Curs 3

S
iruri de numere reale
3.1
3.1.1

S
iruri convergente
Num
arul e

O aplicatie important
a priveste existenta num
arului e:
Propozi
tia 3.1.1 Sirul

1
1+
n

xn =

;n

este monoton si marginit si

def

lim xn = e:

n!1

Demonstra
tie. Observ
am c
a
xn =

n
X

Cnk

k=0

=2+

n
X
n(n
1
=2+
k
n
k=2

n
X

1
n

k=2

Atunci
xn+1 = 2 +

n+1
X
k=2

observnd c
a1

j
<1
n

j
;1
n+1
2

Observ
am c
a pentru k
n
X
1

k!
k=2

rezultnd 2

xn < 3; 8n

xn

::: 1

1
n+1

1):::(n
nk k!

2+

2; k! = 2 3

1; 8k

1
;
k!

::: 1

8n

k 1
n+1

2:

1
> xn ;
k!

(3.1)

2: Din (3.1) rezult

a

n
X
1

k!
k=2

= yn ; 8n

2k 1 ; deci

n
X
1
1 1
=
2k 1
2
k=2

k + 1)

1:

1
2n 1
1

1
2

=1

1
2n 1

< 1;

1 si am demonstrat c
a (xn )n este monoton cresc
ator si m
arginit.
def

Rezult
a c
a exist
a limitela lim xn = e: Deoarece 2
n!1
Num
arul e se numeste num
arul lui Euler.
1

xn < 3; 8n

1 deducem c
a2

3:

CURS 3. SIRURI DE NUMERE REALE

3.1.2

Criteriul Cesaro-Stolz

Urm
atorul criteriu si consecintele sale permit calculul unor limite prin reducerea la cazuri
mai simple:
Teorema 3.1.2 (Cesaro-Stolz) Fie (xn )n2N si (yn )n2N doua siruri de numere reale cu
proprietatile:
1. (yn )n2N este strict monoton si nemarginit,
xn+1 xn
2. exista lim
= ` 2 R:
n!1 yn+1
yn
xn
= `:
Atunci exista lim
n!1 yn
Aplica
tii
Corolarul 3.1.3 Daca sirul (xn )n2N converge la x; atunci sirul (Sn )n2N ; unde
Sn =

x1 + x2 + ::: + xn
;
n

converge catre aceea

si limita x:
Demonstra
tie. Aplic
am criteriul Cesaro-Stolz sirurilor (sn )n2N ; sn = x1 + x2 + ::: + xn ; si
sn+1 sn
xn
(n) ; lim
= lim
= x:
n!1 n + 1
n n!1 1
Corolarul 3.1.4 Daca sirul de numere pozitive (xn )n2N converge spre x; atunci sirul
x1 ;

x1 x2 ; :::;

p
n

x1 x2 :::xn

tinde de asemenea catre x.

Demonstra
tie. Consider
am sirul
ln

p
n

x1 x2 :::xn =

ln x1 + ::: + ln xn
:
n

Aplic
am criteriul Cesaro-Stolz sirurilor (ln xn )n2N si (n) ;
ln x1 + ::: + ln xn + ln xn+1 (ln x1 + ::: + ln xn )
ln xn+1
= lim
= ln x;
n!1
n!1
n+1 n
1
de unde rezult
a concluzia.
lim

xn+1
xn

Corolarul 3.1.5 Daca sirul de numere

p
lim n xn = x:

; converge spre x; xn > 0; atunci si

n2N

n!1

Demonstra
tie. Scriem
p
n

x1 x2
1 x1

xn
:
xn 1
x1
xn
Aplicnd consecinta 3.1.4 sirului y1 = ; :::; yn =
obtinem rezultatul.
1
xn 1
xn =

Exerci
tiul 3.1 S
a se calculeze lim xn ; dac
a xn =
n!1

un
; u > 0:
n

3.1. SIRURI CONVERGENTE

Solu
tie. Not
am xn = un ; yn = n: S
irul (yn )n2N satisface conditiile criteriului lui CesaroStolz, deci
xn+1 xn
un+1 un
lim
= lim
= (u 1) lim un ;
n!1 yn+1
n!1
n!1
yn
n+1 n
0; dac
a u 1;
1; dac
a u > 1:

de unde rezult
a lim xn =
n!1

Exerci
tiul 3.2 S
a se calculeze lim xn ; dac
a xn =
n!1

Solu
tie. Observ
am c
a xn =

r
n

p
n

n!
:
n

n!
n!
: Dac
a not
am yn = n ; atunci
n
n
n

(n + 1)! nn
nn
yn+1
=
=
:
yn
(n + 1)n+1 n!
(n + 1)n
Deci

1
nn
1
yn+1
= lim
= lim
= :
lim
n!1 (1 + 1 )n
n!1 (n + 1)n
n!1 yn
e
n

Conform Consecintei 3.1.5 deducem c

a lim xn = lim
n!1

n!1

Exerci
tiul 3.3 S
a se calculeze lim xn ; dac
a xn =
n!1

Solu
tie. Dac
a not
am yn = n; atunci
Conform Consecintei 3.1.5 deducem c
a
y
p
n+1
lim xn = lim n yn = lim
= 1:
n!1
n!1
n!1 yn

3.1.3

p
n

p
n

yn+1
1
= :
n!1 yn
e

yn = lim

n:

yn+1
n+1
yn+1
n+1
=
: Deci lim
= lim
= 1:
n!1
n!1
yn
n
yn
n

S
iruri fundamentale (Cauchy)

n denitia convergentei unui sir intervine limita sirului care numai n rare cazuri este cunoscut
a. Cauchy a dat un criteriu pentru a determina dac
a un sir este convergent, f
ar
a s
a
intervin
a limita sirului considerat.
Deni
tia 3.1.6 Un sir (xn )n2N se nume
ste sir Cauchy sau sir fundamental daca
8" > 0; 9n" 2 N; 8n; m

n" : jxn

xm j < ";

(3.2)

sau, ntr-o formulare echivalenta,

8" > 0; 9n" 2 N; 8n

n" ; 8p 2 N : jxn+p

Exerci
tiul 3.4 Ar
atati c
a sirul (xn ); unde
n
X
cos(k )
xn =
; 8n
k
2
k=0

este un sir Cauchy.

1;

xn j < ":

(3.3)

CURS 3. SIRURI DE NUMERE REALE

Solu
tie. ntr-adev
ar,

jxn+p

n+p
X
cos(k )
2k
k=n+1

xn j

n+p
X
1
1
=
2k
2n+1
k=n+1

<

1
2n

1
2p

<

1+

1
1
+ ::: + p 1
2
2

1
< "; 8n
2n

1
2p
1
2

1 1
2n+1 1

n" = log2

1
"

+ 1; 8p

1:

Rezult
a c
a (xn ) este sir Cauchy.
Exerci
tiul 3.5 Ar
atati c
a sirul (xn ); unde
xn =

n
X
1
k=1

; 8n

1;

nu este un sir Cauchy.

Solu
tie. Ar
at
am c
a 9" > 0 astfel nct 8n 2 N ,9kn ; mn
jxkn xmn j ":
Lu
am kn = 2n; mn = n si rezult
a
1
n
1
1
x2n xn =
+ ::: +
>
= = "; 8n 1:
n+1
2n
2n
2

n astfel nct

Teorema 3.1.7 (Criteriul general al lui Cauchy) Un sir (xn )n2N de numere reale este
convergent daca si numai daca este sir Cauchy.
Demonstra
tie. S
a presupunem pentru nceput c
a un sir (xn ) este convergent, lim xn = x
n!1
si e " > 0. Atunci,
"
9n" 2 N; 8n n" : jxn xj < .
2
Pentru orice m n" avem jxn xm j jxn xj + jx xm j < ". Am ar
atat astfel c
a un sir
convergent este sir Cauchy.
Reciproc, e (xn ) un sir fundamental. Lund " = 1 n denitia sirului Cauchy, rezult
a c
a
exist
a un rang n1 2 N astfel nct
8n; m

n1 avem jxn

n particular, pentru m = n1 si pentru orice n

jxn j

jxn

xm j < 1:

n1 , avem jxn

xn1 j + jxn1 j

xm j < 1, de unde rezult

a c
a

1 + jxn1 j .

