1111111 111111 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 c1111
J J 1 J J 1 J J 1
1 3
3
1
1 11 1 1 11 1 1 11 J
J 1 J J perioada monedei-marfa. Astfel, primele operatiuni
bancare sunt consemnate a fi avut loc n Orientul Mijlociu (Mesopotamia) cu 20 de secole .e.n.,
acolo unde s-a format una din primele civilizatii ale lumii (cultura sumeriana). Cei ce se ocupau
de operatiile bancare n acea perioada, "bancherii" primeau bani prin depuneri, fie pentru
pastrarea acestora (asigurarea pazei), fie pentru a i folosi ca plasamente pentru care percepeau o
anumita dobnda. De regula, depunerile respective nu erau "transferabile", n sensul ca un
depunator nu putea face o plata unui creditor prin transmiterea unei parti sau a volumului total al
depunerilor respective. Ca atare, acele depuneri nu constituiau o masa monetara veritabila.
Adesea, "bancherii" foloseau acele depuneri pentru a acorda mprumuturi cu dobnda, nsotite, n
general, de un gaj sau cautiune. Pe de alta parte, aceasta activitatea impunea o anumita stare de
ncredere ntre cei implicati n operatiunile de mprumut. Poate de aici si argumentul ca,
activitatea bancara a nceput prin a fi o ndeletnicire a "zeilor", ncrederea fiind un atribut al
credintei religioase. De pilda, n Babilon, Elada, la evrei, templele constituiau acele locuri unde
se putea depune moneda-marfa pe baza careia se acordau mprumuturi. Dar totodata, ca aceste
operatiuni sa poata fi efectuate, s-a impus necesitatea aparitiei unor reglementari. Astfel, regele
Babilonului, Hammourabi* emite un Cod prin care era stabilit nivelul dobnzilor si se conditiona
acordarea mprumuturilor de un control prealabil al functionarilor Curtii. De exemplu, pentru
prevenirea practicarii unor dobnzi exagerate de 33%, cum era n cazul orzului care ndeplinea si
functia de marfa-bani, angajamentele de mprumut trebuiau vizate de mputernicitii regelui.
Astfel, Codul lui Hammourabi poate fi considerat ca fiind primul document de drept bancar.
nscris pe tablite din lut, acest Cod reglementa pretul metalelor pretioase, contractele de depozit,
contractele de mprumut, contractele de comision, nivelul dobnzilor, constituirea de garantii etc.
De pilda, o tablita de lut descoperita n urma sapaturilor arheologice de la Naipur cuprindea un
"contract" al unui mprumut angajat de o preoteasa pentru a ridica un templu n cinstea zeului
Soare, obligndu-se sa restituie mprumutul si dobnda odata cu obtinerea recoltei. O alta
nscriere asemanatoare prevederea ca, "plata se va face catre prezentatorul tablitei respective".
Or, aceasta a avut menirea de a anticipa, nca din vremuri stravechi, titlurile de credit (efectele de
comert)
negociabile
si
platibile
la
purtator.
Totusi, caracterul bancar al acestor operatiuni este controversat, n principal din doua motive: n
primul rnd operatiunile respective nu se efectuau pe baza unei monede veritabile, ci a unor
bunuri de valoare (marfuri-bani) si n al doilea rnd din cauza lipsei functiei esentiale a banilor si
anume aceea a gestiunii mijloacelor de plata (ceea ce n prezent nseamna deschiderea de conturi
si efectuarea operatiunilor de ncasari si plati cu moneda scripturala). Daca depunerile respective
ar fi fost evidentiate n conturi deschise si daca sumele evidentiate n acele conturi ar fi fost
transferabile sub forma nregistrarilor de la un cont la altul prin viramente sau cec, atunci
depozitele respective ar fi constituit o moneda veritabila, administrata de un depozitar, care putea

reprezenta un bancher n adevaratul sens al cuvntului. Asadar, primii "bancheri" ndeplineau

