A REDUCTORULUI Puterea termica a reductorutui (limi intermediul reductorului in conditille uni calculeazi astfel: a termic’) reprezinta puterea maxima ce poate fi transmisa prin temperaturi admisibile impuse uleiului 1, ~ 70.....0°C gi se (6.17) Ne) unde Pr ~ puterea termici a reductorului pe arborele de intrare in [kW] in conditile de optimizare a proiectari unui reductor de turatie, atat din punct de vedere termic, cat si din punct de vedere al capacittii portante a angrenajului,trebuie indeplinita expresa Pr2P, (6.18) Pentru reductoare de turatie cu mai multe trepte de reducere, randamentul total al reductorului se calculeaza tinand seama de numarul de angrenaje, de numarul de perechi de rulmenti, precum si de numarul de roti care sunt cufundate in baia de ulei a reductorului. Calculul puterii pierdute prin frecare, precum si calculul temperaturii medii de functionare se calculeaza cu relafiile (6.10), respectiv (6.9). 293,PROTECTAREA CUPLAJELOR PERMANENT! Alegerea cuplajului optim unei transmisii mecanice impune precizarea unor date inifiale de proiectare si anume: © momentul de torsiune care trebuie transmis de cuplaj, variatia acestuia in functionare gi, in special, valorile maxime estimate; pozitia relativa a arborilor, atat in timpul montajului, cét si in timpul functions; caracteristicile mecanice i functionale ale celor dou parti ale transmisiei, legate prin cuplaj momentele de inertie reduse la arborele cuplajului; modul de variatie al vitezei unghiulare a celor doi arbor © conditiile de functionare, mediul ambiant, durata de functionare; © posibiltafile de asamblare a cuplajului pe arborii transmisiei: prin pene paralele, caneluri, stifturi longitudinale sau transversale; © caracterul legéturii permanente sau intermitente, realizate de cuplaj; * condifii dimensionale si de gabarit maxim admis pentru cuplaj Din multitudinea solutiilor constructive, care si satisfac una sau mai multe din functiile principale ale cuplajelor (transmitere de migcare si moment, comandA, limitare de sarcing, amortizare a vibratilor si socurilor, compensiri ale erorilor de pozitie ale capetelor de arbori, limitare de turafie gi sens), prezenta lucrare se refera la cuplajul elastic cu bolturi (STAS 5982/6-81), cuplajul cu flange (STAS 769-73) si cuplajul cardanic. 7.1, CUPLAJUL ELASTIC CU BOLTURI (STAS 5982/6-81) La cuplajul elastic cu bolturi, momentul de torsiune se transmite de la o semicupla la cealalta prin bolturile de fixare si prin bucgele elastice de cauciue montate pe bolturi. Elementele componente ale cuplajului sunt indicate in anexa 7.1, Cuplajul se executi in dou’ variante + tipul N, normal este cel mai frecvent utilizat; © tipul B, cu bucse distantiere, destinat in special transmisiilor ce au in apropierea cuplajului transmisii prin curele sau lanfuri, permiténd schimbarea curelei sau lanjului prin spafiul liber creat intre suprafetele frontale ale semicuplelor la demontarea bolfurilor, bucgelor elastice si a bucselor distantiere. Semicuplele se executi in 4 variante constructive (P, C, Cr, Ki), in functie de forma capatului de arbore si de necesitatea fixarii axiale. Semicuplele in varianta de executie P (semicuple pregdurite la un diametru d, mai mic decat diametrul capitului de arbore) se utilizeaza in cazul in care marimea de cuplaj aleas& corespunde din punct de vedere al momentului de torsiune nominal, dar capetele de arbore, pe care se monteaz§ cuplajul, au diametrele mai mici decat diametrele nominale d indicate