2

INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

MINISTERUL SNTII
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATEA PUBLIC











GHID PENTRU SUPRAVEGHERE I
MONITORIZARE A CALITII
APEI DE PISCINE I BAZINE DE NOT



Autori:
Ioan Domahidi
Gabriela Vasiliu
Liliana Neagu
Larisa Prioteasa

Redactare computerizata:
Ctlin Alexandru Staicu




Sub coordonarea Centrului Naional de Monitorizare a Riscurilor
din Mediul Comunitar



Material efectuat prin Programul Naional de Monitorizare a
Factorilor Determinani din Mediul de Via i Munc


3
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC


Cuprins

I Introducere............................................................................................................................. 4

II Definitia termenilor................................................................................................................. 5

III Tipuri de bazine de inot........................................................................................................... 6

IV Managementul calitatii apei din bazinele de inot si a mediului interior................................ 7

IV. 1 Dezinfectia apei...........................................................................................................7
IV. 2 Filtrarea apei............................................................................................................... 9
IV. 3 Masuri de igiena pentru utilizatori............................................................................. 9
IV. 4 Golirea si curatarea bazinelor de inot....................................................................... 10
IV. 5 Calitatea aerului....................................................................................................... 11

V Calitatea apei din bazinele de inot......................................................................................... 12

V. 1 Parametrii microbiologici ........................................................................................ 12
V. 2 Parametrii fizico-chimici..........................................................................................14
V. 3 Registru de evidenta a datelor.................................................................................. 15
V. 4 Controale (inspectii sanitare) privind verificarea calitatii apei din bazinele de inot.. 16

VI Bibliografie.............................................................................................................................17















4
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

I Introducere

Acest ghid conine recomandari si informaii consultative cu importanta in sanatatea
publica, privitoare la diferite tipuri de bazine de inot, cu referire la meninerea parametrilor apei
de imbaiere, n limitele admise de legislaia in vigoare, precum i exploatarea acestora, n condiii
de securitate.
Ghidul nu nlocuieste legislaia n vigoare.
Sunt cuprinse in acest ghid informatii utile pentru administratorii de bazine de inot in cazul
unor poluari accidentale, situatii in care autoritatea de sntatea public trebuie instiintata, pentru
a stabili msurile imediate ce se impun, in vederea diminuarii riscului pentru sanatate si pentru a
stabili msuri preventive de reducere a expunerii n condiii similare pe viitor.
Valorile parametrilor determinai din probele de ap recoltate din bazinele de not sunt
obinute din legislatia nationala in vigoare si din literatura de specialitate :
Ordin Ministerului Sanatatii 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien i sntate public
privind mediul de via al populaiei.
Guidelines for safe recreational water environments. Volume 2: swimming pools and similar
environments. World Health Organization (WHO), 2006, ISBN 9241546808 .
alte surse din literatur de specialitate (UE) enumerate n bibliografie.














5
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

II Definiia termenilor

Administratorul - persoan care raspunde de mentinerea conditiilor tehnice pentru asigurarea functionarii
bazinelor de inot precum si de partea administrativa, inclusiv de colaborarea cu instructorii de inot.
Apa din bazine - apa dezinfectata care deservete utilizatorii.
Apa dezinfectata - apa potabila sau de mare, tratata cu scopul utilizarii ei pentru imbaiere si diferite
activitati recreationale sau sportive
Ap de umplere - apa care se utilizeaz pentru umplerea i completarea pierderilor de ap din bazinele de
not si care provine din sistemul centralizat de distributie al apei sau din mare.
Ap uzat - apa rezultata in urma imbaierii, a activitatilor recreationale sau sportive care este evacuata din
bazinul de inot.
Algicide - substante chimice din categoria biocidelor utilizate pentru eliminarea algelor.
Autoritatea teritorial de sntate public este direcia de sntate public organizat la nivel judeean i
la nivelul municipiului Bucuresti.
Autorizarea sanitar - reprezint procesul de analiz i investigaie sanitar a conformrii cu normele de
igien i sntate public, ce condiioneaz din punct de vedere tehnic i juridic punerea n funciune i
desfurarea activitii n obiective de interes public.
Autorizaia sanitar - este documentul eliberat de autoritatea teritorial de sntate public, prin care se
acord autorizarea sanitar.
Bazinele de not- constructie cu diferite utilizari: imbaiere, inot, activitati sportive, recreationale sau de
relaxare, umpluta cu apa potabila sau de mare.
Biofilm - o comunitate microbiana ce contine celule atasate la un substrat, o interfata sau intre ele,
inglobate intr-o matrice extracelulara si care prezinta un fenotip diferit de celulele libere in suspensie in
ceea ce priveste rata de crestere si transcrierea informatiei genetice.
Clor liber - clor prezent sub forma de acid hipocloros, ion hipoclorit si clor elementar dizolvat
Clor rezidual liber - clor rmas n ap dup satisfacerea consumului de clor al apei.
Clor total - clor prezent sub forma de clor liber si clor legat sau ansamblu celor doua forme.
Coagulant - este o substan care formeaz un precipitat gelatinos n ap, produce aglomerarea de
particule fine divizate n particule mai mari.
Curare - ndeprtarea mecanic (manual i/sau automat) a oricror forme de deeuri, detritusuri, praf
sau depuneri de materiale, rezultate n urma activitilor umane, n unitatea de folosin public.
Dezinfecie - reducerea numrului de germeni saprofii i distrugerea germenilor patogeni prin mijloace
fizice sau chimice din apa de imbaiere.
Inspecia sanitar - reprezint o evaluare la faa locului a condiiilor de protecie sanitar, a condiiilor de
igiena de ctre Autoritatea teritorial de sntate public.
Impuriti - substane chimice, microorganisme din ap care pot afecta negativ sntatea utilizatorilor sau
calitatea apei.
Piscin - complex constituit din unul sau mai multe bazine de inot cu destinatii diverse (inot, competitii
sportive, relaxare, etc) impreuna cu constructiile complementare si serviciile aferente.
Supravegherea sanitar - reprezinta autorizarea, monitorizarea, inspecia i controlul de laborator, al
calitii apei din bazine de not.
Utilizatori - persoane care utilizeaz apa din bazine de not pentru recreere i n scopul practicrii
sporturilor acvatice.


