Sunteți pe pagina 1din 37

l0ncusl

si secolol stio

16

deardluie o tendintd fundamentala a sculpturii brAncugiene d.epe3tt-nci.

gestul miinii stingi, contorsionarea aceea,dureroasi a br'afului

ihinului e conce,itratdin

contractatd. Sintaxa,

Astfel, este eliminat

-exPflia

birbia

fird vlagS; acym.,

mi$carea capului care cade pe umer, ?n ochiiTntredpschigi; in

raportlrile dintre elemente, ?ncep sd-l preocupe pe Brincugi nrai mult

decit expresivitatea 'Eliminarea

fiecdrui arndnunt morfologic in qafe

di cdpit dormini!, datat 1908,

detaliului anatomic conduie la definirea operei de sculpturd ca volum ce

cu sigurantd, dintr-o dati la

trebuie ia r" justifice prin propriile calitdti. Artistul

aceste concluiii. rJn Cap

in i g0O;

acestei piese s-ar

"rinuntul

l:a 4yn?,

a fost

modelat - spun unii.exegefi-

l" crearea

este impo'rtant in misura in care concepfia care pp1r.d?.u?

afla astfel undeva, la riscrucea dintre viziunea portretisticd 9i aceea a

unor sinlere morfologice.

din 1906: un bronz,

ifl"t

Faofo 9i o alta,

ele sini

Se cunosc trei lucriri ce provin din mode1ul presupus cd dateazd

intr-o coleclie din Philadelphia, o marmqrd_dintr-o coleclie din 56o

ceva mai micd, de la Muzeul de arti modemd de la Paris. Deosebirile dinke

cele impuse de materialele diferite.

Bronzjl, rnodelat mai strins, stiruie asupra

o face si pluteasci,

suprafeJei care, in spiritul sculpturii

rodiniene, r6sfringe lumina gi

miracol ai unui cip

O"-. fr.grf lor,

"*p.ririntate

trisiturile

;;d;;;"loiile

ra;i;;;In

de copii.

asemenea unei aure, Tn jurul acestui mic

Contururilevariantelorin marmurd s?nt netezite, lumina lunecd

abia m?ngiindu-le: gugestiq pqrtretisticd.e mai evidentd. Acestea sint solufiile

concomit6nt de Brdnlugi Tn Capetel.e dg cgnii:

cea dintii care interpreteazd

rigorilor compozifionale, tinzind sI

in sp-a{iu; cealalt5, h,-tT-" sculplura

Supliciu din aceeagi perioadd (probabil din

9e

fizionomice ca pe nigte eleniente subordonate

oiiecfulur scuiptural, lapidar, a1ezl]

primul find, portref.'Conrentind un

f g0n,'G",jrges

#ri-riilJu*

Duthuii facea observalia cd acesta e momentul?1 care-

produce tpgere"a

la strdlucita infrangibilitate a capului'ou".

prea trangante date artei de facturi rodiniand -, In

de la viziunei ,unui bdbe rodinian gi cvasi-prenatal

Constatare

pertinentl - in pofida defini{iei

tinarf sculptor

rornan'pr6ceda la o severd stilizare a formei, renunfnd Ia

A"t"fiifu anatomice gi tinzinci,

?ntr-un chii din ce in ce mai evident, la o stricti ra{ionalizare a

volumului.

Ceea

ce uneste, insd, toate lucririle ciclului din 1906-1908 (9i rdsunetul lor de mai

este eliminarea decisd a detaliului accidental, recursul

lezolvarea

sentimentalistd a subiectului;

frrziu, piiretul lui Gdorge din 1911)

copiii trdiesc uneori

i"i".ii"t" gi o

t"-.i"u ." este definiioriu deopotrivi pentru construcfia volumului sc-utptural ?i. pqnlry

p.ir"trr unri ,oJul anume. Ariistut nu acceptd

comentatd cu elocvgntd, alteori au o

o drami (precum in Suiliciufi,

gravitate premiturd. Niciodatd sufsul nu' lumineazd tr"dsdturile Copiilor lui

sd

reflectdm incd o dati la mS.sura in care tema copilului

rgi

fantastice (copil1l!,.c1egte Intr-o zi cit

B;ail;i. i*do"area lor are un accent tragic, expresia felei le trddeazd congtiinfa precoce a

suferinfei.

poate cd s-ar cuveni

"p?r*

i^ ip;lri B;q

'rpminegti.

