Sunteți pe pagina 1din 9

Subiecte de examen la disciplina

Simularea proceselor numerice de extractia petrolului


1. Simularea proceselor de coroziune sub tensiune a echipamentului de extractive a
sondelor aflate in pompaj de adancime.
Cercetarea coloanelor de tevi de extractie
Conditiile din sonda stau la baza alegerii caracteristicilor constructive si de material.
Un aspect deosebit, care determina durata de exploatare a tevilor de extractie, este cel
referitor la starea de tensiune din imbinarile filetate.

Pe lungimea zonei filetate a capatului tevi, distributia tensiunilor axiale nu sunt uniforme,
tensiunile maxime gasindu-se la baza spirelor filetului tevi.
Pe masura ce cresc temperatua si adancimea, viteza de coroziune creste.
Concluzii:
Tensiunile maxime rezultate din incarcarea axiala se concentreaza la baza filetului primei
spire.
Raza marita a fundului filetului standardizat prezinta efectul de concentrator de tensiune.
Presiunea de contact este maxima pe flancurile filetului la primele spire de la capatul mufei.
Indicele de penetratie in apa de zacamant cu CO2 creste odata cu marirea temperature si
presiuni partiale din CO2.
Toate acestea impun:
- Realizarea filetului cu o precizie geometrica deosebita.
- Protejarea filetului prin aplicarea tratamentului de fosfatare;
- Folosirea unor lubrifianti de calitate pentru micsorarea coeficientului de frecare;
- Efectuarea la timp a inspectiilor periodice pentru a stabili starea reala a filetului si
peretelui tevilor de extractie.

2. Simularea proceselor de coroziune sub tensiune a echipamentului de extractive a


sondelor aflate in pompaj de adancime.
Cercetarea prajinilor de pompare
S-au cercetat doua tipuri de oteluri C70 si D84.
Asupra materialelor de prajini s-au intreprins cercetari asupra caracteristicelor
metalografice, mecanice si comportarea la coroziune sub presiune.
Caracteristicile mecanice si susceptibilitatea la fisurare a materialelor prajinilor s-au efectuat
in epruvete cilindrice cu sau fara crestatura (concentrator de tensiune).
Sa constata:
- Cele doua tipuri de oteluri nu prezinta o limita clara de curgere;
- Epruvetele netede expuse coroziuni sub tensiune au o extindere mai mica a domeniului
de curgere si o valoare mai mica a rezistentei de rupere, ceea ce arata ca otelurile sunt
sensibile;
- Epruvetele crestate indica o sensibilitate mai mare.
Concluzii:
- Microstrutura si continulul de impuritati se considera normale;
- Cele doua oteluri ale prajinilor de pompare nu prezinta o limita de curgere evidenta;
- Rezistenta la rupere prin tractiune scade ca urmare a actiuni coroziuni sub tensiune.
3. Simularea proceselor de coroziune sub tensiune a echipamentului de extractive a
sondelor aflate in pompaj de adancime.
Cercetarea ancorelor elicoidale
Cercetarea ancorei pompei elicoidale s-a intreprins pornid de la stare ape care a prezentato la
scoaterea din functiune.
Distrugerea ancorei se datoreaza coroziuni sub tensiune , s-a procedat mai intai la stabilirea
tensiunii din zona de actiune a camelor.
Prin metoda elementului finit s-au stability tensiunile mecanice in sistemul cuplat interactive
corpul tubular ancora- came- cordoane de sudura-bacuri de fixare.
Forma de distugere si distributia tensiunilor mecanice conduc la concluzia ca asemnea
ancore se distrug in principal prin coroziune sub tensiune.
Factorii ce grabesc distrugerea sunt:
- Grosimea mica a peretelui in zona camelor;
- Fixarea prin sudare a camelor pe corpul central al ancorei.
Concluzii:
-prin metoda elementului finit s-au trasat harta distributiilor deformatiilor radiale si harta
tensiunilor mecanice din zona critita a ancorei;
- sudarea camelor si grosimea mica de perete a corpului ancorei grabesc foarte tare
manifestarea coroziuni sub tensiune.

4. Calculul expresiei factorului de corectie a umiditati gazelor


Metoda Stratula-Oprea
Metoda Dinu-Grigore
Metoda Stratula Oprea
Principali parametric ai acestei metode sunt:
- UaN , reprezinta umiditatea absoluta a gazului, g vapori de apa / m3N;
- UaS , reprezinta umiditatea absoluta a gazului, g vapori de apa / m3S;
- p, presiunea statica absoluta, bara;
- TR , temperature de roua, K;
- Fc, factorul de corectie.
Metoda Dinu Grigore
Metoda coreleaza continului de vapori de apa in gazele naturale, funcite de compozitia
sistemului de gaze hidrocarburi, prezenta gazelor nehidrocarburi, salinitatea, presiunea de staturarie
a vaporilor de apa in gaze pentru diferite presiuni si temperature de lucru.
Ua=( UaH yh+ UaCO2 yCO2+ UaH2S yH2s) fsal
Unde:
-

Ua este umiditatea absoluta a amestecului de gaze;


UaH , continului de vapori de apa din hidrocarburi;
UaCO2 UaH2S continutul de vapori de apa din dioxidul de carbon si hidrogenul sulfurat;
yh, yCO2, yH2S fractia molara;
fsol factorul de corectie al salinitati.

