Potrivit legendei, un tnr rtcit n deert i nsetat din cale afar a dat peste un izvor cu o ap delicioas, limpede ca un cristal. Apa era att de dulce, nct i-a umplut cu ea plosca din piele pentru a i-o aduce btrnului nelept cruia i era nvcel. Dup o cltorie de 4 zile, tnrul a ajuns n sfrit n faa nvtorului su i i-a druit apa, ludndu-i din cale afar gustul minunat. Btrnul a sorbit cu poft din plosc, a zmbit ncntat i i-a mulumit ucenicului su pentru dar. Apoi tnrul s-a ndreptat fericit ctre casa lui. Ceva mai trziu, btrnul nelept i-a nmnat plosca unui alt nvcel, cerndu-i s i spun prerea. Ucenicul a dat s guste din ap, dar a scuipato imediat, dezgustat. Se pare c apa devenise sttut din cauza nveliului de piele al plosci. Nedumerit, nvcelul i-a ntrebat maestrul: -nvtorule, apa asta este groaznic! De ce te-ai prefcut c i place? Btrnul i-a rspuns cu un surs pe fa: -Tu ai gustat numai apa. Eu am gustat darul.