Curs 2

S
iruri de numere reale
Vom studia sirurile de numere reale, n special notiunea de convergenta a sirurilor.
Deni
tia 2.0.1 Un sir de numere reale este o functie f : N ! R:
n acest caz f (n) = xn si not
am sirul prin (xn )n2N sau (xn ) :
xn se numeste termenul de rang n al sirului. x0 ; x1 ; x2 ; x3 ; ::: se numesc termenii sirului.
Deni
tia 2.0.2 Fie f : N ! R un sir. Se nume
ste sub
sir restrictia lui f la o submultime
numarabila N1 N:

2.1

Modalit
a
ti de denire a unui
sir

I. S
iruri denite prin formula termenului general xn :
xn =

n+1
;n
n2

1:

II. S
iruri denite printr-o relatie de recurenta: un termen al sirului se exprim
a n functie de
k termeni anteriori, k 1: n acest caz trebuie precizati si primii k termeni ai sirului.
p
p
xn+1 = 1 + xn ; n 1; x1 = 2 (k = 1) ;
xn+2 = x2n 3xn+1 + 2; n 0; x0 = 1; x1 = 2 (k = 2) ;
x0 = x; xn+1 = xn + r; numerele x; r 2 R date (progresie aritmetica);
x0 = x; xn+1 = xn q; numerele x; q 2 R date (progresie geometrica):
III. S
iruri denite descriptiv.
x1 = 1; x2 = 11; :::; xn = 11:::1
| {z }:
n

Putem descrie astfel: ecare termen se scrie cu ajutorul cifrei 1 si num

arul cifrelor de 1
este egal cu rangul termenului.

2.2

S
iruri monotone

Deni
tia 2.2.1 Un sir (xn )n2N se nume
ste:
a) cresc
ator daca xn xn+1 ; pentru n 2 N; sau, echivalent,
x0

x1

:::

xn
1

xn

:::

CURS 2. SIRURI DE NUMERE REALE

b) strict cresc
ator daca xn < xn+1 ; pentru n 2 N; sau, echivalent,
x0 < x1 < ::: < xn < xn
c) descresc
ator daca xn

< :::

xn+1 ; pentru n 2 N; sau, echivalent,

x0

x1

:::

xn

xn

:::

d) strict descresc
ator daca xn > xn+1 ; pentru n 2 N; sau, echivalent,
x0 > x1 > ::: > xn > xn

> :::

Deni
tia 2.2.2 Un sir crescator sau descrescator se nume
ste sir monoton. Un sir strict
crescator sau strict descrescator se nume
ste strict monoton.
Se veric
a usor c
a orice subsir al unui sir monoton este un sir monoton.
Procedee utilizate pentru demonstrarea monotoniei unui
sir
I. Prin folosirea denitiei:
xn =

n
; n 2 N;
n+1

n
Avem xn < xn+1 , n+1
< n+1
, n (n + 2) < (n + 1)2 , 0 < 1; 8n 0:
n+2
II. Prin calculul diferentei xn+1 xn sau xn xn+1 si compararea cu zero:

xn = 1 +

1
1
1
+ + ::: + ; n
1! 2!
n!

1:

Calcul
am
xn+1

1
1
1
1
+ + ::: +
+
1! 2!
n! (n + 1)!
1
1
1
1
1 + + + ::: +
=
> 0;
1! 2!
n!
(n + 1)!

xn = 1 +

de unde xn+1 > xn ; pentru orice n 1; deci (xn ) este un sir strict cresc
ator.
xn+1
xn
III. Prin calculul raportului
sau
si compararea cu 1:
xn
xn+1
xn =

2n
;n
n2

1:

Avem:
xn+1
xn

2n+1
2
(n + 1)2
=
=
n
2
n+1
n2

Rezult
a c
a, deoarece xn > 0; xn+1

1;

1:

xn si deci sirul este monoton descresc

ator.


