Apa potabilă și apa îmbuteliată

1
fotografie

Studiul privind calitatea apei potabile face parte din Campania Națională de Informare și Educare:
Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră. Prin această campanie Asociaţia
pentru Protecţia Consumatorilor din România ( APC Romania ) își dorește să informeze cât mai mulți
consumatori despre importanta unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase precum și despre
importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat 42 tipuri de apă
în vederea realizării unui studiu menit să atragă atenția autorităților asupra modului în care unii
producători de apă potabilă înțeleg să respecte legislația în vigoare, dar și în privința lipsei de
transparență din partea unor instituții ale statului.
La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Clarificarea aspectelor ce țin de denumirile apelor potabile consumate de către consumatori.

2. Prezentarea aspectelor legale ce țin de comercializarea fiecărui tip de apă potabilă.

3. Identificarea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul supravegherii calității apei și al respectării legislației
privind producerea și comercializarea acestora.

4. Analizarea principalelor mărci de apă minerală naturală plată atât din punct de vedere al respectării legislației
privind etichetarea, dar și al modului în care informațiile de pe eticheta produselor analizate corespund unui
nivel de informare adecvat luării de decizii în cunoștință de cauză în momentul achiziționării acestui tip de
produs.
5. Identificarea și analizarea mărcilor de apă existente în oferta comercianților, destinate pentru hidratarea și
pregătirea hranei bebelușilor.

Studiul a fos realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către conf. univ. dr.
Costel Stanciu.

I. Clarificarea aspectelor ce țin de denumirile apelor potabile

Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman și care îndeplinește una din condițiile
de mai jos:
 orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte
scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor
sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente; 

 toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau
comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman.

Plecând de la definiția dată mai sus și coroborat cu actele normative aplicabile apei potabile, există
următoarele tipuri de apă potabilă:

- apa potabilă furnizată consumatorilor de către producători/distribuitori în sistem centralizat sau apa
de la robinet;

- apa de masă îmbuteliată;

- apa minerală naturală plată;

- apa minerală naturală carbogazoasă;

- apa minerală naturală carbogazificată;

- apa de izvor.

II. Prezentarea cerințelor legale ce țin de monitorizarea calității și comercializării fiecărui tip de apă
potabilă.
II.1. Cerințe legale privind apa de la robinet
Apa de la robinet trebuie să fie sanogenă şi curată, adică:
- să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot
constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;

- parametrii chimici analizați să se încadreze sub concentrația maximă admisă prevăzută de Legea
privind calitatea apei potabile.

În apa potabilă furnizată prin sistemul centralizat sunt permise într-o anumită concentrație,
următoarele substanțe: acrilamida, arsen, benzene, bor, bromate, cadmiu, clorura de vinil, cianuri
totale, crom total, cupru, 1,2 dicloretan, epilclorhidrina, fluoruri, hidrocarburi policiclice aromatice,
mercur, nichel, nitrați, nitriți, pesticide, plumb, seleniu, stibiu, tricloretena, tetracloretena și
trihalometani.

Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de

sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.  Producătorii de apă potabilă în sistem
centralizat au obligația de a publica lunar pe site-ul acestora buletinele de analiză a apei furnizată
consumatorilor.
Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu, Amoniu, Bacterii
coliforme, Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH), Conductivitate, Clorul rezidual
liber, Clostridium perfringens, Escherichia coli, Fier, Gust, Miros, Nitriţi, Nitrați, Oxidabilitate,
 Pseudomonas aeruginosa, Sulfuri şi hidrogen sulfurat, Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate
(22°C şi 37°C) și Duritate totală.
Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări
de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de
probe de apă şi analize de laborator. 

