Un puffer este, in esenta, un rezervor pt inmagazinarea energiei, prin intermediul apei. I se mai spune acumulator de caldura. Este ideal in cazul cazanelor pe lemne, pt ca acestea nu isi pot modula puterea atit de usor si de eficient ca si centralele pe gaz. Exista mai multe tipuri de puffere: fara serpentina sau cu 1 serpentina (poate fi legat la o singura sursa pt incalzirea apei: centrala termica SAU panouri solare), cu 2 serpentine (poate fi conectat simultan la 2 surse de incalzire: centrala termica SI panouri solare, de ex), tank in tank (se foloseste si la prepararea ACM, caci rezervorul din interior se comporta ca un boiler). Trebuie facuta distinctia intre puffer si boiler, desi ambele sint incalzite de centrala termica. Apa din puffer va circula prin instalatia de incalzire (radiatoare/pardoseala, in circuit inchis, cu automatizarea aferenta), iar apa din boiler este apa sanitara, asa-numita Apa Calda Menajera (ACM). Avantajele folosirii unui puffer corect dimensionat sint: * cazanul functioneaza uniform => uzura lui va fi mai mica in timp => durata de viata a cazanului creste. * procesul de ardere este mai eficient => emisiile de gudron si noxe sunt mai reduse. * cazanul functioneaza in cea mai mare parte a timpului la temperatura nominala pe tur => randamentul lui este maxim => economie de combustibil. * intervale mai mari de timp intre 2 alimentari succesive ale cazanului => usurinta si confort in exploatare. Desi se folosesc in principal in cazul centralelor termice pe combustibil solid, ele se mai pot utiliza si la centralele termice pe gaz, cu aceleasi beneficii: centrala functioneaza la puterea nominala, cu randament maxim si consum minim de gaz, evitindu-se porniri/opriri dese. De asemenea, se pot folosi la centralele electrice astfel: noaptea, cind pretul energiei electrice este cel mai mic, pufferul acumuleaza energie termica, pe care ziua o va putea folosi la incalzirea locuintei si chiar a ACM. Insa datorita faptului ca centralele pe gaz isi pot modula eficient arderea, adica pot furniza intre 20% si 100% din puterea lor nominala (fara a le dauna acest lucru), in functie de nevoi/setari, beneficiile folosirii unui puffer impreuna cu ele se reduc simtitor. Altfel spus, balanta cost-beneficii este mai echilibrata decit in cazul puffer-cazan pe lemne. Atentie la dimensiunile lor! Ar fi bine sa stabiliti din timp ce volum ar trebui sa aiba pufferul optim pt instalatia voastra, si eventual sa-l achizitionati din timp. Astfel incit, la momentul montarii lui, sa nu va treziti ca nu va incape pe usa, sau pe scarile catre subsol, sau ca in camera tehnica nu mai aveti suficient loc pt el. Daca puteti sa plasati pufferul deasupra centralei termice este posibil sa nu mai aveti nevoie de pompa de circulatie intre cazan si puffer. Schimbul de agent termic intre ele se va face prin termosifonare. Insa tevile dintre ele trebuie sa fie suficient de groase. Astel se poate rezolva o problema majora a centralelor pe lemne, si anume penele de curent sau avaria pompei de circulatie. Pufferul va prelua caldura din cazan chiar daca apa nu circula prin calorifere. Legat de dimensionarea volumului lor, se recomanda intre 20 de litri (mult prea putin, cred eu; nu te poti astepta la o autonomie cit de cit decenta cu un volum asa de mic) si 100 de litri (arhisuficient, autonomie foarte mare, insa pretul este pe masura) pt fiecare kW al centralei termice. In general, cu cit sint mai mari, cu atit mai bine. Insa la calcului volumului optim al unui puffer ar trebui sa se tina cont si de celelalte componente ale instalatiei termice: puterea centralei termice, necesarul termic al locuintei pe care o va deservi, modul de preparare a ACM. Este importanta diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei. Daca aceasta diferenta este mica (cazan prea mic sau casa prost izolata termic si cu consum mare de caldura), atunci cea mai mare parte din caldura generata de cazan este folosita pt
incalzirea radiatoarelor/casei, si ramine prea putina pt a ridica temperatura
apei din puffer la 80-90 de grade C, astfel incit sa o putem folosi dupa ce lemnele din cazan au ars. Exemple: 1. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA (tinind cont de temperatura de calcul a zonei climatice in care se afla imobilul), iar pufferul este si el MIC, atunci n-o sa-l puteti incalzi suficient cu o alimentare decit daca afara este mai cald decit temperatura de calcul a zonei climatice, de ex intr-o dupa-amiaza calduta de noiembrie/februarie. Dar chiar si incalzit bine, autonomia lui este mica pt ca volumul de apa este mic si se raceste repede prin radiatoare, cind vine noaptea si scade din nou temperatura. 2. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MICA iar pufferul este MARE, se amplifica neajunsurile de mai sus: n-o sa-l puteti incalzi suficient decit rar, primavara sau toamna, asa ca, desi aveti un puffer mare, autonomia pe care o ofera este tot mica, si ati dat bani in plus degeaba pe el. 3. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar pufferul este MIC, il incalziti usor la 90 de grade C, chiar cind e frig afara. Insa exista riscul sa se incalzeasca la maxim apa din puffer si lemnele inca sa nu fi ars complet, caz in care ori facem prea cald in casa si deschidem geamurile si pierdem caldura, ori "sufocam" cazanul pt a domoli/prelungi arderea, adica tocmai lucrul pe care voiam sa-l evitam prin achizitionarea unui puffer. 4. daca diferenta dintre puterea cazanului si necesarul termic al locuintei este MARE iar pufferul este si el MARE, atunci va aflati in situatia ideala: aveti cu ce sa-l incalziti, chiar si atunci cind e frig afara, si odata incalzit va ofera autonomie mare intre 2 alimentari ale cazanului. Evident, si investitia initiala este mai mare. Altfel spus, toate acestea trebuie sa fie corelate intre ele, pt a obtine autonomia dorita cu minimul de combustibil consumat. Tocmai acest lucru este ceea ce isi propune sa va ajute sa faceti si fisierul de mai jos: