INTERVENTII

PSIHOTERAPEUTICE CU
COPII SI ADOLESCENTI
SPERANTA POPESCU
Doctor in psihologie
Psiholog principal clinician
Psihoterapeut Specialist

MODEL PENTRU PRACTICAREA

PSIHOTERAPIEI CU COPII SI
ADOLESCENTI

Tulburarile de dezvoltare: evaluarea pe mai

multe dimensiuni ale dezvoltarii si mai putin in

manifestarea unor simptome specifice.
Evalurea se va raporta la nivelul stadiului de
dezvoltare specific etapei de varsta a
copilului.
Importanta contextului social si educational
privind stimularea.
Diferente privind subiectivitatea celor care
informeaza.

EVALUAREA IN VEDEREA
PSIHOTERAPIEI
Parintii relateaza explicit unele manifestari

comportamentale.
Copiii exteranalizeaza emotii si manifesta jena fata
de abuzuri exercitate de adult.
Includerea parintilor in evaluare este importanta
pentru realizarea aliantei terapeutice si pentru
realizarea consilierii de familie.
Este importanta intelegerea in cadrul evaluarii a
sentimentelor, emotiilor, cognitiilor care insotesc
comportamentele problema.

EVALUAREA IN VEDREA
PSIHOTERAPIEI
Decizia de tratament va fi adaptata nivelului cognitiv,

de limbaj si social al copilului.

Metode: jocul interactiv, tehnicile proiective, desenul
faciliteaza comunicarea cu interventionistul.
Jocurile de rol, papusile, animalele, micile figurine
permit exprimarea spontana.
Desenul reprezinta o fereastra prin care se poate
privi lumea interna a copilului si prin care se pot
evalua anumite functii non-verbale.
Se indica aceste tipuri de evaluari copiilor cu varste
pana la 10 ani.

PSIHOTERAPIA
Psihoterapia individuala: indicata pentru copii care manifesta

simptome ego-distonice (anxietatea, depresia, denegarea

abuzului), alte retarduri care privesc diferite arii
comportamentale.
Terapia de familie: in cazul modificarilor comportamentale ca
rezultat al distorsiunilor de comunicare in familie.
Schimbarea indusa prin terapie se face prin activarea tuturor
verigilor care compun sistemul de familie.
Terapia de grup: orice suferinta psihiatrica care interfereaza cu
cognitia sociala sau comportamentala, de la depresie la
tulburarea de invatare poate forma o baza pentru terapia de
grup.
Terapia in mediul de viata al copilului: asistarea infara institutiei.
Riscurile dependentei terapeutice: confirmarea neputintei,
intretinerea castigului secundar fata de comportamentul regresiv
al copilului.

PSIHOTERAPIA
Tratamente combinate: terapia individuala si

cea de familie alaturi de medicalizarea

suferintei.
Decizia privind psihoterapia si tehnica cea
mai potrivita este ghidata de scopurile
terapeutice.
Comportamentul este in general influentat de
o anumita dinamica interpersonala : ex: bucemisarul, disciplina inconsistenta, ajutorul
neconditionat, etc.

PSIHOTERAPIA
Carl WITHEAKER: Pentru a deveni

matur,trebuie sa fii mai intai imatur

Comportamentele copiilor in cadrul intalnirilor
terapeutice sunt adevarate mesaje metaforice
privind comportamentul familiei.
Mara SELVINI: rolul terapeutului este acela
de a stimula rolurile parentale.
Eric BERNE: sugereaza jocul in cadrul
povestilor impreuna cu parintii.

FUNCTIILE TERAPEUTICE ALE

JOCULUI
Rolul central al jocului in terapia copilului a fost comparat cu

hipnoza, asociatia libera si fantezia in psihiatria adultului (HugHELMUTH, ERICKSON, 1950).

EKSTEIN si FRIEDMAN (1957): jocul este calea regala prin
care se ajunge la inconstientul copilului.
Jocul serveste patru functii: descarcarea energiei, dominarea
anxietatii, experimentarea si dezvoltarea unor noi deprinderi pe
calea modelarii.
Prin joc copilul intoarce pasivul in activ si rearanjeaza realitatea
astfel incat trauma poate fi prelucrata la nivel constient.
Jocul de rol implicand alte persoane sau interpretarea mai
multor personaje ilustreaza aspectul comunicativ al acestuia.
Categorii ale terapiei de joc: terapeutul participa direct in joc, joc
de societate, observator prin interventii non-directive.

STABILIREA GRANITELOR IN JOC

Descarcarea impulsivitatii copilului si rolul

contratransferului.
Restrictia.
Gesturi si cuvinte care linistesc.
Inabilitatea de a tolera spontaneitatea poate
conduce la reactii punitive premature din
partea terapeutului.