2.3. SIRURI MARGINITE

2.3

S
iruri m
arginite

Deni
tia 2.3.1 Un sir (xn )n2N se nume
ste m
arginit daca multimea termenilor sirului este
marginita.
Propozi
tia 2.3.2 Un sir (xn )n2N este marginit daca si numai daca exista M > 0 astfel
nct jxn j M (M se presupune independent de n).
Observa
tia 2.3.3 Este sucient ca inegalitatea sa e vericata numai ncepnd cu un anumit rang.
Propozi
tia 2.3.4 Un sir (xn )n2N este nemarginit daca si numai daca oricare ar M > 0
exista un termen xk din sir astfel nct jxk j > M .
n limbaj geometric, un sir (xn )n2N este nem
arginit dac
a n afara oric
arui interval m
arginit
exist
a cel putin un termen din sir.
Exemplul 2.3.5 S
irul 1; 2; :::; n; ::: este minorat (de 0, de exemplu) dar nu este majorat.
Conform Lemei lui Arhimede, oricare ar M > 0 exist
a un num
ar natural n > M:
n
n
S
irul xn = ( 1) este m
arginit, j( 1) j 1:
S
irul yn = n sin n2 nu este m
arginit.
2
3
Dac
a x > 1; sirul 1; x; x ; x ; :::; xn ; ::: este nem
arginit.

2.4

S
iruri convergente

Deni
tia 2.4.1 Un sir de numere (xn )n2N are limita x 2 R daca n orice vecinatate a lui
x se aa toti termenii sirului cu exceptia unui numar nit de termeni ai lui, adica (xn )n2N
are limita x daca
8V 2 Vx ; 9nV 2 N; 8n nV : xn 2 V:
Dac
a nV este rangul primului termen al sirului care se aa n V; atunci
- n V se g
asesc termenii xnV ; xnV +1 ; xnV +2 ; ::::
- n afara lui V se g
asesc termenii x0 ; x1 ; x2 ; :::; xnV 1
Scriem c
a sirul (xn )n2N are limita x 2 R astfel: lim xn = x sau xn ! x:
n!1

Deni
tia 2.4.2 Un sir de numere (xn )n2N se nume
ste convergent daca are limita n R.
Daca sirul nu are limita, sau are limita, dar aceasta este 1 sau 1; atunci spunem ca sirul
este divergent.
Teorema 2.4.3 (Teorema de caracterizare a
sirurilor convergente) Sirul

de numere
(xn )n2N este convergent la x 2 R daca si numai daca
8" > 0; 9n" 2 N; 8n

n" : jxn

xj < ":

Demonstra
tie. Necesitatea. Fie lim xn = x: Fie V 2 Vx ; V = (x
n!1
Conform denitiei
9n" 2 N; 8n

n" : xn 2 (x

"; x + ") , jxn

Sucienta. Presupunem c
a 8" > 0; 9n" 2 N; 8n
lim xn = x folosind denitia limitei.

n!1

n" : jxn

"; x + ") :

xj < ":
xj < ": Vom ar
ata c
a

CURS 2. SIRURI DE NUMERE REALE

Fie V o vecin
atate arbitrar
a a lui x. Din denitia vecin
at
atii rezult
a c
a vecin
atatea V va
contine o vecin
atate simetric
a a lui x; adic
a 9" > 0 astfel nct (x "; x + ") V . Conform
ipotezei pentru acest " > 0; 9n" 2 N astfel nct 8n n" ) xn 2 (x "; x + ") V: Aceasta
implic
a faptul c
a lim xn = x:
n!1

Exerci
tiul 2.1 Fie sirul stationar (xn )n2N ; x1 = x2 = ::: = xn = ::: = x: Atunci (xn )n2N
este convergent.
Solu
tie. Conform teoremei de caracterizare a sirurilor convergente,
8" > 0; 9n" 2 N astfel nct 8n n" ) jxn xj = jx xj = 0 < "; deci lim xn = x:
n!1

Exerci
tiul 2.2 S
irul xn = ( 1)n (n

1) nu este convergent.

Solu
tie. Presupunem c
a (xn )n2N este convergent si lim xn = x: Fie " = 12 : Atunci exist
a
n!1

n" 1 astfel nct jxn xj < 12 ; 8n

iar dac
a lu
am n impar obtinem j 1
convergent.
Exerci
tiul 2.3 Fie sirul xn =
Solu
tie. Fie " > 0 xat.

