Sunteți pe pagina 1din 52

1. Aria de interes in abordarea structurilor urb.

aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite


tipuri de arii de interes: a. izocronala -raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare
cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura
subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta
teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta raportata la centre de interes resp. si
totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel
Princ. suparapunerilor ariilor de interes
ex.: Bucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele, suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite
administrative peste o limita cu caracter structural

Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org.
urban.
aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de
coerenta a sistemului
Exista o coerenta si la nivel grafic
daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima
limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care influenteaza
foarte mult.
Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru
Unitati de echipament

Elemente subiective ambianta, cultura, elem. socio-econom

Cumpana de interese
- aria de competenta functionala aria in care ar pute aexista respectivul teren

2. Abordarea in variante a studiului urbanistic


studiul de tema- etapa in procesul de cercet./proiectare
metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. => MORFOLOGIA/SCARA DE
CRESTERE/MATRICE DE CRESTERE
studiul trece la texturi -> analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare
scheme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez.
scheme funct. cu variante
MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor schemelor functionale coresp. funct. prin
suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale(ANALIZA LA NIV. DE
MODEL)
INFO-verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs.
abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: * analiza functiunii urbane ** analiza comparativa a
variantelor
MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala
a starii de funct. partiala si efectiva
MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. MODELE DE OCUPARE A
SPATIULUI, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva
functionalitate
MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.=PARTIU URBANISTIC

1. analiza efectiva asupra existentului


2. in variante-structura urbana restructurabila sau noua
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului,
sa se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza
comparativa;

- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie;


3.

Ambianta in cadru urban

elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita config. a spatiului
in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp. aferent unei activit. este deci o
adecvare coresp. a sp.

Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatioreceptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.nevoia de ambient- impune calit.
complexa a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?)
ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este
creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp.
Urban.
str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se
constituie. raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui
ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social.
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire
intre functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor
spatii neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa
corespunda in timp.
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii
functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in
timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp.
urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat
si intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)
4. Aditionalul in restructurarea urbana
actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem.
sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative,
in urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane.
aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat se
concretizeaza cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul)
aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- CENTRAL-un nou ansamblu central;
- PERIFERIC- zona marginla restructurata;
- ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;
- EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
Zonificare in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al
suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem. de viata
urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine
5. Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane
1. Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si
folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a
restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar si
aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta
urbana viitoare.
2. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si
cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o
atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei analitice
opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice

3. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt


obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina
de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii
societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane
apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la
populatie
modernizarea este dependenta de nevoile populatiei studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
un studiu asupra populatiei.
motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea
insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata
actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe
integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.
6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul de structura urbana
(Principiul de functionare/continut/situatie)
- in urbanismul functionalist principiul separarii/zonificarii functionale;
- in ubanismul modern princ. separarii intre activitati;
- ORASUL:- sistem complex;
- cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre parti.
- ANALIZA MATRICIALA analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
(sistematizare:
ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in
scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si
rura
- punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al
modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia
/ locuintele / spatiile plantate / echipamentele
- in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale sist.
=>
- RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
- SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
A. MATRICEA PATRATICA:
- pe fiecare latura activitati (A,B,C,D) => tablou de rel. intre activitati, notate cu simboluri.

B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D, - activitati; 1,2,3,4, - spatii.
ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B?
(simboluri +, - compatibile sau incompatibile)
evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la
idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt.
spatiului la activ.
SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
ACTIVIT. DE MUNCA obiective
Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
-

OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
urban.
7. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban- situatii caracteristice
functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o
anumita caracteristica a sistemului respectiv. Astfel rezulta cerinta functionala
functionalitatea- capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare); de pastrare a
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii
sitemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)
cerinta functionala implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul
de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul
cadrului urban si al culturii urbane.
cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis
cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in
contextul existent si posibil in viitor)
ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. Ea nu poate fi impusa
terit. printr-o simpla decizie, deoarece:
- ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. organismului urb., c.f. este si un produs al
starii de echilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a
echilibrului intr-o anumita directie. ;
- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate functional, ea
opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-ambiental si vizeaza
cadrul urban;
cerinta functionala are un caracter activ
echilibrul organismului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi; intrega
activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt.
introducerea unora noi, deci modificarea unor functii; pot aparea posibile erori in cursul dezv.
urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii
care cauta EFECTUL si nu CAUZA; prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex:
spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes zona NV a Pietei Unirii).
pot fi cerinte functionale:
CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
reasezare a alem. sale
CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii urbane,
a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare cand
satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist. respectiv
dispare, nu mai are nici o valoare.
CENTRIF.-CENTRIPETE- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui
cladire cu val. f.

mare care trebuie absorbita de centru

elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate percepe din centru, prin
reconsid. compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. direct din
piata
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea
si antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana
la afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ

cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.

8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si


scopul utilizarii lor.
grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului M. SPECIFIC; M. GENERAL
2. in funct. de profunzimea modelelor M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global;
insotit si de un plan de traficcaract. partial-vert.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ
si calitativ
raport intre real si UTOPIC
scopul utilizarii modelelor
a.
M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
b.
M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c.
M. predictiv- ofera o alternativa
d.
M. metodologic- de orientare; de conducere
9. Categorii de modele utilizate in sistematizare, in raport cu continutul, exprimarea si
tipul de valabilitate. exemplificari
1. in raport cu continutul
model formal-se refera la forma (plan, macheta); exprimarea rel. formale
model conceptual- se refera la conceptie; exprimare teoretica si prin schite (ex: orasul
liniar)
model analogic-material: se refera la esenta situatiei; reprezinta o situatie sau un
fenomen (ex. model gravitational)
model urbanistic de indiferenta model matematic-se studiaza un anumit terit. si se
determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. ex: in cazul studilui poluarii se ia in
considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceeasi
densitate si se obtine in plan o posibila disp. de org. a terit.
2. in raport cu exprimarea
model iconic- model formal; imagini f. clare
model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau care este
creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite dHabitation a Marseille)
m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare, restrangere); nu
poate fi exhaustiv
m. matematic-reprezentare printr-o formula
m. vorbit-apare probl. limbajului
3. in raport cu tipul de valabilitate
model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in urbanismordinul ideal; contemp-BRASILIA
m. de echilibru momentan se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea transf. in
crestere si descrestere; se refera la PUD
m. dinamic de comportament- reflecta transformarea
10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. metode de analiza
ZONA- are un anumit caracter, depinzand de dozajul diferit al functiilor
caracteristicile zonei calitativ-categorii de texturi;

cantitativ- valoare de utilizare a terenului


- se leaga de FUNCTIA PRIORITARA in zona respectiva (sprijina si conlucreaza cu
celelalte functii)
- F. URBANA PRIORITARA- se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste
caracterul de organism urban
1. LEG. FCT. PRIORITARA-ZONIFIC.
org. necontemporana- zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei
prioritare
motive:
modul de viata al societatii
este zonificat
supraf. restransa a organizarii-rez. ca functiile gaseau usor relatiii intre ele
org. contemporana- crestere nemasurata :
tinde sa estompeze functiile prioriare
nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- transformare continua :
functia prioritara-elem. transformabil, generat de transformarea de ansamblu a organismului
urban
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
Rolul orasului in terit. se adreseaza
PROCESUL DE DEZV. A ORASULUI.

ext. + f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor

2. FCT. PRIORITARA-principal FACTOR DE OMOGENIZARE


intr-o zona F. PRIORITARA = prod. structural si functionalist ; se asigura
sp.eterogen;
zona omogena (activitati complementare)
CARACT. ORG. URBAN pt. ansamblu/zona/oras
afirmare(mat., spirit.) esenta a structurii organismului urban / mediului inconjurator
- se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul
dintre ansamblu si detaliu;
MET. DE ANALIZA-STUDIU COMPARATIV
- analiza multicriteriala (a),
- abordare matriciala (b).
a operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi
descriptori). Dintre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism, identif. calit. pe elem.
componente)-rez. instr. f. diferite.
stud. comparativ pe baza listei de criterii; se pun in evidenta sisteme matriciale diferite
1. multitudine de comp. dif. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. si descript.
sunt identici
2. o multime de comp. analizate printr-o multime de descript. care insa se schimba de la un
moment la altul
3. multime de comp. ce se schimba, in timp ce mult. descript. ramane aceeasi
ETAPE; 1. listarea criteriilor (documentarea); 2. analiza critica 3. evaluarea critica (scara de
ordonare) 4. analiza de criterii in teritoriu 5.
6. cumularea val. de interval 7. definirea
limitelor
11.Centrul orasului. Restructurarea urbana.
Restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele
orasului la necesitati noi, sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.

Dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului; orice dezechilibru in


dezv. orasului se reflecta asupra The The centrului si asupra cartierelor, prin
aglomerarea excesiva in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).
Centrul istoric este o componenta a centrului orasuluichiar daca dpdv spatial, separatia este
neta.
Este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se
desfasoare operatii de renovare, reconstructie sau constructie.
Motivatii:
uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii
conditiilor de viata si salubrizare.
reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica si istorica a centrului.
Probleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amenajarea ambientala a spatiului
Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului, calitatii :
intensiva economica, confortabila intregirea centrului, este aplicabila mai ales
in zonele de importanta rasfirate
extensiva pentru zone de tip compact configuratie noua a centrului.
Echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la
periferie, dar care tind ca amplsare spre centru.
Utilizarea terenului terenul central are valoare mare, care creste proportional cu marimea
orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive.
Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala
-semnificatie simbolica
si deasemenea
contine
activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) studiul de
urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei.
Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta chiar daca nu
locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata. Valoarea istorica si ambientala a
centrului este un factor cadru de urbanizare.

12. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii


urbane
Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban. omul isi
desfasoara viata prin exercitatrea unor activitati pe un anumit teren, sau intr-o
anumita forma de utilizare a solului activitatea umana este legata intr-un fel
sau altul de modul de utilizare al ternului

activitate legata de un amplasament

activitate independenta de loc


Referitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc termenii :
ocupare: activitate/suprafata teren
utilizare: activitate/suprafata teren/productivitate
afectare: activitate/poluare/anexe/circulatii
din cele 3 rel. rap. activitate/teritoriu f. complex.
Indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist,
permite compararea unor ansambluri complexe, chiar din zone sau tari
diferite.

Eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone este strans legata
cu structura urbana eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) se
constituie in element de baza al studiului de partiu.
Analogie intre P.O.T si P.U.T.
Sporirea eficientei este o problema de optimizare, intre gradul de ocupare al
teritoriului si gradul de utilizare al terenului exista un raport de
interdependenta. Utilizarea eficienta a teritoriului de catre individ / colectivitate.
Apare necesitatea de ambient. necesitate practica de convietuire / stapanire
activa a spatiului. Nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului
urban ca spatiu de viata organizat multiplu factor in formarea si definirea
unui anumit concept urban.
13.Criterii de apreciere a coerentei unui partiu urbanistic
partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu
urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor
sale de dezvoltare, atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic, el exprima
carateristicile sistemului:
eterogenitatea elementelor componente
existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii
dimensiune ecologica: ambientconfiguratie situata in afara perimetrului cu care sistemul
intra in dialog.
comportamentul dinamic
Existenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului)
asigura coerenta; pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara
atenta, multidisciplinara pt. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor
respective.
Partiul urbanistic este un instrument de lucru, reprezinta o etapa distincta a procesului de
cercetare-proiectare.
Criterii de apreciere a situatiei existente
analiza situatiei existente

starea existentului

definirea premiselor

(date de tema)

raportare sistemica

definirea variantelor de studiu

analiza valorica

solutia

date externe

14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului
corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale MODELE FUNCTIONALE . Acesta
aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv definirea spatialitatii prin
modelul spatial.

MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
scheme de sit trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
scheme de eveniment miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL
STRUCTURII URBANE PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in
care ea poate constitui in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme interesul urban nu poate fi
stimulat doar printr-o simpla punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor
locuinte cu magazine la parter, de-a lungul unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu
cu functie rezidentiala si comerciala)

Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o
noua functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple.
In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se poate intocmi o matrice de crestere pa
baza stabilirii retelei de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.

Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu


corespund dorintelor initiale (ex: noul oras Thamesmead- Anglia, analiza profunda a starii de
potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare)
Se ajunge la o metodologie de analiza aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate
descoperi trasaturile la nivelul de activitati, de echipament, global.
Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de
relatii, scheme functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale
1. descrierea / analiza situatiei existenta
2. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia
bruta stiintific
3. analiza de impact/consecinte
4. evaluarea comparativa a variantelor cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe
functiuni urbane/ analiza comparativa a variantelor.
Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
Prelucrarile stiintifice sunt:
aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
abordare - spatiala, temporala, sectoriala
Analiza se face: - transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
Problemele ce trebuie abordate privind decizia:
zonificarea
amplasarea
alocarea de echipament
fluxuri/ abordari de trafic
Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a
nevoilor.
decizie

norma

realizare

posibilitate
evaluare

necesitate

valoare

16.Definirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana.


Intre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate/ cooperare si de
spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTUTRA URBANA SPATIALA.
CADRU URBAN
-acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta (fizico-economica, estetica, geometrica)

Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul
inconjurator.
-functional rasouns la o nevoie
- ca organizare estetica,etica,administrativa.
In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul
spatio-functional, si fata de nevoia sociala.
In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta
spatiala urbana.
Nevoia de ambient
impune calitatea complexa a sistemului urban
spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
Structura spatiala urbana:
exprimare fizica a structurii functionale-urbane
exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
a)indirect prin intermediul sist. functionale urbane.
b)direct unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psiho-sociale)
in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.

17.Densitatea elementelor morfologice


Fiecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata
urbana
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin densitatea elem. de viata urbana.

La un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit
grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. Densitatea
creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan
orizontal densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de

extindere a sistemului aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror


configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal)
cide obicei dispersata in teritoriu.
Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind
organismul urban diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-I o serie de deficiente.
Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate, de interes. Intensitatea
populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii
interesului putem distinge densitate diurna/ nocturna / de locuit.
Densitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre
diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta
decat una cu dens. mai mare).
Densitatea elem. de viata urbana activitati + comportamente.
Elemente determinante

activitatea rezidentiala
activitatea direct-productiva
activitatea indirect-productiva
comunicationale

se afla in rel;ationare (in


contact sistemic)

18.Echipamentul teritorial. Concept si implicatii in abordarea organismului urban.


Functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
Activitatea se raporteaza la un agent care o produce.
Definirea tripolara a organului echivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu
pentru a-l aduce intr-o stare de confort)
Activitate
Mobil uman Functie
Institutie
Spatiu
Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial); cand dotarea exista, functioneaza
echipament
Echipament urban evidentiaza functionalitatea unui teritoriu; se defineste ca fiind ansamblu de
elemente FIZICE / EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni
asumate de acestea; echipamentul se traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate.
Ex.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate; se caracterizeaza prin
calitate (natura si nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o
componenta a unui teritoriu, care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printro grupare (adaptare) a spatiului folosit ca spatii adaptate ADECVARE
Spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati urbane; trebuie supus unei gestiuni de
folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
Stabilitatea functiei in cadrul sistemului instabilitate contradictie intre : functie si spatiu;
functie si invest.
Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special).
Densitatea comunicatiilor auto, telefon, mass-media
Configuratia rarefierea densitatii omogena (caz ideal); repartizarea densitatii elementelor
morfologice de v. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei.
Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara
1,locuinta cu lot 2, 1=2).
Indicatori obiectivi P.O.T. valabil in zone omogene, functional
C.U.T. Zonificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul
teritoriului, deci, la o cooperare a texturii elementelor de v.u. densitate.

TEXTURA DE V.U. = ansamblu de elemente de V.U. care pot purta o functie corespunzatoare
sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor
functionale intr-un anumit context.

19. Eficienta de utilizare a teritoriului. Criterii de judecata a partiului


Partiul proces dialectic al cercetarii; punct final / punct de plecare / mijloc de verifivare a
rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii.

Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in
cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric)
criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura.
- Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone
- Mod de tratare nou-vechi
- Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
- Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor
- Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- O mai buna circulatie carosabila si pietonala
Este un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura
foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
Prin el insusi un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea
unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
PARTIUL URBANISTIC exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform
premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socioeconomic si estetic.
Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona
respectiva alaturi de functia si specificul ei dependenta foarte stransa cu structura urbana.
20. Functionarea organismului urban. Principii, conditionari
Mod de abordare
FORMA = exprimarea functionalitatii; functionalitatea determina forma
Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:
-ALCATUIRE

-FUNCTIONARE

-DEZVOLTARE

FORMA
FUNCTIE

FUNCTIONALITATE

FUNCTIONARE
gestionare
planificare
conjunctura

Functie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta
impune o activitate.
Functionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment
al existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui
complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o
functionalitate buna sau nu.

Functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de
natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia
respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de
intretinere; ea este influentata de forma.
Functiunea un spatiu este in activitate (ex: functia comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul
magazinului a fost transformat in locuinta).
functie functiune functionalitate functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca in sistemul al
culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.

2. Metoda de analiza structural -functionalista da functiei un sens logic; exclude semnificatia


fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la
o exprimare fizica.
3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se
suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari sunt
diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.
ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale)

SINCRETICA
efecte de loc comun

SINCRONICA
ef. de concomitenta

SINERGICA
ef. de structuralitate

DIACRONICA
ef. de continuitate

STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEME


ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA

sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a unor
elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- sincronic care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii;
diacronic evolutiv, istoric.
21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana
restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care
relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai
buna si implicit, un grad de organizare superior.
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie
de ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor mijloc de coordonare functionala, ceea ce
duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
Traseu urban integrator;
Ansambluri multifunctionale integrate;
Zona cadru (teritoriu restructurat);
-

22. Ierahizarea structurala a schemelor functionale


se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare
ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita
tipologie.
Idei transpuse configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) variaza numarul palierelor, numarul relatiilor pe
element;
- exemple: Chandigarh, Brasil;
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras Harlow Anglia)
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui
principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a
acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
- C. Alexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au
aloitalemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre elementele
organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element.
12345

345 6
3456

12

12

345
1

6
2

2. Configuratia in constelatie exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul


orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatiofunctional, cat si a unei suprapuneri fizicespatiale.
- apare pericolul amestecului intamplator;
- o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a
elementelor de viata urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe fiecare
palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elementele altei
texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de viata urbanaeste
valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte.
23. INTEGRAREA URBANA. PROBLEME DE CADRU SI REZOLVARI CARACT.
probl. de cadru ale integrarii urbane:
detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate
alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune relatii >fel, ordonare
analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii
(analiza functionalitatii echipamentelor); regruparea componentelor functionale in una sau
mai multe variante pe baza unei logici topologice
4) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la niv.
functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare
5) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea
si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate
6) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri
specifice administrative privind progr. de funct. si privind personalul; este de evitat integrarea
unor activitati cu aceeasi arie
7) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap
dintre costuri si posibilitatile financiare +starea tehnologica
8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor; capac. d erealizare si etapizare a
investitiilor
Folosire:
1)
2)
3)

IC- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei; se poate
constitui un indice similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana => comparand
comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a
dezvoltarii

24. Indicele de ocupare in teritoriu. folosire si mod de determinare


mod de determinare: pt. un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o
impartire in zone de omogenitate; fiecare zone este caract. de supraf. S, de populatia P si de
densitatea D.
etapele sunt:
1)determinarea numarului de zone;
2) det. S,P,D pt fiecare zona;
3) listarea supraf in ordine descresc. a D;
4) alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura);
pe Oy P in procente in ordinea determinarii de la pct 3); pe Ox S, procentual);

5) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective => o curba;


6) se duce diagonala graficului;
indicele de ocupare in terit. este dublul supraf. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.
Avem 0=< ic>=1;
ic=1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. concentrata intr-un singur punct);
ic=0.5 cand pop. este perf. distribuita in terit.;
ic=0 cand graficul coincide cu terit.;
10000 ic= ni=1 (yi yi-1) xi +- ni=1(xi - xi-1) y1 (10000 este ipoteza simplificatoare)
rezolvari caracteristice
fuctia rezidentiala-integratoare: 1. functii integrate; 2. functii integratoare;3. functii
auxiliare
1.
2.
3.
f. rezidentiala + f. comerciala + f. de productie -> c. comercial
f. comerciala + f. rezidentiala + f. de productie -> ans. rezidential
f. comerciala + f. de productie + f. rezidentiala -> complex industrial
7)+8) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata, obisnuinte tehnologice,
reglementari existente ce nu corespund integrarii
25.

structura urbana. integrarea spatio-functionala a activitatilor in terit.

ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate


face astfel
prezenta spatial
functionale a necesitati de exist.
A
temporala
fizice
psiho-sociale

b
necesitati de ambianta

ambianta urbana

rel. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la pentru om la in raport


pentru om in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman; nu este Io rel de
interdependenta prin interpolare => sist. integrat de elem. de viata urbana si elem. de cadru
urban;
deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre
elem. constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale,fizic-spatiale,
concretizate in dif. forme de manifestare si in rap. mediul natural, prin integrarea structurii
functionale cu structura spatiala.
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in
calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele
doua planuri
pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa
cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionale+expr. fizica a contextului social-uman in
care se constituie care este variabilain timp (social pol.)
adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psiho-sociala; in plan spatioperceptiv se exercita nevoia estetica, etica, psiho, urbana =>nevoia de ambient; in plan
spatio-functional, se exercita nevoia organica-biologica,economica urbana, nevoia
tehnologica, instructiv-educationala => nevoia de existenta
nevoia sociala-> pric. in ambele planuri
spatiul urban insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu
activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana
care include si nu infirma categoria de spatiu urban
deci, ambianta urbana = instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor
existentiale, moral-estetice (nevoia de ambient), sociale.
ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.

26=73. integrare urbana. avantaje si implicatii in abordarea structurii urbane


avantajele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate
1. avantaje economice:

economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp


ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. existente pe terenul
respectiv). Exemple: indicele de utilizare a terenului in rap. cu costul realizarii; urcarea
pietonalelor pe nivel de sol artificial -> avantaje: economie de teren, functionale (pt nevoi
considerate corect ca convergente si nu ca suprapuneri; dezavanataje: pret ridicat al investitiei;
nejustificare daca nu este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma respectiva si daca, fiind
suprapusa unei functiuni, nu este coroborata cu aceasta. obs: eficienta investitiei rezulta dint-o
tripla conexiune: functionalitate-spatialitate-exploatare.

economie de retele tehnico-edilitatre si servicii->definirea conceptului

econ. de energie->comparativ cu consumul pt desf. aceleiasi activitati

econ. de efort uman->activit. situate adiacent organizatoric


2. avantaje sociale:

avantaje pt viata sociala nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ.
nelucrative }= prin imbinare => cadru de sprijin mai eficient. Exemplu: un ansamblu
multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului; ofera o succesiune de spatii mult
mai antrenante pt miscare, pt contacte; miscarea este incitata un continuu interes pt spatiul in
care te afli;echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor => bogatia spatiului
public

implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o


utiliz. functionala si sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane; nu

poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate
subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza, treptat, alt mediu; spatiul urban integrat
are sansa cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica.
27. integrarea urbana. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu
initiata la niv. activitatilor umane de catre .
-nevoi cu caract. integrator (> integrare urbana) +tehnologia de informare (> factor integrator.)
=>integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane
-integrarea urbana reflecta capac. sinergica a organismului urban; aduce o organiz.
multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta)
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
-determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si
avantajoasa. obs.:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. integrate, f.
integratoare, f. auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii.
-det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului > dezv. integrata a fiecarei functii.
-det. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. unifunctional; sp multifuctional (mai
multe func concomitente sau intermitente) integrat sau complex; sp functional (el insusi functie
simbolica)
-ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor se opresc la o faza prima si se
rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin); 2)
la nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta, terit este ocupat unitar, spatialitateavolumetrie continua; 3) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. in terit urban, tesatura de
trasee integratoare, imbinare multidirectionala aactivitatilor > sp utilizat in dif. forme integratoare
local.
28. locuirea concept si implicare in determinarea structurii urbane
-conceptul de locuire > fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amenajarea terit. respectiv; detasare de la
simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general/ terit. insusit de catre o colectivitate

-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea
calitatii locuirii
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp;
conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu
modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale.
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: *
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire
substantiala a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii
mecanice a terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor,
a serviciilor, cond de accesibilitate)
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult
mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor.
vezi tabel
29. Limite in definirea structurii urbane. Rol. Continut. Tipuri
limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate,
caracter, tip de proprietate)
zonificarea- stare de integrare in teritioriu; consecinta structurala a teritoriuluiimpune limite de
structura
limite de structura: determ. spatial sau temporal

compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit.


are un caracter spatial
sunt mobile in spatiu
are caracter restrictiv/constructiv

tipuri de limite
1. limite globale de dezv. (de crestere)
instr. de lucru pe termen lung
in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit.
2. limite operationale(de control si interventie)
ale activit. de control si interventie
lim. operationale de studiu
3.

limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum

4.

limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu

30. MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS


CA SISTEM SOCIO-SPATIAL
I. SNELL- SHULDMER - la sfirsitul anilor 50
componente: obiecte
(popuIatii,drumuri,vehicule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu
diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport). se pune accentul pe activitatile facute
pentru
prima
data,ele
urmand
sa
fie
suportul
structurii
spatiului.
2. REGULSKY sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de
aprovizionare sfera informatiei: omul individ psiho-social. structurile de informare
(sociologica.
economica.
institutionaIa.
familiala),
fluxuri
de
informare
3. GRANAI

ansamblu
de
produse
sociale

societate
Iocalizata
4. BEER
Ssocial
Pop.
populatie
E economic
Pol
politic
A - activitati
31.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional

Utilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine


definita.- metodologia .urbana complexa, care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare
urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare:
A) analiza pe functiuni urbane.
B) analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei.
A)zonificare functionala/ date demografice/ forta de munca/ fondul locuibil;
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina
necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri
pentru viitor.
B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel o
imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.

-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de


decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane, trebuie analizata structura sa ,
abordata sincronic si diacronic.

ABORDARE
Sincretica

sinergica

sincronica

diacronica

Studiu de suprapunere in comparatism sistemic

Abordare diferentiat cumulata


32 Modernizare urbana, motivatii calitati:
-modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului
urban, la cerintele prezentului la realitate.
I)Necesitatea reevaluarii istorice arhitecturale arheologice, artistice
-personalitatea orasului este legata de trecut
-situatii: 1) Cadrul este valoros in sine ; 2) Cadrul este oarecare, dar de interes istoric; 3)
cadrul contine opere si spatii foarte valoroase .
-modalitati: 1) izolare valori numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o
solutie imediata, dar simplista); 2) integrarea valorilor in organismul urban(intervine maiestria
arhitectului);
-probleme: 1)evaluarea valorilor:
(1) in raport cu orasul ;
(2) in context unitar
din care rezulta valoarea :
-de obiect;
-de ansamblu

-calitati: 1) realizare continuitate vechi-nou, 2) evidentierea unor monumente existente; 3)


refacere functionala a spatiului; 4) ordonarea circulatiei
II) Necesitati imbunatatire conditii de viata:
-uzura fizica si morala a fondului construit
-necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg)
-calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
amenajarilor insalubre si nocive.
III) Necesitati de a utiliza cat mai eficient terenul:
-in directa relatie cu caracterul orasului
-probleme:1) rezolvarea circulatiei; 2) modul de ocupare al teritoriului in raport cu destinatia
constructiei;
-calitati: proces integrator spatial si social- trebuie tinut cont de relatia intre zona respectiva
si centrul orasului.
-trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii
esentiale in zonele inconjuratoare.
33. Mijloace de restructurare urbana:
Mijloace juridico-administrative, economico-financiare, arhitectural-urbanistice.
Desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra mijloacelor arh-urbanistice, el este absolut
obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si juridico-administrative) astfel,
cadrul institutional creeat prin mijloace juridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu
pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul
si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
Pe de alta parte , cadrul material realizat prin mijloace econom.-financiace, are si el nevoie de
aportul arhitectului , ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta
economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)

Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor
prin intermediul politicii urbane.
Politica urbana profesie de stat democraticp; dezvoltarea este o politica participativa, in care
puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local, folosind mijloacele enumerate:
legalizarea planificarii teritoriale;
coordonarea investitiilor;
dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic;
coordonarea factorilor de decizie;
Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in
stabilirea solutiilor optime.

34. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane:


Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere); 2) operationale; 3) normative; 4) functionale
Limite de dezvoltare

OBIECTIVE
Limite normative

DIMENSIONARE GLOBALA
Limite operationale

DELIMITARE TERITORIALA
Limite normative de lucru

LOCALIZARE SOLUTIONARE
Limite functionale (efective de structura)
Limitele functionale au doua ipostaze:
-limite de operatiune-optimizare
-limite de evolutie- de dezvoltare
variante de optimizare simultana
problema
variante succesive

atingerea limitei se face prin:


cresterea factorului limita al necesitatii
descresterea cadrului limita, al necesitatii
35. Modul de rezolvare al modernizarii urbane:
modernizarea presupune: reconstructie, renovare, restructurare
-restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente
sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent.