„Apa este cel mai important aliment pentru viaţă, reprezintă principalul constituent din punct de vedere
cantitativ al organismelor vii, participă la organizarea structurală a sistemelor biologice şi la activitatea
metabolică a acestora.
Apa reprezintă în medie 75% din masa corporală a unui sugar, 60% din cea a unui adult şi 50% la vârstnici.
Un om poate să supravieţuiască fără hrană în jur de 30 de zile, dar în lipsa apei viaţa îi este pusă în pericol
după numai 3 zile. Necesarul mediu de apă al organismului uman se estimează la 2,5 litri/zi. Conform datelor
statistice, în România consumul de apă minerală naturală este de circa 60 litri/locuitor/an. Lista apelor
minerale recunoscute în România aprobate prin Ordinul nr.4 /2015 cuprinde 66 denumiri comerciale.
Principalul act normativ prin care se legiferează exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale în
România este HG nr. 1020/2005, completată şi modificată prin HG nr. 532/2010.
Statul prin instituţiile abilitate este obligat să supravegheze calitatea apei potabile prin:
-  control eficient, permanent la producătorii şi distribuitorii de apă potabilă prin organismele specializate;
-  dezvoltarea de laboratoare dotate cu aparatură performantă pentru controlul rapid al calităţii apei
potabile;

- informarea permanentă a consumatorilor privind calitatea apei potabile;

-  control al etichetării apei potabile îmbuteliate, în conformitate cu legislaţia europeană în vigoare;
- identificarea trasabilităţii apei potabile (existenţa a cât mai puţine verigi până la consumator). Apa
minerală naturală aflată în sticla de pe masa noastră trebuie să prezinte aceiaşi parametri calitativi şi de
conţinut ca şi cea de la sursă, să prezinte  puritate originară, caracteristica principală a apelor minerale
naturale;
- informarea permanentă asupra fraudelor identificate în comercializarea apei potabile;
- interzicerea reclamei agresive, tendenţioase pentru unele produse care nu probează valoarea biologică
atribuită şi „beneficiile” pentru cumpărători.„ a precizat Conf.univ. ec. dr.ing. Adriana DABIJA, Expert
Tehnic în Domeniul Ingineria Produselor Alimentare 
II.2. Cerințe legale privind apa potabilă îmbuteliată sau apa de masă.
Apa potabilă îmbuteliată/condiţionată este apa care se îmbuteliază în recipiente de compoziţie,
formă şi dimensiuni diverse, închise ermetic, fiind curată şi potrivită pentru consumul direct, fără
tratament suplimentar. Apa potabilă îmbuteliată este considerată un aliment. 

În actul normativ privind apele potabile îmbuteliate există următoarele clasificări ale acestui tip de
apă:

1. După origine, apele potabile îmbuteliate se clasifică astfel: 

- apa de fântână este apa care provine dintr-un acvifer în urma forării stratului/stratelor permeabile
sau prin altă metodă; 
 - apa arteziană este apa care provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin
foraje (o apă subterană cu extindere locală/regională situată din punct de vedere litologic în roci
permeabile sau semipermeabile), iar nivelul apei de izvor este deasupra nivelului superior al
acviferului. 

2. După procedeele de tratare, apele preparate se clasifică astfel: 

- apa potabilă este apa destinată consumului uman şi care poate proveni din orice sistem de
aprovizionare cu apă; 

- apa purificată este apa produsă prin distilare, deionizare, osmoză inversă sau alt procedeu adecvat
care conduce la purificarea ei microbiologică; 

- apa deionizată este apa produsă printr-un proces de deionizare şi care îndeplineşte condiţiile de
calitate ale unei ape purificate microbiologic; 

- apa distilată este apa produsă printr-un proces de distilare şi care îndeplineşte condiţiile de calitate
conform Farmacopeei române, ediţia a X-a 1993, cap. F2;

- apa de osmoză inversă este apa produsă printr-un proces de osmoză inversă şi care îndeplineşte
condiţiile de calitate ale unei ape purificate microbiologic; 

- apa spumoasă sau efervescentă este apa îmbuteliată care după tratare şi după o eventuală
înlocuire sau adăugare de dioxid de carbon conţine aceeaşi cantitate de dioxid de carbon ca sursa.

Calitatea apei potabile îmbuteliate trebuie să corespundă acelorași cerinţe de calitate aplicabile apei
de la robinet.