Oin r g06-t 907,-se constituie intr-o imagine

ln oiice ce: ?1se 1ggasg$e.adesea 1n llafiunea

precoce, aga cum

Lgata db rjn topos'al

culturii

toiJonca pomihd de la un cligeu

altii

intr-un anu) carei limiteaid

ia

""r*f-.opil*

;d;;;

i;;;i.;;;"iu

O".an"ir.

caracteristic povestirii

in mod at?t de neobignuit durata copildriei. G. Cdlinescu

e de o precocitate exceplionala, care se manifestd citeodatS' chiar

se nascd pe lu*e gi plinge in pintecele mamei sale

el', Faptele gi gesturile copilului, ralionamentele lui sint

ii nar.rt". Et refuzd ,si

tagadri"gte ce doregte

ale unui om matur'

Alteori, matuiizarea e grdbitd de imprelurdrile nefericite ale copildriei. La indeputul

influenfat

secotutui, pe cind BrAncugi lucla la_Capeteti de copl!,prozaunor Siriitori care au

adinc literitura epocii (Saloveanu, Bratescu-Voinegti)

inainte de vreme, de'grilite existenlei 9i care

;;;ptetit" 9i ausuCIul A[ii,

teribild

desena portretele unor.copii copleiiti,

Oe'scopgiq, cu o p1vile tipsitd de mirare,

fragili,'bolhiviciogi, urgisili de,,a{ul}i, ?pi ,19YF calvarul cu,o

resemnare. Sint contempo-rane.ale portreteloide'copii ale iui Luchian, precedindu-le

pe r

-

cele ale lui Tonitza, imagini de o gravitate impresionTta'

Se poaie sursfine,"cu siguranp,

investigari piifrologice,

a" pir"*ti, hntilnit Ie

;;"r;;Jr;i

in t gb6,

cdexpresia ^Capetelor

il purta

de gopii e consecin{a,u1ej

a interesu"lui pd care BrAncugi

modelului sdu, copilul maltrata!

el, poate, zi|nic ?n imobilul undb locuia la Paris. O perspectivd noud ni

la ixpozilia organizatd la Bucuregti

in onoarea artistulu], cu prilejul celei

carnet de schi{e, datind din anii de la

de-a

Academ,ia bucuregteani

Bo-a,aniversari a sa.'Atuinci sla putut vedea un

(intrepr.irise,

de arte frumoase

9i

conJinind mai multe studii de osteologie.gi

,i.l"gi"

desigur, sub ?ndrumirea doctorului Gerqta)"i preliminare realizdrii

Ecorgeului;dar gi schite, fdcute pesemne in timpul orelor de desen - peisaje, portrete,

personaje ' in migcare.

Prinire'ele, citeva capete de copii gi de adolescenti. Barbu Brezianu a publicat

desenele. flcind astfel oosibild o concluzie mai orecis conturatd

desenele,

limpede cd t?ndrul artist.manifesta de pe atunci'un interes constant pentru infifigarea

duieroasd, a copiilor nefericiti gi cd sculpturile al cdror model era micul Raymond Brebant nu

s?nt singureb dbvezi ale acestui interes fafd de reacfiile spirituale ale celor atingi prematur de

suferinf6.

fdc?nd astfel

posibild o co

ai precis conturatd decit inainte:

decit inainte: rezultd

rezulti

Fenomenul ce reveleazl. cel mai convingdtor continuitatea viziunii brAncugiene,

pdstrarea premiselor filosofice pe care se

in cursul acestei perioade, mai ales

intr-un

arta'romineasca de pTnd la el se

de h Buffilfi-Tli apritie 1907, BrAncugi se angaja sub semnf,turd fafi de vdd_uva lui Petre

Stinescu si termine'lucrarea

cel mai tiziu la sfirgitul lunii februarie 1908". Totugi, el

sfirgit, convins cd ea

nu o va consideraterminatd piniin primdvara lui 1914, cind vafi, ?n

era in stare, din punct de

"pind

vedere artistic, si infrunte vremea. Personajul central al

ansamblului (trecut Tn

ca ,figurl alegoricd reprezentind o femeie care plinge')

a fost creat in 1907, dupd ce

"anga.jament'

Br6ncugi trecuse prin citeva faze intermediare, ?ndeajuns de

conventionale, a9a cum el insugi avea str le povesteasci pictorului american Oscar

Chelimsky, Carolei Giedion-Welcker gi lui Grigore Nandrig: intregul sdu efort s-a concentrat

in sensul alungirii formelor "?n spiritul tradiliei bizantino-rorninegtiu, cum remarca Petru

Comarnescu.

