Sunteți pe pagina 1din 44

USREI - Utilizarea surselor regenerabile de

energie n instalaii

1. Sistemul de nclzire/rcire care folosete puuri


canadiene; funcionare, caracteristici, elemente de
proiectare a sistemului.
2. Utilizarea energiei solare n instalaii de climatizare;
instalaii tip dessicant cooling, elemente
componente, cicluri termodinamice de funcionare.
3. Aplicaie: instalaie dessicant cooling cuplat cu o
instalaie de puuri canadiene.
1

CLADIRILE IN CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL


Criza economica mondiala a avut un efect substantial asupra pietei
de energie. Unele tari au reactionat prin planuri de relansare in
favoarea energiilor curate, pentru a preveni o amenintare pe
termen lung, mai grava si reala, aceea de schimbare climatica, cu
efecte devastatoare.
Astfel, recesiunea a incetinit cresterea emisiilor de gaze cu efect de
sera, facilitand transformarea sectorului energetic. [AIE, World
Energy Outlook , 2009]
Cu un consum de energie de 40%, consumatorul cladiri cauta
solutii de crestere a eficientei de utilizare a energiei si de
implementare a surselor regenerabile de energiei.

POSIBILITATI DE UTILIZARE A SURSELOR REGENERABILE IN CLIMATIZARE

Direct sau indirect, sursa regenerabila principala este soarele.


Pentru climatizare, dificultatea utilizarii energiei solare este evidenta, deoarece soarele
furnizeaza caldura, in timp ce pentru climatizare este nevoie de frig.
In aceste conditii, in afara de electricitatea produsa prin efect fotovoltaic sau pe cale
eoliana, electricitate utilizabila dupa aceea in sisteme frigorifice clasice (cu compresie),
exista doua surse de energie regenerabile, utilizate in climatizare:

pamantul - sistemul care utilizeaza frigul din sol (geocooling, puuri canadiene),
soarele, cu trei sisteme posibile :
doua cicluri nchise (absorbie i desorbie) bazate pe bucle de apa
un ciclu deschis - sistemul evaporativ cu desorbie i regenerare solara (dessicant
cooling).

SISTEME GEOCOOLING
(sisteme de rcire direct,
care folosesc potenialul termic al pmntului)

O sond geotermal este un


dispozitiv de schimb de cldur
cu pmntul (solul). Racordat
la o pomp de cldur, ea
permite extracia cldurii
coninute n sol pentru
satisfacerea necesarului de
nclzire.

Schema conceptual a unui sistem ce utilizeaz


potenialul termic al pmntului, prin sonde
geotermale

Ea poate de asemenea s
serveasc la disiparea cldurii
rezultate din necesitati de
rcire, cu sau fr ajutorul unei
maini frigorifice.
Fr main frigorific, se
vorbete deci despre o rcire
direct prin sond geotermal
(geocooling, pu canadian, pu
provenal).
5

Utilizarea frigului din sol (geocooling) se realizeaza prin doua


tipuri de sisteme: un sistem cu ciclu deschis si un sistem cu
ciclu inchis Hollmuller [2007] .
ciclul nchis utilizeaza apa care circula in sonde
geotermale ngropate la adancimi de 5 200 m si care
alimenteaza o pompa de caldura,
ciclul deschis consta n trecerea aerului proaspat prin
conducte ngropate la 0,5 3,0 m, nainte de a fi utilizat cu
sau fr alt tratare, pentru ventilare.
6

Schema de funcionare a unui pu canadian

T1

T2

Ts
7

SISTEM CU DOUA CIRCUITE, CU SCHIMBATOR PENTRU RECUPERAREA CALDURII8

Transferul de caldura depinde de foarte muli factori:


tipul i umiditatea solului
temperatura aerului exterior
adancimea de pozare a conductelor
debitul de aer
dimensiunile si materialul conductei de aer.
Dimensionarea unui sistem de tip pu Canadian se face pe baza unor reguli de bun
practic:
raportul dintre volumul si suprafaa lateral a conductei < 6; n caz contrar, contactul ntre
aer i suprafaa lateral a conductei ar fi prea mic i aerul nu s-ar nclzi/rci suficient.
diametrul conductei : 200 250 mm i lungimea minim 25- 30 m.
pentru un transfer de cldur bun, viteza aerului n conducte: ntre 0,5 i 3,5 m/s;
transferul de cldur optim se realizeaz la o viteza de circulaie a aerului de 2,5 - 3 m/s.
randamentul termic al unui sistem de tip Put Canadian se determin n funcie de
diametrul si de lungimea conductei:
= (T1-T2) / (T1-TS)
T1 temperatura aerului exterior ce intr n sistem
T2 temperatura aerului la ieirea din sistem
TS temperatura solului
9