doar rolul de intermediari ntre detinatorii de bogatii si cei care solicitau sa se mprumute.
Potrivit perceptelor moderne asupra acestui gen de activitate, se poate spune ca este vorba, mai
degraba, de operatiuni ale institutiilor financiare si mai putin ale bancilor.
Mai trziu, diferite popoare ale antichitatii, ce au constituit adevarate civilizatii pentru acele
vremuri, precum asirienii, egiptenii si ulterior grecii si romanii efectuau, ntre alte operatiuni, n
cadrul preocuparilor din domeniul comertului, schimbul de monede din metale pretioase, precum
si schimbul direct cu metale pretioase sub forma lingourilor de aur si argint. Aceste operatiuni
privind schimbul de monede si metale pretioase, ct si acordarea de mprumuturi sunt operatiuni
care pot fi asemuite cu obiectul de activitate al bancilor comerciale. Acordarea de mprumuturi
era posibila pe baza existentei unor "depozite" administrate de temple, care n decursul timpului
acumulasera importante bogatii, concretizate n terenuri, imobile, cirezi de vite, turme de oi,
stocuri de monede si metale pretioase etc. Astfel, "bancherii" chaldeeni acordau mprumuturi si
efectuau plati n numerar (cu monede efective), n timp ce chinezii foloseau "cecul", ceea ce
astazi noi numim "hrtii de valoare". Acestea erau sub forma unor certificate convertibile la
vedere n aur si argint. J J 2 J J itate cei mai
de seama "bancheri" erau preotii templelor egiptene, grecesti si evreiesti, acestia din urma
transformnd adesea lacasurile de rugaciune si cult n institutii cu caracter camataresc.
2 2 22 2 2 22 J J 2
J J editul este unul din motoarele principale ale intregului angrenaj economicosocial. Utilizarea rationala a creditului sporeste puterea productiva a capitalului si asigura un
volum mare de produse. Creditul a aparut pe baza dezvoltarii productiei de marfuri, corelat cu
dezvoltarea schimbului (vanzare pe credit).
2 2 2 2 c2222 J J
2 J J 2 J J 2 2
3
3
2 2 22
2 2 22 2 2 22 J J 2
J J -si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen/scadenta.
Creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferitii agenti economici, proces
caruia moneda lichida nu-i putea face fata. Cu toate ca activitatea bancilor comerciale a devenit
foarte complexa, totusi esenta acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre
agentii economici si/sau persoanele fizice. Deci, bancile comerciale reprezinta institutii
primitoare si distribuitoare de capital.
2 J J este 'orice angajament de plata a unei sume de bani in
schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobanzi sau a altor
cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament
deachizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de
bani'.
2
222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222
222222222222222222222222222222222222222222222222222222222222

m3 a banca centrala. n acest sistem cu doua niveluri decontarea scriptica a

tranzactiilor dintre agentii nebancari se opereaza prin bancile comerciale (banci de rangul 2), iar
decontarea scriptica a tranzactiilor dintre bancile comerciale se opereaza prin banca centrala
(banca de prim rang) "banca bancilor". Aceasta centralizare a sistemului bancar cunoaste nsa si
unele exceptii minore, si anume cazurile n care anumite ntreprinderi pot deschide conturi
curente direct la banca centrala.
3 m3 a locul si rolul institutiilor de credit n economie este strns
legata de calitatea lor de intermediar principal n relatia economii - investitii, relatie hotartoare
n cresterea economica.
33 3 3 33 3 3 33 J
J 3 J J rezultat necesar al evolutiei societatii, obtinerea de
economii ale agentilor economici sau persoanelor, reprezentnd venituri neconsumate n
perioada curenta si destinate unei utilizari viitoare, n cadrul acelorasi concepte investitiile,
reprezentnd achizitia de instalatii si echipament, masini si inventar, destinate dezvoltarii
productiei reprezinta o alta realitate a economiei si expansiunii ei ce afecteaza pe agentii
economici. Acestia si gasesc resursele necesar realizarii investitiilor, fie prin propriile economii,
fie recurgnd la credite ce sunt acordate prin banci, n procesul de reciclare si valorificare a
capitalurilor monetare n economie. Se creeaza astfel conditiile unei ample redistribuiri a
capitalurilor pe masura evolutiei istorice, tot mai mari, vehiculate de o larga retea de
intermediari, care n exclusivitate, la nceput, si apoi cu preponderenta, n structura sistemului
bancar n formare, au fost bancile comerciale sau de depozit.
33333333333333333333

m3 m3
ructura lor sunt determinate si de creatia monetara, factor specific al functionalitatii bancilor
n economie.
3 J J 3 3
3
3
3 3 33 3 3
33 3 3 33 J J 3 J J
e a pune n circulatie creante asupra lor nsesi care sporesc masa mijloacelor de plata,
volumul circulatiei monetare. J J 3 3
3 3
3 3 33 3 3
33 3 3 33 J J 3 J
J productive, contribuind astfel la cresterea avutiei reale a societatii. De aceea se poate
spune ca, creditul sporeste puterea de actiune productiva a capitalului
3
3 3 33 3 3 33
3 3 33 J J 3 J J
re ramurile sau activitatile mai rentabile, acest lucru asigurand o mai mare posibilitate de
adaptare la cerintele pietei interne si externe. Avand in vedere cele prezentate, creditul, prin
functia sa distributiva, participa la cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului.
3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333
33333333333333333333 3 3