O fotografie publicatd de Barbu Brezianu, reprezentind un grup de vizitatori in

atelierul lui Br6ncugi, aduce lumini in controversata problemi a datdrii lucririi: in planul din

fund, reflectati intr-o oglindd, se zdregte versiunea actual5, aflatd Tn faza de ghips.

Fotografia nu a putut fi datatl cu precizie, dar ea e cu certitudine anterioartr lui 13 octombrie 190i c?nd unul'din cei care figur6azd aici, psihologul Nicolae Vaschide, va deceda. 1907 e perioada despre care lon Frunzetti spunea, cu deplind dreptate, cd e ,aceea

cE reprezintd un moment

intermediar. Mai elocvent, d6sigur, decit in seria Capetelor de copii, Rugdciunea cuprinde in

in care concepfia lui BrAncugi nu se precizase pe de-a intregul'

9i

formele ei, dramatic simplificate, infelesurile unei orientiri artistice care avea sd devini un

inceput de drum al sculpturii europene moderne.

O schifi timpurie infifigeazi proiectul unui monument al cdrui personaj e o femeie

in viluri lungi, imagine deloc neobignuiti in monumentele funerare ale vremii.

intoarcerea spre sinceritatea anticd a nudului ihseamni, ?n primul fnd, despd(irea de acest

tip de alegorie. Brdncugi

traducerea emofiei,

flrapatd

rediza- cum spune lon Frunzetti -

,o

sintezd expresivi, urmdrind

forjarea unui simbol al sentimentului respectlv, fdri ajutorul mimicii sau

gesticulafiei pantomimile". Tiecerea, ?ntr-un timp scurt, de la imaginea tradifionali-a elegiei

h aceasth reprezentare a trupului, in care este vlditd preocuparea pentru sinteza formelor,

are - firegte - semnificafia constituirii unei conceplii a construcliei de-a lungul marilor linii de

fo(d ale corpurilor. Dar gi pe aceea a consecventei cu care este refuzatd solufia

repiezent[rii naturaliste. Truput se transformi ?n simbol, igi pierde contin$enla anatomicd, e

invdluit de un fel de

impalpabild, spiritual# - cum sugereazl Edgar Papu intr-o

"substanld

a

admirabild comparalie

mbnumentului brdncugian cu Femeia iggenuncheatd a lui

Lehmbruck (1911), operd influenfatd direct de Rugdciunea artistului romdn, aga cum au

demonstrat Joseph Emile M0ller, Carola Giedion-Welcker, PaulWestheim sau Eduard Trier.

ln calma'reculegere, lipsitd de sfrgieri lduntrice, s-a recunoscut infeleapta meditafie

in fafa morlii ce se rostegte In lirica populard romAneascd. Artistul insugi declara iindva:

"Poate

a meditafieir. Smerenia pare cd o invegmintd pe femeie ?ntr-un strai aspru al liniilor

drepte ce se intllnesc ?n unghiuri tdioase, abia imbl?nzite de model4jul sensibil al suprafelei. Detaliul anatomic e ?nldturat nu numai din voinla unei stilizdri formale, a concentririi asupra esenfelor constructive. Simbolistica mo(ii, de la inceputurile Evului Mediu pind in primele

vremuri ale Renagterii (9i, apoi,

cu o grandilocvenld dramaticd, in epoca Barocului), s-a

fonnd

cd poezia purd este rugdciune, dar gtiu cd rugdciunea bdtfnilor nogtri olteni era o

intemeiat, in arta europeani,

cu precddere pe tot ceea ce s-ar fi opus voluptuosului,

senzualului, intr-un cuvint a tot ce-ar putea insemna trupesc.

Dar aici e vorba de ceva mai mult decit atita. Rugdciunea nu Tncearcd defel sd

sugereze spaima in fala mor[ii; descdrnarea scheletului gotic insemna pierdere in nefiinJd, paloarea cadavreler, explicit infdtigate de arta din care s-a inspirat expresionismul, cuprindea

o ameninfare, o exacerbare a groazei, La BrAncugi, tristelea are ceva ascetic, o retinere

17

1B

demnd; nici o crispare nu tulburi tensiunea gravd, imaculatd a formgi. S-ar putea afirma ci

o asemenea

imagine, concisd 9i

Miorifa, dti

pud,

a mo4ii, nu putea veni decit din spafiul spiritual in

care a fost creiti

acolo unde iogodna 9i nuntirea cu moartea, supremi

InteleOciune a trecerii,

"'r-'-r -

Ca acest

nu iu nevoie de nici un fel de consolare.

simiemint al reculeqerii ?$i are iarorul intr-o atitudine filosoficl specifici i9i

mai poate afla confirrirarea gi in urmXtorul'fapt:

care a fost prezentall. Rugdbiunea

(nr. 45 in

aCelaSi titlu'(nr. 198). Ludrarea

la expo.zifia,Tinerimii romAne',din 1914, la

tatalog), Paiiurea va aduce o sculpturd purtild

reprezenta tot un nud feminin ingenuncheaL mina dreapttr e

din ratiuni de concentrare a

infeleapti.resemnare la B.rdncugi'

arti$ti romdni nu mdrturisea nici un fel

ci

Paciurea nu cunoscuse lucrarea

adusd pe piept, stinga (retezati deasupra. coJuluj la Brincugi,

dela lungul trupului. Meditafie 9i

"*pr"iiei1'cide

sehinat"te

lduntricd la Paclurea -'atitudinea ambitoi

de spaimd dinaintea marelui mister. E absolut sigur

ioniiatelui siu;

dar, m6 presus de orice diferenle de temperament, amindoi imprimau temei

destinat6 unui mormint sd recupereze, la inceputurile

esenliale ale unui clasicism ciruia arta europeani ii

vremii, imaginea trupului atletic biruitor, dominator - chiar 9i In

gestului, Rufieciunea'coboari spre acea epocdTn.care."arta greacd

RendHuyghe -iinde sd reducd tot ceea ce e complex 9i confuzlao

e,.desigur,

ldspintia

de la.care sculptorul romdn s-a

$su(.ce

ii apa(ine

9o.nfliint3 lui Frank

," i.ni anatog, deiivtnd bin aceeagi filosofie spdcifica, tradilionald.

l-a toii

aat acestei sculpturi

secolului al XX-lea, sensurile'

irUitiirise, de-a lungul

rno-"rt" -piin amploaria

- asa cum spunea

,nitli" Ji.tinita gi inteligibild".-Aceasta

iniieptat spre foimele ,iin

tui aeuenei mai lucidd 9i

ce in ce mai dense, redusb la esenlial, q9 viafa lui interioard mai activd" (consideralia

Elgar),

De aici inainte, de la reintegrarea semnifica{iilor.unui

statuar g.recesc din timpul

cu md multd sau md pufind

constituirii unei viziuni concentrate aLsenlelor, se va'vorbi -

indreotdtire - desore apropierea

in-.illofria Eoiitului'antic,

*i.1uri5Jri ed"ificiu incas

conving6toare, cercetdrilS,

"Jirdt

cind

artei brAniugiene de ,arhetipurile

in idolii cicladici, Venus din

eterneu, identificate uneori

Lespugue, Poarta Soarelui a

de la Tiahuanacosan sau in cine gtie ce cult originar al fertilitifii.

Surnliiiativ, aceste largi orizonturi ale civilizafiilor primordiale - cirora, cu argumente

md ales din'ultimele'decenii, ale istoricilor artei romAnegti, au

noastre - i s-au deschis lui BrAncugi

moOete ale culturii arhaice 9u p" teritoriul |drii

i-a apropiat de matricile unui adevdrat "ciasicism fird.fdrmuri'.

1g07*,esie anul cel mai semnificativ

al

constituirii unei viziuni personale a lui

nu.cuprinde in nici un fel, ala cum o

9lgr"lii

BrAncugi.ffig&msculptat acum, adaugd

ffiitr UEf8tffi

gi si se

al luminii. Poate cd nicdieh

"s.htetu

i0"", materialitdf; sculpturii;

9i,

iptlrpreteard Brdntugi, afte indic{ii

o dimensiune noud unei elabordri a sculpturii

imp6triveasci efemerului, efectului strdlucitor dar fragil

in hta parte ih crealia brdncugiani nu se strdvede atit de limpede

totugi,,tema

spirituale. Nu e

senzuda era imbrdligarea person{elor lui Rodin, in acel imn pe

care elilinchina dragostei gi eternei tinerefi, penfru a descoperi cd artistul romAn se apropia

neroie sd ne amin1ni cit de

decii pe. acelea ale unei intense

de alte surse decit aEelea ale sculpturii europene contemporane cu el'

Mai inainte de orice, SaritutbrAncugian

din intelesurile sale nu se

ip*

poate desprinde'de

este un semn incruslal

l,

piatrd. Nici unul

caracterele materialului in care e sculpft'

a cdreia, simetrice, sint construite

Slta linia de fo(5 a gravitafiei,care-o cheami

c6mentatorii folosesc cuvintul

prin asta exact o bucati de piatri

unindu-le, cele doul corpuri, dar

pi"tr*apa(ine pdm?ntului;'axa de-o'parte gi dg

,otr."d scllptririi acesteia ernblematiie, pap a fi

pari.i.'Cind, vorbind- despre Sdrtltullui BrAngugi,

ei nu recurg

defel la'o metaford, ci inleleg

,ron6liti.",

implintatl, energic, in

ioltr

slp{iu. Nu numai axa care *p3H,

personajelor se

finiif. ce"rif,iteara'pirul

Tndreapt6 spre pdmint. Ele s?nt, ?nsd,

asemenea unor ramuri tinere,

Parcd, un smn ci ?mbrifigalea

citiva ani,,o variantd a

i bralelor, ce ?nconjoard,

lupremi ta1dret9. E

echilibrate de orizoniala ampla

trrprrit" indrdgostifilor,

iiiiutrivi

".6*iuimpielici

fi

intr-un gest de

irlrnecarea sipre pdm?nt gi spre in9art9.

$n{,.qes!e

agezatd de Brdncugi pe mdrmintul din cimitirul

Montparnasse al unei tinere

iinrCiq"s., sensirl acesta al?mpotriviiii

-"'-- --G

.iitJ, artistul insugi

fali de moarte-va-fi 9i mai clar definit'

spunea, in iama lui 1956, fn cursul unei discutii cu istoricul

indelung, g.a de obicei, la aceastd sculpturd, poate fi-reflexul formelor exterioare ale celor

polonez;; ;tt, bohO^n Urbahowicz: ,Lucfnd

mi-am dat seama.lt O" depirtat

;ffi

d&n"j". Ot de striine

9i'tragedia

iu Gricirea

A; ;ri, OeiAt,"sa

de iealitate

pere_qu aceste statuiin raport.cu marele eveniment al nagterii'

oamenilbr. Ele nu reflectd aproape nimic din mdrefia. vielii 9i,a,morlii.

creez o operi care nu evocd o sinluri pereche, ci toate perechile care

/

t

l

t

I i

/a

:

t

I

- i/t

s-au rubrt lr ,5-4u succedat

de un asemprea sentimentu.

pe pdmint inainte de a-l pardsi. Fiecare lucrare a mea e generatd

pe9te. aproape doud decenii, sculptorul

va reveni

drn1925, astdzi ra Muzeui de arti modernd di; pa;is, va pdstra;b

.

caracterele,' lucrdrii din 1907, Doar piatra e

cioplitd ?ntr-o struiJurd

,"i

ceva mai 4cuzate, ar forma bralelor - gi, mai ales,

minerald a pietrei. D?t:91 care compaii cele doui

a palmelor - evocd mai

pe care, ?n piesa mai tizie, BrAncugi o acordd ochilor,

:e^-Pletgg

Abiasugerafi,

^^Ji"lu,

asupra temei, Sdrutul

nearterate

;;p"

"ipia,

in unghiuri

clar materialitatea

stulpturi este impresionai oe importanla

schitati cu o linie care

aproape ?n grenul pietrei'din 1907, ei devin etementut dominant

in lucrarea din

a

1925' Nu cred cd

se expririre aici doar o conceplie diferita a arhitecturii formelor

ochii,acegtia targ deschigi sd-L;.;; intr_un

funcfionalitaliiestetice;

9i

iirgrioihi ir"nr, fdc?nd

ca linigtita contopire a ceror

doui'trupuri-sd fie 9i'rai rirp"o" relevatd.

ochiul, insemn al culturilor care

glcirifici rr[,in" 9i soarele. Al culturilor care

ameninlator al umbrelor.

