Modul 14 Fiinta umana si nursing

Competente:
14.1.Analizeaza nevoile fundamentale specifice functiei umane
14.2. Identifica problemele de dependenta
14.3.Aplica procesul de ingrijire (nursing)
14.4.Stabileste gradul de autonomie /dependenta a pacientului

NEVOIA DE A ELIMINA
Definiie:
Eliminarea reprezint necesitate a organismului de a se debarasa de substanele nefolositoare,
vtmtoare, rezultate din metabolism.
Excreia deeurilor se realizeaz prin mai multe ci:
- aparat renal - urin
- piele - transpiraie - perspiraie
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
- aparat genital feminin - menstruaie
- in stri patologice, apar eliminri pe cale digestiv, sub form de vrsturi i pe cale respiratorie sput
Factorii care influeneaz satisfacerea nevoii
Factori biologici
- Alimentatia
- cantitatea i calitatea alimentelor ingerate de individ influeneaz satisfacerea nevoii de
eliminare.
- o bun hidratare i o alimentaie bogat in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaz
eliminarea intestinal i vezical
- mesele luate la ore fixe favorizeaz ritmul eliminrilor
- Exerciiile
- activitatea fizic amelioreaz randamentul muscular
- fortific musculatura abdominal i cea pelvian, care au un rol important in eliminarea
intestinal
- Vrsta
- are rol important in satisfacerea nevoii dac tinem seama de controlul sfincterelor
-la copii, controlul se obine in 2-3 ani
- la persoanele vrstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa
de control a eliminrii
- la brbai, hipertrofia prostatei determin tulburri de miciune
- Programul de eliminare intestinal
- regularitatea programului de eliminare este un factor ce influeneaz satisfacerea acestei
nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul
Factori psihologici
- Stresul
- Anxietatea
- Emoiile puternice - pot modifca frecvena cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale
1

Factori sociologici
- Normele sociale - fiecare societate ii stabilete msuri de igien, astfel inct indivizii s respecte
salubritatea locurilor publice
- Educaia
- Cultura

1. Independena in satisfacerea nevoii

a) URINA:
- soluie apoas, prin care sunt eliminate substanele rezultate din metabolismul intermediar
protidic, inutile i toxice pentru organism
Eliminarea acestor substane se face in soluie apoas impreun cu sruri minerale i alte
substane de dezasimilaie care nu sunt necesare organismului.
n mecanismul de eliminare intervin, alturi de rinichi i tubul digestiv, ficatul, glandele cu
secreie intern, starea funcional a aparatului circulator - toate fiind influenate de activitatea
sistemului nervos.
De aici se vede interaciunea intre nevoia de a elimina i celelalte nevoi fundamentale.
Terminologie:
- miciune = emisiune de urin, act fiziologic contient de eliminare
- diurez = cantitate a de urin eliminat din organism timp de 24 ore

Manifestri de independen
cantitatea

- variaz in funcie de vrst:

- nou-nscut 30-300 ml/24 h
- copii
500-1200 ml/24 h
- adult 1200-1400 ml/24 h ... 1800 ml/24 h

frecvena
miciunilor

- nou-nscut - miciuni frecvente

- copil
4-5/zi
- adult
5-6/zi
- vrstnic
6-8/zi
ritmul mictiunilor - 2/3 din numrul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea
culoarea
urinei

- galben deschis pn la galben inchis. Cu ct urina va fi mai diluata cu atat va fi

mai deschis i invers (pn la galben-inchis spre brun)
- modificare in funcie de alimente:
- culoarea inchis = in regim bogat in carne
- culoare deschis = in regim vegetarian
- medicamentele schimb culoarea astfel:
- roz, rou-crmiziu = tratament cu piramidon
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
- cafeniu-rou sau brun negru = tratament cu chinin sau acid salicilic

mirosul urinei

- de bulion = urin proaspt

- amoniacal = dup un timp din cauza fermentaiei alcaline

reacia urinei

aspectul
urinei
densitatea
urinei

- normal = reacie acid = pH-ul intre 4,5-7

Reacia urinei in funcie de alimentaie:
- regimul bogat in carne - acidific urina
- regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
Not
Reacia hiperacida sau alcalina, favorizeaza precipitarea substantelor dizolvate
in urin i formarea calculilor in cile urinare
- normal = clar, transparent la inceput. Dup un timp ea poate deveni tulbure
in mod normal - datorit coagulrii mucinei i a celulelor epiteliale antrenate
din cile urinare i a mucusului din organele genitale
- se determin imediat dup emisie, pentru c prin rcire se schimb densitatea
- normal 1010-1025 - la regim mixt; la temperatura de 15C
(temperatura mai mic sau mai mare modific densitatea)

b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul
defecaiei
Scaunul este alctuit din:
- reziduurile rmase in urma digestiei alimentelor
- celulele descuamate de pe suprafaa tubului digestiv i a glandelor digestive
- produsele de excreie a tubului digestiv i a glandelor anexe
- numr mare de microbi
Terminologie: - defecaie = eliminarea materiilor fecale prin anus