in STAS pentru marimea de cuplaj aleasé. Din aceste tipuri de semicuple se pot realiza numai semicuple cu alezaj cilindric, fara fixare frontala, avand diametrul alezajelor in limitele diametrelor d, , indicate in anexa 7.1, cu obligativitatea verificdrii printr-un 294calcul de rezistenta a capetelor de arbore si a penelor paralele, care servese pentru montajul semicuplelor pe capatul de arbore. Semicuplele cu fixare frontal C; se utilizeaza in cazul in care in timpul functiondrii apar forte axiale care pot conduce la deplasarea axiala a semicuplei pe capatul de arbore. Semicuplele cu alezaj conic Kj, cu fixare frontala se folosesc pentru capetele de arbori conice, acestea pot prelua si forte axiale, ca urmare a fixariifrontale pe capatul de arbore Cuplajul poate fi realizat din semicuple din aceeasi variant constructiva sau din variante diferite de executie. O anumité marime de cuplaj poate fi utilizat& la cuplarea arborilor, ale caror capete au diametre egale sau diferite, in limitele alezajelor semicuplelor indicate in anexa 7.1. Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul Mz , ludnd in consideratie regimul de lucru al masiniiantrenate si al celei motoare prin intermediul unui coeficient de serviciu c, indicat in tabel 7.1, corelat cu diametrul capitului de arbore. Momentul de to ca cuplajull (anexe 7-1) Mic = CsMi S Min G1) in care: © My ~ momentul de torsiune de calcul; * M, ~ momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv; * c ~ coeficientul de serviciu (anexa 7.4 sau tabel 7.1); © My ~ momentul de torsiune nominal transmisibil prin cuplaj (anexa 7.1) Actionarea cu motor electric ‘Tipul maginii_antrenate Generatoare de curent 12 | Ventilatoare . 1,25...2 _| Pompe centrifuge gi cu piston, compresoare cu piston z 1,75...35 Masini unelte 1,25...25 ‘Masini pentru prelucrarea lemnului, transportoare cu banda 1,5...2 Transportoare cu role 3,5...4 | Masini de ridicat, elevatoare Bins Daca actionarea se face cu motor termic diesel, valorile lui c, din tabel se vor inmuli cu 1,2 pentru motoare cu 7 cilindri si mai mult, cu 1,5 pentru motoare cu 5-6 cilindri, cu 1,8 pentru motoare cu 3-4 cilindti si cu 2,5 pentru motoare cu 1-2 cilindri Daca actionarea se face cu motoare cu benzina sau turbine cu gaze, atunci valorile lui ¢, reprezint& 80% din cele recomandate pentru motoarele termice diesel. Cuplajele clastice cu bolturi permit compensarea unor dezaxiri radiale y si unghiulare x (corespunzitoare unghiului @° ), dependente de mérimea cuplajului, turatia arborelui si coeficientului de serviciu, asa cum se vede in fig. 7.1 Notarea unui cuplaj cuprinde: a) denumirea si simbolul cuplajului CEB; b)_marimea cuptajului ( 1....22); ©) simbolul tipului de cuplaj N sau B, urmat de o linie orizontala; 4) simbolul variantei de executie a unei semicuple P, C, Cy Ki si valoarea diametrului nominal d, al alezajului, urmat de o linie oblicd, dupa care se trece simbolul variantei de 25execufie a celeilalte semicuple si valoarea diametrului nominal d al alezajului, urmat de o linie orizontala; ) materialul din care sunt executate semicuplele ( OT 60-3 sau Fe 200); f) numarul standardului (5982/6-81), Fig. 7.1 Exemplu de notare pentru: cuplajul marimea 12, tip N, cu o semicupli P cu diametrul alezajului @ =100 mm si cealalta tip Ky, cu diametrul alezajului_ d= 110 mm, executata din ofel OT 60-3 Cuplaj CEB 12N - P 100/K; 110 - OT 60-3 STAS 5982/6-81. Se recomandi, desi standardul nu prevede, verificarea elementelor de