CUPRINS:

INTRODUCERE. 2
I. Rolul leasingului n finanarea agentilor economici..................................................3
1.1.Coninutul operaiunilor de leasing..............................................................................3
1.2. Fazele contractului de leasing.......................................................................................4

II Franciza oportunitate de lansare in afaceri...10

2.1. Aparitia si dezvoltare francizei...................................................................................10
2.2. Formele francizei.........................................................................................................13

Bibliografie..........................................................................................................................17

INTRODUCERE:
Leasingul e o formula de finanare n care nchirierea bunurilor e nsoit de operaiunea de
cumprare a acestora, la o anumit dat i la un pre prevzut prin contract.Leasingul reprezint
achiziionarea de la furnizori, de catre o societate specializat (locator, societate de leasing) a
unor bunuri i nchirierea lor unor beneficiari (locatari) care nu dispun de resursele bnesti
necesare[3] Leasingul se permite in toate sferele activitatii de intreprinzator si poate fi efectuat
independent sau impreuna cu alte activitati neinterzise de lege. Leasingul poate fi intern cind toti
subiectii raporturilor de leasing sint rezidenti ai Republicii Moldova sau international cind unul
sau citiva subiecti ai acestor raporturi nu sint rezidentii ei in conformitate cu legislatia. Avantajul
leasingului se manifest prin posibilitatea persoanelor fizice i juridice de a primi n posesie i
folosin autovehicule, terenuri, case, echipamente i alte bunuri, iar plata s o fac treptat. De
exemplu, o ntreprindere de transport i poate rennoi parcul de autobuze primind n leasing
uniti de transport pe care le va antrena la efectuarea rutelor i va achita ratele de leasing n
decursul a cinci ani.[1]
Franciza este operaiunea care mbrac forma unui contract prin care o persoan
numit francizor i acord unei alte persoane, numit beneficiar sau francizat, dreptul de
exploatare a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrial sau intelectual, n scopul de
producie sau de comercializare a anumitor tipuri de produse i/sau de servicii. Obinerea unei
francize implic plata unei taxe de intrare n sistem precum i a unor redevene anuale, de regul
sub forma unui procent din cifra de afaceri.[4] Francizele straine in Republica Moldova sunt
unele din cele mai cunoscute intreprinderi de la noi insa multi nu cunosc faptul ca ele
functioneaza in franciza.Cele mai cunoscute francize de la noi sunt: McDonalds,Romstal,Coca
Cola,Fornett.Republica Moldova este una din tarile care a legiferat franchisingul printr-un act de
normative distinct. Legea cu privire la franchising cuprinde in sine prevederi, ce tin de
activitatile antreprenoriatului, care permite reglarea optimala a raporturilor dintre partile angajate
intr-o afacere de franciza. Astfel spus francizorul strain care vine in R. Moldova se bucura de
protectie din partea statului.

I.Rolul leasingului in finarea agentilor economici.

1.1.Coninutul operaiunilor de leasing
Leasingul e o formula de finanare n care nchirierea bunurilor e nsoit de operaiunea de
cumprare a acestora, la o anumit dat i la un pre prevzut prin contract.Leasingul reprezint
achiziionarea de la furnizori, de catre o societate specializat (locator, societate de leasing) a
unor bunuri i nchirierea lor unor beneficiari (locatari) care nu dispun de resursele bnesti
necesare.
Contractul de leasing prevede:
a) prile contractante;
b)destinaia i denumirea echipamentului, caracteristica lui, termenul furnizrii
(transmiterii) i locul de aflare la locatar;
c) partea creia i se acord dreptul de a alege echipamentul i vnztorul(furnizorul) lui;
d)drepturile i obligaiile prilor privind transportarea, recepia, pstrarea,montarea i
exploatarea echipamentului;
e)partea care va suporta riscul distrugerii, pierderii sau deteriorrii accidentale a
echipamentului;
f)durata contractului care corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului sau este
aproximativ acestui termen;
g) cuantumul chiriei pentru ntreaga perioad a leasingului, care include costul integral (sau
aproximativ) al echipamentului la preurile valabile la data ncheierii tranzaciei, ordinea, modul,
forma i termenul plii ei,sanciunile pentru neefectuarea sau efectuarea tardiv a acestei plii;
h) rspunderea prilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvat acontractului,
modul de soluionare a litigiilor;
i) condiiile de modificare sau de reziliere a contractului;
j) alte clauze convenite de pri, ce nu contravin legislaiei.