3 3 3 33 3 3 33

 4 4 44 J J 4 J J aici se poate
observa importanta pe care o are creditul in prcfCesul de transformare a economiilor in
investitii.Cu alte cuvinte, creditul este un important factor al cresterii economice.Prin urmarirea
si verificarea atenta a modului de utilizare a sumelor primite, creditul joaca un rol de diminuare a
initiativelor nerentabile, care provoaca pierderi.Un intreprinzator care prezinta initiative riguros
fundamentate si insotite de garantii reale acoperitoare poate sa obtina un credit. Astfel, creditul
contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei ceea ce
favorizeaza concurenta, cu efectele sale pozitive asupra economiei in ansamblul sau.
3 4 4 44 4 4 44 4
4 44 J J 4 J J O data cu
diversificarea tehnicii de plata (virament, cec, trata etc.) s-a ajuns la diminuarea folosirii
numerarului si in consecinta la cresterea in proportii mari a monedei de cont (scripturale). 4
4 44 4 4 44 J J 4
J J tuielilor cu circulatia banilor, noile tehnici si, instrumente de plata oferite de
existenta creditului facand fata cresterii volumului de tranzactii.
3
3 4 4 44
4 4 44 4 4 44 J J 4
J J creditarea stocurilor pe de alta parte, creditul contribuie, alaturi de alti
c4444 J J 4 J J 4 J J
4 4 3
3

4 4 44 4 4 44 4 4
44 J J 4 J J continua a fondurilor.44 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
c4444 J J 4 J J
4 J J 4 4 3

3
4 4 44 4 4 44
4 4 44 J J 4 J J e
prin creditarea activitatilor de comert exterior cel mai frecvent cu avantaje deosebite
pentru producator.
4 J 4 J J 4 4 3

3
4 4 44 4 4
4 44 44 J J 4 J J
4444444 444444 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
c4444 J J 4 J J 4 J J
4 4 3
3

4 4 44 4 4 44 4 4
44 J J 4 J J procedeelor de lucru specifice,
operativitatea i promptitudinea serviciilor. Cu alte cuvinte, fiecare societate bancar trebuie s-i
asigure succesul pe piaa bancar prin produsele i serviciile ce le ofer clienilor si, pe baza
unui management eficient, realizat pe baz de programare, creare de premise, provocare.

 c5555 J J 5
J J 5 J J 5 5

3 3
5 5 55
5 5 55 5 5 55 J J 5
J J filiale, sucursale i agenii;
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
c5555 J J 5
J J 5 J J 5 5 3

3
5 5 55 5
5 55 5 5 55 J J 5
J J 5555555 555555 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
c5555 J J 5 J J
5 J J 5 5
3
3
5 5 55 5 5
55 5 5 55 J J 5
J J e plat i de credit;
55 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 c5555 5 5

555555555555555 J J 5 5 5 55
55 5 5 55 J J 5
J J 5 J J 5 J J 5
J J i a operaiunilor care le d natere. Banca efectueaz aceste operaiuni att
ca
5 5 5
555555555555555
J J 5 5 5 55 55
5 5 55 J J 5 J J 5
J J 5 J J 5 J J 5 5 5
555555555555555555555
5555555555555555555
5 555555555555555 J J
5 5 5 55 55 5 5
55 J J 5 J J 5 J J
5 J J 5 J J a bncii nu este n mod
obligatoriu afectat imediat prin
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

555555555555555 J J 5 5 5
55 55 5 5 55 J J
5 J J 5 J J 5 J
J 5 J J 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

66666666666666666666
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

666666666666666 J J 6 6 6 66
66 6 6 66 J J 6
J J 6 J J 6 J J 6 J
J 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
66666666666666666666
6 6 6 6 6 6
666666666666666
J J 6 6 6 66 66
6 6 66 J J 6 J J 6
J J 6 J J 6 J J 6 6
666666666666666666666
66666666666666666666
6 666666666666666 J J
6 6 6 66 66 6 6
66 J J 6 J J 6 J J
6 J J 6 J J 6 6 6 6 6 6
66666666666666666666
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

666666666666666 J J 6
6 6 66 66 6 6 66
J J 6 J J 6 J J 6
J J 6 J J t capabile s ofere informaii credibile tuturor
participanilor
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
666666666666666 J J 6 6 6 66
66 6 6 66 J J 6
J J 6 J J 6 J J 6
J J ncii reprezentnd un indiciu al stabilitii i al ncrederii deponenilor, astfel c
6
666666666666666 J J
6 6 6 66 66 6 6
66 J J 6 J J 6 J J
6 J J 6 J J stabilitate a activitii unei
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6