6
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

III Tipuri de bazine de not

1. Dupa accesibilitatea utilizatorilor:
- publice (orasenesti, municipale)
- semipublice (scoli, cluburi, complexe rezidentiale, etc)
- private.

2. Dupa caracteristici ambientale si structurale:
- acoperite
- neacoperite
- mixte

3. Dupa activitatea desfasurata :
- bazine pentru not cu adncime de 1,20m, n unele cazuri cu adncime variabil, care
respecta cerintele federatiei romane de natatie pentru acest tip de activitate.
- bazine pentru srituri, n ap n funcie de tipul i nlimea trambulinei, adncimea apei
trebuie s fie ntre 3,4 5m, care respecta cerintele federatiei romane de natatie pentru acest tip
de activitate.
- bazine polivalente, cu adncime variabil, pentru diferite tipuri de activitati (de ex. aerobic
acvatic, imbaiere, bazine pentru copii etc).
- bazine de relaxare, in care pozitia corpului este sezanda si nu in picioare. Din aceasta
categorie fac parte Jacuzzi, spa

4. Dupa tipul sursei de aprovizionare cu apa:
- bazine cu apa potabila;
- bazine cu apa de mare;
Construcia bazinelor de not indiferent de tipul lor se face in conformitate cu legislatia nationala
in vigoare si respectand, dupa caz, norme i regulamente naionale sau europene in functie de
destinatie (de ex. bazinele pentru intreceri sportive vor avea in vedere si cerintele Federatiei
Romane de Natatie). Materialele folosite la construcia bazinelor de not trebuie s fie rezistente,
uor de curat, neinflamabile i durabile
La proiectarea i execuia bazinelor de not se vor avea in vedere urmtoarele cerine de baza :
bazinele vor avea montate scri de acces n ap, numrul acestora stabilindu-se n funcie de
mrimea bazinului; scrile vor avea profiluri rotunjite i form adaptat folosirii fr risc;
la bazinele de not la intrare n bazine va exista un pediluviu cu ap clorinat, pentru dezinfectia
picioarelor la intrarea in bazin;
bazinele vor avea montate de jur mprejur, la nivelul apei, o bar sau alt mijloc de susinere;
adncimea bazinului va fi marcat vizibil pe marginile acestuia;
n cazul bazinelor acoperite, finisajele interioare ale cldirii vor asigura izolaia termic i tratarea
suprafeelor cu antifungice;
ambianta termic, ventilaia natural sau artificial i iluminatul bazinelor acoperite vor fi
asigurate n aa fel, nct s se evite mbolnvirea i accidentarea celor care le folosesc;
accesoriile trebuie s fie nepericuloase, uor de ntreinut i meninute n mod constant ntr-o
stare corespunztoare.

7
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
n majoritatea cazurilor, in afara bazinului de inot propriu zis, exista un filtru care reine
particulele solide, o zon de dezinfecie i un sistem de nclzire care asigur reglarea temperaturii
apei. Exist standarde n ce privete dimensionarea rezervoarelor de filtrare, a nlimi minime a
stratului filtrant, a vitezei de trecere a apei prin stratul filtrant, modul de tratare a apei, respectiv
recomandri referitoare la tipul constructiv i tipul finisajului.
Din punct de vedere al nivelului apei din bazinul de inot exista bazine de tip clasic (nivelul
apei este sub nivelul marginii bazinului) i bazine de ap cu luciu de ap (nivelul apei este la
nivelul marginii bazinului. Bazinele pot fi cu sau fr sisteme de tratare a apei.

IV Managementul calitatii apei din bazinele de inot si a mediului interior

Intreinerea corespunztoare a piscinelor si bazinelor de inot este eficienta in prevenirea
majoritatii problemelor de sntate datorate apei contaminate din aceste bazine. Curarea (n
special eliminarea biofilmelor), rennoirea apei, filtrarea, ventilaia i dezinfectarea sunt msuri
preventive, eseniale care reduc riscul aparitiei unor astfel de probleme..

IV.1 Dezinfecia apei

Apa din piscine i bazine de not este n mod continuu predispus contaminrii cu
microorganismele existente n atmosfer sau introduse n bazin de utilizatori (de pe piele si
mucoase si accidental prin urin si materii fecale).
Dezinfecia apei se poate realiza prin doua tipuri de metode:
metode chimice :
- cu dezinfectant rezidual: clorul, substantele clorigene, bromul si substantele pe baza de brom
- fara dezinfectant rezidual: ozonul.
metode fizice: UV.
Metodele fizice de obicei nu sunt folosite singure ci in combinatie cu o metoda
chimica.Produsele chimice folosite ca dezinfectante pentru apa de imbaiere intra in categoria
biocidelor si necesita aviz emis de Comisia Nationala pentru Produse Biocide. Calitatea apei dup
dezinfecie trebuie s corespund condiiilor de calitate prevzute de legislaia n vigoare.
Metode chimice
1. Substane dezinfectante pe baza de clor: Clorul lichid, Hipocloritul de sodiu; Hipoclorit de
calciu; Cloro-cianurai (acid dicloro-izocianuric i acid tricloroizocianuric); Dioxid de clor
Clorul i substanele clorigene: clor gazos i hipocloritul de sodiu, sau de calciu, sunt cele mai
frecvent utilizate n dezinfecia apei din piscine i bazine de not.
Clorul gazos este un dezinfectant ideal dar este foarte coroziv i foarte reactiv, toxic i necesit
msuri de siguran suplimentar, stocarea sau transportul acestuia se face n condiii speciale.
Este important dozarea corect a substanei i monitorizarea concentraiei de clor rezidual La un
pH de 6,5 efectul de dezinfectare a dezinfectantului pe baz de clor este de 90%, la un pH 8,0
efectul de dezinfectare scade la 25%.
Doza de clor utilizat pentru dezinfecia apei din bazine de not se bazeaza pe consumul de clor i
clorul rezidual liber. Doza de clor necesar este influenat de cantitatea de substane organice din
ap, de pH-ul apei, de timpul de contact i de temperatura apei.



8
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
Dozarea dezinfectantului se poate realiza prin:
dozare automat: se monitorizeaz pH-ul i dezinfectantul rezidual prin senzor electronic.
dozare manual trebuie insotita de o permanenta monitorizare a parametrilor indicatori chimici si
microbiologici..
Clor rezidual este reprezentat de clorul ce persist n ap, dup contact de 30 de minute ntre
dezinfectant i ap, Clorul rezidual este cel care acioneza asupra microorganismelor din apa.
Prezena clorului rezidual liber n apa bazinului de not arat c apa din bazin este dezinfectat i
nu prezint pericol pentru utilizatori.
Aciunea dezinfectant a clorului este influenat de mai muli factori:
I. potenialul oxidant a clorului.
II. particularitile biologice ale microorganismelor:
III. mediu apos n care se desfoar dezinfecia: pH-ul apei, temperatur i diferite elemente
chimice organice i anorganice.
IV. condiiile n care se desfoar dezinfecia.
- timpul de contact: timp minim de contact 30 de minute.
Valoarea clorului rezidual liber:
Concentraia clorului rezidual liber n bazinele de not/piscine acoperite trebuie s fie ntre 0,5 1
mg/l, iar n bazinele/piscinele descoperite ntre 0,5 mg/l i 1,5mg/l.
Substanele chimice care rezulta n urma tratrii apei cu clor si substante clorigene sunt: cloramine
(mono, di si tri); clorat; cloriti; THM, acizi haloacetici, haloacetonitrili, cetone halogete;
clorhidrati; Tricloronitrometan; clorura de cianogen.
2. Substante dezinfectante pe baza de brom

Bromul elementar este un lichid de culoare roie nchis, cu densitate mare, volatil, foarte toxic
iritant pentru ochi i cile respiratorii, de accea utilizarea bromului elementar pentru dezinfecia
apei nu este potrivita.
n practic pentru dezinfecia apei cu brom se utilizeaz:
bromochlorodimethylhydantoin (BCDMH)
sruri ale bromului, de obicei bromura de sodiu, mpreun cu un agent de oxidare (clor, ozon),
Bromul nu oxideaz amoniacul sau alti compusi ai azotului, din acest motiv, nu poate fi utilizat
pentru tratamente oc. Atunci cnd pentru dezinfectia apei se utilizeaz compui ai bromului,
cantitatea de clor utilizat pentru tratamentul oc trebuie s fie mai mare. Datorit faptului c
bromul rezidual este sensibil la lumina soarelui, este recomandata utilizarea lui pentru dezinfectia
apei din bazine acoperite.
OMS recomanda o concentratie a bromului intre 2,0-2,5 mg / l.
Valoarea pH-ului trebuie s fie ntre 7,8 - 8,0 n cazul utilizrii bromului ca dezinfectant.
Substanele chimice care rezultata n urma tratrii apei cu brom si substante pe baza de brom sunt:
trihalometani (bromoform in principal); bromati; bromuri; bromhidrati.

3. Dezinfectia apei cu Ozon

Ozonul este cel mai puternic agent oxidant i dezinfectant, fiind generat in-situ. n contact cu
ozonul substantele organice si microorganismele sunt distruse instantaneu.
Ozonul are o durat de via destul de scurt (max. 30 de minute), astfel dezinfecia apei nu este la
fel de eficace ca n cazul utilizrii clorului. Nu este recomandat a fi utilizat ca dezinfectant
rezidual, deoarece se vaporizeaza rapid, este toxic si mai greu decat aerul, ceea ce duce la

9
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
disconfort si efecte asupra sanatatii. Ozonizarea este urmata de dezonizare si adaugarea unui
dezinfectant rezidual, de exemplu clor.
Ozonul este un iritant puternic a cilor respiratorii, motiv pentru care concentraiile de ozon n
aerul interior trebuie monitorizate. Valoarea recomandat de OMS pentru concentraia ozonului n
aerul interior este de 0,12 mg/m
3
.
Substanele chimice care rezultata n urma tratrii apei cu ozon sunt: bromat; aldehide; cetone;
cetoacizi; acid carboxilic; bromoform; acid acetic bromurat.
Metode fizice utilizate pentru dezinfectie
Radiatii UV
Dezinfecia cu UV se realizeaza la lungimi de und ntre 200 i 300 nm. Tratamentul este asigurat
de ctre un aparat denumit sterilizator UV care genereaz raze ultraviolete de tip C. Sistemul este
eficace pe o gama larga de microorganisme. Pentru o activitate eficienta a aparatului trebuie ca
apa sa fie bine filtrata, astfel nct particulele cu dimensiuni mari s nu ecraneze dispozitivul iar
lmpile UV trebuiesc curate periodic.
Dezinfectia prin radiatii UV are efecte mai reduse asupra virusurilor si germenilor sporulati
Avantajele nu modific pH-ul apei, nu apar produse chimice secundare, reziduuri si reduc
semnificativ nivelul de cloramina din apa.
IV.2 Filtrarea apei