SCOPURILE TERAPIEI DE JOC

Relatia de joc hraneste dezvoltarea de noi

identificari, prelucreaza transferul

distorsiunilor si corecteaza experientele
emotionale (ex.: psihodrama copilului).
Catharsis-ul permite descarcarea afectelor
reprimate.
Dobandirea unui nou comportament.
Ridicarea blocajelor care impiedica
dezvoltarea.
Atenuarea distorsiunilor adaptarii.

EVALUAREA TERAPIEI PRIN JOC

AFFECT PLAY SCALE (APS)

Play Therapy Observation Instrument (PTOI),
Adaptat de PERRY (1991), evalueaza planul

de interventie initiat pentru copil si are

valoare prognostica.
Subscale: (1) inadecvare sociala; (2)
disconfort emotional; (3) implicarea fanteziei.
PTOI este eficient in evaluarea schimbarilor
care au loc in urma efectuarii psihoterepiei la
copil (psihodinamica, centrata pe client.)

PLAY THERAPY OBSERVATION

INSTRUMENT
Subscala evaluarii emotionale identifica valorile

dispozitiei: teme agresive, conflicte, anxietate.

Inadecvarea sociala cuprinde evaluarea: bizareriilor
comportamentale, excluderea terapeutului din
activitati, rigiditatea gesturilor, raspunsuri ostile la
interventii sau retragere.
Implicarea fanteziei este evaluata prin: implicarea
fantasmatica a copilului in construirea povestirilor,
raportul dintre refugiul copilului in fantezie si
pastrarea simtului realitatii, rolurile pe care le joaca.

THE AFFECT PLAY TASK

THE AFFECT PLAY TASK

Cuprinde sarcini standardizate de joc pentru

copii de varste cuprinse intre 6-10 ani.

Doua papusi umane: un baiat si o fata.
Sedinta se filmeaza.
Instructaj: Amaicidouapapusi,mieimi
placesaprivesccopiiicumsejoaca.Potisa
facipapusilesavorbeascatare.Suntsi
cuburicucarepotisaconstruiesti.Joaca-te
cumitiplacetie.

THE AFFECT PLAY TASK

EVALUAREA CU APT
Se evalueaza o varietate de categorii de afect: fericire, placere,

tristete, ura, agresivitate, teama, frustrare, dezamagire,

competitie, oralitate (codificare:1-5)
Fantezia in joc: organizare, complexitate, imaginatie
(codificare:1-5)
Se obtine un scor de integrare afectiva, se poate evalua
integrarea cognitiva a copilului.
Predictivitate privind dezvoltarea gandirii divergente.
Relatia dintre scorurile semnificativ pozitive la APT si
exprimarea emotiei in cadrul memoriei narative.
Unii copii pot exprima raspunsuri complexe la intrebari care
privesc situatii, ex.: Povesteste-mi un moment in care tu ai
fost trist?

EXPRIMAREA AFECTELOR IN JOC:

COPIL, 6, ani, scor inalt la APT, calitate inalta a fanteziei
Daialog intre papusi

Hai sa construim un bloc inalt

Nu, nu vreau. (agresivitate )
Eu vreau (agresivitate)
Hei, da-mi cuburile (agresivitate)
Ei bine am sa incep fara

tine. (frustrare,dezamagire)
Nu este vina mea, este a ta. (agresivitate )
Oh, mai bine ma apuc de lucru, sa pun
scara. (frustrare, dezamagire)
Haide,fii sora mea (afectiune).

Exprimarea afectelor in joc

Caz clinic
Daca o pui in varf te spun mamei. (agresivitate)
Dar cum sa fac altfel? (teama, anxietate)
Bine, atunci construim impreuna.
Vom construi un bloc . (bucurie, placere)
Ce mai facem acum?
Nu stiu .
Hai sa facem o piata .
Sa facem o piata este plictisitor .(frustrare)
Nu, nu este, putem face multe lucruri dragute in piata
(fericire, placere)
Intotdeauna m-am zgariat pe maini. (tristete,ranire )
Bine, dar daca vei fi atenta, nu se va mai
intampla. (compasiune)

CREATIVITATEA

INVATAREA PRIN JOC

Abilitati de exprimare a emotiilor.
Abilitati comportamentale.
Jocul are functie de adaptare in viata reala,

dezvolta imaginatia, stimuleaza creativitatea

(SMITH, SUTTON, 1994)
Play terapia plasata in contextul teoriei lui
LESLIE (1997) asupra cunoasterii: subiectii
manipuleazameta-reprezentaripentruaface
inferentesipredictii,pentruaintelegelumea,
pentruadistingeintrefanteziesirealitate.

TERAPIA PRIN JOC

In timpul jocului se dezvolta manipularea reprezentarilor

(SINGER, 1994).
Terapia prin joc este asumata in cadrul unor training-uri care se
desfasoara in contextul clinic/terapeutic si in contextul
academic.
SIMLANKY (1968), Izrael a experimentat jocul socio-dramatic
cu copii de varste cuprinse intre 5-6 ani, 90 min./zi, 5 zile/sapt.,
9 sapt.si a constatat schimbarea semnificativa a abilitatilor de
cunoastere prin noi achizitii raportat la lotul martor.
DANSKY (1980): Antrenamentul prin joc dezvolta imaginatia
copilului, imbogatind-o prin noi deprinderi de cunoastere.
D.SINGER si J.SINGER (2002),au scris un manual pentru
parinti si profesori in care prezinta metode de interventie prin joc
pentru dezvoltarea imaginatiei la copil si dobandirea unor noi
comportamente.( Ex.: Mersul la restaurant : invata sa
socoteasca, sa manance singur, deprinderi de autoservire,s.a.)

TERAPIA PRIN JOC

HELENDOORN (1994), a elaborat un program de joc imaginativ

cu copii si adolescenti retardati (v.m.=2-3 ani).Durata: 3 luni

Programul cuprindea opt teme de joc, fiecare tema respectand
6 pasi consecutivi:
1. Material de joc functional fara pretentie, folosit zilnic.
2. Activitati de joc realizate cu personaje simbolice.
3. Introducerea unor elemente speciale atunci cand jocul
simuleaza o situatie reala, creeaza noi credinte.
4. Extinderea acestor credinte, valori asupra unor persoane
simbolice.
5. Extinderea numarului schimbarilor.
6. Legarea temelor de joc, una de cealalta, dezvoltand o
poveste in joc.

PROGRAM PILOT-MODELE DE
INTERVENTIE PRIN JOC
MELISSA MOORE, MAUREEN WILLIAMS

(SANDRA W. RUSS, 2004, PlayChild

DevelopementandPsychotherapy,LEA).
Studiuls-arealizatpe13copiide6-7ani.
Lucrulcucopii,individual,30min.,5
sedinte/saptamana,durata:4-5saptamani.
Sefolosescovarietatedejucarii:animale,
papusiumane,lego.
Secerecopiilorsaconstruiascapovesticare
auuninceput,ointrigasiundeznodamant.

PROGRAM-PILOT

PROGRAM-PILOT

PROGRAM-PILOT

PROGRAM-PILOT
GRUPUL 1
Grupul este un grup de joc si fantezie.
Scopul: organizarea fanteziei si imaginatiei.
Se vor aborda teme variate pentru imaginarea unor

povestiri, folosind jucarii.

Exemple: Primazidescoala,Laculcare,La
zoo,Estiunvrajitor,Zanaceabuna,O
plimbarepevapor,s.a.
Terapeutul va repovesti cu voce tare ceeea ce se
intampla in timpul jocului.
Se va incepe cu povestiri simple, continuand cu cele
mai complexe.

PROGRAM-PILOT
GRUPUL 2
Grupul 2 este un grup de joc emotional.
Se urmareste cresterea gradului de exprimare al

emotiilor.
Copiii sunt incurajati sa construiasca povesti cu teme
care contin tristete: Prietenul tau pleaca din
cartier , Cainele tau s-a ratacit .
Teme fericite: Ai o bicicleta noua , Este ziua ta
de nastere , La picnic .
Teme de impartasire: Pregatesti un cadou pentru
prietenul tau , Faci un desen pentru ziua mamei ,
Faci prajituri impreuna cu mama , s.a.

INTERVENTIA PRIN JOC

Se pot crea teme care privesc sentimente de

dezamagire, de furie, de teama.

Studiile confirma dezvoltarea prin joc a
organizarii imaginatiei si afectivitatii.
Dezvoltarea abilitatilor de invatare si adaptare
in scoala si gradinita.
Utilizand evaluarea efectelor jocului in
psihoterapie se pot fixa scopuri terapeutice
clare si de lunga durata.

INTERVENTII PRIN JOC DE

LUNGA DURATA
Programele de interventie prin joc sunt incurajatoare

prin efectele demonstrate in ceea ce priveste

dezvoltarea abilitatilor de joc la copil care
influenteaza evolutia altor procese psihice si calitati
ale acestora precum creativitatea.
Christie (1994) sugereaza : folosirea acestui tip de
tratament pe timp indelungat de cateva luni sau
cativa ani, astfel asigurandu-se dobandirea deplina a
unor aptitudini.
Folosirea pe scara larga a unor variabile dependente.
Varsta, nivelul de dezvoltare al unor abilitati, valorile
educationale, sunt cateva variabile care pot media
efectele unui program de interventie prin joc.

TERAPIA PRIN ARTA

Interventia prin joc si arta este privita prin

prisma dezvoltarii incepand cu cele mai

timpurii faze ale exprimarii artistice (faze
senzoriomotorii si preoperationale ale lui
Piaget de la 0 la 7 ani).
Pentru copiii cu tulburari in dezvoltare de
ordin cognitiv, fizic, emotional se pot folosi
materiale care apartin pre-artei (apa, nisip, lut)
Selectarea materialelor se poate face in
functie de anumite variabile ale dezvoltarii.