666666666666666 J J 6 6 6 66
66 6 6 66 J J 6
J J 6 J J 6 J J 6 J
J 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
66666666666666666666
6 6 6 6 6 6
666666666666666

 J J 7 7 7 77 77
7 7 77 J J 7 J J 7
J J 7 J J 7 J J sebi
obinerea de profit, adic o performan
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 777777777777777 J J
7 7 7 77 77 7 7
77 J J 7 J J 7 J J
7 J J 7 J J 7 7 7 7 7 7
77777777777777777777
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

777777777777777 J J 7
7 7 77 77 7 7 77
J J 7 J J 7 J J 7
J J 7 J J am prezentat teoretic principalii indicatori de
evaluare a performanelor
7 7 7 7 7 7
777777777777777
J J 7 7 7 77 77
7 7 77 J J 7 J J 7
J J 7 J J 7 J J bilitatea
utilizrii activelor, adic profitul
7777777777777777777
7 777777777777777 J J
7 7 7 77 77 7 7
77 J J 7 J J 7 J J
7 J J 7 J J nregistrat pe unitatea de
77777777777777777777
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
777777777777777 J J 7 7 7 77
77 7 7 77 J J 7
J J 7 J J 7 J J 7 J
J ntar duce la
77777777777777777777
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

777777777777777 J J 7 7
7 77 77 7 7 77 J
J 7 J J 7 J J 7 J
J 7 J J 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
77777777777777777777
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

777777777777777 J J 7 7 7 77

 88 8 8 88 J J 8
J J 8 J J 8 J J 8
J J venituri din dobnzi, comisioane, taxe i venituri nonprofit).
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

888888888888888 J J 8 8 8 88
88 8 8 88 J J 8
J J 8 J J 8 J J 8
J J
88888888888888888888
888888888888888888888
8 8
888888888888888 J J
8 8 8 88 88 8
8 88 J J 8 J J 8 J J
8 J J 8 J J ute pn n acel moment, cu
forme de manifestare deosebite. n
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

888888888888888 J J 8 8 8 88
88 8 8 88 J J 8
J J 8 J J 8 J J 8
J J estor realiti riscul este abordat n diferite moduri de unii specialiti,
8 8 8 8 8 8
888888888888888
J J 8 8 8 88 88
8 8 88 J J 8 J J 8
J J 8 J J 8 J J
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
88888888888888888888
8 8 8
888888888888888 J
J 8 8 8 88 88 8
8 88 J J 8 J J 8 J J
8 J J 8 J J a activelor i n cons 8
88888888888888888888
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

888888888888888 J J 8 8 8 88
88 8 8 88 J J 8
J J 8 J J 8 J J 8
J J 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
88888888888888888888
8 8 8 8 8 8 8 8
888888888888888 J J 8 8 8 88
88 8 8 88 J J 8
J J 8 J J 8 J J 8 J

 J 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
99999999999999999999
9 9 9 9 9 9
999999999999999
J J 9 9 9 99 99
9 9 99 J J 9 J J 9
J J 9 J J 9 J J u numai ca
afecteaza rezultatele financiare ale uneifirme,dar pot determina chiar falimentul acesteia.Riscul
poate avea un impact considerabil asupra valorii bancii sau institutiei financiare in J J
9 J J 9 J J 9 J J
9 J J rilor direct suportate), cat si un 9 9 9 9 9 9
99999999999999999999
9 999999999999999 J J
9 9 9 99 99 9 9
99 J J 9 J J 9 J J
9 J J 9 J J e riscuri9 9 9 9 9
99999999999999999999
9999999999999999999
9 999999999999999 J J
9 9 9 99 99 9 9
99 J J 9 J J 9 J J
9 J J 9 J J l de credit, riscul de pia
99999999999999999999
9 9 9 9 9 9 9 9 9
999999999999999 J J 9 9 9 99
99 9 9 99 J J 9
J J 9 J J 9 J J 9 J
J rea de insolvabilitate a clienilor debitori. La nivelul
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

999999999999999 J J 9 9 9
99 99 9 9 99 J J
9 J J 9 J J 9 J J
9 J J 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
99999999999999999999
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

999999999999999 J J 9 9 9 99
99 9 9 99 J J 9
J J 9 J J 9 J J 9 J
J 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
99999999999999999999
9 9 9 9 9 9
999999999999999
J J 9 9 9 99 99