Procesul de filtrare al apei este una dintre etapele importante n tratarea a apei din piscine i
bazine de not. Aceasta const n recircularea ntregului volum de apa i ncepe prin absorbia
apei din bazin cu ajutorul unei pompe urmat de trecerea apei prin filtru, dozarea de dezinfectant
i pH, si reintroducerea apei napoi in piscina prin gurile de refulare.
Toate bazinele de not i piscinele nou construite trebuiesc prevzute cu sisteme de
recirculare a apei, cele existente vor fi dotate cu sisteme de recirculare i tratarea apei.
Circulaia apei n bazin trebuie asigurat n aa fel nct s nu existe spaii moarte unde apa
stagneaz. n aceste spaii apa nu este dezinfectat i nu este filtrat n mod corespunztor.
Filtrarea apei are ca scop eliminarea suspensiilor (turbiditate) din ap, pentru obinerea
unei ape transparente i clare. Totodat prin filtrare se reduce cantitatea de dezinfectani utilizata.
Filtrele trebuie s funcioneze timp de 24 de ore pe zi pentru a ndeprta poluanii provenii de la
utilizatorii piscinei. Prin filtrare se elimin particulele n suspensie de diferite proveniene.
Exist o serie de tipuri de filtre disponibile, alegerea de filtre se va baza pe anumii factori,
printre care: rata de filtrare, calitatea apei, eficiena, modul de ntreinere, metoda de splare.
Ciclul este capacitatea filtrului exprimat de regul n numr de ore i reprezint durata de timp n
care se filtreaz tot volumul de apa din bazinul de inot. Este recomandat cel puin un ciclu
complet pe zi.

IV.3 Masuri de siguranta pentru utilizatori

Pe langa masurile eficiente de tratare si dezinfectie a apei din bazinele de inot este foarte
important efectuarea unui dus de catre utilizator inainte de a intra in bazinul de inot. Trebuie
ncurajat folosirea toaletei mai ales la copii nainte de intrare n bazin pentru a preveni urinarea n
apa i contaminarea accidental cu fecale. De asemenea existenta unui pediluviu cu ap clorinat,
pentru dezinfectia picioarelor la intrarea in bazin, limiteaza contaminarea apei.
Este interzis accesul n bazinele de not a persoanelor:
purttoare de boli transmisibile, plgi deschise, dermite sau dermatoze,
aflate sub influena buturilor alcoolice.
Pentru a menine igiena apei din bazin se recomand folosirea ctilor de baie.

10
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
Copiii sub 7 ani au acces la bazin numai nsoii i supravegheai de asistentul /instructorul de not.
Nu este permis accesul cu animale de companie.
Nu sunt permise alergrile i jocurile imprudente pe marginea bazinului.
Este obligatoriu respectarea instruciunilor afiate de catre administratorul de bazin.
Pentru evitarea unor accidentri utilizatorii trebuie s fie contieni c fiecare bazin este diferit,
astfel nct nainte de a intra n piscin, s se asigure de adncimea apei, de pante abrupte n
bazine i de alte pericole.
n mod obligatoriu, se va asigura un Punct de prim ajutor, trus de prim-ajutor pentru
cazuri de lein sau nec sau orice alt tip de accidente.
Responsabilitatea persoanelor de supraveghere
rspunde de sigurana persoanelor care utilizeaz piscine sau bazine de not,
prevenirea leziunilor prin minimizarea sau eliminarea situaiilor periculoase,
prevenirea necurilor sau alte incidente n zona pe care o supravegheaz, prin:
educare i informare asupra situaiei curente,
avertizare asupra pericolelor,
interzicerea unei activiti particulare.
Atribuiile persoanelor de supraveghere
aplicarea regulilor de not, pentru a preveni apariia accidentelor,
observarea permanent a zonei de responsabilitate, pentru identificarea rapid a
urgenei i intervenia eficient,
supravegherea modului de folosire a echipamentelor,
executarea imediat a salvrilor de la nec sau a altor aciuni necesare,
acordarea imediat a primului-ajutor cnd este necesar,
comunicarea permanent cu utilizatorii de piscin i colegii.
Supraveghetorii sunt instruii pentru: acordarea primul-ajutor, cu resuscitarea cardio-respiratorie,
utilizarea trgilor pentru imobilizarea coloanei vertebrale, a gulerelor cervicale.

IV.4 Golirea si curatarea bazinelor de inot

nlocuirea apei din piscine

n apa piscinelor ptrund impuriti din mediu, de la utilizatori i produse secundare a substanelor
chimice utilizate pentru tratarea apei. Dei filtrarea este eficient n ndeprtarea multora dintre
oxidani i contaminani, muli dintre ei rmn i se acumuleaz n ap din bazinele de inot.
nlocuirea apei din piscin este, n general, singura modalitate practic de a elimina contaminanii
n exces.
nlocuirea apei poate fi realizat prin drenarea periodic sau prin diluarea continu. Diluare
continu nu exclude necesitatea golirii periodice i curarea piscinei.
Scopul completrii apei este aceea de a nlocui volumul de ap evaporat ct i pierderea de ap
prin splarea filtrelor sau prin alte procese tehnologice. Filtrarea i dezinfecia nu elimin toi
poluanii existeni n apa bazinelor de not, motiv pentru care trebuie adugat ap proaspt, ce
limiteaz acumularea de poluani prin diluare.
La calcularea volumului de ap proaspt adugat n apa din bazine de not, se va lua n
considerare evaporarea apei i apa utilizat pentru splarea filtrelor de ap.
Ca regul general, apa proaspt adaugata in bazine de inot nu trebuie s fie mai mic de 30
litru/utilizator/zi.
n plus fa de minima zilnic de 30 l / utilizator, cel puin la un an se schimb toate cantitatea de
ap din bazinele cu sistem de recirculare i clorinare automat. n acest timp se efectueaz
operaiunile de ntreinere a bazinului i anexelor sale.

11
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

Ritmul de primenire a apei, de splare i dezinfecie a bazinelor se va stabili in funcie de
calitatea apei, respectndu-se urmtoarele cerine minimale (OAP 119/2014):
pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare si
clorinare ntregul volum de apa al bazinului si, in plus, se va nlocui 1/10-1/15 din
volumul apei cu apa potabila; sptmnal se va face splarea si dezinfecia bazinului;
pentru bazinele fr recirculare, dar cu primenire continua a apei, se va schimba zilnic
cel puin 1/3 din volumul apei din bazin si se vor asigura golirea, splarea si
dezinfecia acestuia la cel mult 3 zile;
pentru bazinele fr recircularea apei si fr posibiliti de primenire continua a apei,
se vor asigura golirea, splarea i dezinfecia zilnica a bazinului si umplerea cu apa de
calitatea prevzuta in tabelul din anexa nr. 1.
n cazul n care frecvena golirii totale a apei din bazine de tip spa sau jacuzzi, nu este
reglementata de legislaia n vigoare, frecvena nlocuirii apei se calculeaz n felul urmtor: cnd
diferena dintre valoarea TDS (Totalul de solide dizolvate) apei din bazin i valoarea TDS apei de
umplere depete 1500mg/l se va trece la golirea bazinelor, curirea, dezinfectarea i reumplerea
bazinelor.

IV.5 Calitatea aerului

n cazul bazinelor de not acoperite, calitatea aerului are o mare importan atat pentru
confortul i sntatea utilizatorilor cat i pentru personalul angajat. Factorii de confort ca
temperatura aerului, temperatura suprafeelor, umiditatea aerului, schimbul de aer contribuie la
formarea unui climat adecvat pentru activitile sportive i de recreere.
Temperatura aerului : temperatura aerului nconjurtor trebuie s fie cu 2 4
0
C mai mare fa de
temperatura apei din bazin.
Temperatura suprafeelor spaiului nconjurtor este important, deoarece scaderea temperaturii
sub punctul de roua duce la condensarea vaporilor de ap pe suprafeele spaiului nconjurtor.
Umiditatea aerul interior: o umiditate crescut limiteaz de asemenea evaporarea apei, poate duce
la scderea temperaturii sub punctul de rou, vaporii de ap se condenseaz, provocnd astfel
formarea de mucegai, coroziuni, etc. Valoarea limit pentru umiditatea relativ este de 70%.
Schimbul de aer: Clorul din apa reacioneaz cu substane organice (transpiraia, urina,)
formand clor legat (n special cloramina si trihalometani) cu un miros intens, cunoscut sub
denumirea de ,,mirosul de piscin. Cloroformul (face parte din trihalometani) este mai greu dect
aerul i se concentreaz pe suprafaa apei, este periculos mai ales pentru copii i adolesceni care
petrec mult timp n mod frecvent n ap. Eliminarea acestor substane se face prin alimentarea
regulata cu aer din exterior. Trebuie asigurat un schimb de aer de cel puin 20 m
3
/ h /m
2
suprafa
de ap. Pentru crearea unui confort, spaiile interioare trebuiesc dotate cu central
multifuncional pentru tratarea aerului, care regleaz temperatura, umiditatea aerului i schimbul
de aer dintre interior i exterior, cu eliminarea substanelor cu miros (cloroform). Se vor controla
subprodusele de dezinfecie n aer pentru a reduce expunerea la aceste substane prin inhalare care
este calea dominant de expunere n timpul utilizrii apei din bazinele de inot.
Pentru piscinele nchise, conform ASHRAE (American Society of Heating, Refrigerating and Air-
Conditioning Enginee) 1995, temperatura aerului este de maxim 27C, iar umiditatea relativ a
aerului este de cca. 60%. Viteza de circulaie a aerului este de cca. 0,1m/s.
Cerine de iluminat

12
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
Iluminatul artificial a slilor cu piscine i bazinelor de not trebuie s asigure o siguran a
utilizatorilor i a persoanelor din cadrul administraiei motiv pentru care nivelul de iluminare pe
podea i pe suprafaa apei nu trebuie s fie mai mic de 150 LUX.
Acustica n cazul bazinelor de not acoperite
Acustica va fi reglat pentru prevenirea formrii ecoului (materiale absorbante a undelor sonore
aplicate pe pereii laterali ai bazinului).
n zona bazinelor de not acoperite, timpul de reverberaie a sunetului (persistena sunetului, dup
ce sursa sonor a ncetat s-l mai produc) nu trebui s fie mai mare de 1,6 secunde, iar
intensitatea zgomotului conform legislaia n vigoare.