TERAPIA PRIN ARTA

EVALUAREA
Evaluarea structurala a materialelor pre-artei,

observand modul in care subiectul utilizeaza mediile

in termenii orientarii, manipularii si ai organizarii.
Evaluarea orientarii: se face prezentand medii diferite
calitativ (fluid, solid) si se noteza raspunsul (aversiv,
pozitiv).
Alte sarcini examineaza aptitudini manipulative
(scoaterea, turnarea, lovirea) si organizationale
(combinarea,continera).
Evaluarea ofera informatii privind: nivelul de
dezvoltare al subiectului in utilizarea materialelor,
utilizarea formatelor structurate/nestructurate si
capacitatea de a exprima afecte.

CAPACITATEA DE EXPRIMARE A
AFECTULUI
Nivelele exprimarii afective sunt evaluate verbal si

non-verbal.
Pentru a identifica modalitatea preferata se pot
prezenta experiente vizuale, tactile,kinestezice,
olfactive si gustative. Se noteaza raspunsurile pentru
a dezvolta strategiile de tratament care vor atrage
interesul subiectului.
Ex.: pentru forma auditiva de autostimulare a
subiectului (scoate sunete nearticulate) se pot
declansa stimuli auditivi facuti de terapeut (lovirea
lutului de masa, batut din pame,lovirea cu creionul).

Terapie: faza senzoriomotorie

Piaget: prima faza a dezvoltarii intre 0-2 ani.
Corpul, prima jucarie , Freud.
Eu versus non-eu, Winnicott (diferentierea dintre

imputurile kinestezice si cele senzoriale).

Miscarile practicate fara materilale(inchiderea si
deschiderea mainii) pot fi folosite in manipularea
materialelor.
Se poate incepe cu mediile pre-artei, avand ca
obiectiv dezvoltarea capacitatilor senzoriale,
perceptuale si motorii.
Materialele pre-artei includ elemente sigure,
digerabile si manipulabile (blana, faina, pene, nisip,
apa,etc.)

FAVORIZAREA ATASAMENTULUI, DIFERENTIEREA

SINELUI, A CELUILALT SI A OBIECTULUI.
Dezvoltarea interventiilor terapeutice potrivite pentru subiectii cu

tulburari in dezvoltare se pot identifica trei faze de lucru potrivit

acestui stadiu senzoriomotor:
1. Subiect cu dependenta extrema si dezorientare: terapeutul
foloseste materiale simple(fasole,frunze) favorizand
investigarea(prin auz, miros, gust).
2. Subiect care raspunde semnelor interpersonale, terapeutul
favorizeaza imitatia in procesul jocului (ex.:miscarea in
oglinda a mainii inainte-inapoi in manevrarea lutului, a
plastelinei).
3. Subiect cu initiativa si reciprocitate in joc:terapeutul este activ
ajutand pacientul sa foloseasca materialele (culori, lut)
In faza senzoriomotorie terapeutul integreaza informatia
senzoriala prin rafinarea schemelor motorii simple:
desenzibilizarea emotionala a subiectului utilizand texturi
graduate asociate cu afecte ale vocii si gesturilor diferentiate.

Terapie: faza preoperationala

Subiectul functioneza intre varstele de 2-7 ani.
Aspecte psihologice: progres intre reprezentare si simbolism,

dezvoltarea limbajului, a afectivitatii si gandirii preoperatorii.

Materilale: nisipul, apa, culorile, investigarea materialelor
artistice cu ajutorul jocului dramatic.
Erikson: pastrarea si renuntarea sinonim cu separarea de
mama si dependenta de ea si actiuni de picurare a apei si
pastrarea in vase.
Este importanta promovarea autonomiei la subiecti cu
deteriorari severe.
Se clarifica sentimente ca:frica, furia, ura.
Ex: lovirea lutului : esti foarte suparat pe lut astazi .
Fotografii folosite pentru a indica stari sufletesti.

DISCRIMINAREA SENZORIALA SI
FORMAREA IMAGINII PERCEPTIVE
Identificarea caracteristicilor de gol si

plin , ud , uscat cu ajutorul lutului, semintelor,

containerelor.
Insotirea unor actiuni de cantece care contin cuvinte privind
pasii activitatii (lipire cuburilor colorate pe o plansa).
Capacitatea de simbolizare se poate dezvolta prin imitatie,
asociatie si aproximatie.
Imitatia:prinjocdramaticterapeutulpoateajutasubiectulsa
imiteactiuni(mancatul)sauoameni(mama).
Asociatia:atingereacucreionulamintestedepicaturilede
ploaie,culoreamaroesteasociatacujeleul.
Aproximarea:ansamblareauneifiguridejucariefolosindaluat,
apoisectionareapepartialecorpului.
CONCLUZIE: abordarea art-terapiei din punct de vedre al
dezvoltarii , bazata pe intelegerea maturizarii cognitive,
emotionale si artistice a subiectului.

ART-TERAPIA

DEZVOLTAREA ABILITATILOR COGNITIVE PRIN

ARTA SI EXPLORAREA EMOTIILOR
Arta poate fi un limbaj al cognitiilor similar limbajului

expresiv.
Abilitatile cognitive pot fi evidente in uzante
deopotriva vizuale si verbale.
Abordarea prin arta a psihoterapiei poate identifica si
trata deopotriva tulburarile emotionale ale copiilor si
adolescentilor in etapa de dezvoltarea gandirii
operationale.
Abordarea prin arta exploreaza emotiile si gandurile
slabind tensiunile si reconstruind increderea in sine.

CAZ CLINIC
Copil in varsta de 13 ani diagnosticat cu tulburare de

comportament.
Relatiile sale sociale alteranau intre sfidare si apatie.
Conflicte violente cu egalii.
Provine dintr-o familie dezorganizata, parintii biologici
dependenti de droguri si alcool.
La varsta de 4 ani a fost abuzat de tatal biologic.
Dupa varsta de 7 ani face numeroase fugi de acasa
si este preluat de catre serviciile de Protectia
minorilor.
Prezenta cosmaruri si atacuri de panica.

CAZ CLINIC
Incapabil sa-si gestioneze si sa-si exprime emotiile.
Proiectie masiva a agresivitatii alternand cu reactii de

dependenta.
A pierdut increderea in sine si in mediul inconjurator.
Neputand comunica verbal temerile si emotiile lui se
intervine terapeutic la nivel simbolic cu accent pe
proiectia fantasmelor in constiente.
Terapeutul ia rolul unui adult suportiv care poate
repara suferintele copilariei, poate oferi speranta,
atenuand disperarea si crescand controlul asupra
impulsivitatii.

CAZ CLINIC
Copilul a fost integrat in sedinte de terapie prin arta

combinate cu tehnici narative in care era ajutat de

terapeut.
El lucra singur cu terapeutul intr-o camera.
A inceput prin a modela personaje din lut care traiau
pe o insula (asocierea cu sentimentele abandoniace
si asprimea suferintei supravietuitorului in
singuratate.)
Subiectul este foarte interesat de aceasta activitate si
creeaza personalitati distincte carora le da nume.

Tom,Tib, elefantul, ursul, broasca

testoasa, maimuta si dragonul.

Insula Paradis

Proiectia
Fiecare personaj din povestea imaginata de

copil, reprezinta subiectul in diferite etape de

varsta, idealizat.
Apar temele de abandon, de rejectie, de
implinire magica a dorintelor.
Manifestari ale super-ego-ului.
Insula Paradis este populata cu personaje
care au fost nedorite pe continent.
Insula satisface dorinte primare si pulsiuni
timpurii.

Insula Paradis repovestita

Obiectivele istoriei repovestite

Scopurile in viata nu se pot atinge prin simple dorinte,

vise sau sperante ci prin actiune.

Tema istoriei repovestite este: cooperarea si
impartasirea emotiilor cu ceilaltIi.
Se construiesc astfel in terapie abilitati emotionale si
cognitive care permit trecerea spre stadiul latentei si
al adolescentei.
Sunt contracarate sentimentele de abandon legate
de rejectie care au condus la agresivitate si izolare.
Terapia a durat 4 saptamani.

INTERVENTII PSIHOPEDAGOCICE PENTRU COPII

CARE PREZINTA DIFICULTATI PSIHOLOGICE GRAVE
Copii cu dificultati psihologice grave :
1. Copii care prezinta o stagnare in

dezvoltare,retarduri majore si psihotici, dificultatile lor

afective importante au inhibat dezvoltarea cognitiva si
a limbajului.
2. Copii care prezinta dificultati mult mai nuantate in
dezvoltare: retard usor in dezvoltarea limbajului,
dificultati de integrare sociala, nivel intelectual
fluctuant, in unele perioade inhibat.
3. Adolescenti psihotici care nu au putut fi ameliorati
in perioada latentei.

GRUPURI DE EXPRESIE
Activitatea dau si primesc : copii care manifesta

interes pentru obiecte, nu retin jucaria sau cei care

dimpotriva se ataseaza de jucarie ca de un obiect
fetis.
Copii care retin o sfoara si o pun pemosor intreaga zi,
devine extrem de angoasat daca i se ia mosorul.
Obiectul face parte din corpul sau, self object
Schema acestei activitati este schimbarea obiectului.
Terapeutul/educatorul cere cu perseverenta interesul
copilului pentru obiect.
Plasarea copiluli in situatii care-l constrang sa
actioneze.

Activitatea dau si primesc

Plasarea unui colac in jurul corpului pentru ca el sa-l scoata.
I se pune o bagheta in mana si tinandu-i mana

terapeutul/educatorul il face sa bata pe o tamburina.