Contractul de leasing intr n vigoare la data semnrii lui sau la o alt dat stabilit n
contract.Procedeu de finanare pentru ntreprindere, leasingul reprezint, pentru societatea de
leasing, o operaiune de creditare, asemntoare unui mprumut. De aceea, este ndreptit
aprecierea leasingului drept operaiune de creditare garantat de un drept de proprietate, pentru
ca societatea de leasing angajeaz numai fonduri n operaiune i nu i asum nici un risc
economic, n afara insolvabilitii ntreprinderii cliente. Ca i n cazul mprumutului, este vorba
de un debitor, care se oblig s ramburseze integral capitalurile investite, mai puin valoarea
rezidual a bunului, deseori foarte mic sau chiar nul. Perioada irevocabil a contractului, ca i
ratele datorate de locatar snt astfel stabilite, nct suma pltit de ntreprinderea utilizatoare s
acopere totalitatea fondurilor cheltuite de societatea de leasing, facnd abstracie de valoarea
rezidual. Actualmente, leasingul ofer o oportunitate excepional de renovare a utilajelor i
mijloacelor de transport, de avantajele acestei modaliti de finanare folosindu-se majoritatea
firmelor din statele cu o industrie dezvoltat. n condiii de leasing, snt finanate pn la 30 %
din volumul total de investiii n SUA, Japonia,Marea Britanie, Irlanda. n ultimii ani, finanarea
investiiilor prin leasing a devenit o practic frecvent n rile n curs de dezvoltare. Leasingul
este utilizat, n special, n tranzaciile care vizeaz procurarea mijloacelor de transport, a tehnicii
agricole i a diferitelor utilaje.S-ar prea c uzura fizic i moral a fondurilor fixe a
ntreprinderilor din ar(motenite din perioada sovietic ), pe de o parte, i lipsa mijloacelor
financiare proprii pentru modernizarea lor, pe de alt parte, snt doi factori care ar fi trebuit s
favorizeze tranzaciile leasing i n republica noastr, ns, piaa serviciilor de leasing n
Moldova nu este format[1].
1.2 Fazele contractului de leasing.
Tranzacia de leasing presupune mai multe faze: precontractarea, contractarea, cumprarea,
nchirierea si lichidarea.
1. Precontractarea.
Operaiunea este initiata de beneficiar, care dorete nchirierea unui echipament si care se
adreseaz unei societai de leasing cu o cerere de ofert, nsoita de un dosar de finanare, care
trebuie sa conina: o scurt prezentare a activitaii si evoluiei firmei, copii dup actele de
constituire a firmei, bilanul contabil pe ultimii 2-3 ani, balana de verificare a ultimei luni

calendaristice, situatia patrimoniului, studiul de fezabilitate al proiectului de finanare, situaia