-constructia- constructii noi: 1) dezvoltarea extensiva (ocuparea de terenuri libere); 2)


dezvoltare intensiva (cresterea inaltimii constructiei);
-reconstructia: *nu conduce in mod obligatoriu la modernizare
*motive:
1) pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv;
2) pastrarea infrastructurii;
-renovarea: * renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi
spontana sau deliberata)
- constienta :
1) deliberata;
2) planificata;
3) actiune complexa fizico-sociala
*isi propune restituirea unei structuri unui cadru de viata;
* este un proces de selectare in timp a valorilor umane
* integrare a locuirii, a loisir-ului
-amenajarea: se face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)

36. Structura functionala urbana-elemente de viata urbana:


elementele de viata urbana pot fi clasificate astfel:
(AAAA)Elemente determinate functional:
-activ: rezidentiale
-activ-direct productive (industrial, comercial)
-activ-indirect productive(instructiv- formativ, cultural- educativ, social-sanitar);
-comunicationale;
(BBBB)Elemente determinate functional- ambiental:
-spatio-ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-natural ambientale ---cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-praxeologice -----cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a solutiei
-psiho-socio-antropologice---- cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a solutiei
-PRAXEOLOGIA: disciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane si
a conditiilor eficacitatii lor.
(AAAA)Aceasta clasificare a elementelor de viata urbana determinate functional (dpdv al
analizei sistemului ) este mai precisa deoarece:
-cu analiza sistemului trebuie sa realizam o unica clasificare a elementelor morfologice:
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita
relationare a lor (situare in context.

-s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate


elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru studiul
urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati)
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui serviciu
pentru o alta parte din populatia orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii
functiunilor in teritoriul urban.
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si
dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea
activitatilor complexe sau de la complexele de activitati; in concluzie considerarea industriei
independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o organizare
afunctionala; situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii activitatiilor,
separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare dpdv
economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane
productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza
specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel
domeniu), general-cantitativ (pozitie statica si capacitate- marime) si teritorial(localizare si
grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
*o activitate productiva in ansamblul ei colectiv
*o activitate productiva la nivelul individului

-elemente de legatura, ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala, se refera la un


grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane.
-fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura,) ia o amploare deosebita, pe langa
alte sisteme de legatura (sisteme informationale)
-(BBBB)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte
elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar
al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elemente determinante
functional ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare al altor activitati.
-elementele determinate functional-ambiental se refera la : *zona ambientala a vietii urbane:
-mediu climatic inconjurator
-viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
-comportament psiho-social
-obiceiuri ale populatiei si ale locului
-experienta si cunoastere in domeniu
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane in
raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara.
-aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata
urbana.
-intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se
exercita ca functiuni; ele constituie STRUCTURA FUNCTIONALA URBANA.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care este
raspunzatoare pentru existenta organismului urban.
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana ,
are un rol functional; ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelor

constituente , deci anumite proprietati proprii acestora. Se are in vedere contributia


elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului.
37. Structura spatiala urbana elemente de cadru urban:

-elementele de cadru urban se pot clasifica in:


a)elemente determinate functional:
-construite (spatii si obiecte)
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii si elemente)
b) elemente determinate functional-compozitional:
-plastice urbane (efecte)- zgomotul ca efect comportamental.
-comportamentale (efecte)- dominanta, perspectiva
c)Elemente determinate compozitional- formal:
-perceptiv- efective (proprietati)
-spatio-temporare (situatii)
-estetic-formative (mijloace)
-elementele de cadru urban, transpun in teritoriul urban, sistemele de activitati urbane.
-orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
-spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare
corespunzatoare a spatiului folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre
elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.

-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
-relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva;
2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie sa
puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta printr-o
dominanta)
3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
*de functionalitate/cooperare elem. Din grupa elem determinate functional.
* de spatialitate rol caracteristic;
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de
spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste atat
intereselor obiective de prelucrare , cat si interesele subiective ale omului.
-sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a
organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o
nevoie socio-economica-biologica), ci ca organozare estetica, etica, administrativa.
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat
multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin
exercitarea uneia sau mai multora functii.

-structura spatiala, urbana ne apare, in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale


urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata
ca forma.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul
structurii functionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic, si
psiho-social in timp.
38.Dialectica proceselor de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea structurii
urbane:

Se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
teritoriu urban cat si in cel rural
Cresterea periferiei: fenomen de suburbanizare.. Fenomenul periferiei nu are aceeasi
pondere pentru toate aglomeratiile urbaneeste influentat de stadiul procesului de
urbanizare.
Tendinta de evolutie: tipuri:
1)conditii- grad ridicat de urbanizare:
a -crestere periferica, prin migratia din interior in zona periferica
b -exista si miscare in sens inveres, dar majoritatea populatiei se stabileste in
nucleu; o mica parte ramane la periferie.
a -presupune o populatie saturata de viata urbana, care cu un venit convenabil,
migreaza spre periferie.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu
venituri mici care ajunge in centrul orasului.

a+b- proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in nucleu si crestere


in zona periferica.
2)conditii- proces de urbanizare in curs de desfasurare => cresterea periferiei prin
migrarea din exteriorul orasului spre oras.
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea de a
se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din
care a plecat)
3) consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras (localitati
inconjuratoare), la periferie
ramanand scazut. Aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in
aspectul spatial.=> riscul unei mari pierderi pentru mediu/cultura.
39.Definirea functiei urbane.

Functia urbana:reprezinta rolul pe care il joaca in sistemul total , elementul respectiv


-sensul ei ca variabilite logico-matematica
-trebuie inteleasa ca:
a. producatoare a unei proprietati intr-un sistem;
b. rezultand dintr-o anumita carateristici a respectivului sistem.
-orice functie are un rol functional generand functionalitatea unui elemente/elementor
constitutive respective, deci anumite proprietati ale acestora.
Prin analogie cu organismul biologic, s-a inteles prin functionalitate, capacitatea de conservare
a sistemului respectiv, in sensul de pastrare a trasaturilor pozitive (trasaturi care contribuie la
mentinerea sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu.)
-Din intelegerea functiei urbane a rezultat:

cerinta functionala; in acceptiunea biologista se retine notiunea de cerinta functionala numai in


sensul de a mentine o trasatura pozitiva un asemenea inteles este insuficient deoarecenu
poate acoperi notiunea de cerinta functionala.
Cerinta funct. Este caractersitica oricarui organism, ansamblu urban, la un moment dat;
inseamna capacitatea struct. Organismului/ ansamblului respectiv de a satisface, in momentul
respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea unei
functii.
C.F. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor
corespunzatoare si de prezenta relatiilor, care fac posibila exercitarea acestor functii
Textura urbana- textura de elemente de V.U., caracteristice intr-un subsistem, in functie de
capacitatea de a raspunde cerintelor functionale.
Totalitate elem. De V.U.evidentiate la un moment dat in viata organizarii, reflecta starea
structurii functionale => analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica.
Diversitate texturi: intr-o str. Fct. Urb. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce
alcatuiesc sistemul.
Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu, este pozitiva
(acceptabila) sau negativa (neaccep) in raport cu mediul.
Functionalitate: oras, o parte din oras, spatiu

FUNCTI

FUNCTIUN

FUNCTION

FUNCTIO

ALITATE->

NARE

->

->

Exprimar

Un sp. Este

Este

Exercitare

e nevoii

in activitate

rezultatul

a acestei

de

(functie

unui

calitati in

cerinta->

comerciala,

complex de

spatiu este

impunere

rezidentiala

functiuni;

de natura

a unei

spatiu

calitate a

procesului

activitati

magazin a

spatiului; un

si nu a

fost

spatiu are o

calitatii

transformat

functionalitat

in locuinta)

e buna sau
nu

-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de
promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze
randamentul maxim posibil.
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza.
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de
cerinte fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat
natural in timp, sau ca rezultat de conceptie, caracterizand starea sistemului ca stare
fiunctionala constructiva sau distructiva.
FU- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si
in raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, conjuctura social-politica
(nivel de cultura a utilizatorului functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
teritorial atat in sens + cat si fata de stabilitate sistem.
40. Dialectica procesului de urbanizare aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si
invers
Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent
sau independent 2 directii de crestere:

dezv. Extensiva a modului de viata urbana in teritoriu;


dezv. Intensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
Pt. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
Cantitatea:
intindere in teritoriu a procesului de urbanizare;
crestere a densitatii populatiei / de procese / de evenimente => se caracterizeaza
procesul de urbanizare;
Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata
-

oamenilor.
Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere
cantitativa => cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel
intre: teritoriul initial si teritoriul adiacent.
Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la
extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii
in teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere, duce la neglijarea calitatii in detrimentul
cantitatii sau invers => proces de urbanizare cu evolutie negativa.
Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului
de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.
Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte

lipsa de eficienta

Dispersare excesiva => dotare care depaseste cerintele


Deci relatiile intre calitate si cantitate relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea
conditiilor de viata urbana.
Intelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate.

41 + 42 MORF. URBANA, IN TERITORIU URBAN #1 O STARE A ELEMENTELOR


COMPONENTE
(STARE DE FUNCTIONALITATE) in masura in care acestea se constituie firesc sau partial in
locul respectiv #2
FUNCTIONAREA URBANA presupune DINAMICA URBANA exercitare a functiilor intr-un
anumit teritoriu
Functia urbana este # 3 de a satisface cerinta functionala printr-o activitate in cadrul unei
activitati localizate ( si a unei restaurari a spatiului conducand spre functionalitatea sistemului si
determinand functionarea urbana.)
KANF pp. exista structura urbana = relatii care se stabilesc intre elem morfologice constitutive
Functionale |
Fizico spatiale
Psiho sociale |

| ---care in pl organizatoric / pl formal au o manifestare #6

DINAMICA URBANA suma de principii #7 conjuncturi si conditii de stabilitate a sist respectiv


creaza manifestarea urbana
ORGANISM URBAN FORMA URBANA- #8 ce si exprima formal, obiectiv?
- FENOMEN URBAN o succesiune in timp a formei urbane

41 MORFOLOGIE URBANA
VIATA URBANA CADRUL URBAN (relatie de reciproca dependenta integrare)
#1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman
-#2 (mobilitate si complexitate a elem morf). mod de viata
-#3(echilibru intre VU si CU)
- cadru de viata
#2,#3 = termeni ai echilibrului general urban ( #4)
SOCIETATE
LOCALIZATA
POPULATIE

SIT

Activitati urbane
Localizate

Spatii urbane (obiecte amenajate)

- Productie material
spirituala
- manifest culturale
- manif social politice
- initiative si manifestari
comportamentale