Etichetarea apei de masă trebuie să aibă în vedere următoarele cerințe:

 să se respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului

privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

 numele produsului trebuie să fie potrivit pentru acesta; 

 numai apele clasificate după origine pot prelua numele sursei de origine sau denumirea acesteia; 

 orice denumire dată, în cazul apelor care corespund criteriilor de ape clasificate după origine şi care se supun
criteriilor stabilite de fiecare ţară, au numele limitat la câteva cuvinte sau la un singur cuvânt; în cazul
amestecurilor sau mixturilor de apă din surse diferite din mediu, fiecare sursă trebuie specificată; 

 numele folosite sau alese de ţări, în acord cu norme de igienă în vigoare, şi care reprezintă ape tratate nu pot
avea nume ca apele clasificate după origine şi viceversa; în situaţia în care trebuie aplicate criterii suplimentare
stabilite de fiecare ţară, definirea numelor alese nu poate să contravină prevederilor prezentelor norme de
igienă; 

 orice denumiri potrivite care să desemneze apele preparate şi care să se conformeze criteriilor suplimentare
stabilite de fiecare ţară trebuie să se reducă doar la anumite nume sau doar la unul singur; 

 eticheta trebuie să conţină următoarele menţiuni: 

- în cazul apelor de profunzime clasificate după origine, să apară înscris, înaintea denumirii apei
respective, cuvântul "carbogazoasă", dacă după ambalare dioxidul de carbon în mod spontan şi
vizibil este prezent în condiţii normale de temperatură şi presiune, iar dioxidul de carbon provine din
sursa de origine sau prin adăugare de dioxid de carbon alimentar; 
 - se poate scrie "necarbogazoasă" dacă după ambalare nu există în mod spontan şi vizibil dioxid de
carbon în condiţii normale de temperatură şi presiune când ambalajul se deschide; 

- apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, vor fi
etichetate sub denumirea de "apă de masă"; 

 se poate declara pe eticheta principală reziduul fix al apei îmbuteliate; în ceea ce priveşte apele clasificate
după origine, compoziţia chimică ce conferă caracteristicile produsului poate fi şi ea declarată pe
etichetă; 
 atunci când este cerută de autorităţile care deţin jurisdicţia, amplasarea geografică a sursei de mediu specifice
şi/sau a sursei de apă clasificate după origine trebuie să fie declarată conform legislaţiei în vigoare; 

 când apa preparată provine dintr-o sursă privată şi este îmbuteliată, dar nu a fost supusă vreunui procedeu de
tratare care să-i fi modificat compoziţia originală sau în care a fost adăugat dioxid de carbon ori fluor, trebuie
să apară pe etichetă sintagma "dintr-o sursă privată" lângă numele produsului de pe eticheta principală; 

 când se cere de către autorităţi ca o apă îmbuteliată să fie tratată înainte de îmbuteliere, modificarea rezultată în
urma tratamentului trebuie să fie declarată pe etichetă.

Există și câteva restricții privind natura informațiilor, astfel eticheta apei de masă nu trebuie să
conțină: 

- afirmaţii privind efectele medicale, cum ar fi cele preventive, paleative, curative sau alte efecte,
decât dacă respectă proprietăţile acestui produs, menţionate în prezentele norme de igienă; 

- precizări în legătură cu efectele benefice pentru sănătatea consumatorilor, până când acestea nu
sunt demonstrate ştiinţific; 

- numele localităţii sau un loc anume specificat, care nu trebuie să facă parte din numele definitoriu
al produsului decât dacă se referă la o apă clasificată după origine, captată de la locul al cărui nume
este menţionat pe etichetă; 

- folosirea oricăror precizări sau a oricăror pictoriale care pot crea confuzii ori pot induce în eroare
consumatorii în legătură cu natura, originea, compoziţia sau proprietăţile apelor potabile îmbuteliate
este interzisă la punerea acestora în vânzare.

Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei de masă provenite din
aceeaşi sursă. 

Producătorul de apă potabilă îmbuteliată comercializată sub denumirea de apă de masă are obligația
de a solicita în scris înregistrarea produsului în Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât
apele minerale naturale sau decât apele de izvor.