5. Determinarea proprietatilor fizice ale sistemelor de gaze cu condenstat


Corelatii pentru calculul presiuni de saturatie;
Algoritmul de calcul a presiuni de condensare a gazelor;
Corelatia Standing
Are urmatoarea forma:

unde: ps presiunea de saturatie, bar;


rs ratia de solutie la presiunea de saturatie (sau ratia gaze-titei initiala, m3St/m3;
t temp. de zacamant, oC;
0 desit. relativa a titeiului la rezervor;
gm desit. relativa medie a gazelor in solutie;
Domeniul de valabilitate al corelatiei este:
ps 910...5105 kPa;
rs 3,6...257 m3St/m3;
t 38...126 oC;
0 0,724...0,956;
gm 0,590...0,950.
Eroarea medie a corelatiei, aplicate la setul de date pe baza carora a fost dedusa este de
aprox. 4,8%.
3

Corelatia Lasater
Se exprima prin urmatoarele expresii matematice:

unde: ps presiunea de saturatie, kPa;


T temp. absoluta, K;
yi fractia molara de gaz, %, data de relatia:

cu expresiile masei molare relative a titeiului:

Eroarea medie a corelatiei aplicata la setul de date pe baza carora a fost dedusa este de 3,8%.
Domeniul de variatie al presiunilor de baza este:
ps 310...4104 kPa;
t 28...133 oC;
0 0,775...0,947;
g 0,574...1,223;
rs 0,5...523 m3St/m3.
Corelatia Vasquez-Beggs
Domeniul de variatie a parametrilor de intrare:
ps 357...37400 kPa;
t 21...146 oC;
0 0,747...0,959;
g 0,56...1,18;
rs 3,5...370 m3St/m3.
Corelatia se exprima cu ajutorul relatiei de forma:

in care const. C1...C4 iau valorile:


Constante
C1
C2
C3
C4

0<0,876
3,20410-4
0,8425
1881,24
1748,29

0>0,876
7,08310-4
0,9143
2022,19
1879,28

Algoritm pt. calculul presiunii de condensare


Presiunea de condensare a unui sistem de hidrocarburi se poate determina matematic cu
ajutorul relatiei:

rezultand ca daca NV =1 si yi = zi unde zi este fractia molara a amestecului, cand i=1...n aunci
f(1)=0, ceea ce inseamna ca sistemul se afla la punctul de condensare.
Prin introducerea expresiei ce defineste coeficientul de echilibru Ki functie de coeficientii de
fugacitate al celor doua faze lichida si gazoasa, in ecuatia anterioara, se obtine:

Dupa rearanjare, ecuatia devine o functie de presiunea de condensare, astfel:

unde: pd presiunea de condensare;


fiV fugacitatea componentului i din faza vapori;
iL coeficientul de fugacitate a componentului i din faza lichida.
Pentru rezolvarea acestei ecuatii se foloseste metoda iterativa Newton-Raphson. Aflarea
solutiei prin metoda planului tangent necesita derivarea ecuatiei functie de presiunea de
condensare, dupa cum urmeaza:

6. Concepte fizice ale transformarilor de faza si echilibrul teromodinamic pentru


zacamintele de gaze cu condensate.
Starea de echilibru a sistemelor bifazice lichid-vapori se poate exprima prin egalitatea
fugacitatilor tuturor componentilor din cele doua faze.
Un sistem de hidrocarburi format din N moli total de amestec, aflat la parametrii
termodinamici p si T si a carei compozitie zi este cunoscuta, se poate separa in doua faze astfel:
faza gazoasa caracterizata de NV moli de gaz si yi, i=1...n fractie molara si faza lichida
caracterizata de NL moli de lichid si xi, i=1...n fractie molara, sau poate exista in stare
monofazica lichida sau gazoasa. Pentru a atinge starea de echilibru termodinamic, indiferent de
numarul de faze prezente in sitem, este necesar sa se indeplineasca trei conditii:
- Trebuie satisfacute ecuatiile de bilant material;
- Trebuie sa existe aceleasi potentiale chimice ale fiecarui component din sistem pentru
toate fazele;
- Trebuie sa prezinte cea mai mica energie libera Gibbs, sistemul aflat in conditii date de
presiune si temperatura avand mai multe faze la echilibru.
5

Rezolvarea problemelor de echilibru termodinamic consta in precizarea starii de agregare in


care sistemul este stabil, monofazic sau bifazic, si a repartitiei componentilor in cele doua faze
atunci cand acestea coexista la echilibru.
Ecuatiile necesare pentru calculul echilibrului de faza sunt:
- Ecuatiile echilibrului termodinamic, ln fiL ln fiV =0;
- Ecuatiile de bilant material total, N=NL+NV ;
- Ecuatiile de bilant material pe componenti:
N zi=NL xi + NV yi ; i=1...n ;
- Ecuatiile de restrictie pentru fractiile molare:
Fugacitatile se calculeaza pe baza ecuatiilor cubice de stare, scrise sub forma inmplicita,
astfel:

unde ZV, ZL este factorul de neidealitate al facei vapori, respectiv al fazei lichide.