- politica urbana
- principii culturale
- teorie urbanistica
- concepte etic-morale
- principii economice
- traditie

valori / bunuri/
atitudini / imagini
mod de viata urbana
cultura urbana

organizare social-economica

resurse / tehnologie / stiinta

/ arta

inplan spatio functional


in plan spatio-perceptiv
det. Pe linia mijloace/posibilitati
determinari pe linia interese/necesitati
componente ale existentului
biologice
fizice/ materiale/ Industriale
materiale
economice
spirituale
psiho-sociale
sociale
administrative
politice
cultural-istorice

42 ORGANISMUL URBAN CA SOC. LOCALIZATA


Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane.
-Org. urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza
constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
mobil uman activitate spatiu aferent
in cadrul ideii de subimpartire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului apare cazul de
instapanire sociala a spatiului respectiv
-organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare
aspatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a
spatiului urban
-exista model interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
-modelul elaborat de GRANAI impune terenul de societate localizata relatiile dintre oameni
sunt legate de un anumit loclegatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globalaansamblu de produse sociale
societate localizate
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un elem structural esential al org urban si in
acelasi timp necesita o totalitate de spatii aferente localizari care se constituie in cadrul urban
org urban viata urbana
cadru urban

43 ORG.URBAN MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV


-org. urban= sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor sist. subcomplexe
sau simple
=produs social localizat, sist. deschis fundamentat pe un sist. de activitati.
-conceptii de abordare a orasului
1-functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in
cadrul sistemului, modul de interconditionare);
2-structural functionalista (da un inteles logico-matematic functiei)
3-diferentiat cumulativa -moderna-suprapunere in comparatism sistemic
ABORD. A ORG. URBAN
|
|
|
|
|
SINCRETICA
SINCRONICA
SINERGICA DIACRONICA
Efectul lor efect de efect de efect de

Comun coincidenta
structuralitate continuitate
(acelasi loc)
(acelasi timp)
(vecinatate) (miscare)
______________________________________________________________
|
Studiu de suprapunere in comparatism sistemic
|
Abordare diferentiat-cumulativa
(la nivel global sau partial)
MODEL CONSTITUTIV AL ORGANIZARII URB
Morf. Urbana functionare urbana
Asig. echil urban

dinamica urbana

functionalitate
Localizarea activitatii

Str.urbana

gestionarea sp.
manifest urbana

Spatio-funct

Forta urbana

stabilitate

institutionalizare
Sp. Config
materializare

organism urban
Succesiune de forme urbane

fenomen urban

44 ORDONAREA ELEM MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TIPOLOGIA LOR


-config de copac Christopher Alexander Orasul este un copac? contra doctrinei functionaliste
ideea de organiz structurala democratica se naste utopica; este aplicata in Anglia (Harlow satelit
al Londrei) si domina constructia urbana a anilor 60 70
-configuratie in retea
12345
12
345
1
2
34
5
3
4

-config in constelatie o configuratie de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea


-exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce poate determina osuprapunere
spatiala

-structura negeometrica
- solutia pt viitor
-altoirea intre sol ierarhizarii (copac) si sol cu structura la jumatate cat
se poate amesteca? (fara raspuns)
Totalitatea relatiilor dintr elem de VU#1 sistem particular TEXT. DE ELEM DE VU
Texturi
simple se constituie pe un singur palier
- complexe se constit in ansamblul structurii
- au caracteristici definite de factori calitativi / cantitativi
Topologia stiinta locului, a ocuparii spatiului
Tipologia struct functionale
configuratie tot ceea ce este perceptibil in spatiu
poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul structurii
pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere:
o intensitatea rel. evid rel tari si a rel slabe in teritoriu analiza intensit se
face in rap conurilor de ierarhizare
o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii urbane ii este tipica o
anumita asezare?

45 MODELAREA IN SISTEMATIZARE ESENTA SI REALIZARE


-esenta modelarea = abord cibernetica; tratarea organismului urban ca sistem in sens
cibernetic

-modelul o imagine construita premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor
instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive
-modelarea poate fi 1.matematica, 2dinamica,
- 1*preexistenta realitatii, 2*postexistenta realitatii
Folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza fiind deductia, sinteza,
observatia, analogia
-experimentul poate fi
- total (obiectul integral supus cercetarii)
- partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a
mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei.
Realizarea modelelor de lucru stabilirea necesitatilor modelului
APORTUL MODELULUI:
-se defineste tema program tema param caracteristici; program caracteristici functionale /
cantitative
- se realizeaza o selectie progresiva:
se def obiectul model ( se pune in evid. ceea ce se cere a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat)
ordonarea datelor cunoasterii teze / ipoteze (modificari multe)
enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)
enuntarea temei a modelului suma informatiilor oblinute
- traducerea modelului direct (imagine, desen)
- indirect
- testare + concluzii exprimate de catre urbanisti
- experimentare finale
-utilizare informare , simulare
46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCTURII URBANE

-nu este exclusiv numerica, inseamna precizarea calitatilor


Masurarea
aprecierea si descrierea insusirilor elem constitutive ale unui sistem in rap cu niste criterii
se masoara orice informatie care se refera la spatiu
datele problemei A primare / B secundare
o A constituite ca reprezentari numerice sau simbolic, care caracterizeaza dimensiuni ale
componentei respective
- informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute
o B - proces de comparatie (combinare, transformare, modelare) cu alte elem
- nu sunt prelucrate
- operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului
Criterii de analiza
1.raportul intre componente (entitati)
a. se constituie o scara de raport
A
B C
D
b. raport de dependenta intre entitati
A
B C D
2.dist. Intre entitatile observate scara de interval; se masoara exclusiv dist intre elemente
3.ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) ordinea componentelor

4.situare categoriala evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara


nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine.
CRITERIUL
raportaredistanta ordonareclasificare
SCARA
de raportx
x
x
x
de interval
x
x
x
ordinala
x
x
nominala
x
MASURAREA etapa a identificarii distributiei in teritoriu
1. poz elem in terit
2. masurarea datelor PB ??
3. regionalizare
4. decizie
47 PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SAU IN STUD. URBANISTIC

Evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a


texturilor.
Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare.
Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a structurii urbane; rezulta ca urmare a
interdisciplinaritatii partiul urbanisticetapa de tranzitie, distincta in studiul urbanistic se
realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imaginea grafica a localizarilor
posibile
- locul partiului urbanistic intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o
trecere directa aspecte negative:
- dificultati de stapanire a informatiei cu privire la situatia existenta
- aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat
- neglijarea unor elem exterioare ansamblului
- detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire
asupra temei
- efuicienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor
instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare
deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetareproiectarestudiul de tema
*locul studiului de PARTIU URBANISTIC este intre activitatea analitica de programare si
activitatea globalizata de spatializare
48 POLITICA URBANA

-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de


modernizare urbana
mod de manifestare a suprastructurii societatii
urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea
urbana
-politica urbana poate fi
1. unidirectionala subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-politicadecizie
centralizata
2. participativa in cazul statelor democratice avansate, puterea centrala are doar rol de a
dirija un proces diferentiat local, urmarind
a. legalizarea / operativitatea planificarii urbane
b. precizarea / coordonarea investitiilor financiare
c. sprijinirea dezvoltarii potentialului stiintificsi tehnologic

d. formarea specialistilor
e. mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor
3. a puterii
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. arhitectul rol important in stabilirea solutiei optime / mare responsabilitate
profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate
la alta

49 PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PENTRU TIPURI


DE SITUATII
Partiul urbanistic exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban,
precizand localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, coform premizelor sale
de dezvoltare
Metodologia de studiu informatiile obtinute in urma analizei de textura urbana posibilitatea
ordonarii tuturor elem pe o scara de ordonare a relatiilor dintre elem analiza grafica
determinand gradul de ierarhizare in ansambul sistemului teritorial respectiv, grad
constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a
informatiilor obtinute obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elem
considerate. Aceasta descompunere se face dupa urmatoarele situatii:
1. pe fiecare element luat ca centru al interesului analitic se urmaresc toate
caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente
2. pe fiecare grup de elemente asociate analizat ca focar/centru al unui ansamblu se
trece la o analiza de ansamblu
Analiza de ansamblu - priveste intreaga textura si pune in evidenta caract sale majore
trasaturile calitative ale elem si ocuparea teritoriului
Schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in
cadrul unei institutii / intreprinderi / amenajari / dotari / servicii
Schemele spatiale scheme de sit
- de evaluare economica a efectelor plastice
- de evaluare economica a elementelor de cadru
- de eveniment
Se face o analiza continua la nivelul modelului functional
a. suprapunerea diferitelor variante modelul functional optimreleva starea de potentiala
/ efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului
b. evaluarea starii de potentiala (efectiva) spatialitate
a+b
modelul global al structurii urbanepartiul urbanistic
Partiu urbanistic (situatii)
-efectiv (analiza asupra unui existent)
-in variante (restructurare / structura urbana restructurabila noua)

50 RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU

-restructurare urbana proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de
introducere,si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban
-reconstructia - o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o
existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii; implica si

odimensiune sentimentala, de refacere al unui cadru care este suport al traditiilor, al


amintirilor
-renovarea se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care, desi
adaptat cerintelor momentului, sa nu isi nege originea; renovarea se face din
necesitatea reeevaluarii istorice arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul afirmarii si
precizarii personalitatii ei
Cadrul e o valoare in sine unitate / relatia cu mediul / istorica
Exista doua conceptii 1. izolarea numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar
simplista
2. integrarea intervine maiestria arhitectului
Integrarea o cladire veche intr-un context nou
- o cladire noua intr-un context vechi
Integrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua
trebuie sa reprezinte epoca ei, asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente.
nu edificii de acompaniament ci de buna calitate
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de
existenta
rel vechi-nou problema de apropiere a valorilor, de relationare a lor in raport cu
orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie
integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
-valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a
orasului, protejandu-se reciproc
51. Starea de vecinatate ca efect de suprapunere
Spatiu urban eterogen (+sintetic) -> criterii:
1) Importanta decoperirii interrelatiilor diferite
1) Necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii;
-> orasul este mobil -> zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixare > zonificarea este activa si creatoare -> tendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care
vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru care vecinatatea
este incomoda, chiar daunatoare ->
1. Incovenientul sau avantajul unor activitati vecine
2. Incovenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
1 & 2 => incoveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri:
a. asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (exemple:
recreerea, activitati formative, crecetare + productie)
b. disocierea relativa -> implica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective
Interactivitatea -> multifunctionalitate si integrare rezultatul
suprapunerii mai multor tipuri de activitate
Starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al
Activitati combinate
A
intereselor si al manifestarilor.
Activitati suprapuse
C