V Calitatea apei din bazinele de not

Monitorizarea apei din bazinele de not este foarte important pentru sntatea
utilizatorilor. Scopul monitorizrii este meninerea sub control a parametrilor bacteriologici i
fizico-chimici ai apei, precum i furnizarea de informaii ctre utilizator cu privire la calitatea
apei.
Meninerea calitii apelor din bazinele de not nu se poate realiza exclusiv prin
monitorizarea de laborator, este necesar o bun colaborare din partea utilizatorilor, n special prin
respectarea regulamentului de ordine interioar: efectuarea unei du nainte de a intra n apa de
mbiere, utilizarea grupurilor sanitare i nu a apei de mbiere pentru nevoile fiziologice.
Monitorizarea i evaluarea calitii apei din piscine i bazine de not se bazeaz pe urmrirea
valorii parametrilor fizico-chimici i microbiologici, n scopul de a depista i de a corecta unele
neajunsuri, iar n cazul unei poluri de a lua msuri necesare pentru protejarea strii de sntate a
utilizatorilor.
Pentru urmrirea valorii parametrilor apei din bazinele de not se recolteaz probe de ap
din care se determin parametrii microbiologici i fizico-chimici ai apei.
V.1 Parametrii microbiologici

Riscul infecios asociat apei din bazinul de not este legat n general de poluare de origine
fecal, de cele mai multe ori infeciile apar secundar unor deficiene n procesul de tratare a apei,
n special lipsa de dezinfecie. O varietate de microorganisme pot fi gsite n apa din bazinele de
not care pot fi introduse pe diferite ci.
n multe cazuri, riscul de boal sau infecia a fost legat de contaminarea fecal a apei,
care s-a produs fie accidental, fie cu materii fecale reziduale de pe corpurile utilizatorilor sau prin
contaminarea sursei de ap. In cazul bazinelor neacoperite o sursa deloc de neglijat de
contaminare cu microorganisme o reprezinta pasarile sau rozatoarele.
Apa din bazinele de not, trebuie s fie monitorizat la intervale corespunztoare pentru
parametrii microbiologici.
Pentru monitorizarea calitati apei din bazinele de inot se utilizeaz ca indicatori
microbiologici: numr total de colonii ce se dezvolta la 37
0
C, bacterii coliforme, Escherichia coli,
enterococi, Pseudomonas aeruginosa.

- Nr. colonii la 37
0
C
Numr de colonii la 37
0
C ofer o informatie asupra intregii populaii bacteriene din apa bazinului
de inot, precum si a eficientei proceselor de tratare, inclusiv a dezinfectiei si filtrarii.
Acest parametru trebuie s fie monitorizat n bazine de not dezinfectate.
Conform OAP 119/2014 valoarea maxim admis: <200/ ml

13
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

- Bacterii coliforme
Bacteriile coliforme sunt larg rspndite n natur i nu sunt considerate de o importan
epidemiologic direct pentru examinarea apelor. Dei nu este exclusiv de origine fecal, grupul
coliformilor este prezent n cantitate mare n materiile fecale ale omului i animalelor cu snge
cald, ceea ce permite depistarea lui chiar dup diluarea considerabil.
Termenul bacterii coliforme se refer n mod obinuit la un anumit grup de bacterii aparinnd
familiei Enterobacteriaceace (din genurile Escherichia, Ciobacter, Enterobacter i Klebsiella),
caracterizat ca bacterii de gram negativi nesporulai, oxidazo negativi, capabili s se dezvolte n
prezena de sruri biliare i a altor ageni cu aciuni de suprafa, capabil s fermenteze lactoza la
35 37
o
C cu producere de acid i gaz n timp 24 -48 ore.
Conform OAP 119/2014 valoarea maxim admis pentru bacterii coliforme: <10/100 ml

- Escherichia coli
Bacterie gram negativa apartinand familiei Enterobacteriaceace, aeroba, lactozo - pozitiva,
oxidazo- negativa, indol pozitiva, glucuronidaza pozitiva, considerata indicator de contaminare
fecal al apei din bazinele de inot.
Conform OAP 119/2014 valoarea maxim admis pentru Escherichia coli: 0/100ml

- Enterococi
Fac parte din microbiocenoza intestinal uman i animal i se prezint sub form de coci ovalari
izolai sau n perechi sau lanuri scurte, sunt gram pozitivi, imobili, care au capacitatea de a reduce
2,3,5- clorura de trifenil tetrazoliu la formazan si hidrolizeaza esculina la 44 C . Sunt considerati
indicatori de poluare fecala a apei.
Conform OAP 119/2014 valoarea maxim admis: 0/100ml

- Pseudomonas aeruginosa
Este o specie bacterian aerob, gram negativ, larg rspndit n natur (ap, sol), frecvent
izolata de pe mucoase, piele i tubul digestiv al omului i a animalelor. Pseudomonas aeruginosa
este frecvent ntlnit n apa piscinelor i bazinelor de not, datorit capacitii sale de a rezista la
variatii mari de temperaturi ale apei i la aciunea dezinfectanilor.
Se recomand monitorizarea acestui parametru deoarece este un indicator al conditiilor igienico-
sanitare. Fiind un microorganism conditionat patogen prezinta importanta pentru sanatatea publica
numai in cazul persoanelor cu un sistem imun deficitar.
Valoarea maxim admis: 0/100ml OAP 119/2014

n cazuri speciale se va determina i:
- Staphylococcus aureus
Nu se recomand monitorizarea de rutin, desi acest parametru poate fi inclus in cadrul unei
investigaii mai largi a calitii apei din bazinele de inot, atunci cnd sunt suspectate probleme de
sntate asociate cu acest microorganism.
Valoarea recomandat de OMS: < 100/100 ml
Recoltarea probelor de ap din bazine de inot