legiturd ale cuplajului bolturilor si bucselor elastice (mangoanelor din cauciuc) pentru conditiile de incarcare efective. Boltul este solicitat la incovoiere, tensiunea maxima se afl in sectiunea de incastrare cu semicupla. Sarcina pe bolt F; este generati de momentul de torsiune de calcul transmis prin cuplaj M,_F(€,-6,+8)/2 on So, = 60...80 MP% al 3 5; a (7.2) in care 296© Fi ~ forta tangentiala pe bolt ce trebuie aplicati la diametrul 1D, de montaj al acestuia; 1 = 2M, /D,"z (7.3) © Mg ~ momentul de torsiune de calcul; © Dy diametrul de montaj al bolfurilor; * 2 ~ numarul de botturi, * ds diametrul boltului in zona de incastrare; * b,b, 8 ~ clemente geometrice ale semicuplei (vezi figura din anexa 7.1) Strivirea bucsei elastice 9 din figura prezentatd in anexa 7.1 are loc pe suprafata de contact dintre bolt si:bucsa elastica (mansonul din cauciuc), cat si pe suprafata de contact dintre bucga elasticd si alezajul semicuplei, Geometria acestei buege conduce la 0 suprafata de contact mai micé intre bolt si bucsa decat intre buesa si semicuplaj. Tensiunea de contact este mai mare deci, pe suprafafa dintre bolt si bucsa Pm =Fi/{ds(1s-l2)] SPma=5..7 MPa; unde dy = ds + 1...4 mm ay Verificand conditiile (7.2) si (7.4), se poate considera ci elementele principale ale cuplajului corespund conditillor reale de functionare si, deci, cuplajul este ales corespunzator. 7.2, CUPLAJUL CU FLANSE (STAS 769 -73) Cuplajele cu flange sunt cuplaje permanente, fixe, care nu pot compensa abateri de pozitie ale capetelor de arbori si se executa in doua variante constructive ~ tipul CFO - pentru cuplarea directa a capetelor de arbori orizontali, reprezentat in figura Ia, din anexa 7.2; - tipul CFV - pentru cuplarea directa a arborilor verticali (figura 1.b din anexa 7.2) Momentul de torsiune se transmite prin intermediul suruburilor de pasuire, cu ajutorul carora se realizeazi asamblarea semicuplelor cuplajului. Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul M,. , ludnd in consideratie regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare, prin intermediul unui coeficient de serviciu c,, indicat in tabel 7.1, corelat cu diametrul capatului de arbore, Momentul de torsiune de calcul trebuie sa fie ‘mai mic sau egal dect momentul de torsiune nominal indicat in STAS. Din aceasté conditie rezulté ‘marimea cuplajului ( vezi anexa 7.2). - Myo = Mi S Men (75) in care * Mj. ~ momentul de torsiune de calcul * M, = momentul de torsiune nominal transmis prin arborele respectiv; * c, = coeficientul de serviciu. Pentru acest tip de cuplaj, valorile orientative ale coeficientului ¢, sunt indicate in tabel 7.1, Val recomandate in anexa 7.4. Notarea unui cuplaj cu flange cuprinde ) denumirea cuplajului si simbolul tipului de cuplaj ( CFO sau CFV); ) marimea cuplajului urmata de o linie orizontala (in cazul utilizarii unor semicuple de le coeficientului de serviciu c, mai riguroase sunt marimi diferite, notarea va cuprinde ambele marimi de semicuplaj, inscrise in ordine crescatoare si despartite printr-o linie oblic8); c) diametrele nominale ale capetelor de arbore cuplate (pentru arbori de diametre diferite, se inscriu ambele valori despartite printr-o linie oblica), daca capetele de arbore au aceeasi valoare se va trece o singura valoare a diametrului; d) numarul standardului ( STAS 769- 73), 297Exemplu de notare a unui cuplaj cu flange pentru cuplarea directa a arborilor verticali, marimea 8, cu diametrul nominal al capetelor de arbori de 45 