 10 10 1010 J J 10 J J
10 J J 10 1010 1010 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10101010101010
10 J J 10 J J 10 J J
10 J J 10 J J 10
1010 10 10 and invedere ca la baza incapacitatii de rambursare a
creditului de catre debitori(imprumutati) staudiverse cauze se impune o abordare distincta a
riscului de creditare si anume:
101
010101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010101
0101010101010 10 10 1010 1010 araIncapacitatea de
rambursare a creditului de catre debitorii persoane juridice este datorataactiunii unor anumiti
factori:
10 J J 10
J J 10 J J 10 J J 10
J J 10 1010 10 10 isiv,
asupra debitorului persoana juridica;
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10101010101010 10
J J 10 J J 10 J J 10
J J 10 J J 10
1010 1010 r managementului cu personalul;10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10101010101010
10 J J 10 J J 10
J J 10 J J 10 J J 10
1010 1010 sficati in :
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
10101010101010 10
J J 10 J J 10 J J 10
J J 10 J J 10
1010 10 10 spectarea legilor, regulamentelor si normelor bancare, control
intern slab, standarde scazute in definirea politicii de creditare,concentrarea imprumuturilor pe

anumite sectoare, pe anumite categorii de clienti pietei,asumarea de riscuri de creditare ridicate

in comparatie cu puterea financiara a bancii ;
1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
1111111111111111111 1111 11 11 11 a ti etc. ;
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11111111111111 11
J J 11 J J 11 J J 11
J J 11 J J 11
1111 11 11 nefiindsub controlul direct al bancii.Riscul de credit, la randul sau, are
trei componente:
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 1111111111111111
11 J J 11 J J 11 J J
11 J J 11 J J 11
1111 1111 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11111111111111
11 J J 11
J J 11 J J 11 J J 11
J J 11 1111 1111 scul de lichiditate
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11111111111111
11 J J 11
J J 11 J J 11 J J 11
J J 11 1111 1111 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11
11
11
11
11
11
11
11

11111
1111

2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121212121212121212121212121212121212121212121212121212121212121212121212
J J 12 J J 12 J J
12 1212 1212 12 12 12 12 12 12
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
12121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121
2121

3131
3131
3131
3131
3131
3131
3131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313
J J 13 J J 13 J J
13 1313 1313 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13

1
313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131
313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131
313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131313131
313131313131313 J J 13 J J 13
J J 13 1313 13 13 fi multi
optionsfacilities, micsorandu-l prin dezvoltarea pietelor secundare de creante negociabile.
13 13 13 13131313131313
13 J J 13 J J 13
J J 13 J J 13 J J 13
1313 1313 ci este o arta specificamanagementului bancar.
Acest lucru impune managementului bancars sa rezolve trei aspecte:-sa se protejeze
impotriva riscului de
lichiditati;-sa
masoare
riscul
de
lichiditate;sa gestioneze riscul de lichiditate.
1313 1313 ii
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13131313131313
13 J J 13 J J 13 J J
13 J J 13 J J 13
1313 1313 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13131313131313
13 J J 13
J J 13 J J 13 J J 13
J J 13 1313 13 13 ezvoltarea
riscului ratei dobanzii pot fi grupatiastfel:

14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14141414141414
14 J J 14 J J 14
J J 14 J J 14 J J 14
1414 1414 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14141414141414
14 J J
14 J J 14 J J 14 J J
14 J J 14 1414 1414
-factori de ordin psihologic.
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14141414141414
14 J J
14 J J 14 J J 14 J J
14 J J 14 1414 1414
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14141414141414
14 J J 14 J J 14
J J 14 J J 14 J J 14
1414 14 14 Apare in urma executarii de catre banca a
unor operatiuni pentru clientii sai sau in nume propriu.Componentele expunerii la riscul valutar
sunt:
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14141414141414
14 J J 14 J J 14
J J 14 J J 14 J J 14
1414 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14
14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14141414141414