creditelor si angajamentelor de plat si fluxul de numerar previzionat pe durata locaiei.
2 . Contractarea
Societatea de leasing, dupa studierea si acceptarea cererii procedeaz la stabilirea
contractului cu producatorul bunului solicitat, n vederea achiziionarii lui. n acest proces este
implicat direct si viitorul beneficiar, societatea de leasing incredinndu-i mandatul de negociere
cu furnizorul bunului, n urma negocierilor cu furnizorul acesta va emite o ofert ferm, iar
societatea de leasing va lansa catre furnizor o comand ferm, care va fi baza contractului dintre
cele doua pari.
3. Cumprare
Urmeaz ncheierea contractului de leasing si cumprarea bunului de ctre societatea
finanatoare n vederea punerii lui la dispoziia beneficiarului. Pentru a preveni pierderile cauzate
de degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum si pentru penalitaile datorate din
incapacitatea de plat a beneficiarului, se face o asigurare a bunului sau o asigurare general a
tranzaciei cu o societate specializat. nchiderea si lichidarea. La sfrsitul perioadei de
valabilitate a contractului beneficiarul are 3 opiuni: sa prelungeasc contractul, sa napoieze
bunul societaii de leasing sau sa achiziioneze bunul la valoarea rezidual. Sistemul opiunilor,
care a captat o larg utilizare n domeniul pieei financiar-bancare a nceput sa fie tot mai
utilizat si n cazul operaiunilor de leasing[2].
Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, leasingul presupune n principiu dou
contracte:
1. contractul de vnzare-cumprare ncheiat ntre producator si firma de leasing care
crediteaz operaiunea n calitate de cumprator;
2. contractul de locaiune ncheiat ntre societatea de leasing si un ter.
Derularea operaiunii de leasing
1. Cererea de ofert adresat de beneficiar furnizorului.
2. Furnizorul furnizeaz beneficiarului oferta proform.
5

3. Beneficiarul se adreseaz societaii cu o cerere de nchiriere mpreun cu dosarul de

finanare.
4. Societatea de leasing studiaz dosarul si transmite acceptul de principiu.
5. Alegerea echipamentului ce va fi cumprat.
6. Furnizorul trimite beneficiarului oferta ferm.
7. Societatea de leasing face comanda pentru echipamentul ales de beneficiar sau ncheie
un contract cu furnizorul.
8. Achiziionarea echipamentului.
9. Furnizorul remite factura, garania si contractul de service societaii de leasing.
10. Furnizorul livreaz, instaleaz si ntreine echipamentul.
11. Beneficiarul confirm recepia echipamentului.
12. Societatea de leasing asigur echipamentul cumprat.
13. Societatea de asigurare emite polia de asigurare societaii de leasing.
14. Beneficiarul confirm recepia echipamentului societaii de leasing.
15. Plata ratelor ctre societatea de leasing.
16. La ncheierea contractului beneficiarul vinde sau returneaz echipamentul sau
prelungete contractul de nchiriere.

Prile implicate n operaiunea de leasing - drepturile si obligatiile lor.

De regul, n operaiunea de leasing participanii n tranzacii sunt urmtorii: furnizorul,
finanatorul (locatorul), beneficiarul (locatarul) si societatea de asigurri. Furnizorul poate fi
productorul bunului sau o societate comercial care l-a achiziionat de la productor.

Finantatorul (locatorul) poate fi o companie financiar, o banc de investiii sau

comercial, societate de asigurri, o societate de leasing sau chiar furnizorul. n Romnia sunt
autorizate s desfasoare astfel de operaiuni societile de leasing care sunt societai
comerciale.Sunt situaii n care finanatorul atrage si alte companii la finanarea operaiunii, dac
valoarea bunului este ridicat (de exemplu n cazul avioanelor sau a instalaiilor complexe). Daca
finanatorul este o banc, aceasta nu are controlul asupra ntreinerii si exploatarii bunului, ea
ncasnd doar contravaloarea ratelor restante din mprumutul acordat (daca la srsitul locatiei
bunul reintra n posesia furnizorului). Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un depozit
colateral sau garanie.
Obligaiile finanatorului sunt cele de mai jos:
- s respecte dreptul utilizatorului (locatarului) de a alege furnizorul i sa-i asigure
posibilitatea de a negocia cu furnizorul contractul de vnzare-cumprare a bunului respectiv;
- s ncheie contractul de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de beneficiar n
condiiile impuse de acesta din urm;
- s transfere utilizatorului dreptul de folosina asupra bunului ce face obiectul contractului
de leasing;
- s respecte la expirarea contractului tripla opiune a beneficiarului: sa prelungeasc
contractul, s restituie bunul sau s-l achiziioneze la preul rezidual;
- s asigure bunul oferit n sistem leasing la o societate de asigurare;
- s livreze utilajele n stare bun de funcionare;
- s instruiasc personalul destinat exploatrii utilajului;
- s asigure piesele de schimb necesare reparaiilor.
Societatea de finanare are dreptul de a verifica periodic starea bunurilor, modul de
exploatare i s rezilieze contractul dac utilizatorul nu i-a ndeplinit obligaiile ce-i revin.
Beneficiarul (locatarul) este de regul unic. Numai n anumite situaii, stipulate n
contractul de leasing, este posibil exploatarea bunului n asociere cu un alt beneficiar, respectiv

