Piotr Ilici Ceaikovski s-a nascut pe 7 mai 1840 la Votkinsk, n gubernia Viatka (a

zi republica autonoma Udmurtia). Tatal sau era inginer de mine. Viitorul compozi
tor a manifestat de mic copil interes pentru muzica, nsa vocatia sa nu s-a dezval
uit dect mai trziu. Absolvent al Facultatii de Drept de la Sankt Petersburg, n 1859
, Ceaikovski este angajat, la vrsta de 19 ani, ca functionar la Ministerul Justit
iei. Avnd nclinatii pentru compozitie, se nscrie la Conservatorul de la Sankt Peter
sburg, unde urmeaza cursurile de teorie muzicala sub ndrumarea lui Nikolai Zaremb
a, si pe cele de compozitie, sustinute de Anton Rubinstein. Cei trei ani de stud
iu la Conservator i sunt ncununati de obtinerea primei Mari Medalii de argint din
istoria institutiei. Ca urmare, Ceaikovski renunta la slujba de functionar publi
c pentru a se dedica n ntregime muzicii.
n 1866, Piotr Ilici se stabileste definitiv la Moscova si calatoreste prin Italia
, Franta si Elvetia. n aceasta perioada, primeste un post de profesor la Conserva
torul de la Moscova si compune prima sa simfonie, Vis de iarna (1866), si o PRIMA
opera, Voievodul (1868). n timpul acestei prime etape de creatie, Ceaikovski compun
e mai multe capodopere de o remarcabila intensitate emotionala si dramatica, dar
si de o frumusete melodica nemaintlnita: uvertura-fantezie Romeo si Julieta (1870),
Concertul nr. 1 pentru pian si orchestra (1875), baletul Lacul lebedelor (1876).
n 1877, compozitorul trece printr-o perioada de framntari sufletesti, dupa casator
ia esuata cu Antonina Miliukova, terminata printr-un divort dupa numai trei luni
. Paraseste Conservatorul de la Moscova si pleaca n calatorii prin Europa. Spriji
nul sau moral si material a fost, n tot acest timp, baroana Nadejda von Meck, bog
ata mecena care i-a acordat un ajutor financiar substantial. Cu Nadejda von Meck
, Ceaikovski avea sa poarte o corespondenta intima aproape treisprezece ani, far
a a o ntlni nsa vreodata.
si reia activitatea componistica si creeaza, n 1877, cea de-a patra simfonie, lucr
are n care se reflecta zbuciumul sau interior, pe care o dedica Celui mai bun pri
eten adica Nadejdei von Meck. Un an mai trziu, Ceaikovski compune fascinantul Con
cert pentru vioara si opera Evghenii Oneghin , urmate, de-abia un deceniu mai trziu,
de Simfonia a cincea (1888), baletul Frumoasa din padurea adormita (1889) si, din
nou, de doua opere: Dama de pica (1890) si Iolanta (1891). Perioada de creatie a an
ilor 1880 este ncheiata de sextetul pentru coarde Amintiri din Florenta (1890) si d
e baletul Spargatorul de nuci (1892).
Toate aceste capodopere l consacra pe Ceaikovski drept compozitor de talie mondia
la. Face turnee prin toata Europa si este invitat n Statele Unite ale Americii, u
nde si dirijeaza propriile creatii, bucurndu-se de un succes si o popularitate din
ce n ce mai mari. n 1893, Universitatea Cambridge i decerneaza titlul de Doctor Ho
noris Causa. La acea vreme, nimeni nu banuia ca sfrsitul marelui compozitor era a
tt de aproape.
Si, totusi, Simfonia a sasea
Patetica (1893) prefigureaza cele ce aveau sa se ntmple
. Crescendo-ul dramatic din primele miscari se stinge, usor, ntr-un adagio care s
e ntrerupe brusc, ca o presimtire sumbra a sfrsitului iminent.
Piotr Ilici Ceaikovski se stinge din viata la Sankt Petersburg, pe 6 noiembrie 1
893, la numai sase zile de la crearea ultimei sale simfonii. Circumstantele mort
ii sale nu au fost nca elucidate (una dintre ipoteze este ca ar fi murit n timpul
unei epidemii de holera, din cauza ca ar fi baut apa nefiarta).
Piotr Ilici Ceaikovski a fost si ramne compozitorul rus cel mai cunoscut n lumea nt
reaga si unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor.
Mai jos gasiti cteva dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Piotr Ilici Ceaiko
vski:
Simfonia I

Vis de iarna

(1866)

Vals-scherzo pentru pian (1870)

Romeo si Julieta , uvertura-fantezie (1870)
Simfonia a II-a

Ucraineana (1872)

Craiasa zapezii / Snegurocika , muzica de scena (1873)

Furtuna , poem simfonic (1873)
Concertul nr. 1 pentru pian (1875)
Serenada melancolica pentru vioara si orchestra (1875)
Simfonia a III-a

Poloneza

(1875)

Marsul slav (1876)

Francesca da Rimini , poem simfonic (1876)
Variatiuni pe o tema rococo, pentru violoncel si orchestra (1876)
Anotimpurile , ciclu de 12 piese pentru pian (1876)
Lacul lebedelor

(1876)

Simfonia a IV-a (1877)

Evghenii Oneghin

(1878)

Concertul pentru vioara (1878)

Liturghia Sfntului Ioan Gura de Aur, pentru cor fara acompaniament (1878)
Amintiri dintr-un loc drag , 3 piese pentru vioara si pian (1878)
Concertul nr. 2 pentru pian (1880)
Capriciul italian (1880)
Serenada pentru orchestra de coarde (1880)
Uvertura 1812

(1880)

Manfred , simfonie programatica (1885)

Suita orchestrala

Mozartiana (1887)

Simfonia a V-a (1888)

Frumoasa din padurea adormita

(1889)

Hamlet , uvertura-fantezie (1889)

Dama de pica

(1890)

Sextetul pentru coarde

Iolanta

(1891)

Amintiri din Florenta

(1890)

Spargatorul de nuci
Simfonia a VI-a

(1892)

Patetica (1893)