mm este: Cuplaj CFV 8 - 45 STAS 769 - 73 Notarea: Cuplaj CFO 4/5 - 28/32 STAS 769 - 73. reprezinta simbolul unui cuplaj orizontal cu 0 semicupla de marimea 4 si cealalta de marimea 5, capetele de arbori cuplate avand diametrele de 28 mm, respectiv 32 mm Se recomanda, desi standardul nu prevede, verificarea elementelor de legitur& ale cuplajului in timpul functionarii: verificarea suruburilor de pasuire la fortecare gi la strivire Momentul de torsiune se transmite de la o semicupla la alta, prin intermediul suruburilor, care sunt montate fara joc. Forfa tangential pe un suru F"; se determina in functie de momentul de torsiune de calcul, de diametrul de montaj al suruburilor si de numarul de suruburi, care asambleaza semicuplele. Tija surubului este in acest caz solicitati la forfecare si la strivire Tensiunea de forfecare a suruburilor este dati de relat t= Fi, (7.6) pentru conditii normale de functionare si utilizare. in care ¢ F) - fora tangential pe un gurub; Fy) =2M./Dyn (7) ‘* Mz - momentul de torsiune de calcul transmis prin intermediul cuplajului; © D, ~ diametrul de montaj al suruburilor; ©)”, - numarul de suruburi; + a; ~ diametrul tijei surubului de pasuire este egal cu diametrul alezajului din semicupla Verificarea suruburilor (tijei surubului) la strivire se realizeazi pe suprafata cea mai mica cu lungimea de contact minima Pm= Fi / Amn FL cp = 80.120 MPa (7.8) unde * fnic - lungimea minima de contact a tijei surubului cu o semicupla; se poate considera fomin= (1/2...2/3)° ty * = latimea semicuplei in zona de montaj a suruburilor (vezi anexa 7.2). Daca se respect conditile (7.6) si (7.8), atunci se considera c& toate elementele geometrice ale cuplajului corespund conditiilor reale de functionare si, deci, marimea de cuplaj aleasa este corecti 7.3. CUPLAJUL CARDANIC Cuplajul cardanic permite transmiterea migcarii de rotafie si a momentului de torsiune intre doi arbori, a cAror pozitie relativa se poate modifica chiar in timpul functionarii. Elementele componente ale cuplajului sunt indicate in fig, 7.2 La tra arborelui condus 1) este variabil misia cardanic cu o articulatie la care arborii se intersecteaza sub unghiul , turatia , desi turatia arborelui conducator m, este constant 298,M2 max Mi / COSY; N2mm = My COSY , (7.9) iar gradul de neregularitate al migcarii arborelui condus 5 are expresia 5 = (M2 max ~ M2 min )/h = ty siny (7.10) Pentru a obtine o turafie constant la arborele condus, in conditiile in care turafia arborelui conductor este constant, trebuiesc folosite doud articulatii cardanice (cuplaje cardanice), iar arborele condus trebuie si riméné paralel cu arborele conducator. La o astfel de solufie, cu doua articulati cardanice i arborii paraleli, turatia arborelui condus este egal cu aceea a arborelui conducdtor Reloent co oct Coucea cordenicé sel de Hasea Y ateenedoré Forea cordoned Cruces cordanicd Fired eu fonge Fig. 7.2 299In anexa 7.3 sunt recomandate elementele constructive ale unor cuplaje cardanice, destinate tractoarelor si masinilor agricole, Alegerea dimensiunilor principale ale cuplajului cardanic se poate face din anexa 7.3, in functie de momentul de torsiune de calcul M,., care trebuie si fie mai mic sau egal decat momentul de torsiune nominal M,» , indicat in catalog Pentru conditiile conerete de fumnctionare este necesara verificarea elementelor componente ale cuplajului cardanic si anume: capetele de arbori, lagirele, crucile si furcile cardanice Forfele maxime care iau nastere