sub nchirierea acestuia.Beneficiarul are i el drepturi si obligaii rezultate din contractul de

leasing ci finanatorul. Obligaiile lui sunt:
- s ia bunul n primire la termenul stipulat n contract;
- s nu ncheie un contract de sublocaie avnd ca obiect bunul achiziionat n sistem leasing far
acordul finanatorului;
- s plateasc redevenele societaii de leasing la termenele prevzute n contract;
- s plateasc cheltuielile de ntreinere si primele de asigurare;
- s restituie bunul n conformitate cu prevederile contractului de leasing;
- s exploateze bunul conform cu instruciunile de folosire, sa asigure instruirea personalului ce
va utiliza bunul;
- s nu aduc modificari bunului far acordul societaii de leasing sau proprietarului
- s nu greveze bunul de servicii dect cu acordul finanatorului.
Utilizatorul are urmtoarele drepturi:
- poate intenta aciune direct mpotriva furnizorului pentru reclamaii privind livrarea,
calitatea bunului sau a asistentei tehnice asigurate;
- are autonomie la gestiunea tehnica asupra bunului;
- poate beneficia de asisten din partea finanatorului;
- poate nlocui utilajele uzate moral sau avariate, cu condiia respectrii instruciunilor de
exploatare sau/i a plaii unei chirii majorate.

II Franciza oportunitate de lansare in afaceri

2.1. Aparitia si dezvoltarea francizei
Franciza este operaiunea care mbrac forma unui contract prin care o persoan
numit francizor i acord unei alte persoane, numit beneficiar sau francizat, dreptul de
exploatare a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrial sau intelectual, n scopul de
producie sau de comercializare a anumitor tipuri de produse i/sau de servicii. Obinerea unei
francize implic plata unei taxe de intrare n sistem precum i a unor redevene anuale, de regul
sub forma unui procent din cifra de aface Dupa unii autori, francizele sunt o creatie europeana.
Denumirea operatiunii francizei, considera acestia, provine de la cuvantul de origine
franceza franc, care insemna autorizatie, licenta. De asemenea, ei sustin ca prima atestare
documentara a unui contract de franciza este un inscris ce se afla in arhiva Federatiei Franceze de
Franciza si care dateaza din Evul Mediu. Prin acest act, nobilii acordau unor persoane privilegii
in anumite teritorii, in schimbul unei plati.
Alti autori considera ca America este pamantul pe care s-au nascut si s-au dezvoltat francizele.
Dupa ce francizele au devenit afaceri de succes in America, a fost preluata de francezi.
Francizele au aparut ca modalitati de vanzare la presiunea cresterii productiei. Distributia in
sistem de francize s-a dezvoltat treptat, datorita imposibilitatii producatorilor de a cumpara
proprietati imobiliare de pe alte piete, de a descoperi forta de munca potrivita si, mai ales, de a-si
administra afacerile de la distanta.
Aparitia francizei a fost determinata si de nevoia de a ocoli prevederile legislative americane
antitrust. Legile antitrust interziceau vanzarea produselor direct de catre producatori catre
utilizatori.
In anul 1858, Isaac Singer a infiintat, Singer Sewing Machines Company, o retea de distributie de
masini de cusut prin agenti de vanzare independenti pe un anumit teritoriu. Singer le oferea
agentilor asistenta tehnica si know-how. Vanzatorii aveau obligatia de a instrui cumparatorii cum
sa foloseasca masinile. Cu toate ca afacerea a functionat numai timp de 10 ani, Singer a pus
astfel bazele aranjamentelor de tip franciza. Isaac Singer este cunoscut ca fiind primul francizor
9

