Experimentul inchisorii Stanford

In experimentul Stanford Zimbardo a reusit sa scoata in evidenta impactul rolurilor sociale.

Acesta a aratat cum indivizii pot fi determinati sa se comporte si sa actioneze imoral si agresiv
atunci cand se afla intr-o sitatie extrema sau cand se exercita o autoritate asupra lor. Pentru
experiment au fost recrutati 9 barbati in rol de gardieni si alti 9 barbati cu rol de prizonieri.
Comunicarea non-verbala
Gardienii trebuiau sa poarte palarii, uniforma, bate din lemn si ochelarii nergii pentru a se evita
contactul vizual, iar prizonierilor li s-au dat cate un numar de indetificare, astfel pierzand
indivitualitatea ( erau strigati doar dupa acel numar ), iar pe cap li s-au pus casti din plastic,
avand rolul de a elimina trasaturile de personalitate.
Mediul inconjurator

reprezinta decorul care contine atat elemente fizice, cat si elemente sociale;

Structura sociala

reprezinta modalitatea prin care un eveniment particular pe care il urmarim este

organizat;

Contextul social si componentele acestuia

Fizica mediului inconjurator- reprezinta totalitatea factorilor si obiectelor de natura

fizica care ne inconjoarea; toatea acestea ne pot influenta comportamentul fata de
cineva si, de asemenea, pot influenta si comunicarea si putem fi consitienti sau nu de
existenta lor ( camerele mici din inchisoarea Stanford, gratiile, camera intunecata, toate

acestea au avut un rol seminificativ in comportamentul detinutilor).

Mediul social- se poate vorbi despre locuri reci sau calde din cauza modurilor in
care sunt construite; mai mult, se poate face diferenta intre diferite tipuri de medii
sociale sau climate sociale, iar din aceasta cauza putem asemana un mediu incojurator
cu persoanele care fac parte din el, sau invers ( ca si in cazul inchisorii, desi nu era una

reala, aceasta a fost perceputa ca un loc rece, iar presupusii detinuti au inceput sa aiba

in cele din ruma un comportament violent ).

Normele sociale- normele sociale au rolul de a face ca un individ sa fie acceptat de un
grup sau sa fie respins ( atunci cand unul dintre detinuti a inceput o greva a foamei, a
fost pedepsit si trimis in camera intunecata; ceilalti detinuti au inceput sa fie impotriva
lui pentru ca si ei er fi putut fi pedepsiti; detinutul problema nu respectase normele
grupului); normele unui grup pot infleunta comportamentul unui individ si in cadrul,

dar si in afara grupului.

Rolurile sociale- in acest caz, Hrtley Peter da ca exemplu chiar experimentul lui
Zimbardo. Rolurile pe care le adoptam in anumite situatii pot fi foarte puternice fara ca
noi sa ne dam seama. La sfarsitul experimentului, desi fiecare stia ca trebuie sa joace
doar un rol, detinutii au suferit caderi emotionale, iar gardienii au fost uimiti de
comportamentul pe care l-au adoptat impotriva prizonierilor.

Perceptia sociala
Perceptia coerenta si teoria atriburii par a caracteriza experimentul din inchisoarea
Stanford.

In primul rand perceptia coerenta presupune judecarea unui individ dupa ascultarea
unei opinii ( opinie pe care tindem sa o adoptam ulterior) sau dupa hainele, accesoriile
si obiectele pe care le poarta ( ochelarii de soare purtati de gardieni nu ajutau doar la
evitarea contactului vizual, ci si le formau detinutilor o parere despre cei care
reprezentau autoritatea; la fel putem spune si despre uniforma, batele sau catusele

gardienilor ).
In al doilea rand, teoria atriburii explica cum o persoana judeca sau percepe pe o alta
dupa comportamentul pe care il are fata de o a treia persoana. Spre exemplu, pedepsirea
unui detinut de catre gardieni le formau celorlalti detinuti o parere; unii poate
considerau ca pedeapsa este una meritata, altii poate considerau ca experimentul ar
trebui sa se opreasca. Acest lucru a dus in cele din urma la confuzie p[rintre detinuti.

Perceptia pe care o avem despre ceilalti poate afecta comunicarea. La fel si stereotipurile,
regulile sau prejudecatile.

Comunicarea intre detinutii si gardienii inchisorii Stanford- factori care influenteaza

comunicarea
Vorbitorul
caracteristicile si pozitia pe care o ocoupa vorbitorul pot afecta abilitatea de a asculta, de

a recepta mesajul;
afectivitatea poate reprezenta o bariera in calea ascultarii eficiente;
Ascultatorul
motivatia poate influenta cat de prezenta este o persoana in timpul unei discutii;
conditia psihica poate influenta de asemenea primirea unui mesaj;
Mediul inconjurator
zgomotele de orice natura care apar in timpul unei conversatii o pot face difica sau
aproape imposibil de purtat;