Misterele lumii sint

ii;

";;#i;;.

topegte

termeni pfegum ,umbrdu ,",

matSriale, in"vreme ce ilmina

sdvirgesc miracolul creafiei departe de univeriut rareori exprimate, in poezia romand moderni, de

la Eminescu

?ncoace, ,intuneric" e un cuv?nt al tainei

formele obiectelor

dominant al acestui proces'

9i le cuprinde Tn vibraliire aeiurui ea eiprima intregul. ochiul e simbolul

funciarmenjd ralional. gi,-mailiziu,in

-, Tmbrdflgaiea c"riri

piartaoe

ia nrgu.Jiu

-

Jora trupuri, asemenea celor doui

care inseamnd soirele, dar ?gi

a sdrututui

cdreia i se spune a Sdrutului

jumdtali ale unei seminfe, in forma Oeshizirglta u ."r.rfri

-'-

{ezyq!1i9 obirgia gi ?n abest semn al ra}iunii, ochiut Jin-scutptu*;; ,il;,

din1925,

'

Petru Comarnescu am.integte

cd interpretarea Sdrutului, agacum

brancugiand,

provine, dintr-o tegehoa oe ori[irre-

1bg1lo^r,rn$nJuitl

s9^explici piin

-

apare ?n opera

inJo-urropeand, trecutd prin folclorul

.iuoin1" - pe care romdnii o ?mpart cu

ale'unui suflet omenesc). Cum

",

pdstrat obiceiul de a sldi un

romanesc' Toposul

alte popoare - cd arborii

sirnt.fiinfb rii f.iteoarti, r.hd#

fdranii

nogiri

s-a semnalat adesea,.9i astdzi, in'unele regiuni,

pom pe mormintul celor care au murit inainte de a se fi

la groapa celui mort inainte de cisdtorie,

chsitorii, nntroporotiiau relatat cr,

' viald pune c?teodate doi copaci

logodnicul6;;

---

atit de apropiali.intre ei, incit ramurile lor seTnldnluie.

Sdrutul, acest bloc modest

Din aceastd perspectivd,

de piatrd,'re-evalua, de fapt, valorile unei civilizalii '"

fuziunea mirerltrtui.gi

brd"i.Jul 9i care - in

omutui cu

cum irrroi-sfr."'o*

riaJi.a": rrJ"jnl

elocventr:

"o

sau fiinld

sens, o

sa,

strdvechi. Aceeagi civilizalie care proclama

sculptura lui Brancugi - ,ielebreaia -

elementele, inscriind aceastd artd

in lanlul unei cgmuhirni .-orrice",.

observafia lui Heruert iead este foarte

formd poate fi vitard fdrd ca prin aceasta sh

omeneasca, orice pom sau floare au viald, insd

devind o ol"a a" urta; orrc"-iirrr

opera de artd este, intr-u" inrr"

concentrare a acestei fo(e vitale. Tocmai aceastd'distincliei

devind "tI du importantd

iac;ifi;&iuitrancugi

ientru dezvoltarea sculpturii .oniurpor*.".

,Forma - continua

Read - se nagte sub presiunea a doud idealuri: armonia

materialul folosit, Armonia universali implicd faptul cd forma e

procesul de dearoltare, A9a cum cristalul, sau frunza,

al fo(elor fizice

asupra materiei animate de o

forma pe masura ce

.irpiu

universald 9i lealitatea fafd de

determinat5 de acfiunea.legilor fiziciiin

sau cochilia iau forme determinate ca efect

energie interioard, opera de artd trebuie gi ea sd-gi dobindeascd

energia

puritatea gi el nu

creatoare a artistului luptd cu materia artei sale.,. ldealurile sale au

a depdgit niciodatd limitele vitalitdlii organice. Formele .ut"

fost simplitatea gi

sint vii,

umand,

sacrifice nimic din complexitatea ei, poate exprima aceleagi idealuri de

Dar simplitatea nu de exemplu, fdri sd

e dec?t.una din multiplele virtuli poribit"ale obiectelor vii: forma

vitalitate gi de armonie,,

Misterul pdmintului,

.

inleleptiunea lui, se. iltrypeaza la

'$;'d;

BrAncugi ?ntr-o zeitate venitd

iaptla t*tasticd,

din indepdrtate vechimi, asemenea

receptacul al sensurilor

intunecatului cftilJ-iarintrtul,

"F regniciei

necunoscute alel,rft

i'iruditd cu b.ilosoigon, Duh al

htratui cal.iuiri--pE intutui in

Pimintului din Prometeullui.