Manifestri de independen
Frecvena

- normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la dou zile

- la nou-nscut 1-2 scaune pe zi

Orarul
Cantitatea
Consistena
Forma
Culoarea

- ritmic, la aceeai or a zilei, dimineaa dup trezire

- zilnic 150-200 g materii fecale
- pstoas, omogen
- cilindric, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabil
- brun, la adult, dat de stercobilin
- in funcie de alimentaie:
- deschis-galben = regim lactat
- brun inchis
= regim carnat
- negru
= alimente preparate care conin snge
- verde
= legume verzi
- culoare caracteristic alimentului = mure, ciocolat, afine
Modificarea culorii in funcie de medicamente:
- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- alb
= bariu
- negru mat = crbune

Mirosul

- fecaloid - difer de la un individ la altul

La copilul mic

Culoarea

- n primele 2-3 zile dup natere = verde-brun inchis (meconiu)

- La sugari:
Aspectul i culoarea se modific in funcie de felul alimentaiei.
Astfel:
- galben-auriu = sugar alimentat la sn, in contact cu aerul, prin
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde
- galben-deschis = sugar alimentat artificial
- brun = dup introducerea finii in alimentaie

Numrul

- 3-4 pe zi pn in luna a VI-a cnd se reduce la 2-3 pe zi

Dac sugarul este alimentat pe cale artificial, numrul sacaunelor este de 1-2/zi

Mirosul

- uor acru, reacie acid = sugar alimentat la sn

- fad, reacie alcalin sau neutr = alimentaie artificial

c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul ii intensific pierderea de cldur i

funcia de excreie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Terminologie: - sudoare = soluie apoas, constituit din ap 990 g%o i 10 %o reziduu uscat (uree,
urai, acizi grai, acizi organici volatili, sruri minerale)
Manifestri de independen
Reacia
Cantitatea
Mirosul
Perspiratia

- acid pH = 5,2 sau uor alcalin

- minim, pentru a menine umiditatea pliurilor
- variaz in funcie de alimentaie, climat i de deprinderile igienice ale individului
- pierderi insensibile de ap prin evaporare la nivelul pielii i prin expiratie
Compoziia aerului expirat..
- O2 -16%
- CO2 -3%
- N -74%
- H2O-7%

d) MENSTRA =pierdere temporar sau periodic de snge, prin organele genitale

- apare la pubertate i dispare la menopauz i in timpul sarcinii
Manifestri de independen
Ritmul
Durata
Aspectul
Culoarea
Cantitatea
Mirosul
Evoluia

- la 28-35 zile
- 3-5 zile
- mucus amestecat cu snge i resturi celulare celulare; nu coaguleaza
- rou negricios, la inceput, apoi rou deschis
- 50-200 g
- dezagreabil
- fr dureri, uoar jen fiziologic
4

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii

- cerceteaz deprinderile de eliminare ale pacientului
- planific programul de eliminare, innd cont de activitile sale
- planific exerciii fizice
- il inva tehnici de relaxare
- cerceteaz deprinderile alimentare ale pacientului
- recomand consumarea alimentelor i a lichidelor ce favorizeaz eliminarea

II. Dependenta in satisfacerea nevoii

n condiii patologice exist mari pierderi de lichide prin: poliurie, diaree, vrsturi, drenaj,
diaforez, expectoraie abundent, stomii etc
Surse de ordin fizic

Surse de ordin
psihologic

Surse de ordi
sociologic

Lipsa cunoasterii

- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipaie)

- diminuarea peristaltismului intestinal (constipaie)
- slbirea sau relaxarea sfincterelor (incontinen)
- lipsa de control a sfincterelor (incontinen)
- alterarea centrilor nervori (incontinen)
- accidente cerebro-vasculare (incontinen)
- spasme vezicale (retenie urinar)
- anomalii ale cilor urinare (retenie urinar, eliminare urinar inadecvat)
- alterarea cilor urinare (eliminare inadecvat)
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvat)
- tumori (constipaie)
- intoxicatil alimentare i medicamentoase (drog) (diaree, retenie urinar)
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic (eliminare urinar
inadecvat, diaforez)
- durere (eliminare urinar inadecvat)
- anxietate (diaree, constipaie ... )
- stres (diaree, constipaie ... )
- situaie de criz (eliminare urinar inadecvat, diaforez, constipaie)
- tulburri de gndire (incontinen urinar i fecale)
- poluarea apei (diaree)
- alimente alterate (diaree)
- schimbarea modului de via (constipaie)
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii (constipatie)
- insalubritatea mediului (eliminarea urinara inadecvata)
- temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
- Lipsa de cunostinte
- insuficient cunoastre a sinelui, a elorlati, a mediului inconjurator
5

Surse de dificultate
Cnd nevoia de eliminare nu este satisfcut, survin mai multe probleme de dependent
1 - Eliminare urinar inadecvat cantitativ i calitativ
2 - Retenie urinar
3 - lncontinen de urin i materii fecale
4 - Diaree
5 - Constipatie
6 - Vrsturi
7 - Eliminare menstrual inadecvat
8 - Diaforez
9 - Expectoratie
10 - Deshidratare (vezi anexele 2 i 3)