in domeniul distributiei. Ideea lui Isaac Singer a fost preluata si de alti mari producatori precum:
Ford, Coca-Cola sau General Motors.
Directorul General Motors, Peter Sloan, a creat in 1929 o retea de vanzari, recunoscuta a fi
prima retea moderna de distributie in sistem de francize.
In acelasi an, in Cehoslovacia, compania BATA a creat o retea de vanzari considerata prima
franciza industriala. Si in Franta, Lanaria din Roubaix a dezvoltat reteaua de distributie a
produselor din lana numitaPingouin.
Francizele au inregistrat un salt spectaculos dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Distributia a cunoscut o evolutie graduala de la distributia productiei catre distributia de servicii.
Clasa medie americana, devenita mai mobila, incepea sa fie interesata de restaurante tip drive-in.
Erau preferate francizele fast-food si tot ce era facut repede, in viteza si daca se poate, din
masina, inclusiv vizionarile proiectiilor cinematografice.
Reteaua de sosele a adus cu ea servicii specifice: benzinarii si servicii complementare. S-au
dezvoltat serviciile auto, inchirierile auto, comunicatiile, restaurantele, hotelurile, magazinele,
toate standardizate in lanturi de distributie. Experienta anilor `40, cand Standard Oil si Texaco au
explodat efectiv de-a lungul rutelor americane, a fost preluata de lanturile de hoteluri Travelodge
si Sleepy Bear.
Aceste francize de inceputuri erau contracte simple, care stabileau pretul si termenelede plata si
acordau putina atentie relatiei de afaceri dintre parti. Accentul se punea pe revanzarea bunurilor
produse de francizor. Important de subliniat este faptul ca, la acea vreme, francizatii nu
promovau o imagine comuna, ci isi dirijau singuri si foarte diferentiat afacerile.
In anii, 50, sistemul francizei a fost revolutionat de americanul Ray Kroc, considerat parintele
afacerii in sistem de francize ( business format franchising). Ray Kroc a descoperit in San
Bernardino, California, un magazin care vindea rapid hamburgheri la 15 centi bucata, cartofi
prajiti si shake. Numele magazinului era Mc Donaldas.