in articulatia cardanica (vezi fig, 7.3), ca urmare a unui moment de torsiune constant M,, , transmis de arborele conducator, se pot calcula in functie de momentul de torsiune Mh max Fig.7.3 si au expresiile: Fy =My/(H-0 (7.11) max = Mea max / (H = 4) = My / (=) 608 Fras (7.12) Fat mex = Fes 18 Y mas (7.13) Fo2max = Fy" Sit ¥ max (7.14) unde Mermax = M1 / C08 Y mas (7.15) © Mir: ~ momentul de torsiune maxim pe arborele condus; oH - cota de gabarit a crucii cardanice (vezi anexa 7.3); of ~ lungimea acelor de la rulmentii cu ace (vezi anexa 7.3); © Ym ~ unghiul maxim dintre axa arborelui motor gi axa arborelui intermediar 300Arborii transmisiei cardanice se calculeazd in general la torsiune, fiind solicitafi de momentele My respectiv Mi max. Arborele intermediar al transmisiei cardanice este solicitat la rasucire gi la incovoiere, datorita cuplului de forte F,2 . Momentul de incovoiere maxim are expresia: Mrmax = Fa2max (H -£) = Mey sit max (7.16) Calculul acestor arbori (arborele conducator, intermediar si condus) se face similar cu calculul arborilor transmisiei mecanice, prezentat in capitolul 5 Rulmentii cu ace, utilizati la realizarea articulatiei cardanice, se calculeazi la durabilitate, stabilindu- se numarul de ore de functionare, Se considera ci sub actiunea forfei tangentiale maxime Fz na se atinge capacitatea dinamic de inc&rcare C, indicat in anexa 7.3. Durabilitatea rulmentului, exprimaté in milioane de cicluri, are expresia: (7.17) in care: + L ~ durabilitatea exprimata in milioane de cicluri de functionare, * C ~ capacitatea dinamic& de incarcare a rulmentului cu ace (vezi anexa 7.3); Durata de functionare Ly a articulatiei cardanice, exprimata in ore de functionare, este: Ly L 10°60 n2¢ > L om = 2500,..3000 ore (7.18) unde: © roy ~ turatia relativa a fusurilor in lagare; my —migy (7.19) * my ~ turatia arborelui conducator [rot/min}; Pentru articulatii cardanice care au in component& lagire cu alunecare, se recomanda verificarea fusului la presiune de contact si la incovoiere. Se consider& c& solicitarea maxima este dati de forta Fm: iar distributia de presiune este constanta, atat de-alungul fusului, cat si pe directie radial, Po = Feamac/d € = Mri /[ (HQ) d*€ ° C08 Y max] SP main (7.20) ‘in care: © d, ~ sunt dimensiunile fusului (anexa 7.3); * H_— ~ lungimea crucii cardanice (anexa 7.3); valorile admisibile ale presiunii de contact se recomanda a fi urmatoarele: P main = 8...9 MPa - pentru lagae si fusuri din ofel calit pani la duritatea de 56 - 63 HRC; P main ~2...3 MPa - pentru lagare din font maleabila si fusuri din ofel calit pand la duritatea de 45 - 52 HRC. ‘Tensiunea de incovoiere maxima din zona de incastrare a fusului crucii cardanice este: i mas = M jac / Wi = 32 Fr2max (hy -€/2)/( ad?) Soy =80...100 MPa (721) Tensiunea admisibilé la incovoiere este recomandata pentru fusuri din otel cali Dimensiunile furcii se aleg constructiv, in functie de dimensiunile crucii si lagarelor (anexa 7.3), Dupa stabilirea dimensiunilor furcii cardanice se pot face verificarile acesteia la incovoiere si rasucire. 