1. Eliminare urinar inadecvat cantitativ i calitativ

Manifestri de dependen
MODIFICRI PATOLOGICE ALE DIUREZEI
Poliurie

- eliminarea unei cantiti de urin mai mare de 2500 ml/24 h

Poliuria poate fi: trectoare sau durabil

Trectoare, durabila Apare:

sau permanenta
n perioada de efervescen a unor boli infectioase (pneumonie, hepatit
epidemic etc.)
- dup colici renale, accese de angin pectoral, de epilepsie i isterie
- in perioada de resorbtie a edemelor, transudatelor si exsudatelot seroase
-in scleroz renal cnd rinichiul i-a pierdut capacitatea de concentrare.
Poate s creasc pn la 5-6 litri in 24 ore
-in diabetul zaharat: eliminarea cantitii mari de glucoz prin urina necesita o
mare cantitate de apa (conform legilor osmotice)
- n diabetul insipid - lipsa de secreie a hormonului antidiuretic hipofizar
mpiedic reabsorbia tubular a apei. Cantitatea de urin poate ajunge pn la
10-30 litri pe zi.
- n pielite, pielonefrite, tuberculoz renal (caracter de reflex de aprare a
organismului)

Oligurie

- excreia urinei sub 500 ml/24 ore

Oliguria poate fi determinat de cauze renale i extrarenale.
Apare in:
- afeciuni insoite de deshidratarea organismului prin:
- transpiraii abundente
- vrsturi incoercibile
- diaree accentuat
- hemoragii abundente
- perioada de formare a coleciilor seroase
- insuficien circulatorie cu formare de edeme
- perioada acut a bolilor infectioase (pneumonie, hepatit etc.)
- glomerulonefrite acute insoite de edeme

Anuria

- lipsa urinei in vezic

Poate fi din cauze renale i extrarenale
Apare in:
- glomerulonefrit acut, nefroze toxice
- arsuri intinse
- stri de oc traumatic i chirurgical
- traumatisme lombare
- angajarea unui calcul intr-unul din uretere

TULBURARI DE EMISIE URINARA

POLAKIURIA

- senzaie de miciune foarte frecvent, cantitatea de urin emis foarte mic.

Cauzele pot fi:
- aciuni iritative asupra mucoasei vezicale
- procese intravezicale i de vecintate: cistit, tuberculoz i neoplasm
vezical, calculoz vezical, inflarnatii pelviene; afeciuni uterine, uretrite,
prostatite
- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropai

NICTURIA

- inversarea raportului dintre numrul miciunilor i cantitatea de urin emis

in timpul zilei fat de cea emis in cursul nopii.
Apare in insuficient ventricular stng - si se datoreaz faptului c in cursul
zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantiti necesare de snge

DISURIA

- eliminarea urinii se face cu durere i cu mare greutate.

Apare in:
- inflamaii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei uretrale
- hipertrofie de prostat etc
ALTE MANIFESTARI DE DEPENDENTA

HEMATURIA

ALBUMINURIA

- prezena sngelui in urin - rou deschis, rou-inchis sau rou-brun.

Uneori, in caz de hematurie, urina este tulbure asemntoare cu spItura
de carne.
- prezenta proteinelor in urina
7

GLICOZURIA
HIPERSTENURIA
HIPOSTENURIA

- prezenta glucozei in urina

Urina foarte concentrata (densitate crescuta)
Urina foarte diluata (densitate mica)- in bolile rinichiului cand isi pierde
capacitatea de concentrare
IZOSTENURIA
- urina cu densitate mica se mentine in permanenta in aceleasi valori
indiferent de regim
In poliurie- culoare deschisa densitate mica (in DZ densitate mare )
In oligurie culoare inchisa densitate mare
EDEME
Acumulare de lichid seros in tesuturi, manifestat prin cresterea de volum a
regiunii edematiate, stergerea cutelor naturale, pierderea elasticitatii
tesutului edematiat, cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul
godeului); pielea este palida, lucioasa si stravezie
URINA TULBURE in mod patologic urina este tulbure din cauza sarurilor minerale, puroiului
sau a microbilor
Urina cu miros de in diabetul zaharat (DZ) din cauza prezentei acetonei
fructe coapte sau
cloroform
Durere lombara, Sete intensa, Greturi , varsaturi

- Interveniile asistentei Pacient cu eliminare urinar inadecvat cantitativ i calitativ

OBIECTIVE
Pacientul s
fie echilibrat
hidroelectrolitic i acidobazic

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME I DElEGATE

- asistenta face zilnic bilanul hidric, msurnd cu contiinciozitate ingestia si excretia
- cntrete zilnic pacientul
- corecteaz dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si
electrolii, in funcie de ionograma seric si urinara
- corecteaz dezechilibrul acido-bazic, in funcie de rezerva alcalina, la indicatia
medicului
Pacientul s - recolteaz urina petru examene chimice si bacteriologice
nu prezinte
- administreaza antiseptice urinare , sulfamide, antibiotice conform antibiogramei,
complicaii
La indicatia medicului
cutanate,
- asigur igiena corporal riguroas
respiratorii, - servete pacientul la pat (cnd este cazul) cu urinar i bazinet
urinare
- schimb lenjeria de pat i de corp ori de cte ori este nevoie
Pacientul s - asigur o atmosfer cald, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare
fie echilibrat - ncurajeaz pacientul s-i exprime gndurile i sentimentele
psihic
n legtur cu problema de dependen (comunicarea joac un rol foarte important)