Prelevarea de probe trebuie s fie efectuata de ctre un personal calificat i competent
pentru a evita contaminarea probei. Analiza probei de ap trebuie efectuat n laboratoare
specializate pentru acest tip de analize si cu un personal bine instruit.
Pentru analizele microbiologice probele se vor preleva in recipiente sterile din sticla sau
materiale plastice (polipropilen, polistiren, polietilen, policarbonat) de unica folosinta sau

14
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
autoclavabile. Volumul recipientelor trebuie s fie adecvat numarului de analiza e vor fi efectuate,
de obicei se folosesc recipiente de 500 ml sau 1000 ml Pentru a neutraliza dezinfectantul rezidual
in recipientul de prelevare se adauga o solutie de tiosulfat de sodiu 18 mg/ml. Flaconul se
introduce in pozitie orizontala pana la 20-30 cm adancime, pentru a mpiedica pierderea
tiosulfatului, apoi se ridica spre o pozitie oblica (sub un unghi C ), pn cnd a fost
recoltat o cantitate suficient de ap. Recipientul nu se clateste inainte cu apa din bazin pentru a
nu arunca tiosulfatul de sodiu cu rol in neutralizarea dezinfectantului. Recipientul nu se umple
complet cu apa, ci se lasa un spatiu pentru ca proba cand ajunge in laborator sa poate fi
omogenizata inainte de analiza. Recipientului i se ataseaza o eticheta completata corespunzator
(data, ora, locatia, numele persoanei care a prelevat). Este de preferat ca probele sa fie prelevate
atunci cand sunt utilizatori in bazin, in perioada de varf a utilizarii bazinului. Probele trebuiesc
refrigerate imediat dupa prelevare si transportate la laborator. Ideal este ca probele sa ajunga la
laborator in 8 ore, acceptabil 12 ore.
Pentru analizele fizico-chimice probele se vor preleva in recipiente din sticla, cu un volum
adecvat pentru analiza tuturor parametrilor solicitati. Recoltarea se realizeaza din acelasi loc si in
acelasi mod ca si probele pentru analiza microbiologica.

Tabel nr. 1 Frecvena de recoltare pentru analiza microbiologica a apei de mbiere
(conf. OAP 119/2014)


Parametru Frecvena
Nr. colonii la 37C/ml in 24 h bilunar
Bacterii coliforme bilunar
Escherichia coli bilunar
Enterococi bilunar
Pseudomonas aeruginosa bilunar

Administratorul de bazin de inot are obligatia de a verifica de cel putin 2 ori pe zi pH-ul
apei si dezinfectantul rezidual.

V.2 Parametrii fizico-chimici

In urma dezinfectie apei de piscina pot patrunde in apa odata cu dezinfectantul folosit si o
serie de impuritati si contaminanti chimici (cum ar fi metalele), iar in urma dezinfectiei se
formeaza asa numiti produsi secundari de reactie (cloraminele, THM etc), deaceea este foarte
important monitorizarea si mentinerea sub control a parametrilor fizico-chimici ai apei, precum si
furnizarea de informatii catre utilizator cu privire la calitatea apei din bazin.
Pentru monitorizarea calitati apei din bazinele de inot se utilizeaz ca indicatori fizico-
chimici: pH-ul, lipezimea, temperatura si clorul rezidual liber.

- pH-ul -este o masura a activitatii ionilor de hidrogen din solutie
Acesta trebuie monitorizat pentru ca are un rol foarte important in eficienta procesului de
dezinfectie si coagulare, in asigurarea confortului utilizatorului.

Conform OAP 119/2014 valoarea pH-ul apei din piscine trebuie sa fie 7,2-8,2.


15
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC
Este recomandabil s se msoare zilnic, nainte de utilizarea bazinului!
Frecventa de masurare depinde de tipul de bazin:
- pentru cele publice in mod continu si reglate in mod automat
- pentru celelalte tipuri de bazine se sugereaz ca monitorizarea sa fie efectuata de mai multe ori
pe zi, n timpul orelor de functionare,

- Lipezimea
Conform OAP 119/2014, limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie sa fie vizibil cu
usurinta in punctul cel mai profund al bazinului;

- Temperatura
Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizeaz starea termic a unui
corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic.

Conform OAP 119/2014, temperatura apei din bazine de not trebuie sa fie intre 22-24
0
C.
Nu se recomand folosirea pentru mbiere a apei cu temperatura sub 22
0
C.
Bazinele de not vor fi prevzute cu instalaii de nclzire a apei n aa fel nct apa de mbiere s aib
o temperatur de 22-24 grade C.

- Clorul rezidual liber
Acest parametru trebuie analizat zilnic, inainte de utilizarea bazinului
Frecventa de masurare depinde de tipul bazinului, de numarul de utilizatori si de modul cum se face
dezinfectia.
In cazul folosirii dezinfectiei automate, acest parametru este monitorizat in mod continuu, iar in cazul
in care dezinfectia se face manual, nivelul clorului rezidual liber din bazine se va monitoriza la
intervale de 2-3 ore

Conform OAP 119/2014, Concentraia clorului rezidual liber n bazinele de not/piscine acoperite
trebuie s fie ntre 0,5 1 mg/l, iar n bazinele/piscinele descoperite ntre 0,5 mg/l i 1,5mg/l.