301In timpul transmiterii momentului de torsiune, ca urmare a modificarii unghiului y dintre arborele conducitor si arborele intermediar, respectiv dintre arborele intermediar gi arborele condus, este necesara realizarea_unei asamblari care si permiti compensiri axiale intre arborele condus si restul transmisiei mecanice (asamblare telescopicd, de reguli asamblare prin caneluri, sau asamblare arbore — butue cu profil poligonal — veri fig, 7.4). M1645Anexa 7.1 4238 867 6 9 0 4 a, Ll Elementele componente ale cuplajului elastic cu bolturi Poz, Denumirea Conform, Material 1_| Semicupla P 2__| Semicupla C | Documentatiei OT 60-3 sau 3__| Semicupla CF de Fe 200 4 | Semicula Ki executie 5_| Saiba = OL 37.1 — OLC 55. A 6 Saibi Grower MN STAS 7666/2-72 STAS 795-92 7_| Piulita STAS 4071-69 Gr6 8 _[Bol N Documentatiei de OLC 60 9 | Bucsa elastica executie Cauciuc CW 20 | ae OLC 85 A i 10. | Inel elastic STAS 5848/2-73 STAS 795-92 u Saiba Documentatiei de executie OL 37.1 303executia P — semicupla pregaurita in care se pot reali executia Cr — are alezaj cilindric care permite fixarea frontala a semicuplei pe capitul de arbore Anexa 7.1 (continuare) alezaje cilindrice fara fixare frontala (c) = __executia K, —_are alezaj conic si permite fixarea frontal a semicuplei pe capdtul de arbore Semicupla | Mo- | Varianta : ‘ MY cct kK | ment | _ normale See fmm & | Material no- material material iGga | aaG tebe ere | me | Ona ars OT Fe | a e 603 | 200 | nal | 60-3 | 200 60-3 | 200 m | fe § d, : a fn | Turatiamax. |g 7 Nm | frovinin} | 16, 18,19, : 2 | bape po 2° soo | Hs a7) a) | 20 ee 0 eee 5000 1.24 as fat | as 2 = 6000 . =| 3 2888 12 4500 | 12 13...21 m5 | 50) eas 38 @ ieee | a |e 4000 16...41 65 | 60 | so | * | ag 3_[ 5536 300 | 5600 | 3600 | > | 16.54 [16.48 | 76 | 70 | 66] 37 60:63:66 : @ |e 900 000 32.,.59 | 82 | 76 | yo) 2 7 [EES __} = | 1500 | 150 | 2650 | 30 32...70 112 | 104 | 95 86 185 = - 130 8 pines 2240 | 4000 | 2250 32...80 130 | 122 | 110 96 9 | 110;120 3350 | 3600 | 2000 | 40 42...109) 150 | tar {130 | 165 [116] 125 - es 140 10 Faso ——]_*_| 4780 | 3300 | 1800 | 3 | s5.124 | ss.sno | 160 | 1s | MOI 136 304.fejdno wazeotytiaa nuquad asaz9s a}00 a1s20y SVLS Uy oveoIpUL puryau 9[9 ‘oatseumxosde uns ({[ H) CS (6H) SP 4OENOWIP 319209 (4 18-9/286S SVS Ut a1epuRUIODaL uns sOj—eIdn9 aJaseLA eAasqo s,- 1 eee = e —] = T 0 | eb exe pape 2 [re] C88 | 5 Pape HIE Smale see] fie sory 3 PPT i so | sce | eos | cee | vse | cor | eee | oe | zz ORT ser] WW vy [ScU| rrr | p20 | ost | 66 6 we [exe | ese | eee | poe | esc | cic | ese | cee ost poz spt [vcr | P01 yo, | 6L 8 sb | bee | wee | soz | p97 | tzz | zor | szz | 807 rap [OE zz get | or | +6 og L Oe [soc [car [out | tz | Zot [Ost SLL sor O81 | sv ¢ [sor] v6 | ee | sz | 49 9 og [oot | pst | prt | oct | ost | oct | rst | trl ie LS 8s1 88] 82 | £9 | 8s | 8p s st [eet | cer [ort cor | ter [cor | zr | ort 9L “el wz] +9 | zs [os | oF t oz [rit | cor] 86 ort] 98 | cor | 86 z9 TIT] ow z [8s [ 9s [ev [ov [9 £ 36 | 68 | 98 $6 | 9% | 68 | $8 137 [8r 36 os | or [ee | ze | 87 7 og | re | ee sc [99 | ve | ce OF 38 | or [ee | ze | zz | 07 L 7 wx] m}o}m} 9} ao) 9} |odfir 9 fa} 79) -9]-0]-] oO] Oo} -a | -a€ | aa] mg a | 9 “ , wa| § | a\|'a}a oydnoyus op soNypaIed warez Ap aMEUEA |] ong YD Xo apap [ae Gf 1 aN | | Bdnoywes (erenunucs) T°, exouy au[qurEse ap Loa}UIUEaAD aYe 16 x0]9]Ch furas apunisuaUgCuplaj cu flanse pentru cuplarea direct a arborilor orizontali CFO ‘Anexa 7.2 Poz. | Denumirea Material 1] Semicuplaj Fe 200 STAS 568-82 . | ‘Surub de pisuire cu cap hexagonal, forma A | Grupa 8.8 STAS 5930-80 STAS 2700/3-89 | 3__| Piulit& hexagonal STAS 4071-88 Grupa 8 STAS 2700/4-89 | 4 | Saib’ Grower MN_STAS 7666/2-82 OLCS5 A_STAS 795-92, 306vente mancon Anexa 7.2 (continuare) Cuplaj cu flanse pentru cuplarea direct a arborilor verticali CFV Poz. Denumirea Material 1_| Semicuplaj Fe 200 STAS 568-82 2 | Stilt