2. Retenia urinar - ischiurie

Ischiuria sau retenia de urin reprezint incapacitatea vezicii urinare de a-i evacua
coninutul. Ea nu trebuie confundat cu anuria, care inseamn lipsa secreiei renale.
Ischiuria poate fi datorat unui obstacol in calea de eliminare a urinei, ca: stricturi
cicatriceale, calculi inclavai in uretr, hipertrofia prostatei sau alte procese de vecintate, care
comprim calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii urinare sau sfinterelor, precum in
mielit, tabes, poliomielit, traumatisme medulare sau unei pareze trectoare in cursul infeciilar
8

grave (de exemplu febr tifoid, meningit, encefalit, septicemie, dup intervenii chirurgicale
intraabdominale) i in com.
Retenia urinar determin o distensie extrem a vezicii, care va bomba, situaie ce va fi
pus in eviden prin palpare deasupra simfizei pubiene, in timp ce, in caz de anurie, vezica
rmne goal. n urma presiunii mrite din vezic, dac nu este un obstacol mecanic, sfincterul
uretral cedeaz i urina incepe s se evacueze pictur cu pictur. Acest fenomen se numete
ischiurie paradoxal sau incontinen prin regurgitare (prea plin).

Manifestari de dependenta
glob vezical
mictiuni
polakiurie

Distensia urinare deasupra simfizei pubiene, cauzat de retentia urinara

- absente
miciuni frecvente, in cantiti mici (eliminare prin prea plin)
INTERVENTIA ASITENTEI
Pacientului cu ischiurie - retentie urinara

OBIECTIVE

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul s
aib mictiuni
spontane

- verific prezena globului vezical

- ncearc stimularea evacurii, astfel:
- introduce bazinetul cald sub bolnav
- pune comprese calde (buiot) pe regiunea pubian
- lasa robinetul deschis s curg ap (s fie auzit de bolnav)
- introduce minile pacientului in ap cald .
- efectueaz sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicaia medicului

Pacientul s aiba
aib echilibrul
psihic

nva pacientul c trebuie s existe o relatie intre nevoile de a bea si a manca, a

face exerciii fizice i a elimina, pentru a-i stabili propriul orar de ingestie si
eliminare
- nva pacientul poziia corect pentru uurarea mictiunii i golirea completa a
vezicii
- linisteste pacientul i il incurajeaz s-i exprime sentimentele in legatura cu
problema sa
- asigura un climat cald , confortabil

3. Incontinena de urina i materii fecale

Incontinena urinara i fecal poate rezulta in urma unor afectiuni (infectie urinara sau
intestinala) traumatisme ale mduvei spinrii, pierderi strii de constienta , deteriorarea activitii
sfincterelor, creterea presiunii abdominale , leziuni obstetricale etc.
Copiii i persoanele in vrst sunt predispuse la incontinent fie prin lipsa de control a
sfincterelor, fie prin procesul de imbolnvire.
.
O form particular de incontinen urinar la copii este reprezentat de enurezisul nocturn,
cu cauze multiple ce necesit ingrijiri complexe.
9

Manifestri de dependen
Incontinen
urinar

- emisiuni urinare involuntare i incontiente

Apare in:
- leziuni medulare
- sfritul accesului de epilepsie
- afectiuni neurologice
- slbirea functiunii sfincterului
- traumatisme

Enurezis

- emisie de urin, noaptea, involuntar i incontient, care se manifesta

mai frecvent la copiii cu tulburri nevrotice, dup varsta de 3 ani

lncontinenta
- pierderi de materii fecale involuntar i incontient
de fecale
Iritarea tegumentelor regiunii anale

- Interveniile asistentei Pacient cu incontinen de urin i materii fecale

OBIECTIVE

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacientul s
- schimb lenjeria de pat i de corp dup fiecare eliminare
prezinte tegumente - dac este posibil, recomand purtarea chiloilor cu cptueli care absorb urina
si mucoase
si nu produc miros placut si iritatia tegumentelor
- asigur igiena local riguroas, dup fiecare eliminare
integre i curate
- aplic crem protectoare
- instaleaz sond vezical, la indicaia medicului
Pacientul s-i
- asigur aport lichidian adecvat, in funcie de bilanul hidric (>in prima jumtate a
recapete controlul zilei)
sfincterelor
- stabilete un orar al eliminrilor
- formeaz deprinderi de eliminare la ore fixe (la inceput, la un intervalmai scurt
iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor, intervalul se mrete)
- trezete pacientul din somn pentru a urina.
- nva pacientul poziia adecvat, care favozeaz golirea completa a vezicii
- urmrete creterea presiunii prin masajul vezicii sau prin pozitia asezat si aplecat
inainte, care contribuie la declanarea mictiunii si la eliminarea urinei ramase
- nva pacientul exerciii de intrire a musculaturii perineale
- contractia muchilor posteriori ai planeu lui pelvin, ca i pentru a impiedica
defecarea
- contracii ale muchilor anteriori ai planeului pelvin, ca i pentru a opri miciunea
- contractia muchilor se face inainte i dup miciune, timp de 4 secunde, apoi,
relaxarea lor se repet de 10 ori
- de 4 ori pe zi, sau mai des, dac este util
- oprirea jetului urinar in timpul miciunii i reluarea eliminrii de mai multe ori
- creterea capacitii vezicii urinare prin ateptarea, timp de aproximativ 5 minute,
de la senzaia de miciune pn in momentul eliminrii