 15 J J
15 J J 15 J J 15 J J
15 J J 15 1515 1515
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15151515151515
15 J J 15 J J 15
J J 15 J J 15 J J 15
1515 1515 lutar presupune folosirea a doi indicatori:
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15151515151515 15
J J 15 J J 15 J J 15
J J 15 J J 15
1515 15 15 area pentru fiecare tip de valuta acreantelor si datoriilor pe care
banca le are. Calculul conduce la 2 situatii astfel:
15 15 J J
15 J J 15 J J 15 J J
15 J J 15 1515 1515
vorabila pentru banca cand cursul de schimbvalutar al valutei x se depreciaza in urmatorul
interval de timp si nefavorabil candcursul de schimb valutar al valutei x creste in urmatorul
interval de timp;
J 15 J J 15 1515 1515
d detine mai multe creante in valuta xdecat datoriile exprimate in aceeasi valuta. Situatia
este favorabila atunci cand cursul deschimb valutar x creste in urmatorul interval de timp si
nefavorabila cand cursul deschimb valutar al valutei x se depreciaza in urmatorul interval de
timp.15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15151515151515
15 J J 15 J J 15 J
J 15 J J 15 J J 15
1515 15 15 chiditate, un rezultat al proastei gestionari a
acesteia.Riscul solvabilitatii apare ca urmare a dezechilibrului pe scadente intre activele
si pasivele bancare, a politicii de dobanzi, precum si a neindeplinirii contractului de credit
catreclient. In vederea evitarii acestor fenomene, un rol deosebit il au normele care se refera la:
15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15151515151515 15
J J 15 J J 15 J J 15
J J 15 J J 15
1515 1515 acordarea de credite;

16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16161616161616
16 J J 16 J
J 16 J J 16 J J 16
J J 16 1616 1616 a facut obiectul
unor largi dezbateri in lumea bancara.Astfel, in 1988 Comitetul de la Basel privind
Supravegherea Bancara a emis o serie de norme prin care se introduceau standarde de adecvare a
capitalului ajustat in functie de risc. Acestenorme aveau in vedere reducerea riscului prin
stabilirea unei rate minime de solvabilitate a bancilor internationale. Un obiectiv major al
Acordului de la Basel l-a reprezentatimbunatatirea capitalizarii sectoarelor bancare si
uniformizarea campului de actiune a pietelor concurente( in special al Marii Britanii si ale
SUA).O premisa a Acrodului de la Basel a constituit-o marimea capitaluilui ca tampon
impotrivainsolvabilitatii sau a pierderilor neprevazute.Principiile de baza privind adecvarea
capitalului stipulate de Co 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16161616161616
16 J J 16 J
J 16 J J 16 J J 16
J J 16 1616 1616 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16161616161616 16
J J 16 J J 16 J J 16
J J 16 J J 16
1616 1616 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16161616161616
16 J J 16 J
J 16 J J 16 J J 16
J J 16 1616 1616 cedurilor de lucru,
metode inadecvate de control, management inadecvat al riscului,distrugerea documentelor si a
bazelor informatice, greseli umane si altele. Pana la aparitia platilor electronice, riscul
operational avea un rol mai putin important, dar generalizareaacestor plati, viteza de circulatie
a informatiei-bani, posibilitatile de penetrare a sistemului, pierderile inregistrate de sistemul
bancar si posibilitatea aparitiei unor crize de incredere insistem au facut ca acest risc sa fie
reconsiderat.In cadrul riscului operational,

17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17171717171717
17 J J 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17171717171717 17
J J 17 J J 17 J J 17
J J 17 J J 17
1717 1717 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17171717171717
17 J J 17 J
J 17 J J 17 J J 17
J J 17 1717 1717 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
1717 171717 J J 17 17 17
1717 J J 17 J J 17
J J 17 1717 J J 17

17171717171717171717171717171717171717171
717171717171717 H1717 J J
17 J J 17 1717 171717
J J 17 17 17 1717 J J 17
J J 17 J J 17
1717 J J 17 J J entru a
sustrage numerar.
1717171717171717171717171717171717171717171
7171717171717 H1717 J J
17 J J 17 1717 171717
J J 17 17 17 1717 J J 17
J J 17 J J 17
1717 J J 17 J J urii;riscul
de neinregistrare in evidenta bancii, de catre casieri, a unor operatiuni de schimbvalutar in
vederea sustragerii comisionului aferent.
17 17 1717 J J 17 J J 17
J J 17 1717 J