2.4.1

1
n

n" : Lund n par obtinem j1 xj < 12 , x 2 21 ; 23 ;

3
xj < 12 , x 2
; 21 ; absurd. Deci sirul nu este
2

1
; n 2 N : Atunci lim xn = 0:
n!1
n
0 <",

1
1
1
< " , n > ) n" =
+ 1.
n
"
"

Propriet
a
ti ale
sirurilor convergente

Teorema 2.4.4 1. Limita unui sir de numere reale, daca exista, este unica.
2. Orice sub
sir al unui sir convergent este convergent la aceea
si limita.
3. Orice sir convergent este marginit.
Demonstra
tie. 1. S
a presupunem prin reducere la absurd c
a exist
a un sir (xn ) care admite
0
dou
a limite diferite, x; x 2 R. Atunci, conform propriet
atii de separatie Hausdor, exist
a
0
dou
a vecin
at
ati disjuncte ale celor dou
a numere, U 2 Vx si respectiv V 2 Vx ; (U \ V = ;).
Deoarece lim xn = x; conform denitiei limitei, n afara lui U r
amne doar un num
ar nit
n!1
de termeni. Astfel, V nu poate contine dect un num
ar nit de termeni ai sirului, iar n
afara sa r
amn o innitate de termeni (cel putin toti termenii care se aa n U ). Acest lucru
contrazice ns
a faptul c
a lim xn = x0 . Prin urmare, presupunerea f
acut
a este fals
a si deci
n!1
limita unui sir, dac
a exist
a, este unic
a.
2. Dac
a lim xn = x atunci n afara oric
arei vecin
at
ati a lui x se aa un num
ar nit de
n!1
termeni ai sirului, deci cu att mai mult un num
ar nit de termeni ai oric
arui subsir al s
au.
Deci orice subsir al unui sir convergent are aceeasi limit
a cu sirul initial.
3. Dac
a lim xn = x vom avea lund " = 1 pentru 8n
n1 ) jxn xj < 1 )
n!1

jxn j = jx + xn xj
jxj + jxn xj < jxj + 1 ) 8n
n1 ) jxn j < jxj + 1: Dac
a not
am
M = max fjx1 j ; :::; jxn1 1 j ; jxj + 1g rezult
a jxn j M; 8n 2 N:

Observa
tia 2.4.5 Conform acestei teoreme, daca un sir are doua sub
siruri convergente la
limite diferite, atunci sirul este divergent. Astfel, de exemplu, sirul xn = ( 1)n analizat
anterior contine sub
sirurile x2n = 1; care are limita 1; si x2n+1 = 1, care are limita 1.
Deci, xn = ( 1)n este un sir divergent.
Observa
tia 2.4.6 Daca un sir nu este marginit, atunci el este divergent.

2.4. SIRURI CONVERGENTE

Exerci
tiul 2.4 S
a se arate c
a sirul xn = 1 + ( 1)n ; 8n 2 N; nu are limit
a.
Solu
tie. Presupunem c
a xn are limit
a; e x = lim xn : Deoarece orice subsir al unui sir
n!1
convergent este convergent la aceeasi limit
a rezult
a c
a x = lim xn = lim x2n = lim x2n+1 :
n!1
n!1
n!1
Dar x2n = 2; x2n+1 = 0; subsiruri constante, rezult
a 2 = lim x2n = lim x2n+1 = 0; absurd.
n!1
n!1
Deci, dac
a un sir are dou
a subsiruri convergente la limite diferite, atunci sirul este divergent.
M
arginirea este o conditie necesar
a, nu si sucient
a pentru convergenta. S
irul xn = ( 1)n
desi este m
arginit, jxn j 1, nu este convergent.
Observa
tia 2.4.7 Daca unui sir i adaugam sau eliminam un numar nit de termeni,
atunci natura sirului nu se schimba. n caz de convergenta nu se schimba nici limita.

2.4.2

Opera
tii cu
siruri convergente

Vom studia operatiile cu siruri si leg

aturile ntre limitele sirurilor si limita rezultatului operatiei.
Teorema 2.4.8 1.Daca (xn )n2N si (yn )n2N sunt doua siruri convergente, sirul suma este
convergent si
lim (xn + yn ) = lim xn + lim yn :
n!1

n!1

n!1

Analog, sirul produs este convergent si

lim (xn yn ) = lim xn lim yn :

n!1

n!1

n!1

2. Daca (xn )n2N este convergent si lim xn = x 6= 0 atunci exista un k 2 N astfel nct
n!1
xn =
6 0 pentru n k si
1
1
= :
lim
n!1 xn
x
Demonstra
tie. 1. Deoarece (xn )n2N si (yn )n2N sunt dou
a siruri convergente rezult
a c
a
lim xn = x si lim yn = y: De aici rezult
a c
a
n!1

n!1

"
8 > 0; 9n" 2 N; 8n
2
"
8 > 0; 9n" 2 N; 8n
2

"
xj < ;
2
"
yj < ;
2

n" : jxn
n0" : jyn

Dar
j(xn + yn )