Activitatea unui desen mazgaleala tinand mana copilui in
care s-asezat un creion.
Suspendarea unei mingi/tamburine in fata copilului si
balansarea cu mana pana ce acesta o impinge la randul lui spre
terapeut/educator.
Insotirea copilului pe un traseu cu obstacole: pasesta peste o
treapta, sare peste o masa mica, trece pe sub o coardaetc.
Concluzie: activitate comuna, copil-terapeut/educatorobiect intermediar= trei termeni legati prin actiune cu
valoare de joc.
Nupresupuneconditionareciimaginareaunorvarietatide
situatiisiobiecte.

Activitatea adun si umplu

Copii cu investitii fractionate, flash-uri care privesc

interesele lor fata de lumea exterioara, oameni si

obiecte.
Copii instabili care par foarte activi, traducand o
veritabila incoerenta in cunoasterea lumii exterioare
si a lor insisi.
Acesti copii sunt invitati sa duca la bun sfarsit o
sarcina fragmentata.
Coiplul va putea parasi activitatea in orice moment cu
conditia sa revina si sa continue cu alta secventa,
pana la finalizarea ei.

Activitatea adun si umplu

Copilul poate aduna intr-un singur bulgare bucati de

lut, lipindu-le unele de altele.

Copilul poate umple un borcan cu margele de diferite
culori, o cutie cu cuburi, un vas de sticla cu apa
colorata.
Copilul poate umple cu acuarela o foaie de hartie
fixata de o masa sau un panou.
Activitatile pot deveni mai complexe: un contur al unui
desen simplu poate fi colorat sau construi un puzzle
din bucati mari.
Concluzie: copilul este ajutat sa organizeze intr-o
activitate de ansamblu , multiple gesturi aparent
nelegate intre ele. El experimenteaza sentimentu
securizant de coerenta .

Activitatea demolez si
reconstruiesc
Activitate dezvoltata initial cu copii agresivi prezentand un

pericol sau nu.

Acest tip de invatare prin joc poate permite integrarea
agresivitatii intr-o manifestare de aspect combativ.
Actiunea de distrugere a lumii externe este inlocuita cu
transformarea ei.
Se pune in fata copilului un turn de cuburi astfel incat el sa-l
demoleze si apoi este invitat sa-l reconstruiasca.
Materialele folosite pot fi alese intentionat zgomotoase:
conserve.
Este dificil sa se obtina colaborarea copilui dar
terapeutul/educatorul va insista neacceptand un final dezolant.
Concluzie: activitatea se desfasoara pe o lunga perioada si
conduce la ameliorarea investitiilor, debutul socializarii si
emergenta limbajului.

Activitatea faci ca lupul

Activitatea cere din partea copilului anumite

posibilitati de simbolizare, chiar latente.

In cursul invatarii, copilul exprima emotiile, secundar
le simbolizeaeza si le evacueaza prin punerea in
scena si jucand.
Obiectivul: transformarea angoasei in joc.
Lupul este ales pentru simbolismul sau privind
agresivitatea orala.
Copilul este agresat folosind o masca cu cap de
lup, imitand strgatul acestuia.
Terapeutul/educatorul are grija permanent sa fie
perceput de copil ca se joaca de-a lupul pastrand
aspectul teatral.

Etapele activitatii faci ca lupul

La inceputul invatarii, copilul prezinta vii reactii de angoasa,

poate somatiza efectul.Terapeutul/educatorul va diminua situatia

cu mangaieri si alte acivitati neutre.
Intr-o alta etapa copilul va fi agresiv, rupand masca, muscand-o.
In a treia etapa, angoasa scade iar masca devine un simbol
antrenand copilul in joc, uneori dublu, cand agresor, cand
agresat.
In final, jocul se socializeaza, copilul cauta masca in dulap
pentru a rejuca jocul.
Concluzie: aceasta activitate stimuleaza simbolizarea
agresivitatii, angoasei si favorizeaza emergenta limbajului.
Se adreseaza copiilor psihotici care nu-si neaga emotiile si
realitatea .

Jocul mana cea rea

Jocul este de o utilitate mai restransa, se adreseaza unor copii

psihotici care prezinta un simptom precis: automutilarea.

Comprtamentul acestor copii sugereaza imaginea unei fiinte
fragmentate, compusa din parti bune si parti rele.
Acesti copii se lovesc, se musca cu violenta, totul se petrece ca
si cum la nivelul persoanei lor se lupta doi protagonisti distincti.
Unii copii isi ascund un brat ca si cum ar dori sa izoleze partea
cea rea.
Aceste comportamente pun in evidenta o insuficienta
manifestare a proiectiei care in mod normal permite copilului la
un anumit moment al dezvoltarii sa exteriorizeze partile rele
pastrand in interior partile bune
In cele mai frecvente situatii partea mutilata sau automutilanta
este mana.