Activitati unice

52. Sistem urban integrat. Constituirea sa in teritoriu. Exemple


- la nivelul organismului urban -> integrare urbana -> se poate constitui intr-un sistem care
devine treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban
- sistem director -> sistem integrator
- sistem integrator configuratie caracteristica zona centrala a orasului;
- componente (in ordinea construirii posibile);
1. TRASEU URBAN INTEGRAT = element integrator de legatura ex. Circulatia pietonala
organizata corespunzator
a. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului;
b. aglomerare de oameni si inetrese;

2. ANSAMBLU MULTIFUNCTIONAL INTEGRAT


- produs de integrare la nivelul functiilor de obiect;
- elemente de polarizare cu caracter integrator;
3. ZONE CADRU teritoriu afectat prin integrare
1 & 2 exemple:
a. Karlsruhe dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban integrator;
b. Varsovia integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi
a orasului;
c. Munchen extinderea cartierului Perlach -> traseul integrator realizeaza o legatura
fireasca intre: ansamblul propus / ansamblul realizat recent / ansamblul vechi istoric;
d. New York Manhattan traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala
- cladiri existente;
- spatii noi;
e. Praga noul cartier Kralowska grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate in
lungul unui traseu integrator.
f. Berlin cartierul Charlottenburg proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe
ideea integrarii;
spatiu integrat -> produce aglomerari in jurul unor activitati catalizatoare / polarizatoare pt.
functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv / caracter multifunctional / apare prin:
asocierea la un element integrator
independent, asocierea intervine la elementul integrator
programat pentru activitati specifice
neprogramat pentru activitati nespecifice / aleatorii
Obs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale => conlucrare intre spatiu
programat si spatiu neprogramat => o configuratie simpla / neutra
- integrarea propune:

localizare ocupare programata a disponibilitatii spatiale ale altor functii


sau
neprogramata a teritoriului liber

ocuparea spatiului liber


ocuparea spatiala
ocuparea temporara
53. Situarea in contemporanitate a modelelor fundamentale pe linia reevaluarii umaniste
Se porneste de la instrainarea omului in spatiul construit chiar in cadrul sau de viata
Directii de critica:
Contiuitatea spatio-temporala
- se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura
- pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii
- radacina post-modernismului
importanta climatului existential
- exista un raport intre comortament si calitatea spatiului construit in care traieste omul
- concept fudamental climat de existenta
- critica a segregarii, a zonificarii, a separarii functionale, a densitatilor mari
critica modelelor de lucru
- sustine necesitatea participarii in constructia urbana a tuturor celor interesati
- J. Jacobs sustine ca un copil care se joaca intr-un spatiu special amenajat este mai inclinat
catre delincventa, decat un copil care se joaca in strada
Introducerea conceptului de igiena mentala concept legat de cel de climat de existenta:
Modelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o deviatie mentala
spatiul construit duce la alienare
Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de sistem pietonal
Acuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist

Preocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a
cerintelor functionale cu cele estetice.
Analiza spatiului se face prin intermediere cu ajutorul locuitorilor -> urbanism participativ in care
arhitectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.

54 Sistemul de activitati urbane. Definitii si implicatii


Activitatea - este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman, si transmite o dimensiune
calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban, a relatiilor sale cu spatiile
aferente.
Sistem de activitati urbane = totalitatea activitatiilor urbane localizate; elementul structural
esential; asigura transpunerea in organizarea orasului, a mobilului uman; apare pericolul de a
concentra atentia asupra unei singure activitati (ex: orasul dormitor) -> starea de criza in
teritoriul urban.
Sistemul de activitati -> functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de
actiune.
Apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor; indiferent de criteriu =>
a.) stabilirea naturii activitatilor
b.) spatiul aferent si afectat
c.) tipul / natura relatiilor dintre elemente
1. Situarea in planul preocuparilor a omului, ca fiinta biologica -> 4 activitati: domestice / de
productie / de recreere / formative
2. Situarea in raport cu un loc legaturi de amplasament / independenta de amplasament
3. Functie de mobilitatea desfasurata pe loc / in miscare
4. Functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative
5. Functie de natura interrelationarii cu alte activitati complementare / necomplementare
6. Situare in plan intercolectiv prim / secund / tert / cuaternar
Structurarea spatial-functionala activitati determinate functional si determinate functionalambiental.
Clasificarea activitatilor urbane -> elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii
concrete, a fiecarui element.
Activitatiile urbane sunt surprinse nu static, ci in contextul sistemic.
Componente de activitate.
Complexitatea dezvoltarii urbane si a dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in
planul componentelor morfologice separat; orice mod de exercitare al activitatiilor, ca functiuni
aliate distincte este nemotivata -> conduce la o organizare afunctionala a organismului urban.
Orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansmblul morfologic si dinamic
unitar; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a
complexitatii activitatilor => duce la echilibrul functional.

55. Studiul de tema si locul studiului de partiu urbanistic in cadrul ...


Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare proiectare a
studiului de tema.
Studiul de partiu -> model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea
functiunilor, ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul
cadrului natural cat si in planul social, economic, estetic.
Studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea
globalizanta de spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare).
Studiul de tema -> aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde 6 etape:

analiza situatiei existente


1. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
2. definirea premizelor (definirea starii de potentiala functionalitate)
3. raportarea sistemica
4. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic
5. analiza valorica a variantelor
Informatii
din exterior

criterii

Caracteristici + Informatii
generale de tema

concluzii

Ipoteze
de lucru
Solutii posibile,
variante, ipoteze

Decizia
investitorului

SOLUTIA

Se disting doua etape mari:


a.) analiza starii de functionalitate in teritoriu (1, 2, 3)
b.) analize de partiu urbanistic (4, 5, 6)
SOLUTIA

56. Situarea in contemporaneitate a modelelor urbanistice fundamentale, pe linia analizei


perceptiei urbane
Analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant pentru organizarea spatiului urban;
Kevin Linch analiza ridica o problema tripla
a intelegerii spatiului
a conceperii spatiului
a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului, asupra productivitatii individului (ex: studiu asupra
parcursului de la locuinta la locul de munca E. Saarinen pt. General Motors)
Orasul se evidentiaza prin:
intelegere specificitate complex de trasaturi

conceptie lizibilitate calitatea spatiului provenita din organizarea lui

interventie semnificatie calitate care rezulta prin suprafata primelor


doua in
plan mental
Orasul nu poate fi perceput ca un tablou; geometria in conceptia arhitecturala, nu este esentiala
pentru locuitori. Se pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii
influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in ajutorul
locuitorilor arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei -> metode de interventii:
negarea modelului preluat
promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura
al populatiei)

57. Similaritatea si regionalizarea in abordarea ... urbana


Similaritatea: aprecierea unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta
relatiile de proximitate (apropiere, vecinatate).
Similaritatea poate fi structurala / functionala.
Similaritatea se constituie in doua moduri:

a) dupa felul si numarul proprietatiilor considerate a fi comune


b) dupa intensitatea proprietatiilor (apreciere pe o scara de interval)
Similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor; este o stare ce se manifesta la nivelul
relatiilor intre elemente.
STRUCTURALA (cantitativ-calitativa) caracterizeaza elementele in sistem
Similaritatea
FUNCTIONALA relatii calitative intre elemente
Spatiul topologic spatiu cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ (raportarea
elementelor intre ele prin criterii foarte diferite: timp / cost transport / consum de cercetare) cu
cel absolut (determinat in raport cu un sistem unic de coordonate viziune statica, descriptiva,
masurare in unitati absolut unice).
Se poate vorbii de grade de similaritate; ele sunt determinate de:
proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata -> ierarhizare pe baza gradelor
de similaritate
Regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit
criteriu.
Restrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura
de clasificare) => evidentierea regimurilor omogene
Generalizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -> variatiile lui se introduc in clase de
variatie
ex. la CUT 0,2 ... 1,1.
Se pot introduce 3 intervale 0,2-0,5; 0,5-0,9; 0,9-1,1; deci introducerea principalelor restrictii de
contingenta sunt 0,5 si 0,9 => parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest
interval (0,5-0,9) => zone omogene.
In fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta.
Regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei, in regiune
omogena pune in evidentaun centru de interes).
58. Unitatea structurala si nevoia de centru in organizarea urbana a teritoriului
- organismul urban - anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic
- autogeneza are o istorie
- caracterul urban si calitatea urasului depind de centrul sau; centrul exprima, in esenta, orasul
respectiv, ca utilitate, ca interes estetic si ambiental
- din punct de vedere structural:
orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor materiale si
spirituale al convietuirii comune
centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor =>
mare densitate a serviciilor
elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume sistem
functional urban => inglobarea in organismul urban
este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex
- centralitatea - este o stare in terioriu, cu valori sociale, si cu rol integrator pt. diversele grupuri
socialecare constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban; este o
concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu, respectiv interes
care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit.
pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
- aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind
centralitatea

- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane


59. Urbanismul si amenajarea teritoriului prin actiuni de ordonare a sistemului ambiental
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete
intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia formei cadrului urban, existenta acesteia ca parte integranta a eficientei
urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin
intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului, rezultata din
nevoia de a iesi din uniformitate
- apare iluzia motivatiei => o motivare pt. o motivare, indiferent daca motivarea apeleaza la
arta, stiinta sau tehnologie
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea
dorintei de organizare a orasului, materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti; in
acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura, de conciliere continua si
necesara a mediului construit cu omul
- urbanism ordonator
distrugator
conservator
creator
60. Varietatea de ansambluri Factor determinant in structura urbana
- Zonificarea urbana produs structural al suprapunerii; intrepatrunderea diverselor texturi de
elemente de vecinatati urbane; se poate ajunge chiar la o integrare functionala cooperarea
activitatiilor
- Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin integrarea functionala; de exemplu,
asocierea mai multorfunctiuni cu specific central, grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu
central => animatie urbana, cresterea interesului oamenilor pt. ansamblul respectiv.
- Integrarea urbana releva, la nivel de model urban, cea mai stransa legatura dintre structura
functionala si cea spatiala; exista mai multe ipostaze ale integrarii:
la nivel de program
la nivelul functiilor de obiect
la nivelul functiilor urbane
- Integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat, care
se constituie ca element polarizant cu caracter integrator => avantaje economico-sociale
- Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt.
comunitatea urbana, ofera un permanent interes pt. spatiul alaturat
- Numarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public, dar nu este
suficienta multiplicarea echipamentului, ci este nevoie de o localizare a sa, corespunzatoare, ca
sa se poata constitui o functionalitate integrata.

