CAPITOLUL 2


FUNCTII
 MASURABILE
1. Functii masurabile
Functii masurabile ocupa un rol important n teoria masurii si integrarii. Ele sunt
denite pe spatii masurabile.

Denitie 2.1.1. Vom numi spatiu masurabil perechea (X, A), unde X  spatiu, A  o
-algebra de multimi din P(X). Multimea A X cu A A se numeste multime masurabil
a
sau A-m
asurabil
a.

Exemplul 2.1.1. Fie A = R, A = B(R)  -algebra tuturor multimilor boreliene de pe

axa reala. In spatiul masurabil (R, B(R)) multimi masurabile sunt multimi boreliene din

R, aceste multimi se mai numesc masurabile n sens Borel.

Denitie 2.1.2. Vom numi spatiu cu masura tripletul (X, A, ), unde X  spatiu, A
 o -algebra de multimi din P(X) si  masur
a denita pe -algebra A.

Exemplul 2.1.2.

Fie (R, B(R))  spatiul masurabil denit n exemplul 2.1.1,

m  masura Lebesgue pe axa reala. Atunci (R, B(R), m)  spatiu cu masura completa
si -nita.

Denitie 2.1.3.

Fie (X, A) si (X1 , A1 ) spatii masurabile si f : X X1 o functie.

Vom spune ca functia f este masurabil

a, daca proimaginea oricarei multimi A1 -m
asurabile
este o multime A-m
asurabila, adica pentru A1 A1 avem f 1 (A1 ) A.

Observatie 2.1.1. Vom considera n continuare functii numerice f : X R, unde
(X, A) spatiu cu masura, R = R{, +}  dreapta reala ncheiata. Multimi masurabile
n R se considera multimile boreliene. Prin urmare, o functie numerica este masurabil
a,
daca proimaginea oricarei multimi boreliene B R este o multime masurabila, adica

f 1 (B) A.
In cazul unei functii numerice denitia functiei masurabile poate  data mai simplu.
Vom nota {f < c} multimea Xc = {x X | f (x) < c}, Yc = {f c} = {x X | f (x) c},

Zc = {f > c} = {x X | f (x) > c}, Wc = {f c} = {x X | f (x) c}.

34

Teorema 2.1.1.

Functia numerica f , denita pe spatiul masurabil (X, A) este

masurabil
a daca si numai daca pentru c R multimea {f < c} este masurabil
a.

Demonstratie. Necesitatea. Cum pentru c R intervalul I = (, c) este multime

boreliana, rezulta f 1 (I) = {f < c} este multime masurabil
a (f -masurabila).

Sucienta. Cum pentru f : X X1 si A, B, Ai X1 au loc egalitatile:

f 1

!
Ai

f 1 (Ai ),

(51)

f 1 (A \ B) = f 1 (A) \ f 1 (B),

(52)

f 1 (A) = f 1 (A).

(53)

Rezulta ca pentru orice functie f denita pe un spatiu masurabil, multimile, proimaginile carora sunt masurabile, formeaza o -algebra.
Fie {f < c} A, c R. Vom arata ca f  functie masurabila. Pentru {c1 , c2 } R
cu c1 < c2 din (52) rezulta:

{c1 f < c2 } = f 1 ([c1 , c2 )) = f 1 ((, c2 )\(, c1 )) = f 1 ((, c2 ))\f 1 ((, c1 )) =

= {f < c2 } \ {f < c1 },
adica {c1 f < c2 } A.
Asadar familia de submultimi din R, proimaginile carora sunt masurabile, este o

-algebra ce contine toate intervalele de forma [c1 , c2 ), si, prin urmare, contine toate
multimile boreliene.

Teorema 2.1.2.

Armatia teoremei 2.1.1 ramane valabila, daca multimea Xc se

nlocuieste cu oricare din multimile Yc , Zc sau Wc .

Demonstratie. Fie pentru c R multimea Xc este masurabila. Atunci Yc = X \ Xc

este masurabila pentru c R ca diferenta a doua multimi masurabile. Consideram acum
T
multimea Wc . Cum Wc = {f c} = {f < c + n1 }, rezulta Wc masurabila pentru c R
n

ca intersectie numarabil

a de multimi masurabile. Masurabilitatea multimii Zc rezulta din
egalitatea Zc = X \ Wc .

Teorema 2.1.3.

Functia f : X R este masurabil

a atunci si numai atunci cand

pentru r Q multimea {f < r} este masurabil

a.
35

Exemplul
2.1.3. Fie (X, A) un spatiu masurabil, A X ,

1, daca x A,
 indicatorul multimii A. Cum pentru c R
IA (x) =
0, daca x
/ A,

, daca c 0,
{IA < c} =

A, daca 0 < c 1,

X, daca c > 1,

rezulta ca IA (x) este functie masurabil

a, daca si numai daca A este multime masurabila.