10

Pacientul sa fie
echilibrat psihic

- asistenta asigur o ambian in care s fie respectat intimitatea pacientului

- ncurajeaz bolnavul s-i exprime ceea ce simte in legtur cu aceast problem
- arat simpatie, toleran, rbdare, rspunde plin de solicitudine
- administreaz medicaie simptomatic la indicaia medicului
4. DIAREEA

Tranzitul intestinal accelerat provoac diaree. Cnd numrul scaunelor este prea mare au loc
pierderi importante de ap i electroliti, ceea ce determin un dezechilibru hidroelectrolitic i starea
de diaree se prelungete.
Factori determinati:
- exacerbarea peristaltismului intestinal
- creterea secreiei intestinale
- scderea resorbiei
- greeli alimentare
- stres
Factori declanatori:
- cauze nervoase
- cauze inflamatoare
- coninut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)

Manifestri de dependen
Consistena
Cantitatea

- sczut, scaune moi, pstoase, semilichide, sau

- apoas, dup purgative saline
- mrit in diareele gastrogene de natur aciorhidric
- sczut, foarte redus in dizenterie, 10-15 g

Culoarea

- galben aurie, in diaree (in fucntie de viteza tranzitului intestinal, bilirubina nu are
timp sa se reduca, din cauza tranzitului intestinal accelerat
- verde cnd bilirubina se oxideaz la nivelul intestinului gros
- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmenilor biliari; pancreatite
cronice din cauza unor cantiti mai mari de grasimi nedigerate
- hipercolorat - brun-nchis = icter hemolitic
- negru ca pcura, moale i lucios = hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv
-scaun amestecat cu snge proaspt = hemoragii n poriunea inferioara a tubului
digestiv

Mirosul

n funcie de procesele de fermentaie i putrefacie de la nivelul intestinului gros

- acid = fermentaie exagerat
- putred = putrefacie exagerat
- rnced = grsimi nedigerate (steatoree)
- foarte fetid = cancer al colonului i rectului
- de varz stricat = infecii cu colibacil

11

Aspect
deosebit i
cu elemente
anormale

Crampe
-Colic
Durere local
Semne de
deshidratare

- Aspect asemntor cu:

- zeam de pepene sau sup de linte = febr tifoid
- zeam de orez = intoxicaii, lambliaz, holer
- baleg de vac = in colite
- Cu coninut de elemente patologice
_ mucus, puroi, snge = colite ulceroase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie
_ esut muscular nedigerat = creatoree - in achilie gastric, pancreatita cronica
_ scaune cu parazii intestinali sau ou de parazii
_ contracii dureroase, involuntare i pasagere ale muchilor abdominali
- durere cauzat de micri peristaltice exagerate
_ durere la nivelul anusului i iritaia tegumentelor perianale
- tegumente i mucoase uscate
- oboseal, slbiciune
- grea i vrsturi

5. Constipaia
Constipaia este caracterizat prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare uneori, chiar cu un
ritm regulat; dar la intervale mai mari dect cele fiziologice.
Fecalele sunt de consisten obinuit, de volum redus, fr resturi.
Constipaia poate avea cauze funcionale (accidentale sau habituale) , mecanice (stenoz
intestinal, cancer al colonului), tulburri in activitatea sigmoidian sau poate fi simptomatic (n
afeciuni pelvine, gastrointestinale, esofagiene, tulburri endocrine).
Modul de via, o hidratare insuficient, o alimentaie srac in reziduuri, unele medicamente,
emoiile puternice pot determina apariia constipaiei
Ileusul este caracterizat prin suprimarea complet a eliminrii fecalelor si gazelor.
Ileusul poate avea cauze funcionale i anume: paralizia musculaturii pereilor intestinali,
cnd peristaltismul este abolit, sau spasmul pereilor intestinali, cnd contraciile intestinale sunt
att de puternice inct intestinul se imobilizeaz sub forma unor tuburi rigide. n aceste cazuri,
vorbim de ileus dinamic, spre deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice
ca: ocluzie, obstrucii intestinale, strangulaii.
Manifestri de dependen
Frecvena

- scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit intrziat

- suprimarea complet a eliminrii fecalelor i a gazelor (ileus)

Orarul

- pierderea orarului obinuit a evacurii

Cantitatea

- redus, in constipaie
- mare (cteva kg), in anomalii de dezvoltare a colonului (megadolicocolon)

Consistena

- uscat, crescut (scibale, coprolii)