7. Simularea proceselor de comprimare a gazelor natural


Calculul puterii compresoarelor cu piston.
Statia de comprimarea este o instalatie complexa care modifica parametric de stare a gazului
folosind o energie mecanica.
La alegerea compresoarelor cu piston trebuie cunoscute urmoatoarele caracteristici:
- Puterea necesara comprimari debitului de gazelor;
- Performantele si caracteristicile compresoarelor;
- Gama de cilindri;
- Tipul de energie care poate fi folosit pentru motorul de antrenare.
Puterea de comprimare se calculeaza determinand:
- Puterea teoretica de comprimare;
- Puterea reala de comprimare;
- Puterea absoluta sau puterea totala de comprimare.

8. Variatia presiunii la ascensiunea gazelor prin coloana de tevi de extractie inclinata


Cazuri particulare de exploatare a sondelor de gaze.
Consideram un element de lungime l, dintr-o coloana de tevi de extractie, cu cota h deasupra
sectiuni de intrare h1 si sectiuni de iesire h2, avand un diametrul interior D.

Cazuri particulare de exploatare a sondelor de gaze:


- Sonda de gaze verticala inchisa
- Sonda de gaze deschisa- extractia se face prin de tevi de extractie,
- Sonda de gaze deschisa extractia se face prin spatiul inelar;
- Sonda de gaze deschisa- extractia se face simultan prin tevi si prin spatial inelar;
- Sonda de gaze deschisa orizonta sau curgerea gazelor prin conducta de aductiune pozata
orizontal.
9. Masurarea debitelor de gaze prin metoda micosorari locale a sectiuni de curgere
Metodologia de calcul al debitului pentru utilizarea ca element deprimogen ajutajul.
Parametri pentru calculul debitului de gaze sunt urmatorii:
a. Coeficientul de debit 1;
b. Presiunea statica absoluta, p
c. Presiunea diferentiala p;
d. Densitatea relativa ;
e. Coeficientul de detenta ;
f. Vascozitatea dinamica ;
g. Factorul de neidealitate Z;
h. Coeficientul de corectie, u;
i. Debitul de gaze estimate Qge;
j. Numarul Reynolds; Re;
k. Coeficentul de debit recalculate, 1c;
l. Debitul de gaze recalculat Qg;
7

m. Eroare de calcul, Ec.


10. Masurarea debitelor de gaze prin metoda micosorari locale a sectiuni de curgere
Metodologia de calcul al debitului pentru utilizarea ca element deprimogen diafragma.
Parametri pentru calculul debitului de gaze sunt urmatorii:
a. Coeficientul de debit 1;
b. Presiunea statica absoluta, p
c. Presiunea diferentiala p;
d. Densitatea relativa ;
e. Coeficientul de detenta ;
f. Vascozitatea dinamica ;
g. Factorul de neidealitate Z;
h. Coeficientul de corectie, u;
i. Debitul de gaze estimate Qge;
j. Numarul Reynolds; Re;
k. Coeficentul de debit recalculate, 1c;
l. Debitul de gaze recalculat Qg;
m. Eroare de calcul, Ec.
11. Determinarea ecuatiilor pierderilor de lichid intre cilindru pompei si piston.
Jocul dintre cilindrum pompei si piston nu trebuie sa fie prea mic deoarece acest lucru duce
la griparea pompei, pe cand daca este prea mare duce la pierderi importanta de lichid prin
scurgerea pe langa piston.
In spatial inelar intre piston si pereti cilindrului poate avea loc un regim de curgere laminar
sau turbulent.
Curgerea lichidului are lor datorita unei diferente de presiune dintre cele doua capete ale
pistonului.
In cazul in care pistonul este fix:
D
2
p
q

1,2
l
Unde:
- q, debitul pierderilor de lichid,
- D, diametrul mediul al spatilui inelar dintre piston si cilindru;
- , jocul radial;
- , vascozitatea dinamica,
- p, diferenta de presiune dintre cele doua capete ale pistonului.
- l, lungimea pistonului.

12. Determinarea randamentului pierderilor de lichid in conditii dinamice la nivelul


pompei de extractie inclinate, precum si randamentul total al pierderilor.
Randamentul volumetric de fund v, este raportul dintrea debitul real produs de sonda si
debitul teoretic raportat cu lungimea reala a cursei pistonului.

Sr

Randamentul volumetric este influentat de o serie de factori:


- Separarea gazelor din lichid care intra in pompa;
- Caracteristicile fizice ale lichidului pompat;
- Submergenta pompei;
- Starea mecanica si etansietatea pompei;
- Conditiile de pompare.
Randamentul pierderilor de lichid la nivelul pompei de extractie determinate de pierderile de
lichid dintre piston si cilindru conduc la definirea unui randament total al pierderilor ceea ce
influenteaza debitul produs de instalatia de pompare.