Proiecte microbiologie

1. INTERACTIUNILE DINTRE POPULATIILE DE MICROORGANISME pag 149 carte

2. NITRIFICAREA COMPUSILOR CU AZOT DE CATRE MICROORGANISME pag 216

De la 55 la 77 test la botanica caet special

Poster coreldraw

III. Nitrificarea
Nitrificarea este un proces de oxidare a NH 3 i a altor forme reduse
ale N2 anorganic eliberate n sol n cursul procesului de amonificare, n
nitrai care reprezint forma asimilabil pentru majoritatea plantelor verzi.
n acelai timp ns, nitraii reprezint i forma sub care N 2 din sol
este pierdut, deoarece fiind solubili, sunt splai de ploaie sau redui la
NH3, nitrai sau chiar N2 molecular prin denitrificare.
Natura biologic a acestui proces a fost demonstrat prin
suprimarea lui n urma sterilizrii solului prin nclzire la 110 oC, sau prin
tratarea cu vapori de cloroform. n laborator s-a demonstrat c procesul se
desfoar n dou faze:
1. Nitritarea - const n dispariia NH3 i nlocuirea lui cu nitrii.
2. Nitratarea, nlocuirea nitriilor cu nitrai (HNO2

HNO3).

Microorganismele nitrificatoare sunt autotrofe chimiosintetizante

care i procur prin reacii chimice oxidative, energia necesar pentru
producerea substanelor celulare proprii.
Ele sunt aerobe stricte - rspndite practic n toate tipurile de sol, i
folosesc ca surs de carbon, C mineral din CO2 i carbonai, iar ca surs de
N amoniacul sau nitriii.
ntre bacteriile nitroase - nitrit bacteriile - putem cita: Nitrozomonas
europaea, Nitrosococcus oceanus, Nitrosospira briensis i Nitrosolobus
multiformis, care transform srurile amoniacale n nitrii.
Bacteriile nitrice (nitratbacteriile) frecvent ntlnite sunt: Nitrobacter
Winogradskii, Nitrospira gracilis i Nitrococcus mobilis, ce realizeaz etapa
a doua a nitrificrii, nitratarea - care const n oxidarea nitriilor pn la
nitrai

Nitrificarea care reprezint a 3-a faz a circuitului azotului n natur,

este un proces de importan excepional, deoarece aduce substanele
azotate n forma cea mai uor accesibil plantelor.
Dealtfel, s-a observat c n general numrul microorganismelor
nitrificatoare este proporional cu fertilitatea solului, putnd ajunge, n
solurile fertile, pn la un milion de bacterii pe gramul de sol. Numrul
mare de nitrificatori din solurile fertile, comparativ cu solurile nelenite, se
datoreaz i faptului c primele sunt lucrate i deci bine aerate.

Tematica pentru examenul la Disciplina de Botanica

Morfologia si anatomia plantelor
1.

Citoplasma: compozitia chimica

2.

Nucleul: compozitia chimica, partile componente

3.

Cromozomii si functiile lor.

4.

Plastidele

5.

Peretele celular: compozitia chimica si modificarile secundare

6.

Vacuomul celular

7.

Incluziuni ergastice solide

8.

Diviziunea celulelor: mitoza

9.

Diviziunea celulelor: meioza

10. esuturile meristematice

11. esuturile protectoare
12. esuturile fundamentale
13. esutul conducator lemnos
14. esutul conducator liberian
15. esuturile de sustinere
16. esuturile secretoare
17. nsusirile generale ale organelor
18. Morfologia radacinii
19. Clasificarea radacinilor dupa origine, forma si mediul de viata

20. Radacini metamorfozate

21. Morfologia vrfului radacinii - cu schema
22. Structura primara a radacinii - cu schema
23. Ingrosari secundare la radacina de morcov, ridiche si sfecla de zahar: schema si explicatie
24. Mugurii, clasificare dupa: pozitie, gradul de protectie, organele pe care le formeaza, intrarea n activitate, locul
de formare
25. Ramificarea tulpinii - cu schema
26. Clasificarea tulpinilor aeriene dupa: consistenta, forma, orientare n spatiu
27. Tulpini aeriene metamorfozate
28. Tulpini subterane
29. Structura primara a tulpinii - cu schema
30. Structura secundara a tulpinii - cu schema
31. Clasificarea plantelor dupa durata de viata a tulpinilor
32. Forma limbului frunzei - principalele forme
33. Incizii mici - cu scheme
34. Incizii mari - cu scheme
35. Frunze compuse - cu scheme
36. Anexele frunzelor
37. Hipsofile
38. Prefoliatia (asezarea frunzelor n muguri)
39. Dispozitia frunzelor pe tulpina
40. Anatomia frunzei - cu schema
41. nmultirea vegetativa artificiala
42. nmultirea sexuata (reproducerea) si alternanta de generatii
43. nvelisul floral
44. Androceul
45. Structura anterei - cu schema aplicata
46. Gineceul
47. Structura ovarului
48. Ovulul: alcatuire - cu schema explicata

49. Tipuri de flori si de plante dupa repartitia partilor reproducatoare

50. Inflorescente - cu scheme aplicate
51. Polenizarea si factorii polenizarii
52. Fecundatia si formarea zigotului (dupla fecundatie - amfimixia)
53. Samnta: componentele semintei
54. Partile componente ale fructului (pericarpului)
55. Fructe simple uscate dehiscente
56. Fructe simple uscate indehiscente
57. Fructe simple carnoase
58. Fructe multiple
59. Fructe compuse
60. Raspndirea fructelor si semintelor (diseminarea)