UTILIZAREA

METAFORELOR SI
POVESTIRILOR IN TERAPIA
CU COPIII SI ADOLESCENTII

MARIA

POP OANA
MASTER AN I

Milton Erickson a fost cel care a utilizat in mod

sistematic, structurat povestirile metaforice in scop terapeutic.

Metaforele in terapie si invatare reprezinta o forma

indirecta, imaginativa care implica comunicarea cu clientii
despre experiente, procese sau concluzii care ii pot ajuta sa-si
rezolve problemele oferindu-le noi modalitati de coping.
Aceasta modalitate de comunicare terapeutica este deosebit de
eficienta la nivelul copiilor. Ea reprezinta o combinatie de
scopuri desemnate, comunicare simbolica si intentie de
vindecare specifica sau terapeutica. Pentru a fi relevanta, o
metafora trebuie sa fie personala, sa fie dezvoltata impreuna cu
clientul, sa tina seama de caracterul acestuia, de problema si de
resursele de care beneficiaza.
Folosirea metaforei in terapia cu copii si adolescenti este
esentiala, dubland interventia.

 Povestirile prezinta o serie de

caracteristici importante ale

comunicarii eficiente:
sunt interactive;
sunt educative prin atractie;
depasesc rezistentele;
angajeaza si stimuleaza imaginatia;
dezvolta abilitati de rezolvare a problemelor;
invita la luarea de decizii independente;
schimba idei;
asigura modele pentru un comportament viitor;
usureaza, faciliteaza intelegerea.

 Metaforele in terapie sunt create ca forma de

comunicare indirecta, imaginativa si implicita

cu clientii cu privire la experientele, procesele
si obiectivele care pot ajuta la rezolvarea
problemei concrete a copilului, oferindui noi
instrumente pentru a face fata problemelor.
Terapeutul poate vorbi despre ce poate face

o persoana pentru a se apara de un urs cu

laba ranita, ca mod de a rezolva problemele
emotionale pe care copilul care asculta le
traieste in intalnirea cu un bataus.

1. FOLOSIREA RESURSELOR SI EXPERIENTELOR

POZITIVE ALE CLIENTULUI.

Cele mai importante informatii pe care le

putem obtine pentru a lucra cu un copil provin
din aflarea resurselor, intereselor , abilitatilor
si experientelor pozitive ale celui mic.

2.FOLOSIREA LIMBAJULUI CLIENTULUI.

Un mic efort de a ne familiarize cu

continutul si stilul comunicarii lor poate avea un
mare impact asupra sentimentelor lor de a fi
pretuiti si luati in serios. Incorporarea acestor
lucruri in metafore va creste efectul povestii si
al mesajului ei terapeutic.

3. FOLOSIREA METAFOREI PENTRU A AJUTA

COPILUL SA CREASCA.
Folosirea metaforelor trebuie sa se
asemene cu ridicarea stachetei la un concurs
olimpic de sarituri in inaltime . Ridicand
standardul un pic il ajuti pe atlet sa isi atinga
potentialul, in timp ce asezarea stachetei la
nivelul sau prezent sau trecut de performanta ,
nu incurajeaza cresterea personala. Din acest
motiv este esential sa se introduca idei,
informatii si cuvinte noi , pe principiul ca un pic
mai sus inseamna mai bine decat mai jos.

4. METAFORA SA FIE MEMORABILA

Este important sa venim cu o poveste greu

de uitat pentru tanarul ascultator si este foarte
probabil ca si mesajul povestii sa fie memorabil.
Prin folosirea:
-tehnicilor simple cum ar fii rima sau aliteratia ;
-umorului
-prin adaptarea insusirilor persnajului in functie de
cele ale copilului.
-contextul relevant pentru ascultator
-elemente de interes , intriga, surpriza sau
asteptare
-folosirea celor 5 simturi
-implicarea emotiilor

5.ADAPTAREA METAFOREI LA CLIENT.

Povestea trebuie sa se adapteze

ascultatorului la mai multe niveluri:
- adaptarea la varsta;
-adaptarea la gen;
-adaptarea la client ;
-adaptarea culturala;
-adaptarea contextuala.

Milton Erickson afirma ca fiecare copil are o

nevoie profunda sa invete si sa descopere, ca

fiecare stimul constituie pentru copil o posibila
oprtunitate sa raspunda intr-un fel cu totul
nou.
A invata cum sa inveti reprezinta una din

abilitatile esentiale in viata care echipeaza

copilul cu o serie de cunostinte, strategii de
coping, semnificatii, placere si sentimentul de
bine in viata.