61. Zonificarea urbana ca rezultat structural.


Zonificare urbana din suprapunerile si interrelationarile diferitelor texturi de elemente de viata
urbana. Obs. Aceasta nu infirma notiunea de ORDINE, ci precizeaza, de fapt, sensul
Avantaje:
1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane
2. sporirea interesului locuitorilor pt. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare
si al activitatilor
3. premise pt. realizarea varietatii spatiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor

5. o utilizare mai buna a teritoriului prin:


cooperarea intre diferite activitati urbane
constituirea organismelor multifunctionale
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban
de la
suprafata terenului afectat
la
materialul consumat
energia consumata in exploatatie
eficienta constructiei asupra exitentei materiale
si spirituale umane
Apare nevoia pt. o anumita ordine functionala -> zonificare urbana.
Principii de zonificare urbana; criticile aduse sunt:
1) zonarea activitatilor nu justifica zonarea teritoriului
2) Charta de la Atena
uniformizare si tehnicizare excesiva
disocierea vietii umane de mediul sau
situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional, desi justificat de
FUNCTIE
Problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane.
Raspuns procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat, devine CONSTIENT
=> problema zonificarii urbane ramane, ca mijloc de organizare a elementelor organismului
urban intr-un nou inteles
Zonificarea urbana complexa cu conditia ca:
zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intr-o
structurare multifunctionala a organismului urban
zonificarea are valoare
operationala utila la nivelul analizei situatiei existente
cu caracter de constelatie
structuranta
necesara pt. impunerea unitatii in procesul
de transformare
cu caracter, similar unei multifunctionalitati
urbane
Zonificare operationala d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie; definirea zonei pe care va
avea loc un anumit proces (restaurarea zonei respective)
1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare = frontul exterior
al insulei
2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de strada, in spatele
loturilor care constituie frontul respectiv
3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in
cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona pentru
ca este vorba de coerenta zonei respective
62. Zonificarea urbana... Scheme functionale
- Charta de la Atena disocierea vietii urbane de mediul sau inconjurator -> uniformizare
Teritoriu pt. munca / locuit / cultura spirituala si a trupului / circulatie => schema
structurala tripartita
- Zonificarea apare din nevoia de ordine functionala
- Oras ideal -> zonificare pe principii estetice
- Oras radial-concentric -> zonificare dupa venituri
- Oras functionalist -> Charta de la Atena -> zonificare disociativa, care are la baza disocierea
intre activitati -> produce segregare (ex. cartierele cu blocuri inalte din Paris)
- Oras gradina -> zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
- Oras cu trasatura urbana discontinua -> spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de
spatiu pentru viitor => ORAS FEDERATIV
F. L. Wright -> descentralizarea organica
E. Saarinen -> descentralizarea totala
nu aplica un principiu al zonificarii urbane ( ci
principiul ocuparii multinucleare a teritoriului)

- spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt. a fi ocupat de elementele altei texturi


activitatea 1

activitatea 2
locuire

locuire
Spatiu
interstitiar

locuire

Spatiu
interstitiar

- Spatiul interstitial
- fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a structurii urbane

63. Textura urbana. Starea de functionalitate.


Dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane -> adaptare a
sistemului la conditiile si nevoile de existenta, astfel incat organismul urban tinde spre a
satisface aceste nevoi .
Organismul urban are in orice moment capacitatea de a indeplinii anumite functii:
Functii urbane esentiale
Functii urbane noi(stabilind un model comportamental novator, care va putea deveni
traditional datorita integrarii;
Orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza in orice moment al existentei sale, printr-o
anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a satisface un complex de nevoi de
existenta, in momentul respectiv); aceasta insusire vine din prezenta in sistemul respectiv, a
elementelor care pot purta functia corespunzatoare, sau din relatiile care vor face posibila
exercitarea acestor functii.
In functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale elementele de viata urbana
pot raspunde si constitui un subsistem textura de elemente de viata urbana;
Totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidente la un moment dat in existenta
organismului (ansamblului urban), reflecta starea structurii functionale in acel moment dat;
analiza structurii functionale se poate cunoaste (determina) prin analiza morfologica in sectiuni
caracteristice trecute sau prezente ale texturilor de elemente de viata urbana ->descompunerea
lor mentala.
Diversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane, este tot atat de mare cate
tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului.
Nevoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente -> posibilitatea
de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente;
In anumite conditii functionalitatea poate fi:
pozitiva (acceptata)
negativa (neacceptata) in raport cu mediul
actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein texturi a
elementelor de viata urbana;
este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. Abordarea corecta a
procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si
de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)
in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite , textura de elemente de viata urbana isi
asigura prin ordonare o stare de complexitate, corespunzatoare nevoilor care au determinat
modificerea cat si nevoilor sale de lucru.
D.p.d.v. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana pot fi:
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan;
2. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele;
Caracterizand complexitatea unei texturi, factorii cantativi nu se exclud reciproc.

Starea de functionalitate
Complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a relatiilor dintre
elemente (calitativ si cantitativ) , diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o
participare insemnata ca diferenta de potential functional; cu cat diferenta este mai mare , cu
atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective.
Complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si
relatii complexe (contand numarul lor)
Relatiile simple sunt relatii univoce; relatiile complexe sunt cel putin biunivoce.
Intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie
matematica; relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers proportionale dupa cum
la momentul respectiv oprdonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori
extreme; in descompunerea morfologica a texturii urbane poate consta starea de potentiala
functionalitate a structurii urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa.
In timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de
efectiva functionalitate.
Apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectural-urbanistice; ea se impune la nivelul vietii
urbane si are implicatie in functionalitate.
Starea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de trecere de le o
stare de efectiva functionalitate; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este
determinata de:
Tripla analiza morfologica / sistemica / dialectica
caracterul starii ei efective de functionalitate;
situarea ei in context sistemic;
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic;

64. dialectica urbana. Cerinta functionala. Nevoia


O functie trebuie inteleasa:
ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem;
ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
Functionalitatea - capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare) pastrare a
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege aici acea trasatura care contribuie la mentinerea
starii sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu).
Din intelegerea functiei urbane conform celor de mai sus a rezultat cerinta functionala; in
acceptiunea biologista, se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o
trasatura pozitiva -> un asemenea inteles este insuficient, deoarece nu poate acoperi notiunea
de cerinta functionala.
Cerinta functionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii.
Activitatea de sistematizare - dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel
de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii;
Modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la
nivelul cadrului urban si al culturii urbane.
Cercetarea atenta, interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor, oferind camp
deschis cerinjtelor functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si
calitative in contextul existent si posibil in viitor).
Cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu
poate fi impusa unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece:
ca ipoteza a mobilului uman; angajat in dezvoltarea organismului urban, cerinta
functionala este in acelasi timp un produs al starii de echilibru al sistemului de elemente de
viata urbana, semnaland o imineneta modificare a echilibrului intr-io anumita directie;
desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate
functional, ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinate
functional-ambiental si vizeaza cadrul urban;

cerinta functionala are un caracter activ


pot fi cerinte functionale:
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
reasezare a elementelor sale;
- centrifuge care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elemente, sau integrarea cu un alt sistem)
- centrifug-centripete traieste in afara sistemului, dar se intoarce in centrul lui
cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru
element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din

centru; prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita perceprrea elem.


direct din piata
obs. Integrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente, impune modificarea structurii
functionale ->restructurarea.
Apare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv =>sistemul respectiv
dispare.
Cerinta functionala tinde spre anulare / dezvoltare unor functii existente sau spre
introducerea si antrenarea unor functii noi pentru sistemul / zona respectiva.
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana
la afirmare ei bruta;
Trebuie evitata faza bruta a cerintei functionale, asigurandu-i o evolutie fireasca, prin
introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde .
O cerinta functionala, indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i
se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana - mobilul uman generator fiind individual sau
general.
Cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urbanprin intermediul
unei reorientari a functiei , a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului
respectiv.
O extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei
modificari oricand posibile, fata de care se poate restabili echilibrul sistemului elementelor de
viata urbana, este o necesitate.
NEVOIA
Functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care
fiintele umane actioneaza in comun, administreaza lucrurile si cosuma bunurile (Malinovski)
Malinovski distinge in cadrul acestei categorii de nevoi, trei mari grupe:
1. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) somn, hrana, reproducere;
2. nevoi derivate (de social) cele cu caracter economic, moral, politic;
3. nevoi integrative (estetice) religia, stiinta;
avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socioantropologic) structura urbana se caracterizeaza prin;
- relatiile care intervin intre aceste elemente
- relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
- influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. determinate
functional(activitati rezidentiale, direct-productive, indirect-productive, comunicationale)
Nevoia elementara, indiferent daca este individuala sau colectiva, nu actioneaza asupra unui
unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica.
Privitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional.
Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul
acestei activitati (functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor
complexe sociale.

Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. urbane -> functii
posibil de exercitat Iin cadrul organismului urban ca sistem; functiile orasului -> functiile pe care
le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial); diferenta dintre cele doua
notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau
obiectiva nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat, conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau, conditionata de viata urbana.