10

Kroc a sesizat succesul extraordinar al acestei afaceri simple si a decis sa multiplice formatul ei
si sa il raspandeasca in intreaga tara. Fiecare nou magazin a repetat afacerea in detaliu, de la
procedurile de vanzare pana la decorul locatiei.
In timp, Mc Donald`s a devenit mai mult decat un simplu lant de restaurante, schimband
perceptia oamenilor fata de valoarea conceptului de franciza si fata de ideea de marca. Modelul
Mc Donald`s a fost preluat repede si de alti francizori. Prin anii, 60, majoritatea statiilor de
benzina adoptau o imagine unica, repetata intocmai in toate unitatile lantului de distributie.
Regula controlului strict al calitatii serviciilor si al uniformitatii lor a castigat teren. Odata cu ea
s-au dezvoltat si marile lanturi de desfacere: Kentucky Fried Chiken (KFC), Taco Bell, Holiday
Inn, Shake`s Pizza.
La sfarsitul anilor, 60, in SUA, cifra de afaceri a activitatilor desfasurate pe baza de francize era
de aproximativ 90 de miliarde de dolari. Aceasta cifra a crescut de sase ori in urmatorii treizeci
de ani. In anul 1991, sistemul american de vanzari in sistem de francize echivala, ca valoare, cu
a saptea putere economica a lumii (Financial Times din 4 mai 1991).
In Europa anilor, 90 existau aproximativ 85.000 de francizati si 1.600 de retele de francize.
Pe piataeuropeana, Franta realiza 10% din comert in sistem de francize.
Dezvoltarea sistemului de distributie in francize a dus la aparitia primelor reglementari privind
contractele de franciza. Obtinerea uniformitatii si a garantarii calitatii serviciilor a dus la forme
prea stricte de control din partea francizorului, considerate abuzuri de catre instantele comerciale.
In acest context, in anul 1979, in SUA a fost adoptata legea federala ,,Full Disclosure Act.
Legea a restrans francizorului libertatea de a impune francizatului anumite conditii
prin contractul de franciza. Mai mult, francizorul a fost obligat sa furnizeze beneficiarului
informatii precontractuale despre metodele folosite, know-how-ul sau, date economice si juridice
despre afacerea sa.
In Europa, in 1986, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a reglementat franciza ca figura
juridica distincta. Doi ani mai tarziu, Comisia Comunitatilor Europene a adoptat Decizia nr.
4087/1988 cu privire la concurenta si acordurile de franciza. In aceasta Decizie, franciza este
11

definita ca un ansamblu de drepturi de proprietate industriala sau intelectuala privind marci,

nume comerciale, firme, desene si modele, drepturi de autor, savoir faire (know-how) sau
brevete, destinate a fi exploatate pentru revanzarea de produse si prestarea de servicii de catre
utilizatorii finali. Pe de alta parte, francizorii si francizatii s-au organizat in asociatii si au adoptat
propriile norme de conduita.
In 1971 a luat fiinta Federatia Franceza de Franciza care, in 1972, a adoptat un Cod
deontologic, revizuit ulterior. Tot in 1972 s-a infiintat Federatia Europeana de Franciza, care a
adoptat Codul deontologic European al Francizei, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1991.
In SUA, in anul 1992, a luat fiinta American Association of Franchisees and Dealers. Asociatia a
adoptatThe Franchise Bill of Rights si Fair Franchising Standards, documente ce contin reguli
de conduita inafaceri in sistem de francize.
De asemenea, s-a infiintat Asociatia Internationala de Franciza, care a adoptat un Cod Etic
riguros, avand la baza reguli de conduita, bine stabilite si foarte exigente. Pe baza informatiilor
oferite de asociatiile nationale de franciza, in anul 1995, Arthur Andersen, in colaborare cu
Consiliul Mondial al Francizei, a intocmit si publicat un studiu cu privire la raspandirea francizei
in lume.
In prezent, francizele patrund pe toate continentele, in toate tarile, in cele mai diverse domenii de
activitate si raspunde tendintei de globalizare a economiei mondiale si de unificare a pietei
internationale.

II.2.

Formele francizei

In functie de diferite criterii de clasificare, putem deosebi urmatoarele categorii de francize:

1. Dupa criteriul domeniul de activitate in care este utilizata, distingem:
- franciza de distributie;
- franciza de servicii;
- franciza de productie.
2. Dupa criteriul modalitatii de exploatare a unei francize , deosebim:
- franciza monocelulara sau directa;
- franciza pluricelulara, care poate fi: - monocelulara multipla;
- de dezvoltare zonala;
12

- de master.
3. Dupa criteriul obiectului francizei, distingem:
- franciza de produs si marca;
- franciza afacerii (" business format franchising ") sau franciza pura.
4. Alte tipuri de francize:
- polifranciza;
- franciza incrucisata;
- franciza stand (franciza de colt");
- franciza internationala;
- plurifranciza.

n funcie de obiectul oferit n franchising, deosebim:

Franchisingul numelui: francizorul ofer francizatului dreptul de a se folosi de marca sa

de comer.
Franchisingul mrcii de comer se aplic mai des n lanurile hoteliere (Romada Inn;
Howard Johnson), reeaua de restaurante (McDonald`s, Burger King, Pizza Hut), firme de
nchiriere a automobilelor (AvisHertz) etc.
Acest tip de franchising presupune existena unei mrci cunoscute, care i va garanta
francizatuluisuccesul pe piaa de desfacere. n cazul dat francizatul are dreptul de a folosi
numele francizorului, prelucrnd sau modificnd produsul, cu condiia c va respecta
strict procedurile de lucru i demarketing ale acestuia.

Franchisingul comercial sau franchisingul distribuiei produselor: francizorul ofer

francizatului dreptul de a comercializa produsele sale pe un teritoriu limitat.
Acest sistem este larg rspndit n industria automobilelor, fiind utilizat de aa companii
ca Chrysler, Ford, General Motors; n industria produselor petroliere Exxon, Shell,
Texaco, a buturilor rcoritoare Pepsi-Cola i Coca-Cola.

Franchisingul corporativ sau franchisingul afacerii: francizorul ofer francizatului un

pachet complet al afacerii care este deja cunoscut pe pia. Prima franchiz corporativ a
13

fost lansat de compania McDonalds. Compania ofer att know-how-ul necesar, ce

cuprinde totalitatea cunotinelor nepatentate, care se bazeaz pe experiena i probele
efectuate de francizor instruirea complet a personalului, amenajarea restaurantului,
ajutorul n angajarea personalului, oferirea consultanei permanente, ct i standardele de
calitate.
Datorit aplicrii franchisingului corporativ, McDonalds este unul dintre liderii globali n
sectorul fast-food-urilor cu mai mult de 31000 de restaurante locale, care deservesc n
fiecare zi peste 58 milioane de oameni din 118 ri.

Dup nivelul de intermediere exist franchisingul direct i master franchising.

Franchisingul direct presupune ncheierea unui contract direct cu fiecare franciz local,
asigurndu-se astfel o legtur strns ntre francizor i francizat. n cazul n care franciza
este situat, din punct de vedere geografic, departe de francizor, aplicarea sistemului
creeaz unele inconveniene legate de lipsa susinerii la nivel local, necunoaterea
particularitilor naionale, a gusturilor i preferinelor consumatorilor i, ca urmare,
poate condiiona adoptarea unor decizii greite. Astfel, pentru a-i dezvolta reeaua de
francize peste hotare, francizorii apeleaz la master franchising.

Master franchising const n oferirea de ctre francizor unei francize locale a dreptului
de subfrancizor n regiunea dat. Sistemul dat este avantajos att pentru franchiser, ct i
pentru subfrancizorul local, deoarece primul, minimizndu-i riscurile, are posibilitatea
s-i extind afacerea i s obin venituri din realizarea francizei, iar subfrancizorul local
beneficiaz de drepturi exclusive pentru dezvoltarea afacerii pe un teritoriu i obine venit
din taxele achitate de francizele locale.[3]

14

BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la leasing Nr. 59 din 28.04.2005 Publicat : 08.07.2005 n Monitorul
Oficial Nr. 92-93 art Nr : 429
2. Legea cu privire la franciza Nr.1335 din 01.10.1997 Publicat :11.12.1997 n Monitorul
Oficial Nr.082 art Nr:669
3. Dumbravanu Lilia // Modalitati de finantare pe termen lung a entitatilor economice,
Chisinau,2012
4. Larisa Bugaian,Valentina Catanoi,Ala Cotelnic,Igor Enicov, Antreprenoriat Initierea
afaceri Chisinau 2010
5.

Nicoleta Misu, Finantele Intreprinderii Bucuresti 2009-2010

6. Botnari Nadejda Finantele Intreprinderi Chisinau 2006

15