Eschil 9i al lui Shetley.

adincimile poemului eminescian.

' Nu am socolit potriviti revenirea, in aceste

fdcut in analiza iaroarelor sdrutLlui, propus5 in .".t"" *J.tia

oaqini, asup.a consideratiilor,

mult

mai ample, adesea polemice, pe care le-am

u"ria"r,e, l9gg, pp. 127-1g, unde ele

caracteru, vd,,nu,ui o"

cr.,i, lura pa^iriiiri,'ejiirr"

;ti;;;fi"di ; L[e'e'"

[ffii,Tiii*"X:;L}::;*i:ri;,;]tr'.,ffi lr1-ir,Tti

"fr';*"';': 1 g

'),

20

Oscar Walter Cisek credea c6'se pot identifica ,figuri

pdgine gi elemente trace in

:^1^^;^

^x^i^l,

,1,,1

repertoriul artei brAncugiene"; cu pulin mai inainte, Carl

,A?antrgi

le cunogtea, $tia de undb vin

brimilor ii celor mai vechi

'

modelatori de forme".

ionel Jianu observa cd

figurd cu aspect primitiv,

acestei

Lii.o"nirr'in{eleierii "o

.in.r, in."ii.i[

orlriri ce

;igil

sculptura care se nume;te

Sandburg avusese- intuilia cd

gi incotro se duc ele: era in cdutareai secretelor

ghemuitd.in pozilia obignuit1-E-bEffiielor drn UltenE-. uar

iuirdri de dim6nsiuni mo'destele

fes.chi!9_I T1]3:1 :.':^q

inocente, deasupra unei

deslusi enigma care plutegte deasupra trdsdturilor

cuprinde fdra mirarE lumea din 1ui. Ea ,nu'poartd

deJenirii intru fiinfd a omului" - spunea

in ea alt5, enigmd, poate, decit

_a

Constantin Noica. E o cuminJente

pafrtntrtuigi nu ne-o puterh imagina

[r,

fiia".Lgi ar fi sculptat nu

altfel decit crescind, tainic6, din pdmint. ,Este ca 9i

divenirea intru fiinla a unui.lucru g" p" pimTnt - continui

floi." -, ci dbvenirea intru fiinld, intru omenesc, a Pdmintului [trli-

Acesta e, de fapt,

pdminteana-irpiinJ"

miracolul pe care-l celebreazd Cuminfe.nia pdmintului; pi3tlq

sensurile existeh{ei tuturor fdpturilor, ale m'etamorfozei mineralului

in vital. Reiau o observatie a lui Pierre de Boisdeffre:

ale

liniile esenfiale

arta contemporand,. sculptura

regdsegte

"BrAncugi

?ntre

primitivilor Africii gi Oceaniei, azrirlind astfel un pod

+;iiEuri. Ariei antropomorfice

;ffi;;i

pe care ne-au ldsat-o mogtenire grecii, elii opune o

cum' ni-l dezvdluie in acelagi timp gtiintS,modernd 9i o

ilrti;A botiv'iU Cosmosului, ala

iSrali"sii

-

-

-F"i*-Cor"rnuscu

.are,

figurine

fitilp;l

"niroporort"

r;.,il"i,

iatuful

s6

;;i;i;.ii;A

"ca

haturd redat6 nuditalii sale orig'inare".

iio."rtu doar o referiie, decisivX in

Acestei caracterizdri exacte a artei brancullene.ll

cazul de fald, la hieratismul sever al viziunii tradiJionale

explicalie ce lega opera lui Brincugi de caloiani,

"iertilitdlii

pdmintului, invocdrii ploii".

in fintinile

in Cumiinlenia pdmintului, urcd din vechimile misterului zdmislitor al vie{ii' .