(x + y)j = j(xn

x) + (yn

y)j

jxn

xj + jyn

yj < "

max fn" ; n0" g ; deci lim (xn + yn ) = lim xn + lim yn :

pentru 8n
Apoi

n!1

jxn yn

xyj = jxn (yn

n!1

y) + (xn

x)yj

n!1

jxn j jyn

Conform teoremei 2.4.4 punctul 3, (xn ) este m

arginit, jxn j
jxn yn

xyj

M jyn

yj + jxn

de unde lim (xn yn ) = lim xn lim yn :

n!1

n!1

n!1

xj jyj

A (jyn

yj + jxn

xj jyj :

M; 8n 2 N , rezult
a
yj + jxn

xj) < A" < "0 ;

CURS 2. SIRURI DE NUMERE REALE

2. Din lim xn = x rezult
a
n!1

8" > 0; 9n" 2 N; 8n

n" : jxn

xj < ":

Deoarece
lund " = 12 jxj rezult
a

jxj = j(x

xn ) + xn j

jxn j
pentru n

n 1 jxj : Deci pentru n

2

1
xn

jxn j + jxn

xj ;

1
1
jxj = jxj > 0
2
2
1
are sens sirul
si deoarece
xn

jxj

n 1 jxj
2

1
jxn xj
=
x
jxn j jxj

2
jxn
jxj2

2
0
2" < " ;
jxj

xj <

1
2
1
1
), rezult
a lim
= :
n!1 xn
jxn j
jxj
x
Din aceast
a teorem
a decurg regulile de calcul posibile pentru operatia de trecere la limit
a.

(am folosit jxn j

2.4.3

1
2

jxj ,

Criterii de convergen
ta

Vom prezenta n continuare criterii si teoreme cu ajutorul c

arora vom putea calcula limita
unui sir.
Propozi
tia 2.4.9 (Criteriul major
arii pentru
siruri) Daca (xn )n2N si (yn )n2N doua siruri astfel nct yn 0; jxn xj yn ; 8n n0 si lim yn = 0 atunci lim xn = x:
n!1

n!1

Demonstra
tie. Deoarece lim yn = 0 atunci rezult
a c
a 8" > 0; 9n" 2 N astfel nct
n!1

8n
n" ) jyn 0j = jyn j < ": Deoarece jxn xj
yn rezult
a c
a 8" > 0; 9n" 2 N astfel
nct 8n n" ) jxn xj < " si deci convergenta sirului (xn )n2N :
1
; n 2 N ; k 2 N : Atunci lim xn = 0:
n!1
nk
1
1
1
1
Solu
tie. Deoarece nk > n; 8n 2 N ; 8k 2 N ) 0 < k < si lim = 0 ) lim k = 0:
n!1
n!1
n
n
n
n
Exerci
tiul 2.5 Se consider
a sirul xn =

a0 n k + a1 n k
b0 n p + b1 n p
p 1
b1 n
+ ::: + bp =
6 0: S
a se arate c
a

Exerci
tiul 2.6 Fie sirul xn =

1
1

+ ::: + ak
; a0 6= 0; b0 6= 0; k; p 2 R+ ; b0 np +
+ ::: + bp

8
>
>
<

a0
;
dac
a k = p;
b0
0;
dac
a p > k;
lim xn =
n!1
>
a
0
>
: 1 sgn ; dac
a p < k:
b0

Solu
tie. Se scrie xn de forma

xn =

n k a0 +

a1
n

+ ::: +

n p b0 +

b1
n

+ ::: +

ak
nk
bp
np

2.4. SIRURI CONVERGENTE

Dac
a k = p;
xn =

a1
n
b1
n

a0 +
b0 +

+ ::: +
+ ::: +

ak
nk
bp
np

bi
a0
ai
= 0; lim i = 0 obtinem lim xn = :
i
n!1 n
n!1
n!1 n
b0
Dac
a p > k; p k > 0 si
Deoarece lim

xn =
lim

n!1 np k

a0 +

a1
n

+ ::: +

ak
nk

b1
+ ::: + nbpp
n
a0 + an1 + ::: + nakk
0; lim
n!1 b + b1 + ::: + bp
0
n
np

np

b0 +

a0
;
b0

de unde deducem lim xn = 0:

n!1

Dac
a p < k; k

p > 0 si
xn =

deci lim xn = 1 sgn

n!1

nk

a0 +

b0 +

b1
n

a1
n

+ ::: +

;k

p > 0;