 Mana cea rea

Terapeutul/educatorul confectioneaza dintr-o manusa

de cauciuc umpluta cu diverse materiale (bule de

polistiren expandat) o mana care are un aspect
suficient de amenintator.
Monteaza un scenariu : cu aceasta mana agreseaza
in mod simbolic copilul sau un reprezentant al sau, o
papusa, un ursuletsi intr-un mod caricatural joaca o
scena de violenta: mana cea rea, ataca,sparge, ea
trebuie distrusa, rupta, omorata
Mana cea rea este pusa apoi la dispozitia copilului
si este in curajat sa o rupa..
Scenariile se repeta si se modifica in functiie de
reactiile copilului.

Concluzii
Experientele avute cu acest joc (Spitalul de psihiatrie

Brassens-Chambery,Franta) au demonstrat
schimbari semnificative in comprtamentul acestor
copii.
S-au produs deblocaje care au permis accederea la
nivele rudimentare de limbaj in cadrul carora au
trecut de la tu la eu pentru a se numi pe ei
insisi.
Unii copii au acceptat sa fie mangaiati pe mana sau
s-au angrenat intr-un joc cu papusa in care tema era
legata de servitul unei prajituri sau suc.

Jocuri care au ca teme: nasterea,

moartea, separarea.
Pentru copilul psihotic separarea de mama reprezinta totodata un

pericol extrem si o a doua nastere.

Jocul de-a moartea se poate pune in scena cu ajutorul a doi
terapeuti/educatori.
Principiul jocului este de a da copilului o arma imaginara (cuburi,
o sabie de plastic, pistolet cu apa) cu care omoara simbolic
pe unul dintre terapeuti si apoi cu ajutorul celui de-al doilea il
resusciteaza (il mangaie, aduce salvarea, prietenii.etc.)
Principiul jocului este acelasi cu cel al demolarii si
reconstructiei .
Se pot de asemeni instrumenta jocuri care privesc nasterea
sau abandonul de catre mama-substitut (terapeutul/educatorul)
cu papusi, personaje modelate din lut sau plastelina;
Concluzie: copilul este ajutat sa metabolizeze angoasa
separarii.

Activitati care pun in joc clivajul

Clivajul reprezinta succesiunea unei realitati bune si a

uneia rele.
Aceste doua faze au particularitatea de a nu putea
functiona in acelasi timp.
Ex: o masina cu doua faruri: unul cu lumina roz (cea
buna) si altul cu lumina neagra (cea rea). Cele doua
pt lumina impreuna schimband imaginea.
Terapeutul/educatorul prezinta pe rand copilului o
marioneta lup (rau) pe care o agreseaza si o
marioneta porcusor (roz si bun) pe care o
mangaie.
Concluzie: asimilarea clivajului permite copilului
sa iasa din pozitia de fragmentare si sa acceada
catre unitate interioara si a obiectelor.

Activitati alternate
Schema relationala utilizata este : esterandultau,

esterandulmeu,dupaprincipiuljocului-testalui
Winnicott,squigglesauaistorieirepovestite
saudesenecompletateimpreunacucopilul.
Ex:copiluldeseneazaunvaporcuprinsdefurtunasi
devineanxiosdincauzapericolului,terapeutul
deseneazacapitanuldevascareredreseazavaporul
si-lconduceinport.
Copiiipsihoticiautememonotoneindesenedar
terapeutul/educatorulvaintroduceindesenelemente
noilegatedetemaprincipala:soare,nori,pasari,
.etc;
Se pot folosi marionete, lutul, plastelina pentru
modelaj.

Transformarea unui simptom intrun mod de exprimare

Este bine cunoscut faptul ca un simptom integrat in modul de a

se comprta al copilului are o semnificatie care trebuie elaborata

la nivel constient.
Ex: o fetita lansa un geomotoc de harie spre usa ori de cate ori
un membru al personalului parasea sala de joc.
In joc a fost evocata plecarea fetitei din orasul in care locuia
spre spital.
Copilul mima numai intoarcerea acasa de la spital.
Gheomotocul de hartie o reprezenta pe mama care pleca
lasand-o la spital.
Jocul ei reprezenta o madalitate de a domina angoasa de
separare, inversand rolurile, fiind unul din cei doi parteneri care
il lasa pe celalalt sa plece.
Numerose alte jocuri au simbolizat situatia.

Grupuri de Realitate
Toti copiii aflati intr-un program de recuperare vor

trebui sa participe la aceste grupuri.

Toti copiii sunt educabili, fie ei psihotici sau nu.
MAUD MANONI si BRUNO BETTELHEIM, afirma
pericolul etichetarii in ceea ce periveste debilitatea
sau psihoza.
Este important pentru copiii psihotici sa se ridice
nivelul eficientei.
Copiii cu tulburari afective vor participa in grupuri de
expresivitate.
Individualizarea unui program care sa tina cont de
dizarmoniile enorme intre diversele sfere de achizitii.

Gradina copiilor
In acest grup participa copii cu un retard moderat al

limbajului si copii autisti.

