Sunteți pe pagina 1din 4

APARATURA SI METODE DE FOTOINTERPRETARE

Executarea fotointerpretarii necesita aparatura de la cea mai simpla pna la cea


mai complexa, n functie, n primul rand, de metoda utilizata si posibilitatile de
dotare tehnica.
Fotointerpretarea clasica se realizeaza cu instrumente relative simple, cum ar fi:
lupe, stereoscoape, mese luminoase, sau cu aparatura mai perfectionata:
interpretoscoape, aparate de exploatare analogica (stereoplanigrafe,
stereometrografe,aviografe s.a.) si aparatura complexa n cazul fotointerpretarii
automate, cum ar fi: aparatura de exploatare numerica (convertoare A/D, D/A,
microcalculatoare, statii grafice cu sisteme de programe specializate).Trusa cu
lupe se utilizeaza pentru fotointerpretarea att n conditii de birou, ct si la
descifrarea pe teren. Lupele uzuale din trusa sunt:
- lupe cu putere de marire de 2 , f = 125mm, diametrul de 70mm;
- lupe cu putere de marire de 4 , f = 62,5mm, diametrul de 35mm;
- lupe cu putere de marire de 10 , f = 12,5mm, diametrul de 14mm,prevazute cu scala
gradata de 10mm, divizata n zecimi de mm.
x
x

Lupele cu putere de marire de 2 si 4 se utilizeaza pentru aprecierea generala a


zonei, caracterul reliefului si al obiectivelor. Lupele cu putere mare de marire sunt
destinate
studiului n detaliu al obiectivelor si masurarea de elemente componente ale
acestora. Stereoscoapele sunt aparate ce permit analiza pe baza imaginilor n
relief ( a modelelor stereoscopice). Sunt realizate n diverse variante:
stereoscoape de buzunar, de birou, cu oglinzi si stereopantometre. Utilizarea
stereoscoapelor prezinta avantaje deoarece contururile obiectelor se disting mult
mai usor pe imaginea spatiala, formele obiectelor sunt mai expresive, se
evidentiaza legaturile cu obiectele nconjuratoare si exista posibilitatea
determinarii naltimilor.Stereoscopul cu oglinzi este un aparat cu care se obtine
modelul terenului pe baza a doua fotograme conjugate (acestea trebuie sa
ndeplineasca conditiile impuse pentru a forma un cuplu stereoscopic). Aparatul
permite fotointerpretarea
imaginilor pozitive si negative cu formatul: 13x13, 18x18, 24x24 si 30x30 cm.
Fotointerpretarea este comoda si eficienta la acest aparat,ntruct orientarea
fotogramelor si formarea modelului stereoscopic este simpla, materialul fotografic
nu necesita prelucrari suplimentare, cmpul vizual este mare, permitnd o vedere
de ansamblu a zonei nregistrate pe fotograme. Aparatul are dezavantajul ca
sistemul optic de marire nu permite concentrarea asupra anumitor detalii, iar
analiza se face de catre un singur operator. Aparatului i se poate atasa un
dispozitiv auxiliar pentru masurare (stereomicrometru) sau poate fi prevazut cu
un sistem simplu de masurare si trasare grafica (stereopantometru).
Stereoscoapele se utilizeaza, de regula, n combinatie cu mesele luminoase, care
pot asigura o iluminare
corespunzatoare a imaginii. Interpretoscopul este un aparat optic construit special
pentru fotointerpretarea fotogramelor aeriene.Caracteristicile constructive ale
aparatului prezinta o serie de avantaje: observare stereoscopica simultana a doi
operatori,iluminare directa si reflectata, rotire optica a imaginii, dispozitive pentru
analiza materialului fotografic n role, dispozitiv pentru masurarea paralaxelor.
Fotointerpretarea la acest aparat este eficienta n special datorita faptului ca o
x

mare cantitate de material fotografic se prezinta sub forma de negativ n role. De