V.3 Registru de eviden a datelor

n registru vor fi nscrise toate activitile de golire, umplere, remprosptare a apei, curare,
splare a filtrelor, reglaje ale aparaturii de dozare a dezinfectantului, adugarea de substane de
tratare (antialge, anticalcar etc.), cantitile utilizate, n general toate activitile de ntreinere i
reparaii. Va fi nscris obligatoriu numrul de utilizatori ai bazinului.
De asemenea se vor trece:
rezultatele buletinelor de analiza a apei;
concentratiilor dezinfectantului;
periodicitatea de primenire a apei si de dezinfectie a bazinelor;
modalitatea de dezinfectie a bazinelor;
substantele dezinfectante folosite;
n cazul bazinelor acoperite temperatura aerului, umiditatea relativa a aerului, data, ora
determinrii i msurile luate pentru remediere dac este cazul
evenimente extraordinare din timpul programului;
data i ora inspeciilor i controalelor de specialitate precum i concluziile acestora.
Operatorul are obligaia de a pune la dispoziia publicului, la solicitare, rezultatele monitorizrii
apei de mbaiere.


16
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

V.4 Controale (inspectii sanitare) privind verificarea calitatii apei din bazinele de
inot
Controalele interne

Un element important ce intr n sarcina administratorului bazinelor de not este
proiectarea i punerea n aplicaie a unei plan de control intern (autocontrol). Planul trebuie s fie
adaptat n mod special la configuraia bazinului i la modul de funcionarea acestuia.
Planul de control intern const dintr-o serie de proceduri de operare, privind sistemul de
monitorizare i de ntreinere numit proceduri normale de funcionare, de asemenea trebuie s
conin i proceduri pentru incidene specifice cum ar fi evacuare de urgen n caz de avarii sau
incendiu.
Rolul acestor proceduri este s monitorizeze i s menine sigurana utilizatorilor i igiena apei din
bazine i piscine pentru a minimiza posibilele efecte negative asupra sntii.
Controale externe ( audit extern)

Auditul extern i prelevarea probelor de ap aferente vor fi efectuate de ctre Autoritatea
de Sntate local, pe baza unor planuri de control adecvat, cu o atenie deosebit la punctele
critice.
Autoritatea de Sntate Local este responsabil: pentru parametrii determinai din apa
bazinului de not n cadrul controalelor analitice; pentru supravegherea documentelor de auto-
control; pentru supraveghere cu privire la oportunitatea aciunilor corective adaptat n cazul
depirii valorilor critice a parametrilor probei de ap.


17
INSTITUTUL NAIONAL DE SNTATE PUBLIC

VI Bibliografie

o American National Standard for Water Quality in Public Pools and Spas, ANSI/APSP-11
2009, Approved June 15, 2009
o Compemdiu de igien Carmen Ionui i colab., Editura Medical Universitar *Iului
Haeganu* Cluj-Napoc 2004
o DIN 19643 Standardul german
o EUROPEAN STANDARD Swimming pools - Part 2: Safety requirements for operation
EN 15288-2 September 2008
o Guidelines for safe recreational water environments. Volume 2: swimming pools and
similar environments. World Health Organization (WHO), 2006, ISBN 9241546808
o Health and water quality of swimming pool:the italian regulatory guidelines Emanuele
Ferretti, Rossella Colagrossi, Lucia Bonadonna.
o HOTARARE GUVERN 857/2011 Hotrre privind stabilirea i sancionarea
contraveniilor la normele din domeniul sntii publice
o ISO 5667-3:2012 Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea i
manipularea probelor de ap.
o MSZ 15234 Magyar szabvany, Furdomedencek vizvezetese vizforgatassal 2011
o OAP 1030/2009 (mod. OAP 251/2012)Ordin privind aprobarea procedurilor de
reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru
funcionarea obiectivelor ce desfoar activiti cu risc pentru starea de sntate a
populaiei
o OAP 119/2014 Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena i sntate public privind
mediul de via al populaiei.
o Public swimming pool and spa pool guidelines, Department of health NSW, 1996
o SR EN 13451-1 Echipament pentru piscine partea 1- Cerine generale de securitate i
metode de ncercare
o SR EN 13451-1:2003 ver.eng. - Echipament pentru piscine. Partea 1: Cerine generale de
securitate i metodele de ncercare
o SR EN 13451-2:2003 ver.eng. - Echipament pentru piscine. Partea 2: Cerine de securitate
i metode de ncercare suplimentare specifice scrilor, treptelor i balustradelor
o SR EN 13451-3:2003 ver.eng. - Echipament pentru piscine. Partea 3: Cerinte de securitate
si metode de ncercare suplimentare specifice echipamentelor de tratare a apei
SR EN 13451-8:2003 ver.eng. - Echipament pentru piscine. Partea 8: Cerine de securitate
i metode de ncercare suplimentare specifice echipamentelor acvatice de recreere
o SR EN 15288-1:2009 Piscine. Partea 1: Cerine de securitate pentru proiectare
o SR EN 15288-2:2009 Piscine. Partea 2: Cerine de securitate pentru funcionare
o SR EN ISO 19458:2007 Calitatea apei. Prelevare pentru analiza microbiologica
o SR EN ISO 5667-1:2007/AC:2007 Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru
stabilirea programelor i a tehnicilor de prelevare.
o Swimming pools - Part 2: Safety requirements for operation EN 15288-2 September 2008
o Technical paper water quality for domestic swimming pools; EUSA European Union of
Swimmingpool and spa associations,