Varsta mentala: 3-4 ani.
Activitati: coloratul, puzzle, incastre.Se favorizeaza
activitatile individuale.
Limbajul oral este cel care domina atmosfera,
educatorii repeta cuvinte pronuntate clar, repeta fraze
scurte, folosesc cantecele, miscari, gesturi care
intaresc anumite expresii.
Se urmareste achizitionarea schemei corporale si a
spatialitatii.
Se compun jocuri libere si recreative.

Gradina copiilor
Grupul de nivel inferior corespunde nivelului mental

de 2-3 ani.
Exrecitii de imitatie: educatorul arata un gest simplu
copilului , atrage atentia asupra lui, determinandu-l ca
acesta sa-l imite: ex., atingerea mainilor, gestul de
ramas bun, etc.
Exercitii senzorio-motorii : descompunerea si
compunerea incastrelor, se folosesc materiale
simple.
Repetitia este necesara in sensul asigurarii
indispensabile achizitiilor.

Grupul autistilor mari sau al

falsilor adolescenti
Varste cuprinse intre 10 si 18 ani.
Puberi si prepuberi care nu au progresat din cauza

unor erori educative sau prin carente de ingrijire.

Acesti tineri prezinta ritualuri comportamentale ca
aparari obsesionale impotriva psihozei.
Pot prezenta agresivitate.
Pot fi utilizate tehnici de genul: primeste si da ,
Umple si aduna .
Folosirea limbajului chiar in fata unor tineri aparent
necomunicativi, intr-o maniera lenta , repetitiva.

Grupuri de realitate si grupuri

de descoperire
Copiii in numar de 5-6 pot beneficia de scolarizare

cateva ore pe zi dupa programme specializate.

Aplicarea metodei INHELDER de invatare cu scopul
de a accelera invatarea operatorie.
Se evita punerea in dificultate a copilului, respectarea
unor interese particulare.
Realizarea de catre educatori a unei atitudini care sa
respecte anumite particularitati ale copiilor in timpul
invatarii.
In grupurile de descoperire se fac activitati
variate:plimbari, innot, picina, intreceri, etc.

Alte tipuri de ingrijiri specializate

Ortofonia
Reeducarea limbajului scris.
Psihomotricitatea.
Meloterapia
Atelierul de lut
Echitatia
Activitati de expresivitate particulare: copilul

povesteste cum a petrecut ziua sau biografia sa.

Maternajul
Baia terapeutica

Copilul izolat

Ajutorul psihopedagogic acordat

parintilor cu copii autisti
Ajutorul este acordat pe urmatoarele planuri:
Continut
Trairea psihica
Trairea cotidiana
Atitudini pedagogice
Copilul ca subiect

Continutul
Receptacul al suferintei umane (HOUZEL,

1991)
Parintii manifesta: revolta, sentimente de
nedreptate, culpabilitate, disperare in fata
unui copil ciudat
Profesionistii manifeste intelegere, ascutare
empatica care favorizeaza alianta
terapeutica.
Evaluarea creeaza: asteptari, anxiettate,
sperante.

Trairea psihica
Posibilitatea creata parintilor de a-si putea exprima

trairile, angoasele, negarea.

Construirea unui spatiu de discutie pentru ca fiecare
parinte sa poata spune istoria personala.
Comunicarea deschisa a adevarului, menajand pe
cat posibila latura narcisica a fiecarui parinte.
Evitarea capcanei prin care parintii sunt descalificati.
Impartasirea ingrijorarilor legate de moduri in care
anturajul manifesta ostilitate fata de acesti copii.
Implicarea altor membrii din familie in ingrjirea
copilului autist (fratrie).

Trairea cotidiana si atitudini

pedagogice
Parintii se confrunta cu dificultati majore:

conduite stereotipe, tulburari de somn, crize

de epilepsie, angose nejustificate.
Parinti care accentueaza numai progresele,
amplificandu-le pe cele minore.
Parinti care accentueaza numai aspectele
negative.
Investirea copilului cu cele mai modeste
progrese intareste alianta terapeutica.

Copilul ca subiect
Schimbul de cuvinte si activitati reale intre

parinti si copii.
Copilul este ajutat sa exprime anumite trairi
personale autentice.
Copilul autist trebuie privit ca o fiinta care
poate intelege sensul unor gesturi, ale unei
priviri sau semnificatia unor evenimente.
Parintii vor fi ghidati intr-o relatie care implica
reactii firesti fata de copilul autist.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
KLEIN M., (1994), Povestea unei analize de copil,

Editura Sigmun Freud, Cluj

MOSCHINI, LISA B., (2005), Drawing the line: arttherapy with a difficult client, Hoboen, New Jersey
MIDENET M., FAVRE J.P., (1979), Psychiatrie
infantile lusage de lequipe medico-sociale,
Masson
RUBIN A.J., (2009), Art-terapia, teorie si tehnica,
Editura trei
SCHOPLER E., MESIBOV G.,(1994), The Effects of
Autism in the Family, New York, Plenum Press
WINNICOTT D.W.,(2002), Consultatia terapeutica a
copilului, Editura Fundatia Generatia