asemenea, studiul aceleiasi zone simultan de catre doi operatori, duce la
micsorarea timpului de fotointerpretare,posibilitatea concentrarii asupra unor
obiective complexe si marirea considerabila a gradului de siguranta si precizie a
fotointerpretarii.
Aparatura fotogrammetrica analogica permite fotointerpretarea imaginilor n
procesul de exploatare fotogrammetrica n scopuri cartografice sau n alte
scopuri. Aparatele
utilizate sunt de tipul: stereoplanigrafe, stereometrografe,aviografe, autografe,
topocarturi etc. Prezentarea concreta a principiilor constructive si a modului de
lucru cu aceste aparate face obiectul cursului de stereofotogrammetrie.Imaginile
obtinute pentru analiza sunt clare si
expresive, dar o mare parte din aceste aparate prezinta dezavantajul unui cmp
restrans al imaginii, datorita maririi ei,ceea ce duce la o "ratacire" a operatorului
n cadrul stereomodelului, avnd ca rezultat omiterea unor zone de
analiza.Executarea fotointerpretarii concomitent cu intocmirea originalului de
stereorestitutie este o operatiune strict necesara n
derularea normala a procesului de cartografiere. Trebuie subliniat ca utilizarea
aparaturii fotogrammetrice numai pentru fotointerpretare este neeconomica,
deoarece necesita un timp
apreciabil pentru realizarea modelelor stereoscopice si duce la o uzura prematura
a aparaturii. Metodele de fotointerpretare se mpart n doua mari categorii:
metode clasice si metode automate.Metodele clasice de fotointerpretare se
bazeaza pe capacitatea operatorului (fotointerpretatorului) de a recunoaste si
deosebi obiectele si fenomenele redate pe imagini fotografice. Datorita faptului ca
factorul de decizie este uman, rezultatele sunt n unele cazuri subiective,
reprezentnd principala sursa de erori n fotointerpretare.n functie de locul de
desfasurare si aparatura utilizata, fotointerpretarea clasica se poate realiza n
laborator sau pe teren. Metoda fotointerpretarii de laborator constituie de fapt
fotointerpretarea propriu-zisa, bazata pe analiza materialului fotografic avut la
dispozitie, n conditii de cabinet. Utilizarea aparaturii fotogrammetrice creeaza
cadrul fotointerpretarii
analogice. Metoda fotointerpretarii la teren s-a particularizat n practica lucrarilor
specifice sub numele de descifrare fotogrammetrica. Descifrarea fotogrammetrica
constituie o identificare la
teren a obiectelor si fenomenelor redate pe imagini, prin confruntarea directa
dintre obiect si imaginea sa. Prin aceasta se urmareste nemijlocit la teren,
determinarea naturii, caracteristicilor, destinatiei reale si a pozitiei obiectelor a
caror imagini se gasesc pe fotograma. Aplicarea procedeului este conditionata de
posibilitatile de acces n zona respectiva si de mijloacele de deplasare care sa
asigure observarea terenului si a
detaliilor. n cele mai frecvente situatii, descifrarea constituie o prelungire a
fotointerpretarii de birou, o completare a acesteia direct la teren. De aceea,
substituirea termenului de
fotointerpretare prin descifrare nu este ntotdeauna acceptabila,deoarece
procedeele de identificare a obiectelor si fenomenelor sunt diferite. Descifrarea se
aplica n mod frecvent la ntocmirea hartilor si planurilor, deoarece n aceasta