Variaia temperaturii solului pentru diferite adncimi z (sol argil)

10

Randamentul
termic al unui
sistem de put
canadian pentru
viteze de circulaie
a aerului prin
conducte de
0,7 si 2,5 m/s

11

EXEMPLU DE CALCUL
S se determine temperatura aerului la ieirea dintr-un pu canadian cu urmtoarele
caracteristici: diametrul conductei - 200mm (S =0,0314m2); lungimea conductei - 32 m;
adncimea de ngropare 1,65-2 m.
Debitul de aer vehiculat la o vitez a aerului de 3 m/s, este:
D = S*v = 0,0314*3 = 0,094 m3/s = 340 m3/h
Randamentul termic al puului considernd adncimea medie de 1,82 m este = 0,83 (v. fig)
Pentru lunile iulie august, se poate considera temperatura solului la adncimea de 1,82m de
17C (v. fig).
Din expresia randamentului de transfer = (T1-T2) / (T1-TS), rezulta:
Pentru o temperatura exterioar T1 = 30C, temperatura de iesire din Puul Canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 30- (30-17) = 35-13 = 19,2 C
Pentru o temperatur exterioar mai dezavantajoas T1 = 35C , temperatura aerului dupa ce
a parcurs puul canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 35- (35-17) = 20,1C
Dac temperatura exterioar este de 40C, temperatura de iesire din Puul Canadian va fi:
T2 = T1 (T1-TS) = 40- (40-17) = 20,9C
Un asemenea Pu Canadian a fost realizat la Otopeni i msurtorile preliminare au artat
valori destul de apropiate de cele prezentate.
12

= (T1-T2) / (T1-TS)
unde: T1 temperatura aerului exterior la intrarea in sistem
T2 temperatura de iesire a aerului din sistem
TS temperatura solului.
Exemplu: conducta 28 m lungime, 500 mm diametru , viteza de 2,5 m/s
adncime 2 m, calcul pentru data de 01.08, temperatura aerului exterior T1 = 300C.
D = 1770 m3/h,
= 40%; temperatura sol TS = 170C .
T2 = 24,80C T1-T2 50C.

13

14

15

16

17

18

19

20

DESICCANT EVAPORATIVE
COOLING SYSTEM
SISTEM DE RACIRE EVAPORATIVA
CU USCARE

DEC

21

Sistemul de rcire cu desicare, varianta cu evacuarea aerului din ncpere n sistem deschis

Sistemul se bazeaz pe principiul dezumidificarii aerului exterior cu o substana adsorbanta,


silica gel sau clorura de litiu. Procesul de uscare cu desicanti trebuie realizat cu viteze mici de
rotaie ale rotii desicante, pn cnd umiditatea aerului exterior preluata de adsorbant este
transferata aerului evacuat, nclzit pe seama energiei solare.
Agentul de rcire pentru acest sistem este aerul umed, care este injectat direct n ncpere.
Datorita performantei de uscare limitata a substanelor desicante (aprox. 6 g apa la 1 kg de aer
uscat), n zonele cu climat foarte umed, dar i faptului c apare necesar umidificarea pentru
rcire dup procesul de uscare, sistemul de rcire desicanta trebuie sa fie cuplat cu un sistem
frigorific cu compresie sau cu absorbie, pentru a evita umidificarea aerului nainte de a fi
introdus n ncperi.
22

9
1
Aerul exterior (1) este uscat
cvasiadiabatic n roata desicanta
pana la starea 2, preracit n
recuperatorul de cldura (3)pe seama
aerului evacuat din ncpere (5) si
apoi adus la temperatura de refulare
n ncpere printr-un proces de
umidificare adiabatica (4). Aerul
evacuat din ncpere (5) este
umidificat adiabatic pentru scderea
temperaturii (6) si nclzit n
recuperatorul de cldura (7). Aerul
evacuat
este
apoi
adus
la
temperatura de regenerare (8) n
varianta de circuit nchis, strbate
roata
desicant
unde
preia
umiditatea extras din aerul proaspt
introdus n sistem, fiind apoi eliminat
n exterior (9).