Exemplul
2.1.4. Fie X = [0, 1], A = B([0, 1)), D(x)  restrictia functiei Dirichlet pe
[0,1], D(x) =

1, x Q,
0, x [0, 1] \ Q.

Cum

daca c 0,

,
{D < c} =
Q [0, 1], daca 0 < c 1,

[0,1],
daca c > 1,

rezulta ca D(x) este functie masurabil

a.

2. Proprietatile functiilor masurabile

Fie (X, A) un spatiu masurabil. Vom nota prin M(X) multimea functiilor masurabile

f : X R. Vom stabili n continuare proprietatile functiilor masurabile.

Teorema 2.2.1.

Fie f M(X), g : R R o functie masurabil

a n sens Borel.

Atunci functia compusa h(x) = g(f (x)) este masurabil

a pe X .

Teorema 2.2.2. Daca f (x) = a = const pe X , atunci f M(X).

Teorema 2.2.3. Fie {f, g} M(X), a R. Atunci
a) a f M(X),

b) |f | M(X),
c) f 2 M(X),
d) f + g M(X),
f
e) f g M(X),
f ) M(X) (n conditia g(x) 6= 0, x X ),
g
g) max{f, g} M(X),
h) min{f, g} M(X).

Demonstratie. a) Fie a 6= 0. Atunci, cum

n

f<
n
{a f < c} =

f>

co
, daca a > 0,
ao
c
, daca a < 0,
a

rezulta f M(X). Daca a = 0, n mod trivial, f M(X).

36

b) Masurabilitatea functiei |f | rezulta din relatia

,
daca c 0,
{|f | < c} =
{f < c} {f > c}, daca c > 0.
c) Masurabilitatea functiei f 2 rezulta din relatia

,
daca c 0,
{f 2 < c} =

|f | < c, daca c > 0,

si proprietatea b).
d) Fie Q = (rk )kN  sirul numerelor rationale. Cum pentru c R

{f + g < c} =

({f < rk } {g < a rk }),

rezulta f + g M(X).
e) Cum

f g =
rezulta f g M(X).

1
(f + g)2 (f g)2 ,
4

f
1
1
= f este sucient sa aratam ca M(X). Dar
g
g
g

daca c = 0,

{g < 0},

f) Fie x X g(x) 6= 0. Cum

rezulta

1
<c
g

{g < 0} {g > a1 }, daca c > 0,

{g < 0} {g > 1 }, daca c < 0,

a

f
M(X).
g

f + g + |f g|
, rezulta max{f, g} M(X).
2
f + g |f g|
h) Cum min{f, g} =
, rezulta min{f, g} M(X).
2
Teorema 2.2.4. Fie fn : (X, A) R, n N un sir de functii masurabile. Atunci
g) Cum max{f, g} =

functiile sup fn , inf fn , lim fn , lim fn sunt masurabile.

n
n
n
n
T
Demonstratie. Cum {sup fn c} = {fn c}, rezulta sup fn M(X). Atunci
n

inf fn = sup(fn ) este o functie masurabila. Din denitie avem ca lim fn = inf sup fp ,
n

n pn

lim fn = inf sup fp care sunt functii masurabile conform celor demonstrate anterior.
n

n pn

37

3. Functii echivalente

In continuare com considera functii numerice denite pe un spatiu cu masura nita

(X, A, ).

Denitie 2.3.1.

O proprietate P are loc aproape peste tot (a.p.t.) (sau se verica

(mod )), daca aceast

a proprietate se verica multimea X \ E , unde (E) = 0.

Denitie 2.3.2. Doua denitii f si g se numesc echivalente, daca ele coincid a.p.t.,
adica ({x X|f (x) 6= g(x)}) = 0.
Notatie: f g sau f = g (mod ).

Teorema 2.3.1.

Fie  masur
a complet
a, g M(X) si f = g (mod ). Atunci

f M(X).

Demonstratie. Din g M(X) rezulta ca pentru c R multimea {g < c} este
masurabila. Cum f = g (mod ), rezulta ca si multimea {f < c} este masurabil
a, deoarece
multimile {f < c} si {g < c} difera printr-o submultime de masur
a nul
a {f 6= g}, ce este
masurabila, deoarece  masur
a completa.

Teorema 2.3.2.

Relatia de echivalenta este reexiv

a, simetrica si tranzitiv
a pe

M(X).