J 18 J J rar, de regula in valuta, care se presupune ca

se scot dintara pe cai ilegale. Cand asemenea operatiuni se repeta, iar persoana nu
prezintaincredere, apar suspiciuni cu privire la folosirea numerarului in mod legal. Pentru
unastfel de risc sunt reglementari speciale. Pentru banca apare in primul rand riscul deimagine in
sensul ca un client al sau a spalat bani fara ca banca sa sesizeze si sa aplicereglementarile legale
pentru astfel de cazuri, iar in al doilea rand, banca este pasibila desanctiuni pecuniare din partea
autoritatilor in domeniu.
181818181818181818 H1818
J J 18 J J 18 1818
18 1818 J J 18 18 18 1818 J
J 18 J J 18 J J 18
1818 J J 18 J
J mai multi indicatori, si anume :
181818181818181818181818 H1818
J J 18 J J 18
1818 181818 J J 18 18 18 1818
J J 18 J J 18 J J 18
1818 J J 18
J J rivind evolutia calitatii portofoliului de imprumuturi ;
H1818 J J 18 J J
18 1818 181818 J J 18
18 18 1818 J J 18 J J
18 J J 18 1818
J J 18 J J n credite * 100 , respectiv
costul acoperirii riscului de creditare asumat de banca.
18 J J 18 1818 181818
J J 18 18 18 1818 J J 18
J J 18 J J 18
1818 J J 18 J J e a
creditelor;-ritmul accelerat de crestere a volumului de credite;-rentabilitatea ridicata a unor
categorii de credite.
181818 J J 18 18 18 1818 J
J 18 J J 18 J J 18
1818 J J 18 J J
diferenta intre pasivele si activele cu aceeasi scadenta, si exprima masura in care activele
scadenteacopera pasivele scadente.
18 J J 18 18 18 1818 J J
18 J J 18 J J 18

 1919 J J 19 J J
te. Sunt folosite pentru a semnala perioada maxima nevoie de lichiditate.
J J 19 J J 19
1919 191919 J J 19 19 19 1919
J J 19 J J 19 J J
19 1919 J J 19
J J de ponderare sunt doua:
Marja procentual bruta a dobnzii bancare,
care rezult din raportarea marjeiabsolute la activele productive*100.
Marja procentual net a dobnzii bancare,care se calculeaza ca raport ntrenivelul mediu al
ratei dobanzii active si nivelul mediu al ratei dobanzii pasive* 100. Principalii indicatori de
evaluare a riscului de variatie a ratei dobanzii sunt:
Gradul de sensibilitate
se calculeaza ca raport intre activele si pasivele sensibile astfel:
100* PSD ASD Rgs=Un nivel egal cu 100 al indicatorului prezint o perfect concordan a
activelor i pasivelor, n timp ce valoarea supraunitar exprim o stare n care activele predomin
pasivele,fapt ce poate asigura venituri mai mari bncii. Rata subunitar exprim dependena
bncii fade pasivele sensibile, ceea ce poate genera creterea cheltuielilor cu dobnzile.
Ecartul (GAP-UL) se calculeaz ca diferen la un moment dat ntre activele i
pasivele purttoare de dobnd. Analiza GAP (analiza de interval, de prag) prezint, deci,
activele i pasivele a cror dobnd poate fi restabilit n cadrul unor perioade de timp n viitor.
Se apreciaz c rapoartele GAP sunt folosite pentru a estima modificrile poteniale alevenitului
net din dobnzi pe un termen scurt, n general primele trimestre ale anului urmtor. Ele pot fi
ns uneori imprecise, putnd conduce la concluzii false.
Indicatorii riscului valutar
In general, riscul valutar reprezinta posibilitatea de a nu realiza profitul scontat sau de ainregistra
pierderi, ca urmare a evolutiei cursului de schimb in sensul contrar anticiparilor formulate in
momentul angajarii operatiuniior.
Nivelul expunerii la riscul valutar este influentat de volumul operatiunilor in valutape care le
initiaza o banca comerciala, pe cont propriu sau in numele clientilor.
Pentru managementul unei banci, pozitia de schimb totala reprezinta un instrument de
cuantificare a riscului valutar indus de totalitatea operatiunilor valutare in care s-a angajat banca.
Din punct de vedere conceptual, pozitia de schimb totala reprezinta soldul net al
creantelor in valuta, respectiv diferenta dintre totalul creantelor si totalul angajamentelor
denominate in valuta. Intr-o abordare mai analitica, se determina si pozitia de schimb individuala
deschisa pe fiecare valuta in parte, aceasta reprezentand diferenta dintre totalul creantelor si
totalul angajamentelor exprimate in aceeasi valuta. In situatia in care creantele totale in valuta
sunt
mai mari
decat
angajamentele totale in
valuta,
banca prezinta