5
3
2

23

24

Example of a desiccant air-handling unit with desiccant wheel (air-flow of 4500 m/h).
25

Sistemul de tip Desiccant cooling combina dezumidificarea prin absorbtie, recuperarea


caldurii si racirea evaporativa pentru obtinerea unui proces de racire care se poate realiza
cu consumuri energetice mai mici decat cele necesare unui sistem conventional de rcire a
aerului. Principiul de functionare al unui astfel de sistem se bazeaza pe faptul ca la trecerea
aerului printr-un mediu adsorbant (roata de desicare/uscare) potentialul su termic creste,
potential ce este diminuat apoi intr-un recuperator pe seama aerului evacuat din local,
care n prealabil este umidificat. Dup recuperare, temperatura aerului este diminuata
intr-o ultima faza prin racire evaporativa, inainte de a fi introdus in incinta.
Pentru regenerarea materialului folosit pentru absorbtie in dezumidificator se poate utiliza
caldura reziduala sau energia solara, reducandu-se mult consumurile energetice.

26

Dezumidificatoarele care se bazeaz pe fenomenul de adsorbie se prezint sub


forma unei roti din material higroscopic ce este traversata de un flux de aer exterior si de un
flux de aer nclzit prin regenerare. Ca material adsorbant de tip solid se poate utiliza silica gel
sau o sare higroscopica (clorura de litiu). Aceste substane se incorporeaz n echipamentul
care se rotete continuu (roata desicanta) sau pot constitui sisteme fixe (gen pat desicant)
pentru operaiile de natura intermitenta. Ca material-suport pentru substana desicanta se
utilizeaz fibre ceramice sau de sticla pentru silica gel si o textura din celuloza pentru soluia
LiCl. Capacitatea de dezumidificare a substanei, la o temperatura de regenerare de 70C, este
de aprox. 4-6 g/kg de aer uscat.
Pentru a obine un grad de uscare optim, turaia rotii cu material adsorbant trebuie
adaptata n funcie de temperatura de regenerare a aerului si de condiiile de umiditate.
Temperaturile de regenerare prea ridicate nclzesc prea mult roata de adsorbie astfel nct la
nceput materialul desicant acumuleaz cu greu umiditatea aerului proaspt, fiind necesara n
prealabil o rcire (fenomen numit inhibarea cldurii).
Separarea intre fluxul de aer de regenerare si fluxul de aer exterior se realizeaz
printr-o tola de etanare. Rata maxima a scprilor intre aerul din procesul de uscare si aerul
de regenerare trebuie sa fie sub 3%. Cderea de presiune nu trebuie sa depaseasca 150 Pa.
27

Potenialul de dezumidificare al materialelor adsorbante


Fenomenele de acumulare si de degajare a vaporilor de apa de ctre materialele adsorbante
(adsorptie-desorptie) sunt puse n evidenta prin intermediul izotermelor de adsorpie.
La temperaturi sczute, materialele adsorbante higroscopice acumuleaz cantitati
importante de vapori de apa, chiar si la o presiune pariala sczuta a vaporilor de apa.
Ratele cele mai mari de dezumidificare la umiditati sczute ale aerului exterior se pot obine
cu zeolii, care necesita temperaturi de regenerare de 150-200C si care nu pot fi utilizai
n aplicaiile solare.
O situaie aparte este aceea a sistemelor adsorbante la care trebuie studiata acumularea
vaporilor de apa n medii n care aerul exterior are umiditati foarte ridicate, cunoscnd

faptul ca silica gel poate absorbi 0.2-0.3 kg/kg vapori de apa (absorbia maxima este de
0.5 kg/kg). Acumularea vaporilor de apa n materiale pe baza de celuloza mbibata n

clorura de litiu depinde mult de gradul de umectare si poate atinge valori mai mari
dect pentru silica gel.
La temperaturi ridicate, capacitatea de absorpie a vaporilor de apa se reduce si are loc
regenerarea materialului adsorbant.
28

Concentraia msurata a vaporilor de apa adsorbii de silica gel


(izoterme de adsorbie)

29

Parametrii care influenteaza intr-o msura foarte mare comportamentul de


dezumidificare sunt viteza rotorului, viteza aerului si raportul debitelor de aer
regenerat si aer exterior.
Msurtorile realizate pentru diferite medii de adsorbie (LiCl si silica gel) au
artat ca viteza optima de rotaie a rotii desicante depinde de tehnologie. Un
rotor pe baza de silicat de titan conduce la o dezumidificare optima la turaii mai
mari de 80-100 rot/ora, n timp ce un rotor pe baza de LiCl la turaii sczute de
aprox. 20 rot/ora.
30

COP ul termic al sistemului desiccant cooling este definit ca:


raport intre variatia entalpiei aerului introdus in incapere, inmultita cu debitul masic de aer
(debitul de caldura extras din incapere) si caldura din exterior utilizata pentru regenerare
(debitul de caldura furnizat aerului) Qreg [ALTENER project 2002] .
COP = maer(h5-h4)/Qreg

Qreg=maer (h8-h7)
Valoarea COP termic este puternic influentata de parametrii aerului exterior si aerului
introdus in incapere (refulat) .
In conditii normale COP ~ 0,7.
Puterea de racire este P ~ (5 6 ) kW pentru 1000 m/h debit de aer introdus .

31

32

33

34

35

36

Schematic of ADM/rooftop outdoor air preconditioning unit with airflow paths/flow


rates and monitoring instrumentation.[Active desiccant integration with packaged
rooftop HVAC equipment James R. Sand , John C. Fischer BE, 2005]

37

Capteur solaire

Ballon de
stockage

Air rejet

Air extrait

Humidificateurs
Air extrieur

Local
Air souffl

Roue
dessiccante

Echangeur
rotatif

Ventilateur

38

Maison des nergies de Chambry, Franta - CTA

39

Maison des nergies de Chambry, Franta


instalatia hidraulica

40

EXEMPLU DE MODELARE A FUNCTIONARII SISTEMULUI DEC


EES (Engineering Equation Solver) este un program care rezolva sisteme de ecuatii
algebrice: (liniare, diferentiale, cu variabile complexe). Este indicat in mod special pentru
a urmari cicluri de transformare a aerului umed, deoarece cuprinde o subrutina care
permite calculul tuturor parametrilor pornind de la un cuplu de valori independente .
Programul a fost utilizat pentru a reprezenta parametrii aerului exterior (valori orare) si
pentru a calcula cicluri de tratare folosite in sistemele evaporative dessicant cooling .
Modelul a folosit urmatoarele ecuatii :
h1=h2 ; h3=h4 ; h5=h6 (transformari adiabatice 1-2, 3-4 si 5-6)
(t2-t3)/ (t2-t6)= E (schimbul de caldura in recuperator)
(h5-h4)/ (w5-w4) = (evolutia aerului in incapere - raza procesului)
(t3-t4)/ (t3 tw4) = ad et (t5-t6)/ (t5 tw6) = ad (transformari in umidificatoare )
unde : h entalpie, t temperatura, w continut de umiditate
tw temperatura dupa termometrul umed, E ad randamente recuperator si
umidificatoare, raza procesului .
41

Schma TRNSYS

0C

T Buc

HR Buc

0C

T Dam

HR Dam

50

100

50

100

45

90

45

90

40

80

40

80

70

35

60

30

50

25

40

20

30

60

30

50

25

40

20

30
20

10

10

10

10

0
1
33
65
97
129
161
193
225
257
289
321
353
385
417
449
481
513
545
577
609
641
673
705
737

20

15

1
33
65
97
129
161
193
225
257
289
321
353
385
417
449
481
513
545
577
609
641
673
705
737

15

70

35

Tempratures et humidits relatives, aot, Bucarest et Damas

42

45

AirH2O
0,9

0,2

0,8
0,6
0,4

40

T [C]

35

0,8
75

35C

30
30C

25

0,8
5m

3/k
g

25C

20
0,8

15

20C

25

Bucarest aout

15C

Damas aout

10
0,8

10C
Pressure = 101,3 [kPa]

5
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008 0.010 0.012 0.014 0.016 0.018 0.020
Humidity Ratio [kg/kg]

43

45

AirH2O
0,9

0,2

0,8
0,6
0,4

40
35

0,8
75

35C

30
T [C]

30C

25

0,8
5

m3
/kg

25C

20
0,8

15

20C

25

Bucarest aout geocooling

15C

Damas aout geocooling

10
0,8

10C
Pressure = 101,3 [kPa]

5
0.000 0.002 0.004 0.006 0.008 0.010 0.012 0.014 0.016 0.018 0.020
Humidity Ratio [kg/kg]

44