1
; n 2 N : Atunci lim xn = 0:
n!1
2n

Solu
tie. Deoarece 2n > n; 8n 2 N ) 0 <
Exerci
tiul 2.8 Fie sirul xn =
Evident

bp
np

ak
nk

a0
:
b0

Exerci
tiul 2.7 Fie sirul xn =

Solu
tie.

+ ::: +

1
1
1
1
< si lim = 0 ) lim n = 0:
n
n!1 2
2
n n!1 n

1
sin(n!); n 2 N : Atunci lim xn = 0:
n!1
n

1
sin(n!)
n

1 1
;
! 0 deci, conform criteriului major
arii, avem
n n

1
sin(n!) = 0:
n!1 n
lim

Propozi
tia 2.4.10 Daca lim xn = x atunci lim jxn j = jxj (reciproca nu este adevarata
n!1

n!1

dect n cazul x = 0):

Demonstra
tie. Deoarece lim xn = x; avem c
a
n!1

8" > 0; 9n" 2 N; 8n

Pe baza inegalit
atii jjxn j

jxjj

jxn

n" : jxn

xj < ":

xj < " rezult

a c
a

8" > 0; 9n" 2 N; 8n

n" : jjxn j

jxjj < "

si, conform teoremei de caracterizare a unui sir convergent de numere reale rezult
a c
a
lim jxn j = jxj :
n!1

Pentru a observa c
a reciproca nu este adev
arat
a, de exemplu consider
am xn = ( 1)n :
n
Acest sir este divergent, dar sirul jxn j = j( 1) j = 1 este convergent.

CURS 2. SIRURI DE NUMERE REALE

Exerci
tiul 2.9 S
a se arate c
a
8
0; jxj < 1;
>
>
<
1; x = 1;
lim xn =
1;
x > 1;
n!1
>
>
:
@; x
1:

Solu
tie. 1. Justic
am lim xn = 0; jxj < 1: Avem
n!1
8" > 0; 9n" 2 N astfel nct n n" implic
a

0j < " , jxjn < " ) n ln jxj < ln "; ln jxj < 0
ln "
ln "
) n" =
+ 1:
)n>
ln jxj
ln jxj

jxn

2. lim xn = 1 evident, sirul ind un sir constant.

n!1
3. Justic
am lim xn = 1; x > 1: Dac
a x > 1 atunci putem scrie x = 1 + ; 0 < ; deci
n!1

xn = (1 + )n = 1 + Cn1 + ::: + Cnn

> 1 + Cn1 = 1 + n ! 1:

1; lim xn nu exist
a deoarece dac
a limita ar exista, orice subsir trebuie s
a

4. Dac
ax

n!1

convearg
a c
atre aceeasi limit
a, dar x2n > 0; deci limita ar trebui s
a e un num
ar pozitiv iar
2n+1
x
< 0; deci limita ar trebui s
a e un num
ar negativ, absurd.
Exerci
tiul 2.10 S
a se calculeze
n

lim

n!1

Solu
tie. 1. Dac
a
Obtinem

+
n+1 +

n+1

> 0;

> 0:

d
am factor comun la num
arator si numitor pe

>

xn =
Deoarece

; respectiv

n+1

1 1+

n+1 :

1+

< 1; avem
n

lim

si rezult
a lim

n!1

2. Dac
a

3. Dac
a

<

+
n+1 +

n
n+1

n+1

= lim

n!1

=0

n!1

2
1
1
=
)
lim
x
=
:
n
n!1
2 n+1
d
am factor comun la num
arator si numitor pe

atunci xn =

xn =

+1

n+1

+1
Deoarece

< 1; avem
n

lim

n!1
n

si rezult
a lim

n!1

+
n+1 +

n
n+1

n+1

= lim

n!1

=0

; respectiv

n+1

: Obtinem

2.4. SIRURI CONVERGENTE

Teorema 2.4.11 (Trecerea la limit

a n inegalit
a
ti) Daca sirurile (xn )n2N si (yn )n2N sunt
astfel nct xn yn pentru n n1 si daca lim xn = x si lim yn = y atunci x y:
n!1