4. S
 iruri de functii masurabile
Vom considera diferite tipuri de convergenta a functiilor masurabile si legaturile dintre
ele. Fie (X, A, )  un spatiu cu masura.
Vom spune ca sirul de functii (fn ) converge punctual (notatie fn f ) la functia f daca

x X

> 0 n0 N n n0 : |fn (x) f (x)| < .

Teorema 2.4.1. Fie sirul de functii masurabile (fn ) converge punctual la functia f .
Atunci f M(X).

Demonstratie. Fie pentru orice x X : lim fk (x) = f (x). Cum pentru c R
k

{f < c} =

[
\

[
m=1 n=1 k=n

1
si multimile fk < c
m
masurabila si f M(X).

1
fk < c
m

sunt masurabile (fk M(X)), rezulta {f < c}  multime

38

Denitie 2.4.1.

Vom spune ca sirul de functii (fn ), fn : X R

n N con-

verge a.p.t. (sau dupa mod ) la functia f : X R, daca E A cu (E) = 0 si

x X \ E

a.p.t.

lim fn (x) = f (x). Notatie fn f sau fn f (mod ).

Teorema 2.4.2. Fie (X, A, ) un spatiu cu masura completa, (fn )  un sir de functii
masurabile, fn : X R, n N si fn f (mod ). Atunci f M(X).

Demonstratie.

Din fn f (mod )

avem

fn f

pe

X \ E , unde

E = {x X|fn 6 f } si (E) = 0. Cum pentru c R:

{f < c} = {f < c}

((X \ E) t E) = {x X \ E | f (x) < c}

{x X E | f (x) < c}

pe X \ E functia f este masurabil

a conform teoremei 2.4.1 si cum  masura completa,

f M(X).

Teorema 2.4.3.

(Egorov) Fie (fn ) un sir de functii masurabile, fn f (mod ),

f M(X). Atunci pentru > 0 A A cu (A ) < si pe X \ A

fn converge

uniform la f .

Demonstratie. Fie F A, (F ) = 0 si x X \ F fn (x) f (x),

Pentru ecare j 1 si k 1 consideram

\
def
Ejk =
xX
i=j

multimile

|fi (x) f (x)| < 1 A.

Pentru ecare k 1 avem E1k E2k ... si X \ F

E 1k E 2k ... si
masurii

T
j=1

n .

S
j=1

Ejk .

Prin urmare,

E jk X \ F . De aici, conform conditiilor teoremei si continuitatii

0=

!
E jk

= lim (E jk ).
j

j=1

Fie > 0 xat. Din ultima egalitate avem

k 1 j(k, ) : (E j(k,),k ) <

Consideram multimea
def

A =

E j(k,),k A

k=1

pentru care din -semiaditivitatea masurii avem

(A )

(E j(k,),k ) < .

k=1

39

.
2k

Daca x X \ A , atunci x

k 1

Ej(k,),k

k=1

sup |fn (x) f (x)|

xX\A

sup
xEj(k,),k

|fn (x) f (x)| <

1
,
k

n j(k, ),

ce demonstreaza converganta uniforma a sirului fn pe X \ A .

Observatie 2.4.1. Teorema Egorov nu are loc pentru masuri ce primesc valoarea +,
chiar si daca ele sunt -nite.

Denitie 2.4.2. Fie functiile f, fn : X R, n 1 masurabile. Vom spune ca sirul

de functii fn converge n masur

a la functia f (notatie fn f , sau lim fn = f ), daca
n

> 0 : {x X |fn (x) f (x)| } 0,

n .

Teorema 2.4.4. Daca fn f si fn g , atunci f = g (mod ).

Demonstratie. Pentru n N si > 0 avem

{x X |f (x) g(x)| } = {x X |f (x) fn (x) + fn (x) g(x)| }

+
x X |fn (x) g(x)|
0, (54)

x X |f (x) fn (x)|
2
2
n
s-a folosit semiaditivitatea masurii si incluziunea

{x X |f (x) fn (x) + fn (x) g(x)| }

x X |f (x) fn (x)|
2

x X |fn (x) g(x)|

.
2
Cum

1
{x X f (x) 6= g(x)} =
x X |f (x) g(x)|
k
k=1

din (54) si -semiaditivitatea masurii rezulta

({x X | f (x) 6= g(x)}) = 0,

adica f = g (mod ).

Teorema 2.4.5. (Lebesgue) Fie sirul de functii nite, masurabile (fn ) a.p.t. converge

la functia masurabil

a f . Atunci fn f .

Demonstratie. Fie A = {x X | fn (x) 6 f (x)}, conform conditiilor teoremei

(A) = 0. Fie
Ek () = {x X | |fn (x) f (x)| },

Rn () =

[
k=n

40

Ek (),

M=

\
n=1

Rn ().