Forma

- bile dure, de mrimea mslinelor, in constipaia spastic

- mas fecaloid abundent, in constipaia aton
- bile conglomerate, multiglobale, cnd materiile fecale au stagnat mult in rect
12

Culoare

- nchis

Crampe

- contracii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale

Meteorism

- acumulare de gaze in intestin, datorit absorbiei lor insuficiente, producerii in

cantiti exagerate, in urma unei alimentaii bogate in celuloz sau in urma aerofagiei

Flatulen

- eliminarea frecvent a gazelor din intestin

Tenesme

- senzatia dureroasa de defacare, fara eliminare de materii fecale

Fecalom

- acumulare de materii fecale in rect

Anorexie Cefalee Iritabilitate

Not:
Modificrile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:
- muco-grunjoase - consisten neomogen semilichid cu particule solide (grunji). Mucusul format
dintr-o substan filant, gelatinoas
- lichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese fermentative in intestin
- muco-purulente - se elimin puroi, scaunul este foarte fetid
- muco-sanguinolent - conine snge

- Interveniile asistentei Pacient cu diaree sau constipatie

OBIECTIVE

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME S1 DELEGATE

Pacientul s
- n constipeie determin pacientul s ingere o cantitate suficient de lichide
aiba tranzit
- recomand alimente bogate in reziduuri
intestinal in limite - stabilete, impreun cu pacientul, un orar regulat de eliminare,
fiziologice
n funcie de activitile sale
- determin pacientul s fac exerciii fizice cu regularitate
- urmrete i noteaz in foaia de observaie consistena i frecvena scaunelor
- efectueaz, la nevoie, clism evacuatoare simpl sau uleioas
- administreaz, la indicaie, laxative
- n diaree pregtete bolnavul pentru examinri endoscopice
- alimentajia este hidric, in primele 24-48 ore
- asistenta servete pacientul cu ceai neindulcit (ment, Goarne, musetel) sup de
morcov, zeam de orez
- treptat, introduce mici cantiti de carne slab, fiart, brnz de vaci, pine alb
prjit, supe strecurate, din legume
- dup 4-5 zile, trece la o alimentaie mai complet
- administreaz la indicaiile medicului, simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene,
fermeni digestivi, sedative
Pacientul sa aiba - cur i usuc regiunea anal, dup fiecare scaun
tegumente si
- aplic creme protectoare
mucoase perianale - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi i dezinfecteaz cu acid boric 2-3%
curate si integre
13

Pacientul sa-si
- asigur repaus la pat, cnd starea general este alterat
satisfaca celelelate - menine constant temperatura corporal (au loc pierderi de energie)
nevoi fundamentale - nclzete pacientul cu termofoare, pturi, perne electrice
- protejeaz patul cu alez i muama
- servete pacientul cu bazinet
Pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic

- hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmand inlocuirea pierderilor de

apa si electroliti
- recolteaza sange pentru hemocultura si scaun, pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
- calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata

Pacientul sa fie
echilibrat psihic

- da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului

- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu
starea sa

6. Varsaturile
Prin vrsturi inelegem evacuarea pe gur a coninutului stomacului.
Vrstura (voma) este un act reflex, cu centrul in bulbul rahidian, reprezentnd o modalitate
de aprare fa de un coninut stomacal duntor organismului.
n momentul vomei, musculatura pereilor stomacali, muchii abdominali i diafragmul se
contract simultan. n acelai timp, pilorul se inchide, iar coninutul stomacului ajunge, sub presiune,
la cardia care in acest moment se deschide.
n urma presiunii intrastomacale, coninutul gastric trece in esofag, apoi in faringe, limba este
tras in jos, nazofaringele i laringele se inchid, iar continutul stomacal este evacuat pe gur.
Vrstura nu trebuie confundat cu regurgitaia care este un reflux al alimentelor din stomac
sau esofag in gur, fr grea i fr contracia muchilor abdominali. De asemenea, vrstura nu
trebuie confundat cu vomica - care este eliminarea de colecii masive de puroi sau exsudat prin cile
respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea este exploziv i
abundent
Cauzele vrsturii pot fi:
- de origine central (cerebral) = centrul bulbar este influenat direct prin creterea presiunii
lichidului cefalorahidian = creterea tensiunii intracraniene (meningite, encefalite, tumori etc.). Se
produc fr nici un efort, nu sunt precedate de senzaii de grea i de stare general alterat.
- de origine periferic = excitaia bulbului vine de la periferie. Este de origine digestiv,
urogenital, boli infecioase, tulburri metabolice i endocrine, ageni chimiei, medicamentoi etc.
Vrsturile de origine periferic prezint simptome premergtoare:
- grea
- salivaie abundent
- ameeli
- tahicardie
- dureri de cap
Manifestri de dependen

14

Frecvena
Orarul
Cantitatea

Coninutul

Culoarea

Mirosul
Fora de
proiecie
Simptome ce
insoesc
vrsturi le

- ocazionale (intoxicaii alimentare sau boli infecioase acute)