n!1

Demonstra
tie. Fie sn = yn xn : Avem sn
0 dac
a n
n1 si lim sn = y x = s:
n!1
Presupunem prin absurd c
a s < 0 atunci din 8" > 0; 9n" 2 N astfel nct 8n
n" )
s
s
s
jsn sj < " ) s " < sn < s + " iar pentru " =
> 0; avem sn < s + " = s
= <0
2
2
2
pentru 8n max fn" ; n1 g ; ceea ce contrazice faptul c
a sn 0; deci s = y x 0:
Observa
tia 2.4.12 Daca xn < yn pentru n
atunci x
y: De exemplu, pentru an = 1
lim an = lim bn = 1.
n!1

n1 si daca lim xn = x si lim yn = y

n!1
n!1
1
1
si bn = 1 + avem an < bn 8n 2 N dar
n
n

n!1

Propozitia urm
atoare este un criteriu de convergenta.
Propozi
tia 2.4.13 (Lema cle
stelui) Daca xn
lim zn = x atunci lim yn = x:
n!1

yn

zn pentru n

n1 si daca lim xn =
n!1

n!1

Demonstra
tie. Din inegalit
atile xn
date xn ; deducem 0 yn xn zn

yn zn si sc
aznd din ecare membru al inegalit
atii
xn : Deoarece lim (zn xn ) = lim zn
lim xn = 0;
n!1

pe baza criteriului major

arii rezult
a c
a lim (yn
n!1
Atunci
yn = (yn
deci lim yn = lim (yn
n!1

2.4.4

n!1

n!1

n!1

xn ) = 0:

xn ) + xn ;

xn ) + lim xn = 0 + lim zn = x:
n!1

n!1

Rezultate fundamentale

Teorema 2.4.14 (de convergen

ta
sirurilor monotone)
a
1. Un sir de numere reale (xn ) crescator si majorat este convergent, iar
lim xn = supxn :

n!1

n2N

2. Un sir de numere reale (xn ) descrescator si minorat este convergent, iar

lim xn = inf xn :

n!1

n2N

Demonstra
tie. Este sucient s
a demonstr
am punctul 1. Pentru punctul 2., dac
a (xn ) este
descresc
ator, atunci ( xn ) este cresc
ator. Rezultatul este complet demonstrat aplicnd 1.
si relatia
sup( xn ) = inf xn .
Pentru a demonstra 1., e M := sup xn (exist
a n R deoarece sirul este majorat). Conform
n2N

teoremei de caracterizare a marginii superioare,

8" > 0; 9n" 2 N : M

" < xn" .

Dar atunci, deoarece sirul (xn ) este cresc

ator, pentru orice n
M

"

xn"

xn

M <M +"

n" avem:

10

CURS 2. SIRURI DE NUMERE REALE

sau, echivalent,
jxn

M j < ".

Dar acest lucru arat

a c
a lim xn = M = sup xn (ceea ce trebuia demonstrat).
n!1

n2N

Exerci
tiul 2.11 S
a se studieze convergenta sirului de termen general
xn =

5 7 9
5 + 2(n
:::
4 7 10
4 + 3(n

1)
:
1)

Solu
tie. Vom studia monotonia si m
arginirea. Pentru monotonie consider
am
xn

xn

5
4
5
=
4
5
=
4

7 9
5 + 2(n
:::
7 10
4 + 3(n
7 9
5 + 2(n
:::
7 10
4 + 3(n
7 9
5 + 2(n
:::
7 10
4 + 3(n

1) 5 7 9
5 + 2(n
:::
1) 4 7 10
4 + 3(n
2) 5 + 2(n 1)
1
2) 4 + 3(n 1)
2)
2 n
:
2) 4 + 3(n 2)

2)
2)