Usor de vericat ca multimile ntroduse sunt masurabile. Avem R1 () R2 () ... .
Prin urmare, conform teoremei despre continuitatea masurii
(55)

lim (Rn ()) = (M ).

Sa aratam ca M A. In adevar, e x 6 A. Rezulta ca lim fn (x) = f (x) si pentru
n

> 0 n N astfel ncat pentru k n |fk (x) f (x)| < , adica x 6 Ek (), k n.
Asadar, M A si cum (A) = 0 si (M ) = 0. Din (55) rezulta lim (Rn ()) = 0 si cum
n

En () Rn () teorema este demonstrata.

Observatie 2.4.2. 1) Observatia 2.4.1 ramane valabila si n cazul teoremei Lebesgue.
2) Din convergenta n masur
a, n general, nu rezulta convergenta a.p.t. In acelasi timp are
loc:

Teorema 2.4.6.

(Riesz) Fie sirul de functii nite, masurabile (fn )nN converge n

masur
a la functia f . Atunci exista subsir (fnk )nN astfel ncat fnk f (mod ).

5. Functii simple

Fie (X, A, ) un spatiu cu masur
a.

Denitie 2.5.1.

Functia numerica f : X R, denita pe spatiul masurabil (X, A)

se numeste simpla, daca ea primeste un numar nit de valori distincte.

Observatie 2.5.1. a) Fie f o functie simpla cu f (X) = {c1 , c2 , ..., cn }. Consideram
multimile Aj = {x X | f (x) = cj }, j = 1, n. Atunci, cum ci 6= cj ,

Ai Aj = ,

i 6= j,

n
G

Aj = X

(56)

j=1

si

f (x) =

n
X

cj 1Aj (x),

x X.

(57)

j=1

b) Suma si produsul a doua functii simple este o functie simpla.

Teorema 2.5.1.

Functia simpla (57) este masurabil

a atunci si numai atunci cand

toate multimile Aj sunt masurabile.

Demonstratie.

Necesitatea.

Daca f M(X), atunci ecare din multimile

Aj = {x X | f (x) = cj } = f 1 ({cj }) sunt masurabile, ca proimagini ale multimilor

boreliene {cj } R.
41

Sucienta. Cum ecare din multimile Aj sunt masurabile, IAj (x)  este functie masurabila,

j = 1, n, si, prin urmare, si f M(X) ca combinatie liniara de functii masurabile.

Teorema 2.5.2.

Fie f : X R o functie masurabil

a denita pe spatiu masurabil

(X, A). Atunci exista un sir de functii simple masurabile (fn )n astfel ncat
fn (x) f (x),

n ,

x X.

Daca functia f este marginita pe X , atunci sirul (fn ) poate  ales astfel ncat

n pe X.

fn (x) f (x),

Daca functia f este nenegativ

a pe X , atunci sirul (fn )n poate  ales crescator.

Demonstratie.

Initial vom demonstra teorema pentru functii nenegative.

Fie

x X . Pentru orice n N denim

f (x) 0,

k 1 , daca k 1 f (x) < k ,

2n
2n
2n
fn (x) =
n,
daca f (x) n.

k = 1, 2, ..., n 2n ,

(58)

Este evident ca sirul (fn )n este crescator si ca fn este o functie simpla nenegativa (ea
primeste cel mult n 2n + 1 valori). Din f M(X) si (58) rezulta fn M(X), n N.
Vom demonstra ca pentru x X
(59)

lim fn (x) = f (x).

In adevar, daca f (x) < +, pentru n destul de mari vom avea f (x) < n si atunci din
(58) rezulta

1
,
2n
si, prin urmare, fn f . Daca f (x) = +, atunci fn (x) = n si iarasi fn f . Asadar (59)
|fn (x) f (x)| <

are loc pentru functii nenegative.

Fie, n plus, functia f este marginit
a, adica 0 f (x) M,

x X . Atunci, pentru

n > M din (58) rezulta,

1
,
2n
de unde fn f pe X . Asadar, pentru functii nenegative teorema este demonstrata.
x X : |fn (x) f (x)| <

Fie acum f  functie masurabila arbitrara. Consideram functiile f+ si f :

f+ (x) = max{f (x), 0} =

42

|f (x)| + f (x)
,
2

|f (x)| f (x)
.
2
Cum f+ si f sunt functii masurabile nenegative, teorema pentru ele este demonstrata.
f (x) = max{f (x), 0} =

Ramane de observat ca f (x) = f+ (x) f (x).

43