Sunteți pe pagina 1din 3

Studiu de caz

In zilele noastre fenomenul copiilor cu handicap a luat amploare; copiii cu


autism sunt din ce in ce mai numerosi. Am in clasa un baietel cu un astfel de
diagnostic ,inca de acum 4 ani. Este insotit intotdeauna la ore de mama, o fiinta
luptatoare si cu o vointa de fier. Voi prezenta o piesa din dosarul pe care l-am
intocmit pentru acest elev, in speranta ca va fi cuiva de folos.
Probleme comportamentale, randament colar sczut, pe fondul
intelectului liminar i a tulburrii hiperchinetice, deficit atenional
Context narativ: Elevul Tudorache Eduard Marius este unic la parintii; ambii au
studii medii. Tata nu l-a recunoscut, fiind crescut de mama si familia acesteia.Are
conditii bune de locuit.De pregatirea pentru scoala se ocupa mama.
La varsta de 2 ani a fost diagnosticat de Comisia Pentru Protectia
Copilului Dambovita si de cele de specialitate cu diagnosticul autism .A intrat
in clasa I la varsta de 8 ani si 5 luni. Vorbeste foarte greu, nu pronunta decat
fragmente de propozitii, desi lucreaza de 2 ori pe saptamana cu logopedul si este
inscris la cursuri de terapie specifice bolii.
La inceput s-au semnalat probleme de adaptare ; el era foarte impulsiv, cu
tulburri de atenie i cu deprinderi motorii mai puin formate dect ceilali copii.
Se manifesta ca fiind foarte nerbdtor, ntmpina dificulti n a atepta sau a-i
amna nevoile, iar uneori avea aciuni brute i fr premeditare.
i deranjeaz colegul de banc sau pe cei din jurul bancii lui, le ia
rechizitele, atinge lucruri pe care nu ar trebui s le ating. Datorit impulsivitii
produce mereu accidente de tipul: rstoarn lucrurile celorlai, se ciocnete cu
alii, etc. ntmpin de asemenea dificulti n a-i amna dorinele i n a-i
atepta rndul.
n clas i este dificil s stea linitit. El se ridic frecvent din banc, alunec
de pe scaun sau atrn pe marginea lui, se joac cu alte obiecte, se ridic deseori
din banc n timpul orei, alearga;cand nu primeste ceva se tavaleste pe jos sau
tipa. Se misca fara rost, deseori pare purtat de ganduri, oboseste repede, intra greu
in sarcina si se mentine putin timp;este nesigur pe el-scrie si sterge tabla, nu
lucreaza independent decat ce vrea el si numai cu sprijin din partea mamei.
Momentul de criza a fost atunci cand eu, ca si cadru didactic, am incercat
sa-l temperez, sa-l determin sa faca ce i spuneam , nu ce vroia el. Am facut acest
lucru la insistenta mamei care dorea sa-l invate sa stea singur la ore.Nu am reusit,
chiar am creat un moment de tensiune si pentru ceilalti, deoarece Edi a inceput sa

ma muste de mana, sa-mi traga cu sutul si apoi sa se tavaleasca pe jos.Colegii


strigau si ei , a fost groaznic...
Din acel moment elevul nu a mai participat la ore decat in prezenta
mamei.Pe mine nu ma percepe prea bine nici acum, in sensul ca nu-mi da voie
nici sa-i ating caietele; totul face numai cu ajutorul mamei, de care este foarte
atasat; practic fara mama nu exista.
Am cerut sfaturi in aceasta directie la psihopedagogul de la CCD DB, care
mi-a sugerat sa l primesc 2 ore pe zi pentru socializare,sa nu realizez o alta
planificare speciala pentru el, ci planuri de interventie educationala pe acele
segmente in care el este deficitar.Am stabilit de comun acord cu mama sa
participe de 2 ori pe sapatamana la toate orele pentru ca face naveta dintr-o
comuna vecina si este greu sa se plimbe cata 2 ore pe zi.
Desi colegii l-au primit foarte bine, Edi nu este nici acum foarte atasat de ei,
traieste in lumea lui si nu-i vede decat cand au dulciuri care-i plac. Atunci sare la
pungile lor si devoreaza totul.
Am realizat planuri de interventie in special la Limba si
comunicare,pronuntarea cuvintelor ce contin grupuri de litere(citeste, cunoaste
toate literele ,dar nu povesteste si nu memoreaza), la Matematica pe rezolvarea
de probleme simple, deoarece nu constientizeaza continutul acestora,dar la calcule
este foarte priceput, in domeniul socio-emotional,pe dezvoltarea atitudinilor
pozitive de relationare in grup,pe dezvolatrea capacitatii de orientare si adapatare
la mediu.
Obiectivele aciunii sunt conturate raportat la particularitile individuale i
de vrst specifice ale elevului,printr-o colaborare cadru didactic- logopedmama.Astfel am fixat obiectivele:

s transmit un mesaj simplu n cadrul activitilor de nvare;

s primeasc mesaje, s ndeplineasc aciuni simple;


s rspund adecvat ( verbal sau comportamental) la ceea ce i se cere.
Logopedul va seleciona exerciii ce corespund particularitilor

copilului.
n cadrul terapiei logopedice se vor realiza corespunztor:

exerciii de dezvoltare a auzului fonematic;


imitarea de sunete sub form de onomatopee;
repetarea unor serii de silabe;
exersarea pronunrii cuvintelor mono - bi i poli silabice;

repetarea unor propoziii scurte ntr-o intonaie expresiv;


formarea de mici propoziii pe baza unor imagini concrete;
formarea de rspunsuri la ntrebri.
Scopul programului printe-copil este acela de a induce modificri
n interaciunile printe-copil, acestea constituind o premis a
reducerii problemelor comportamentale ale copilului n familie. In
acesta directie nu sunt probleme, elevul fiind foarte bine ingrijit de
familie.

Programul de intervenie personalizat presupune colaborarea n echip,


format din educatoare, psiholog, logoped, familie, toi cei implicai n activitatea
desfurat de Edi pe parcursul unei unei perioade mai mari de timp (4-5 luni)
pentru a forma un cerc de susinere, echilibrare i integrare a lui n comunitate.

Tudorache Maria Sc. Gimnaziala SF.


Nicolae, Pietrosita
20.03.2014

BIBLIOGRAFIE
Peeters, Theo, 2009, Autismul- teorie i intervenie educaional, Editura
Polirom, Bucureti
Bban, Adriana, (coord.), Consiliere educaional, Revista - nvmntul
precolar, 2006.