Pentru n > 2; xn xn 1 < 0; deci sirul este monoton descresc

ator.
Alt
a modalitate de a stabili monotonia: determin
am o relatie ntre xn si xn+1 :
5 7 9
5 + 2(n
:::
4 7 10
4 + 3(n

xn+1 =

1) 5 + 2n
5 + 2n
= xn
:
1) 4 + 3n
4 + 3n

De aici rezult
a c
a xxn+1
= 5+2n
< 1; deci sirul este monoton descresc
ator.
4+3n
n
Deoarece sirul este m
arginit inferior de 0 rezult
a c
a este convergent.
5+2n
: Trecnd
Pentru a calcula limita folosim relatia dintre xn si xn+1 : Avem xn+1 = xn 4+3n
la limit
a si tinnd seama c
a lim xn = lim xn+1 = x; obtinem
n!1

n!1

2
x = x ) x = 0;
3
deci lim xn = 0:
n!1

Teorema 2.4.15 (Cantor) Fie

[a1 ; b1 ]

[a2 ; b2 ]

:::

[an ; bn ]

[an+1 ; bn+1 ]

:::

un sir descrescator de intervale nemarginite si nchise ale lui R astfel nct lim (bn
n!1
0. Atunci intersectia tuturor acestor intervale consta ntr-un singur punct, adica
\
9x 2 R astfel nct
[an ; bn ] = fxg.

an ) =

n2N

Demonstra
tie. Deoarece [an ; bn ]
an

an+1

[an+1 ; bn+1 ] pentru orice n 2 N, rezult

a c
a
bn+1

bn pentru orice n 2 N;

(2.1)

adic
a sirul (an ) este cresc
ator, iar sirul (bn ) este descresc
ator. Mai mult, (an ) este majorat
de b1 iar (bn ) este minorat de a1 si putem aplica teorema anterioar
a pentru a concluziona c
a
sirurile (an ) si (bn ) sunt convergente. Avnd n vedere c
a lim (bn an ) = 0 (din ipotez
a),
n!1
rezult
a c
a lim an = lim bn si not
am valoarea comun
a cu x.
n!1

n!1

2.4. SIRURI CONVERGENTE

11

Folosind Teorema 2.4.14, obtinem an

x2

x
\

bn pentru orice n 2 N. Deci,

[an ; bn ].

n2N

Fie y un alt punct al intersectiei. Atunci, an

nou la limit
a n aceast
a inegalitate rezult
a
lim an

n!1

adic
ax
y
demonstrat
a.

bn pentru orice n 2 N si trecnd din

lim bn ;

n!1

x, adic
a x = y. n concluzie, punctul x este unic si teorema este complet

Teorema 2.4.16 (Cesro) Orice sir marginit de numere reale are cel putin un sub
sir convergent.
Demonstra
tie. Fie (xn ) un sir m
arginit de numere reale. Atunci exist
a un interval pe care-l
vom nota [a1 ; b1 ] care contine tohti termenii
i sirului. Alegem un termen oarecare, xn1 2 [a1 ; b1 ].
a1+ b1
1
sau a1 +b
; b1 contine o innitate de termeni ai
Cel putin unul din intervalele a1 ; 2
2
sirului. Not
am intervalul respectiv cu [a2 ; b2 ] si alegem un termen oarecare xn2 2 [a2 ; b2 ]
[a1 ; b1 ]. Observ
am c
a lungimea lui [a2 ; b2 ] este b1 2 a1 : Procednd n acelasi mod, obtinem un
interval
[a3 ; b3 ] [a2 ; b2 ] [a1 ; b1 ]
si un element xn3 2 [a3 ; b3 ], iar lungimea intervalului [a3 ; b3 ] este b2 2 a2 . Inductiv, obtinem un
sir de intervale [ak ; bk ], k 2 N, ecare continnd o innitate de termeni ai sirului (xn ), din
care am xat un termen, xnk 2 [ak ; bk ]. n plus, aceste intervale satisfac conditiile teoremei
lui Cantor:
[ak+1 ; bk+1 ] [ak ; bk ] 8k 2 N
iar
bk

ak =

de unde rezult
a c
a lim (bk
k!1

bk

b 1 a1
,
2
2k 1
ak ) = 0. Fie x punctul din teorema lui Cantor:
1

ak

fxg =

bk

ak

22

= ::: =

[ak ; bk ].

k2N

Atunci x 2 [ak ; bk ] pentru orice k 2 N . Cum si xnk 2 [ak ; bk ] pentru orice k 2 N rezult
a c
a
jxnk

xj

jbk

ak j =

1
2k 1

(b1

a1 ) ! 0.

Conform criteriului major

arii, subsirul (xnk ) este convergent si are limita x iar teorema este
demonstrat
a.