propunea o

implichte'intr-un ritud consacrat

ii"tte iigur:ine de lut erau puse intr-unnic. cogciug^;i ingrogatg

tul'bure noriili apele, a?a cum se int?mpld intotdeauna inainte

ieprezentali in' genere ca nigte

de. ploaie*'. Dar

bdrbati cu brale.le,incrucigate pe piept;

tof.fori.iii ii iOlntiiicau cu drincipjul masculin

p. iini Cuminlenia apai-1ine'Pdmintului,

,ga.i1jnuu'cati'e ilamlnt,

ci"de asemenea cdtre

dl cerutuid'e unde ei trebuiau sd aduci plgaia,

.e

un personaj feminin,insd brafele sint incl

incrucigate pe piept, reininiscenld a caloianilor, crede Comarnescu. Ea nu inseamnd numai

cdtre iumintenia lui, cdtre pdmintul ca.depozitar al forfelor naturii,

diVinitatea care hu vrea s5. elib6reze fecunditatea, cind cerul igi ihchide

zdgazurile ploilor. Spiritul

;;;;1", adrul gi

"pd.

brAncugian stabilepte un raport.intre elementele naturii: pdminlu.l.,

Uitrt folcloric al innoirii afld Tn opera lu.i BrAncugi transformdri 9i corela{ii

semnificafiile arh.aice ale tradi{iilor romdne9ti,,fdrd' a ignora

complexe; artiitul'transfigureazd

mitu'rile altor culturi

(pJvremea cind sculpta Cuminfenia, el crea 9i un Narcis, asupra

iensului cdruia va trebui sf, revenim). E posibil, sugereazi Comarnescu, ca bagajul cultural al lui BrAncugi sI fi cuprins gi versurile lui'Ovidiu care ii evocd pe Narcis 9i pe Jupiter Pluvius.

Cumnlenia pdmintilui civilizafia rorhneaicd sau

a provocat lungi disculii gi comparaliile cu,opere produse de

de alte civilizalii au fost numeroase

.9i

diverse. Dar, fapt

semnifibativ, argumentele invocate nu vizau numai asemdndrile morfologice, ele se raportau

la sursele Si li

comparafii

geojraticb

'e,

afinitdtile spirituale

ale operei brAncugiene. Teritoriul unor asemenea

fera ind6ida, mai

larg gi definirea lui implicd o cunoagtere a unei zone

sau a alteia, a momentelor evolufiei ideilor filosofice 9i artistice.

latd ci detaliul biografic nu poate'fi respins, explicaJiile - cu toate cd depdgesc

sensurile imprejurdrilor vielii- lumineazd semnificalia raportului dintre

opera creatd d6 el. Narcis e un exemplu.

9{st9n}a

artistului 9i

Lucrarea ar fi trebuit integratd

intr-un monument

'concepuse

consacrat lui Spiru Haret. BrAncugi

o fint?nd, potrivit obiceiului tradilional al

romdnilor care depau frnt?ni Tn ma(inea

beau apa, binecuvfntindu-i pe cei dugi.

Finffna'lui Haret nu a fost i'ealizatd

drumului in amintirea morfilor lor; cdldtorii insetali Proiectul lui BrAncugi a fost respins^de.guvgrn.9i

niciodati; artistul o va phstra in atelier pind la sfirgitul

vietii.

'

' numind-o Fintina lui Narcis.

Astfel, dintr-un proiect de monument care relua o veche. traditie fdrdneascd,

a

mitic.grecesc;

rezultat o operi considerhtd de mu[i istorici de artd ca o ?ntoarcere la fondul

numai cunoa$terea circumstanlelor'viefii lui BrAncugi, a relaliilor cu comanditarii lucrdrii, a

dezamdgirii

Artistului confruniat cu neinlelegered ministrului care trebuia sd-i acorde

fondurile"trebuitoare poate revela istoricului de arta explicalia felului in care mitul lui Narcis

ascunde aici, de fapt, o tradilie specificd fdranului romAn, cultul mortilor ce se rnai practicd 9i

azi in satele romAnegti.

./"^

.//

I

Cuminlenia pdmintului'qi Sdrutul, hieraticd figurare a fiinlei omene;ti, vegheazd

imoreund la tainicul hotar