o pozitie de schimb lunga (drepturile sale exprimate in valuta depasesc obligatiile in valuta). In
caz contrar, daca totalul angajamentelor in valuta depaseste totalul creantelor in valuta, pozitia de
schimb a bancii este scurta (obligatiile in valuta ale bancii sunt mai mari decatdrepturile sale in
valuta). Similar este apreciata si pozitia de schimb individuala deschisa pe fiecare valuta in parte.
Pozitia de schimb, lunga sau scurta, adoptata pe o anumita valuta genereaza efecte favorabile
sau nefavorabile asupra bancii, in functie de evolutia cursului de schimb al monedei nationale
fata de valuta respectiva. In majoritatea tarilor, bancile nregistreaza operatiunile in valuta in
conturi deschise pe fiecare din valutele in care acestea sunt denominate. Totodata, se deschid
conturi de pozitiide schimb pentru fiecare valuta, in care se inregistreaza in contrapartida aceste
operatiuni. Conturile de natura celor mentionate sunt, dupa caz, conturi bilantiere
sau extrabilantiere. O parte a operatiunilor valutare reflecta drepturi sau obligatii pentru
care exista angajamentul bancii, dar care se pot derula efectiv (si, in consecinta pot
produce efecte la nivelul patrimoniului, al veniturilor sau al cheltuielilor bancii) la o
data ulterioara. Acestea sunt evidentiate in conturi in afara bilantului, cele mai frecvente vizand:angajamente de finantare acordate si primite;-cumparari si vanzari de valuta la vedere (in
intervalul dintre initierea tranzactiei sitransferul efectiv al bancilor);-cumparari si vanzari de
valuta la termen;-cumparari si vanzari de titluri financiare la termene ferme si conditionate;dobanzi de primit sau de platit in valuta etc.Astfel de operatiuni pozitia de schimb operationala.
De regula, pozitia de schimb operatinala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimb totala si
pozitia de schimb structurala.
3.5. Indicatorii riscului de solvabilitate (adecvare a capitalului)
Reglemantarile B.N.R. in domeniul adecvarii capitalului prevad un indice(grad desolvabilitate)
minim de 8%, calculat ca raport intre capitalul propriu si activele ponderatefunctie de risc si de
minim 12 % acesta fiind calculat prin raportarea fondurilor proprii ale bancilor la activele
(bilantiere si extrabilantiere) ponderate in functie de risc. Normele BNR stabilesc ponderi de risc
pe categorii de active din bilant astfel:
0% : numerarul din casieriile bancilor, titlurile de imprumut ale statului, crediteleacordate
statului si autoritatilor centrale ale statului si sume de primit de la stat, depoziteleconstiuite la
BNR si alte sume de primit de la aceasta, titlurile de participare a bancii lacapitalul altor societati
bancare, creditele subordobate acordate altor societati bancare;
20% : cecurile si alte elemente in curs de decontare, creditele acordate administratieilocale a
statului si organismelor guvernamentale, creditele acoradte altor banci si depziteleconstituite la
acestea;
50% : creditele ipotecare acordate persoanelor fizice si garantate cu ipoteca de primrang, alte
venituri de incasat;
100% : credite acordate clientilor nebancari, alte credite si creante decat celementionate
anterior,
imobilizari
corporale,
titluri
de
participare
la
capitalul
unor societatinebancare.Operatiunile extrabilantiere desfasurate de bancu sunt:

angajamente de date: de finantare si de plata in favoarea institutiilor de credit; de finantare si de

plata in favoarea clientelei; de garantie pentru restituirea de credite acordate unor institutii de
credit; de garantie pentru clientela.
angajamente primite: de finantare si de plata de la alte institutii de credit; de garantie de la alte
institutii de credit. Operatiunile extrabilantiere sunt considerate din punct de vedere al riscului,
drept credite dupa aplicarea unor factori de conversi, dupa cum urmeaza:
-0% - titluri date n garanie;
-20% - efecte comerciale acceptate la plat de ctre banc de la clieni i care suntavalizate de
alte bnci, acreditive documentare irevocabile deschise de banc clienilor i garantate cu
mrfurile care fac obiectul tranzaciei;
-50% - faciliti acordate clienilor de emitere de obligaiuni, garanii, cauiuni
iavaluri date altor bnci, garanii date pentru clientel, acreditive documentareirevocabile
deschise de banc clienilor i negarantate cu mrfurile care fac obiectultranzaciei, convenii de
vnzare-rscumprare de active ncheiate de banc, pentrucare opiunea de rscumprare nu a
fost ferm exprimat de banc;
-100% - convenii de vnzare-rscumprare de active ncheiate de banc, pentrucare opiunea de
rscumprare a fost ferm exprimat de banc, angajamente de plat nfavoarea altor bnci i n
favoarea clientelei, angajamente ndoielnice, alte angajamente date, efecte comerciale acceptate
la plat de ctre banc de la clieni i neavalizate dealte bnci.
Dup transformarea lor n echivalentul unor sume bilaniere, acestea se pondereaz dup risc, n
funcie de natura beneficiarului unui astfel de angajament:
0% - pentru angajamente n favoarea bncii centrale, n favoarea statului sau a administraiei
centrale a statului;20% - pentru angajamente n favoarea altor bnci, administraiei locale a
statului i organismelor guvernamentale;100% - pentru angajamente n favoarea clienilor
nebancari.

212121