- frecvente (stenoza piloric)
- incoercibile (graviditate i boli psihice)
- matinale (gravide i alcoolici)
- postprandiale precoce (nevropai) sau tardive (ulcer i cancer gastric)
- mare, in stenoz piloric (la alimentele consumate, se adaug secretia exagerata
a glandelor gastrice i resturile rmase de la alimentatiile anterioare)
- mic (civa zeci de ml)
- alimentare
- mucoase, apoase (etilici i gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
- biliare (colecistopatii)
- purulente (gastrite f1egmonoase)
- sanguinolente
Sngele poate proveni din:
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrit cronic, intoxicaiile cu substante caustice)
- organele invecinate (plmni, esofag, nas, gingii etc). Sngele fiind inghitit si apoi
eliminat prin vrstur (Hematemez)
In stomac sngele fiind digerat apare vrstura de culoare bruna culoarea
zatului de cafea (drojdiei de cafea). Aceast culoare se datorete clorhidratutui de
hematin - care ia natere din hemoglobina sub influena acidului clorhidric din
stomac.
Dac hemoragia este abundent, evacuarea coninutului stomacal se face mai
repede sngele neavnd timp s fie digerat -atunci varsaturile vor fi formate din sg
propaspat
- galben verzuie (vrsturi biliare)
- roie (hematemez)
- galben murdar (ocluzii)
- brun - aspect de za de cafea (cancer gastric) (vezi continutul)
- fad, acru, in hiperclorhidrii
- fecaloid (ileus)
- rnced (fermentaie gastric)
- brusc, in jet, fr efort, fr legtur cu alimentarea, fara greata, - vrstur in
hipertensiunea intracranian
- dureri abdominale
- grea - salivaie
- cefalee
- transpiraii reci, tahicardie
- deshidratare

- Interveniile asistentei Pacient cu vrsturi

15

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME I DELEGATE

Pacientul s
fie menajat
fizic i psihic
in timpul
vrsturii

- n funcie de starea pacientului, asistenta l asaz in pozitie semieznd, eznd sau

in decubit dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului
- l linitete din punct de vedere psihic
- il ajut in timpul vrsturii i pstreaz produsul eliminat
- i ofer un pahar de ap s-i c1teasc gura dup vrstur
- la indicaia medicului i administreaz medicaie simptomatic
-suprim alimentaia pe gur i alimenteaz pacientul parenteral , prin perfuzii cu
glucoza hipertona hidrolizate proteice, amestecuri de aminoaciziproteice,
amestecuri de aminoacizi, vitamine i electrolii

Pacientul s
fie echilibrat
hidroelectrolitic
si acido-bazic

- corecteaz tulburrile electrolitice i rezerva alcalin

- rehidratarea oral va incepe incet, cu cantiti mici de lichide reci, oferite cu lg
- face bilanul lichidelor intrate i eliminate
- monitorizeaz funciile vitale i vegetative

7. Eliminare menstrual i vaginal inadecvat

Menstra este o pierdere de snge prin organele genitale, care apare la sfritul fiecrui ciclu
menstrual, dac ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pn la menopauz).
Menarha, prima menstr, apare ntre 11 i 14 ani i este influenat de mediu, clim, viata in
aer liber.
Glandele mucoasei genitale secret o cantitate redus de lichid, care contribuie la procesul de
autoaprare a aparatului genital fa de infecie - leucoree fiziologic.
Cnd aceast secreie devine abundent, se exteriorizeaz sub forma unei scurgeri iritante, n cantitate
variabil - leucoree patologic.
Manifestri de dependen
Amenoree
Dismenoree
Metroragii
Menoragii
Oligomenoree
Polimenoree
Hipomenoree
Hipermenoree
Leucoree patologica
Hidroree
Culoarea i aspectul
scurgerilor vaginale
Ritmul scurgerilor

- absena menstruaiei - lipsa complet a menstrelor

- menstruaie dureroas - apariia durerilor in timpul menstrei
- hemoragii neregulate, aciclice, survenite intre dou menstre succesive
- hemoragii menstruale prelungite
- intervale lungi intre menstre
- intervale scurte ntre menstre
- cantitate redus
-).A(
cantitate crescut
I
- de la civa mi, cnd pteaz lenjeria, pn la 200-400 ml
- secreie vaginal abundent: 200-400 ml
- alb lptoas, in leucoreea femeilor tinere
- galben verzuie, in gonococie
- roie apoas sau cafenie, in tumori
- seroas, mucoas, muco-purulent, purulent
- continue sau sparodice, mai ales la oboseal
- Interveniile asistentei Pacienta cu eliminare menstrual i vaginal inadecvat
16