filetat cu crestatura Grupa 5.6 STAS 4770-79 STAS 2700/3-89 3._| Saiba de fixare ‘OL 50 STAS 500/2-68 a 4, | Sunub de pisuire cu cap hexagonal, forma A | Grupa 8.8 STAS 5930-80 _ STAS 2700/3-89 5._| Saiba Grower MN_STAS 7666/282 _ OLC 55 A STAS 795-92 | 6._| Piulita hexagonal’ STAS 4071-88 Grupa 8 STAS 2700/4-89 307‘yarfeutiogut aysa inynferdno wsepy (erenunuos) 7, uxouy AneUQJUL WP a1S9 16 AD o[ale|dno nued ywinoyw9 o1S9 axfes1S ap jmUaWOWY +: WIEALASTO, OF oe] 0 | st | Oren 09% ] Oce J OT itd 9 [091] 1zo'o+ [Tz [oorxozW] ot [ore [ose | °F | °F 00¢ | —~orroer SFI ole | ost | | ge [ost uy | S8X90N 061 | 0k | zee | vee so oct 8 [asi sit ov ale oz a 5 Lost sr =| 9¢ oc oe (8 ey | 98 IN oct [091 SEICOL 9 : ove | viz sol soe s8 + stl 3 | SZ] 9 001 | 0Et - OES z SU gg | s10'o+ Coe 06 | ozt sot zw #e z a | SL OF seSe a os u | & [oe | oot | set | oct 8s a ot [$F sb OLN ss | s8 [901 | 88 a 8CSC eee . sb | st] 06 | 9 oe & or | oc |r | 08 ¥ ors at, us : [ury} seu rma Lay] ol al ale | Pe come (eet (|| turwnos] | “sumsin |? | 4H | oidno Pse Cee Bele Une | 5 reurwow ou . cae vajemy, | oP ee aig oe l l | ap imedey a4vjqurese ap z0jasuswiays fe 16 x0p9qdnoxuras 308,Anexa 7.3 variante login cu alenecore M Dimensiunile : 4 fusulul [mm] ____ Lagi eu rulment cu ave sau lagir cu alunecare r Tura- My, | H : i fe ae Tip a | C | tia m dad} hy | hy | Tage | D | | kN) | timita | a) | ob |B e | | C¥ [kN] [rot! min} | i] 67 | 64 [as lias] 4 | Lair [og | Diametulinterior [7 [55] 4 alunecare D=15 (el) ] cu ace 2'| 160 | 64 | 15} 14,5] 4 |_RNA-aon3 | 28 ae 96,5 | 12000 | 11 | 4,25 | 18,5 | lt | | cu ace 3| 240 | 90] 17] 17 | 4 |_RNA-4904 | 30 rT 15,30 | 12000 | 12 | 4 | 20,5 = 19,30*__ | a | | cu ace ae 4 | 428 | 90 | 22 | 24 | @) | RNA-49/22 | 35 |= | 16,30| 11000] - | 4 | 22 178 : a 19,60* cu ace 7 5 | 600 | 108 | 25 | 25 | (35) | RNA-4905 | 39 |—* | 1730] 10000| - | 5 | 225 | eT 178 20,40* (C* = reprezintit capacitatea dinamic& de incdrcare a rulmentului eu ace [KN] Co_~ reprezinta capacitatea statica de incarcare a rulmentului cu ace [kN] Miarimea I se realizeaz& numai cu lagar cu alunecare 309)Anexa 7.3 (continuare) ™ Furea propriu-zist Butueul furcit Imbinarea furcii cu a Arbore Sectiunea r [en oo ° canelat_| arborelui ee ea ic Lt|d| t m minim zxdxD e 1 72 45 | 45 | 28 94 40 | 38 | M6 | 38 | 78 | 14 | 23,75 | 8x32x38 z| 7% 45 | 45 | 28 94 40 | 38 | M6 | 38 | 78 | 14 | 23,75 | 8x32x38 | 70 | 64 | 30 | 112 | 47 | 40 | M6) 38 | 78 | 14 | 23,75 | 8x32x38 31 28 4) 98 | 70 | 61 | 35 | 128 | 50 | 45 | M6| 38 | 78 | 14 | 23,75 | 8x32x38 30 FE | 7 | 118 | 83 | 83 | 39 | 147 | 56 | SO | M8| 38 | 78 | 14 | 23,75 | 8x32x38 oer | 35 310Anexa 7.4 Coeficientul de servi in functie de regimul de functionare al mas 6 motoare si al masini de lucru az Tipul maginii motoare Motor ‘Motoare cu ardere interna cu Regimul de functionare electric [maimult |, : ; al maginii de lucru hidraulic | de 4 ° a | ci i | cilindri | ci turbina | cilindri | Clindri | cil cilindru Coeficientul de serviciu _¢, T Functionare foarte uniformi, fara socuris porniri si opriri rare: transmisii ugoare, ventilatoare si pompe 1,55, 1,75. 2,00. 235. 2,75, centrifuge de mic& putere, transportoare cu banda cu sarcina uniforma; masini de morarit 1,75 1,90 2,25 2,55 2,95 cu mers uniform; masini de prelucrare a Jemnului. Functionare uniformi; socuri mici si rare: elevatoare sau ascensoare de mic capacitate; | 1,65. 1,95, 2,25. 2,55, 2,95. transmisii grele, ventilatoare grele, | transportoare cu lanturi, agitatoare mcanice, 1,85 2,15 2,45 instalatii de transport. Functionare uniformi, socuri moderate si frecvente, suprasarcini relativ mari de seurti durati: amestecitoare sau agitatoare de materiale 1,85 2,15. 2,45. 2,75. 3,15 neomogene; transportoare inclinate sau orizontale cu sarcini inegale; calandre si masini | ...2,05 2,35 2,65 2,95 3,35 de fasonat; concasoare; sisteme de acfionare pentru tamburi de difuzie (zahir) Functionare uniforma, socuri mari si | freevente, invers frecvente de sen: 2,15. 2,45, 2,75 3,15, masini vibratoare, mori de ciment, 2,45 2,75 3,05 3,45 compresoare cu volant mic. Functionare foarte neuniforma: 2,65, 3,00. 3,25. 3,56, 4,00, concasoare, site vibratoare. 3,05 3,35, 3,65 4,00 4,45, 3u1BIBLIOGRAFIE 1, ABULIN M.,5.a., Systemes mecaniques theorie et diemnsionnement, DUNOD, Paris, 1992 2. BOKOV V.N.,5.a.,Detali masin atlas. “Masinostroenie” , Moscova, 1983 3. CERNIN LM., 5.a., Rasceti detalei masin, “Vissaia scola”, Minsk, 1978 4. DRAGHICI L, s.a., Indrumar de proiectare in constructia de masini. Vol. | si vol. 2, Bucuresti, 1981, 1982. 5. DIMA M., Organe de mayini. Vol, Ill, Ed. Academia Militar’, Bucuresti, 1975 6. DUNAEV P.P., Constructirovanie uzlov i detalei masin. “Visgaia scola”, Moscova, 1978. 7. FILIPOIU LD., TUDOR A., Transmisii mecanice. Indrumar pentru proiectare. Ed. Institutul Politehnic Bucuresti, 1982, 1983, 1984, 1986, 1988, 1990, 1996. 8. FILIPOTU LD., RASEEV M., VOICA L, Organe de masini. vol. 1, Ed, Universitatea Politehnica Bucuresti, 1996 NRIOT G., Traité théorique et pratique des engrenages. “Bordas”, Paris, 1979 10. HOROVITZ B., §.a., Transmisii $i variatoare prin eurele si lanturi. Ed. Tebnic’, Bucuresti, 1971 11, IVANOV MLN., IVANOV B.N., Desali mayin. Kursovae proectirovania, ”Vissaia scola”, Moscova, 1975. 12, KRASNICENKO A.V., Manualul constructorului de masini agricole, Vol. 1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1963 (traducere din limba rusa). 13, KUDRIAVTEV V.N., Detali mayin. “Masinostroenie”, Leningrad, 1980. 14, MANEA Gh, Organe de mayini. Vol. 1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1970. 15. MILOIU Gh. DUDITA FI, DIACONESCU D.V., Transmisii mecanice moderne. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980. 16, PAVELESCU D., MUSAT M., TUDOR A., Tribologie. Ed. Didactica $i Pedagogica, Bucuresti, 197. 17. RADULESCU Gh. 5.a., /ndrwmar de proiectare in consiructia de masini. Ed. Tebnica, Bucuresti, 1986, 18, RADULESCU Gh., ROCZA Fr. FILIPOIU 1.D., RASEEV M., Elaborarea metodei generale pentru calculul geometric yi de rezistenter al angrenajelor conice. Contract U.P.B-LC.T.CM, Bucuresti, 1979. 19. SAUER L., 5.a., Angrenaje. Vol. I si ll, Ed, Tehnica, Bucuresti, 1970. 20. * * * Constructii de masini. Organe de masini, Vol. La, 1b, Le, 1d, vol. Il, vol. Ula, Ill b (Colectie STAS), Ed. Tehnic’, Bucuresti, 1983... 1986. 21, « ** Desen tehnie industrial (standarde si comemtarii). Ed, Tehnica, Bucuresti, 1973 22, + * * Tolerante si ajustaje (standarde si comentarii). Ed. Tehnica, Bucuresti, 1969 23, « ** Colectie de standarde de Stat pentru constructii de masini. Institutul Roman de Standardizare. 24, «* « Indrumétor pentru constructia lagarelor cu rulmenti. Ed. O.L.D.CM., Bucuresti, 1980. 25, «© * Catalog produse SKF. 26. «= * Catalog reductoare de uz general, $.C.Neptun $.A. Campina, 2000. 27, «* * Catalog produse Kleber Industry. 28. * © * Catalog motoare asincrone. S.C. UMEB S.A. Bucuresti 29, + « * Catalog produse Flender