Citind cartea Miturile Chinei antice scrisa de Yuan Ke, carte ce si deschide portil

e pentru a ne trimite ntr-o lume fascinanta, plina de idei si mituri, nca de la in

troducere se specifica definirea mituilor, specificndu-se faptul ca nsusi termenul
n sine mit induce lesne n eroare, ntruct el include notiunile de uimitor si fantastic
. Prin intermediul cartii avem oprtunitatea sa cutreieram cu ajutorul imaginatie
i, nca din primul capitol, n miturile privind modul n care a fost creata lumea. Poe
tul Qu Yuan, ntr-una din celebrele sale poeme: ntrebari catre cer , a pus o serie de n
trebari privitoare la modul cum au aparut cerul si pamntul, modul n care s-a nascu
t Universul si cine a fost acela ce a separat cerul de pamnt. Dar adevaratul mit
cu privire la crearea lumii a fost consemnat n cartea Huainanzi, aparuta la nceput
ul dinastiei Han. n acest mit se spune ca n antichitate, pe vremea cnd nu existau n
ici cer, nici pamnt, iar lumea reprezenta un haos tenebru, inform, din acest haos
s-au nascut treptat doua spirite- Yin si Yang, care, cu un imens efort, au ncepu
t sa crmuiasca lumea. Ulterior Yin si Yang s-au separat si au fost hotrnicite n opt
directii principale ale spatiului ( miazanoapte, rasarit, apus, miazazi si core
spunzator nord-est, nord-vest, sud-est, sud-vest). Spiritul Yang a nceput sa carm
uiasca cerul, iar spiritul Yin a nceput sa carmuiasca pamntul.
Un alt mit interesant privind crearea lumii este acela referitor la duhul ceresc
Jualing. Se spune ca el s-a nascut odata cu substanta primordiala si este denumit
mama adevarata a celor noua nceputuri (Jiu yuan zhe mu). Jualing avea o extraordin
ara iscusinta si i statea n putere sa faureasca munti sau vai, sa slabozeasca ruri
mari sau mici. Era dobndit cu puteri demiurge si considerat duhul raului Fenshui
si primul creator ce a separat cerul de pamnt.
Mitulul lui Jualing, ne aduce cu gndul la o alta legenda antica povestea celor do
i soti giganti si trdavi, pusi sa stavlieasca puhoaiele. Potrivit acestei legende
, cnd cerul si pamntul abia fusesera statornicite, pe pamnt s-a abatut potopul. Sta
pnitorul ceresc i-a trimis pe gigantul Pufu si pe sotia acestuia sa stavileasca p
uhoaiele revarsate. Cei doi soti erau niste uriasi fara de seaman. Datorita fapt
ului ca li s-a parut o datorie prea dificila, au facut-o de mtuiala, albiile ruril
or erau n unele locuri adnci, n altele scazute, zagazuite cu nisip, ngustate de defi
leuri. De aceea, dupa multi ani, a trebuit marele Yu sa zagazuiasca din nou puho
aiele revarsate. Stapnitorul ceresc, mniat de trndavia celor doi soti, le-a retras m
puternicirea pe care le-o daduse si, drept pedeapsa, le-a despuiat trupurile, nu
beau si mncau, doar roua cereasca le mai potolea foamea si setea. Abia n momentul
n care s-ar fi limpezit apele fluviului Huanghe, li s-ar fi ngaduit sa si reia ndat
oriile. Dar, potrivit legendei, pentru a limpezii apele acestui fluviu, trebuiau
ntrerupte legaturile sale cu marea, ceea ce era irealizabil. De aceea, sotilor n
u le-a mai ramas dect sa vietuiasca vesnic n desert, dezgoliti si batuti de razele
dogoritoare ale soarelui.
Un alt mit, privitor la crearea lumii este cel despre Guimu ( mama diavolilor ). Gui
mu, ce salasluia n muntii Xiaoyushan lnga Marea de miazazi, era numita si Guigushe
n. Ea avea cap de tigru, picioare de dragon, sprncene de mang ( piton ), ochi de
jiao (dragon de apa). Aspectul acesteia era ciudat dar iscusinta i era extraordin
ara: era n stare sa zamisleasca cerul, pamntul si diavolii. Dintr-o singura data p
utea sa dea nastere la zece diavoli; dimineata i nastea iar seara i servea precum
o delicatesa. Aceasta faptura aminteste ntructva de demiurg, dar, din pacate, fiin
d diavolita si mncndu-si proprii copii, a ramas n ultima instanta doar ca mama diav
olilor.
n ncercarea de a-i afla pe primii creatori mitici ai Universului, trebuie specific
at si de duhul Zhongshan Dragonul cu lumnare - de pe muntele Zhongshan, descris n
Cartea mutilor si a marilor. Acest duh cu fata de om, trup de sarpe, pielea de c
uloare rosie, avea ochii neobisnuiti, asemanatori a doi arbori de maslin asezati
vertical, iar cnd i nchidea aratau ca doua crapaturi verticale. Era suficient sa d
eschida ochii, pentru ca n lume sa straluceasca lumina ca n fapt de zi, si sa i nchi
da, pentru ca pe pamant sa se lase o noapte adnca. n momentul n care expira aerul,
se forma o pnza de nori purpurii, se pornea sa ninga cu fulgi mari si se asternea
iarna. Dar n momentul n care respira, soarele rosu ncepea sa dogoreasca, metalele
sa curga si pietrele sa se topeasca si se lasa vara. Zhulong zacea nclolocit prec
um un sarpe: nu mnca, nu dormea, nu bea si nici macar nu respira. Dar cnd acesta,
tragea aer n piept, respiratia i se prefacea n vnt ce reusea sa bata pna la mii de l

i departare. Cu lumina lumnarii pe care o tinea n bot, putea sa lumieze paturile c

ele mai adanci, si ntruct el tinea mereu lumnarea cu care destrama bezna portilor c
eresti de la miazanoapte.
Ca nfatisare si iscusinta, Zhulong avea ntr-adevar capacitatea demiurgica, dar men
tinndu-si aspectul caracteristic de animal, nu putea precum alte duhuri vestite c
eresti, sa se transforme n om, asa ca, n profida nfatisarii uimitoare si a capacita
tii sale neobisnuite, nu a ramas n ochii oamenilor precum creatorul lumii.
Evident este ca mituri sunt multiple, toate diferentiate care mai de care n relat
area anumitor aspecte ce privesc istoria Chinei Antice. Mitologia avnd capacitate
a sa frapeze prin insolitul si fantezia ei debolanta.