65. metoda in studiul de partiu urbanistic


se analizeaza caracteristicile retelei de elemete
La nivel de activitati prin:
- RETEA
Clasificarea si precizarea elem. morfologice (constatari asupre existentului).
Scara de crestere (stare efectiva de functionalitate)
Matrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate urmarind
indosebi relatiile dintre ele)
- TEXTURA (Cuprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si
modul de ocupare al teritoriului) ;
Scara de relatii (gradul de ierarhizare)
Grafuri de relatii (structura urbana functionala)
Scara de ordine (prin localizare, pozitionare, configurare)
La nivel de echipament prin:
- SCHEMA FUNCTIONALA IN VARIANTE
Identificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi obtinerea prin
modelare a schemei functionale;
- MODEL PARTIAL
Obtinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale (traseu
global optim in structuri urbane =partiu urbanistic)
Scheme functionale - pe categorii de functiuni (retele de dotari) concretizari posibile diverse
=> multitudine de transpuneri ale grafului de relatii => csheme functionale in variante
Model Functional = coroborarea tuturor schemelor functionale => prin suprapunerea diverselor
variante => multitudine de machete functionale.
Modele spatiale (suprapunerea schemelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii
spatiului => modele de ocupare a spatiului care pt. fiecare varianta in parte se releva ca
evaluare globala a starii de efectiva /partiala spatialitate.
Scheme spatiale M.F. + M.S. => partiu urbanistic / model global
1. efectiv analiza existentului
2. in variante structura urbana restructurabila sau nu
La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la
posibilitatile de def. a orasului :
- sa se verifice coerenta lor interioara;
- sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de analiza
comparativa;
Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului
urban precizand localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.

66. Drumul in studiul de urbanism


1.Analiza starii de functionalitate.
Realizata prin descompunerea morfologica a teturii de elemente de viata urbana.
a. Analiza existentului pe baza unor criterii

- mijloace de analiza:
- experimentale total / partial / indirect;
- abordare toretica
- deductie ideologie
etape
- observatie subiecti, subiectivizare
- analogie
b. Sinteza existentului. Starea de fectiva functionalitate = construirea practica sau abstracta
a unei imagini a sistemului respective. Emiterea de teze.
c. Definirea premizelor - Definirea starii de potentiala functionalitate
- pe baza tezelor globale, pe baza temei;
- emiterea de ipoteze de lucru;
2. Analiza de partiu urbanistic
a. Analiza caracteristicilor retelei de elemente.
- morfologie
- scara de descrestere
- matrice de crestere
b. Analiza calitativa a ocuparii terenului
- scari de ordonare (3)
- scara de relatii (1)
- graf (2)
3. Raportare sistemica +teze globale
a.Proces de analiza care:
- pune in evidenta caracteristicile existente;
- investigarea premizelor (operatie de studiu care necesita inventivitate)
- definirea de ipoteze;
- presupune si coroborarea dintre comanda si ideea de promovare a locului vocatia zonei
- evaluare de ambient (confort)
- silueta ansamblului
- relatia cu imaginea generala a cartierului

67. Graful etapa in studiul de partiu urbanistic / Arbore de preferinta


Graf - reprezentare a unei stari, fenomen
- teorie matematica
- caracterizat prin
- puncte (elemente)
- arce (o functie)
- reprezentat prin perechi de varfuri si arce
- ideea de drum continuitate cand drumul se inchide formand un circuit -> starea
sistemului este inchisa
- graf arbore:
A

A origine
D, ..., I extremitati
Elementul A influenteaza pe B si C

I
E

- utilizat pentru
- a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV
- a construi un sistem = DISJUNCTIV

- ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele
intermediare se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mijloacele -> descompunerea
obiectivului pe niveluri de aprofundare)
- pentru obiective se da o cifra de importanta
- pt. mijloace se da o cifra de pertinenta
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului
PREFERINTA

Demolare +
constructie

Demolare
totala

obiectiv

urbana

mijloace

Renovare

Demolare
progresiva

Traditional istorica

Inegrala
(reconditionare)

Metode de interventie

- pentru fiecare posibilitate (pt. mijloace) se face o analiza multicriteriala


- cifra de importanta d.p.d.v. al sanselor [0,1] =>
0.7 + 0.3 = 1

0.3 x 0.7 = 0.21

1 = 0.7 + 0.3

1 = 0.05 +0.95

0.7 x 0.7 = 0.49

0.05 x 0.3 = 0.015

0.3 x 0.95 = 0.285

sarcinile arborelui de preferinta

68.Spatiul urban produs de interactivitate si element de interactiune / interrelationare


activitate-spatiu/adecvare
orasul ca organism urban este reprezentat printr-o aglomerare de interese; aceasta aglomerare
duce la un sistem complex de activitati umane.
Activitatea umana pe teren sau intr-o anumita forma de utilizare a terenului => activitatea
umana legata de modul de utilizare a terenului.
Activitatea urbana activitate umana localizata
Deci ACTIVITATEA -> SPATIU => SPATIU URBAN produs de interactivitate , activitatea
umana fiind elementul dimensional (cantitate) in definirea spatiului urban si a relatiei sale cu
spatiile adiacente.
SPATIUL URBAN element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului
activitate urbana - spatiu urban.
Determinarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -> activ -> spatiu urban ) de
la spatiu la idee/functie/activitati).
Interactivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban, sunt produse si
producatoare de calitate.

69. Caracterul unei zone. Analiza multifunctionala


Zona = o parte a orasului se constituie ca zona, atunci cand are caracter de omogenitate
rezultat din combinarea mai multor activitati.
In cadrul zonificarii exista zone cu dozaj diferit privind functiunile pe care le cuprinde; astfel
caracterul zonei este definit:
1.
cantitativ categorii ale texturii pe care le cuprinde;

2.
calitativ textura cu cea mai mare valoare de utilizare a terenului
(teritoriului) fara de care zona nu poate functiona in mod corect;
3.
prin comparatie cu zonele corespunzatoare;
pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala =
operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori).
Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face
clasificarea
Descriptori
- distanta (imensa putere de discriminare)
- atractia (nu se poate masura fizic apar instrumente de lucru)
Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism.
Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care
componentele si descriptorii sunt identici;
2. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un
moment la altul al analizei;
3. multimea de componente se schimba, multimea de descriptori ramane aceeasi;
ETAPE PARCURSE:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
2. analiza criteriilor analiza morfologica;
3. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4. analiza de criterii in teritoriu;
5. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor;
6. cumularea valorica de interval;
7. definirea limitei de zona;
70. Distributia spatiala. Similaritatea.
Ordonare in cadrul teritoriului.
Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata
textura.
Varietate spariala diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
Etapele identificarii distributiei in teritoriu
1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari);
2. masurarea datelor problemei;
3. regionalizare;
4. decizie;
1. Pozitia elementelor in spatial urban.
Spatiu absolut determinat in raport cu un sit unic de coordonate viziune statica, descriptive,
masurae in unitati unice absolute;
Spatiu relativ raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp / categorii de
transport / consum de materiale;
- spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective;
2. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune
- date primare (numerice, simbolice) caracterizeaza insusiri ale componentelor
sistemelor, dimensiuni in sine.
- Date secundare date prelucrate prin corelare, combinare apare relatia unei
dimensiuni cu alta. Operatia rezulta prin raportarea elementelor la criteriu.
raportare raport intre doua entitati (scara de raport)
distantare distanta efectiva dintre entitati (scara de interval)
ordonare ordinea - (scara de ordonare)
clasificare - situarea (scara nominala)
3. Regionalizare + similaritate masuarare a datelor utile pentru regionalizare.

- capacitatea specifica de clasificare a locurilor in teritoriu dupa un anumit criteriu + restrictiile de


contingenta = liita dintre componentele sistemuluicare intra in conditia pusa de clasificare;
- se realizeaza in raport cu un lucru cu o apreciere de timp sau de destinatie => subordonarea
teritoriului fata de centru printr-o limita.
A. 1. marimea fortelor
2. functii
sunt proportionale (intre 2 noduri exista o opozitie
3. camp de influenta
datorata puterii celor 2 noduri, limita fiind mai
aproape
4. raza de actiune a nodului
de cel slab.
B. Impulsul unei schimbari economice (politice) se transmite ierarhic de sus in jos schimbarea dintr-un centru nodal va produce schimbarea in nodurile subordonate.
C. Dezvoltarea in teritoriu este functie de nodul principal.
D. Potentialul de dezvoltare in lungul unei axe este functie de intensitatea interactiunilor
dintre cele 2 puncte (daca intre puncte apare relatia de mare interes- potential de
dezvoltare mare).
4. Formularea deciziei = pe baza unui process de analiza de prelucrare a datelor.
- optiune = intentie constienta
= este premergatoare solutiei
DECIZIE
determina
REALIZAREA POSIB.
Obiect
EVALUARE

NORMA
NECESIT.
VALOARE

71. Limite de timp si spatiu ale structurii urbane/aria de interes


Limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii nivelului calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de
activitate, caracter, tip de proprietate).
Limita de structura determinata spatial si temporal
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeaza in
teritoriu;
- are un caracter spatial;
- sunt mobile in spatiu;
Rol
- exprima un impuls natural, obligat/neconditionat, logic (pe baza unei decizii)
- are caracter
restrictiv (termeni exclusiv negativi)
constructivi
Aria de interes suprafata din teritoriu inclusa intr-o limita structurala dureaza atata timp cat
se manifesta acea structura in teritoriu.
1. a. Izocronala raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul de
parcurs;
2. a. de atractie raportare exclusiva la un centru de interesin raport cu elementele exclusiv
de natura ambientala;
3. a. de influenta definita de raza de influenta raportare exclusiva la un centru de
interes;
4. a. de convergenta raportata la centrul de interes respectiv si totodata la centrele de
interes vecine, de acelasi nivel;
B
A
C

5. a. de competenta
- zone in care echipamentul poate fi amplasat
- are o baza de obiectivism;

72. Zonificarea urbana preocupare cu caracter istoric. Un inteles nou al zonificarii.


Motivele zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
+ interese de natura economico-sociala
+ securitatea populatiei si a serviciilor
+ interesul de a impune autoritatea regionala
Etapele istorice ale zonificarii:
2. zonificarea logica, functionala, simplista;
3. zonificarea functionalist-analitica (Charta de la Atena) + scoaterea orasului de sub
dominatia haosului + impartire in mod sever: zona de locuit, zona pentru munca, zona
pentru circulatie;
4. zonificarea dupa logica functionalista complex-simetrica = Model urban eterogen;