situatie nu se admit omisiuni decontinut si n plus trebuie determinate direct la


teren anumite caracteristici ale obiectelor ce nu pot fi obtinute la birou.n cadrul
fotointerpretarii de laborator se disting doua procedee de baza si anume:
procedeul cautarii globale si procedeul cautarii logice (selective). Procedeul
cautarii globale consta n examinarea atenta a ntregii imagini sau a materialului
stereoscopic, n mod
sistematic, fara a omite nici o portiune. n acest fel, nu va ramne neobservat nici
un obiect sau fenomen din categoria celor cautate, toate vor fi detectate ai luate
n evidenta. Acest procedeu poate satisface exigentele de exactitate si precizie ce
se impugn fotointerpretarii. Dar aplicarea procedeului necesita nsa mult timp si
efort mare din partea fotointerpretatorului, deoarece vor fi observate amanuntit
zone mari care nu contin informatii utile scopului urmarit. Procedeul cautarii logice
(selective) presupune examinarea atenta doar a acelor parti din fotograma sau
model stereoscopic n care probabilitatea de gasire a obiectelor si fenomenelor de
interes este mare. Economia de timp si energie este superioara
procedeului cautarii globale. Aplicarea procedeului cautarii selective presupune o
foarte buna pregatire de specialitate a fotointerpretatorului, pentru a putea
selecta corect portiunile care
trebuiesc examinate. De asemenea, experienta operatorului n executarea acestor
categorii de lucrari are o mare importanta n derularea cu succes a operatiunilor.
Evident ca prin omiterea constienta a unor zone sunt omise si obiectele de interes
ce s-ar
putea gasi n portiunile respective, dar aceste neajunsuri sunt compensate prin
economia de timp si de manopera. Fotointerpretarea automata este o metoda de
extragere a informatiilor calitative din inregistrari aeriene si spatiale folosind
echipamente care permit substituirea factorului uman n procesele de prelucrare
si decizie. Problema automatizarii fotointerpretarii a aparut datorita volumului
mare de informatii (inregistrari) care trebuie analizate si prelucrate, a numarului
mare de operatiuni din procesul de fotointerpretare si a timpului relativ scurt n
care sunt solicitate anumite categorii de informatii. Toate acestea au condus la
solutii partiale n rezolvarea problemei, deci la automatizarea
fotointerpretarii,ajungndu-se pna la sisteme automate care integreaza ntregul
proces. Dificultatea consta n principal n asigurarea functionarii coerente a doua
verigi de baza si anume: nregistrarea de informatii cu caracteristici viabile pentru
fotointerpretarea automata si conceperea unui sistem de prelucrare performant
capabil sa opereze eficient cu datele furnizate si sa ofere cu promptitudine
informatiile solicitate. Prima veriga este n general rezolvata n conditii
acceptabile n prezent, deoarece exista o diversitate de tipuri de nregistrari care
trebuie prelucrate.Volumul mare al acestor informatii este un neajuns foarte serios
n comparatie cu capacitatea de preluare-selectare-prelucrarestocare a sistemelor
specializate actuale.
Caile de abordare si realizare a automatizarii n fotointerpretare sunt destul de
diferite. Unele verigi ale procesului au capatat rezolvari consistente si globale,
cum ar fi: culegerea,
indexarea si stocarea informatiei primare, selectarea si gruparea datelor,
corectarea si filtrarea datelor prin eliminarea unor influente, cum sunt: nclinarile
sensorului, instabilitatea

vehiculului purtator, diferentele de nivel, aberatiile sistemelor optice, erorile


introduse de captori si sensori, curbura Pamntului, refractia atmosferica si altele.
n conditiile prelucrarii numerice (digitale) a imaginilor s-au conceput si realizat
sisteme de conversie A/D si D/A, strict necesare n anumite etape de prelucrare.
Tehnica digitizarii imaginilor conventionale si neconventionale este aplicata cu
succes n fotointerpretarea automata, ncadrndu-se n parametric de eficienta si
precizie impusi de prelucrarile specifice acestor procese. n ceea ce priveste
programele complexe automate concepute pentru interpretarea automata,
acestea se bazeaza pe prelucrari statistice ale seturilor de date si pe procese de
analiza corelationala, fundamentate pe solutii riguroase preluate din metodele de
calcul n spatii n-dimensionale.