OBIECTIVE

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME I DElEGATE

- asigur repausul la pat

- efectueaz splturi vaginale cu soluii antiseptice (dup ce s-a recoltat secreie
vaginal pentru examen bacteriologic i citologic
Pacienta s
aib o stare de bine, - aplic pansament absorbant i l fixeaz in "T"
de confort
- schimb pansamentul des
si securitate
- nva pacienta tehnici de relaxare
- protejeaz patul cu muama i alez, la nevoie
- calmeaz durerea cu antialgice
- linitete pacienta in legtur cu problema sa
Pacienta s aib o - i explic scopul interveniilor (examen genital, examenul secretiei vaginale,
stare de bine psihic examinri radiologice)
- i administreaz medicaie sedativ la indicaia medicului
8. Diaforeza. Transpiraia in cantitate abundent
Sudoarea contribuie la eliminarea apei i a unor deeuri ca: uree, amoniac, acid uric i altele,
completnd astfel eliminarea renal. ntr-o cantitate excesiv, are semnificaie patologic, putnd
duce, uneori, la deshidratare.
Producerea transpiraiei are loc in funcie de o serie de factori: temperatura mediului ambiant,
efort fizic i intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor, starea fiziologic a organismului.
Glandele sudoripare se afl sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic.
n susinerea termoreglrii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafaa pielii (n
transpiraie), ceea ce ajut la pierderea de cldur; prin evaporarea fiecrui ml de sudoare, se pierd
0,58 cal.
Manifestri de dependen
Orar
- mai mult sau mai puin regulat
Cantitate - 600-1000 ml/24 h, ajungnd, in cazuri extreme , la 10 litri/24 ore
- generalizat, cnd temperatura mediului este crescut semnificatia critica atmosferica
-localizat la palme i plante (boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism, SIDA)
localizare
- hiperhidratoza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza interdigital si determina aparitia
micozelor
- puternic- variaza in functie de alimentatie, temperatura ambianta, deprinderile igienice ale
Miros
bolavului

17

- Interveniile asistentei Pacientul cu diaforez

OBIECTIVE
Pacientul s
aib o stare
de bine, de
confort fizic
Pacientul s
prezinte
echilibru psihic

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME I DELEGATE

- ajut sau menine tegumentele pacientului curate i uscate
- spal tegumentele ori de cte ori este necesar
- schimb lenjeria de pat i de corp
- inva pacientul s poarte osete din bumbac (absorbante) i sa le schimbe frecvent
- menine igiena riguroas a plicilor i a spatiilor interdigitale
- asigur imbrcminte uoar i comod
- cu tact i cu blndee va solicita pacientului s se spele
- il incurajeaz s-i exprime sentimentele in legtur cu problema de dependenta
problema de dependen

9. Expectoraia
Prin expectoraie nelegem eliminarea sputei din cile respiratorii. Sputa reprezint
totalitatea substanelor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse. n condiii fiziologice
mucoasa cilor respiratorii secret doar o cantitate mic de mucus necesar protejrii suprafeei
interioare a organelor respiratorii fa de uscciune i de efectul nociv al aerului i prafului. Acest
mucus nu se elimin i nu declaneaz actul tusei.
n condiii patologice se adun n cile respiratorii o cantitate variabil de sput, care
acioneaz ca un corp strin i provoac actul tusei.
Sputa este format din secreia, transsudaia i exsudatia patologic a mucoaselor
bronhopulmonare, din descuamaia epiteliilor pulmonare i a cilor aeriene din produsele rezultate
din descompunerea esutului pulmonar i din substane strine inhalate.
n timpul evacurii prin faringe i gur se mai adaug saliv , secreie nazal i faringian.
Manifestri de dependen
Culoarea

- roie sanguinolent, aerat i spumoas - hemoptizie

- hemoptoic - striat, cu snge
- ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie
- roie-brun cnd sngele stagneaz n plmni
- roie gelatinoas in cancerul pulmonar
- roz in edemul pulmonar
- galben verzuie in supuraii pulmonare
- alb sau alb cenuie in inflamaia bronic i in astmul bronic
- neagr, in infarctul pulmonar

Mirosul

- fetid in dilataia bronslc, caverne tuberculoase

- fetiditate penetrant, in gangren pulmonar
- mirosul pmntului sau al paiului umed in supuraii pulmonare

18

Consistena

- spumoas
- aerat
- gelatinoas
- vscoas
-lichid

Form

- perlat n astmul bronic

- numular, in caverne pulmonare
- mase grunjoase izolate n saliv
- mulaje bronice

Aspectul

- rnucus, n astmul bronsic, inflamaia bronhiilor

- purulent in supuraiile pulmonare
- muco-purulent
- seros in edemul pulmonar
- pseudomembranos n difteria laringian
- sanguinolent, n edemul pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar

Cantitatea

- 50-100 ml/24 ore, n bronit. pneurnonii, TBC

- pn la 1000 ml/24 ore, n broniectazii caverne TBC gangren pulmonar i edem
pulmonar
- vomic - eliminarea unei cantiti masive de puroi sau exsudat (n abces pulmonar
chist hidatic)
- Interveniile asistentei
Pacient cu expectoraie

OBIECTIVE

INTERVENIILE ASISTENTEI, AUTONOME I DELEGATE

- educ pacientul cum s expectoreze, s tueasc cu gura inchisa, il nva s nu

nghit sputa s colecteze sputa n scuiptoare (dezinfectat cu soluie lizol, fenol 3%)
Pacientul s nu
- s nu stropeasc in jur
devin surs de
- s nu arunce corpuri strine in scuiptoare
infecii nosocomiale - cur mucoasa bucal i dinii cu tampoane
- golete i cur scuiptorile, dup ce au fost dezinfectate
- mnuiete scuiptoarele cu prudent se spal i se dezinfecteaza

19