Considernd
M = max fjx1 j ; jx2 j ; :::; jxn1 1 j ; 1 + jxn1 jg

vom avea jxn j M pentru orice n 2 N, adic

a sirul (xn ) este m
arginit.
Conform teoremei lui Cesro, (xn ) are un subsir convergent, pe care l vom nota cu
(xnk )k2N . Fie lim xnk = x 2 R. Fie " > 0: Avem:
k!1

(xn ) sir Cauchy ) 9n" 2 N; 8n; m

lim xnk = x ) 9k" 2 N; 8k

k!1

n" : jxn
k" : jxnk

"
2
"
xj < :
2

xm j <

3.2. SIRURI CU LIMITA +1 SI

Pentru k

maxfn" ; k" g avem nk

jxk

xj

1
k

jxk

5
n" si jxk

"
din conditia de sir Cauchy, deci
2
" "
xj < + = ":
2 2

xnk j <

xnk j + jxnk

n concluzie, sirul (xn ) este convergent si are limita x.

3.2

S
iruri cu limita +1
si

Dintre sirurile divergente se disting unele care au o comportare similar

a cu cele convergente.
De exemplu, sirul xn = n este divergent, ind nem
arginit. Vecin
at
atile lui +1 contin
intervale de forma (a; +1] si remarc
am c
a toti termenii sirului xn , de la un rang ncolo, se
aa ntr-un astfel de interval.
Deni
tia 3.2.1 Spunem ca un sir (xn ) din R are limita +1 (sau 1) sau ca este divergent la +1 (respectiv 1) daca orice vecinatate a punctului +1 contine toti termenii
sirului, cu exceptia, eventual, a unui numar nit dintre ace
stia.
Aceasta este denitia cu vecin
at
ati. Ca si la sirurile convergente, avem si o denitie cu
", pe care o vom da ca proprietate echivalent
a cu cea denit
a mai sus.
Teorema 3.2.2 1. Sirul

(xn ) din R are limita +1 daca si numai daca

8" > 0; 9n" 2 N; 8n
2. Sirul

(xn ) din R are limita

n" : xn

".

1 daca si numai daca

8" > 0; 9n" 2 N; 8n

n" : xn

".

Demonstra
tie. 1. Necesitatea. Fie (xn ) un sir cu limita +1. si e " > 0. Multimea ("; 1]
este o vecin
atate a lui +1, asa nct, conform denitiei, contine toti termenii, cu exceptia,
eventual a unui num
ar nit dintre acestia. Astfel, exist
a un rang n" 2 N astfel nct 8n n"
avem xn 2 ("; 1] sau, echivalent, xn > ".
Sucienta. S
a presupunem c
a are loc relatia din enunt si e V o vecin
atate a punctului
+1. Exist
a " > 0 astfel nct ("; 1]
V . Corespunz
ator, exist
a n" 2 N astfel nct,
pentru orice n n" s
a avem xn
". Atunci, cu att mai mult pentru orice n n" avem
xn 2 V si armatia este demonstrat
a.
n mod cu totul analog se procedeaz
a pentru punctul 2.
Ca si n cazul sirurilor convergente, putem pune n evidenta cteva criterii pentru ca un
sir s
a divearg
a la +1 sau 1, dar si reguli de calcul pentru astfel de siruri.
Teorema 3.2.3 1. Daca ( n ) este un sir cu limita +1 iar (xn ) este un sir astfel nct
xn pentru orice n 2 N, atunci lim xn = +1:
n
n!1

2. Daca ( n ) este un sir cu limita

orice n 2 N, atunci lim xn = 1:

1 iar (xn ) este un sir astfel nct xn

pentru

n!1

Demonstra
tie. 1. Deoarece lim n = +1; rezult
a c
a pentru orice " > 0 exist
a n" 2 N
n!1
astfel nct n > " pentru orice n n" . Dar atunci xn
n" , adic
a
n > " pentru orice n
lim xn = +1.
n!1
2. Deoarece lim n = 1 rezult
a c
a pentru orice " > 0 exist
a n" 2 N astfel nct
n!1
" pentru orice n
n" . Dar atunci xn
" pentru orice n
n" , adic
a
n <
n <
lim xn = 1.
n!1

CURS 3. SIRURI DE NUMERE REALE

Teorema 3.2.4 1. Daca xn ! 1 si yn ! y, unde y 2 R n f 1g, atunci xn + yn ! +1:

2. Daca xn ! 1 si yn ! y, unde y 2 R n f+1g, atunci xn + yn ! 1:
3. Daca xn ! 1 si yn ! y, unde y 2 (0; 1], atunci xn yn ! +1:
4. Daca xn ! 1 si yn ! y, unde y 2 [ 1; 0), atunci xn yn ! 1:
Observa
tia 3.2.5 Daca xn ! 1 si yn ! 1 nu se poate spune nimic despre natura
sirului (xn + yn ). De exemplu
a) pentru xn = n si yn = n avem xn + yn ! 0;
b) pentru xn = n si yn = 2n avem xn + yn ! 1;
c) pentru xn = 2n si yn = n avem xn + yn ! +1;
d) pentru xn = ( 1)n + n si yn = n avem xn + yn = ( 1)n , care nu are limita.
Despre astfel de situatii vom spune ca sunt cazuri de nedeterminare, sau cazuri exceptate.
1
! 0. Invers, daca xn ! 0 si (xn )
xn
are un numar nit de termeni mai mici sau egali cu 0 (respectiv mai mari sau egali cu 0)
1
(denit cu exceptia acelor termeni pentru care xn = 0) are limita +1 (respectiv
atunci
xn
1).

Teorema 3.2.6 Daca xn ! 1 sau xn !

3.3

1 atunci

Puncte limit
a

Deni
tia 3.3.1 Un numar x este un punct limit
a a sirului (xn )n2N daca orice vecinatate
V a lui x contine o innitate de termeni ai sirului (numarul x poate sa apartina sau nu
sirului).
Dac
a not
am cu L multimea punctelor limit
a a sirului m
arginit (xn )n2N ; se numeste limit
a
superioar
a a sirului (xn )n2N marginea superioar
a L a multimii L si se noteaz
a
L = sup L = lim sup xn = lim xn :
n!1

n!1

Marginea inferioar
a l a multimii L se numeste limit
a inferioar
a a sirului (xn )n2N si se
noteaz
a
l = inf L = lim inf xn = lim xn :
n!1

n!1

Evident
lim inf xn

lim sup xn :

n!1

n!1

Teorema 3.3.2 1. Daca (xn ) si (yn ) sunt siruri de numere reale astfel nct xn yn pentru
orice n 2 N, rezulta ca lim xn
lim yn , adica lim inf xn
lim inf yn si lim supxn
n!1

n!1

n!1

n!1

n!1

lim supyn .
n!1

2. Daca (xn ) si (yn ) sunt siruri marginite atunci:

lim sup (xn + yn )

lim supxn + lim supyn ;

n!1

n!1

lim inf xn + lim inf yn

n!1

n!1

lim sup (xn yn )

n!1

n!1

lim inf (xn + yn ) ;

n!1

lim supxn lim supyn ; daca xn

n!1

n!1

0 si yn

0;


3.3. PUNCTE LIMITA
3. Daca xn

a > 0 pentru orice n; atunci are loc formula:

lim inf xn =
n!1

1
:
lim sup x1n
n!1

4. Daca (xn ) si (yn ) sunt siruri de numere reale, atunci

lim inf xn + lim sup yn
n!1

iar daca xn

0 si yn

n!1

lim sup(xn +yn );

n!1

0, pentru orice n 2 N, atunci:

(lim inf xn )(lim sup yn )
n!1

lim sup(xn yn ):

n!1

n!1

5. Daca (xn ) este un sir convergent, atunci

lim xn + lim sup yn = lim sup(xn +yn );

n!1

iar daca n plus xn

0 si yn

n!1

n!1

0, pentru orice n 2 N, atunci:

( lim xn )(lim sup yn ) = lim sup(xn yn ):

n!1

n!1

n!1

Exemplul 3.3.3 S
irul sin n6 ; n 2 N are L = 1; l =

1 si sapte puncte limit

a

p
p
3
1
3
1
:l3 =
; l4 = 0; l5 = ; l6 =
; l7 = 1;
l1 = 1; l2 =
2
2
2
2
(
)
p
p
1 3
3 1
L=
1;
;
; 0; ;
;1 :
2
2
2 2

Exemplul 3.3.4 Pentru sirul xn = ( 1)n avem: lim inf xn =

n!1

x2n ! 1; xn !

1 iar lim sup xn = 1 deoarece

n!1

1; L = f 1; 1g.

Exemplul 3.3.5 S
irul

n
n+1

; n 2 N are l = L = 1:

Teorema 3.3.6 Un sir (xn ) din R are limita n R daca si numai daca lim sup xn = lim inf
n!1

n!1

xn . n acest caz,
lim inf xn = lim sup xn = lim xn .
n!1

n!1

n!1

Teorema 3.3.7 Pentru orice sir de numere reale (xn ) ; exista un sub
sir al sau, monoton,
convergent la limita superioara a lui (xn ) si exista un sub
sir monoton, convergent la limita
inferioara a lui (xn ) :