„ Apa imbuteliata, indiferent de tipul, natura sau calitatea ei, supune atentiei mai multe aspecte:
a.  Toxicitatea plasticului  (exista 6 tipuri de plastic) - in functie de tipul de plastic utilizat, diverse substante
trec in mediul mai mult sau mai putin acid si se regasesc in continutul apei din sticla, mai ales daca este
expusa direct actiunii razelor solare sau congelata, racita si incalzita, etc
b.  Prospetimea pastrarii apei - tine exclusiv de producator, de corectitudinea etichetarii datei imbutelierii si
de estimarea corecta a datei de expirare.
c.  Dioxidul de carbon cu care unele ape minerale sunt imbogatite - teoretic, CO2 ar trebui sa fie doar de
natura fermentativa, dar nu este totdeauna asa.
d.  Defecte ascunse – pot aparea tot felul de defecte de transport (indoire, pleznire, crapare a recipientului),
defecte de imbuteliere neobservate (capace care rasufla etc), alte defecte.” a precizat Domnul Dr. Bioch.
Eng. Mihai Rissdorfer, specialist APC Romania 
 În concluzie, cerințele de mai sus referitoare la etichetarea apei de masă oferă libertate totală
producătorilor să declare sau nu compoziția chimică a apei, fapt constatat și prin analiza celor 6
tipuri de apă de izvor și a celor 3 tipuri de apă de masă. Acest lucru conduce la încălcarea dreptului
consumatorului de a fi informat corect, complet și precis. În felul acesta, consumatorul român nu
poate să aleagă în cunoștință de cauză, fiind expus unor riscuri privind sănătatea sa.
În lunile de vara nu recomandăm consumul de apă potabilă îmbuteliată în recipiente de plastic,
deoarece transportul și depozitarea acestora nu se realizează cu respectarea parametrilor de
temperatură (5-25 grade celsius) și umiditate (75%), lucru ce reiese și în urma controalelor realizate
de către inspectorii ANPC. Consumatorii pot să folosească ca alternativă apa furnizată în sistem
centralizat, adică apa de la robinet.
II.3. Cerințe legale privind apele minerale naturale.
Prin apă minerală naturală se înţelege o apă pură din punct de vedere microbiologic, care îşi are
originea într-un zăcământ/acvifer subteran şi este exploatată prin una sau mai multe emergenţe
naturale ori foraje. 

Apa minerală naturală se deosebeşte, în mod evident de apa de băut obişnuită, prin următoarele
caracteristici: 

- natura sa, caracterizată printr-un conţinut specific de săruri minerale dizolvate, oligoelemente sau
alţi constituenţi şi, eventual, prin unele efecte asupra sănătăţii; 

- puritatea sa originară, ambele caracteristici fiind menţinute intacte datorită originii subterane a
acestei ape care trebuie să fie protejată de toate riscurile de poluare. 

Apele minerale naturale sunt de două feluri: plate și carbogazoase.

1. Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii la care se

aplică următoarele definiţii: 
- apă minerală naturală, natural carbogazoasă - apă al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind
de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi după îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luându-
se în considerare şi impregnarea, acolo unde este cazul, cu o cantitate de dioxid de carbon provenit
din acelaşi zăcământ/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în cursul
operaţiunilor amintite, în limitele tehnice uzuale de toleranţă; 

- apă minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă - apă al cărei conţinut în dioxid
de carbon provenind din acelaşi zăcământ/acvifer este, după eventuala condiţionare şi după
îmbuteliere, mai mare decât la emergenţă; 

- apă minerală naturală carbogazificată - apă la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine
decât cea din zăcământul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar. 

Eticheta apelor minerale naturale trebuie să conţină următoarele informaţii obligatorii: 

- menţionarea compoziţiei chimice, precizându-se constituenţii caracteristici;

- locul unde este exploatată sursa şi numele acesteia; 

- indicarea eventualelor tratări prevăzute în actul normativ; 

- apele minerale naturale având o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l vor avea specificat pe
etichetă următorul avertisment: "Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat
consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani". 
Recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie
inscripţionate pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a
constituenţilor caracteristici, cu următorul text: "Apă supusă unei oxidări cu aer îmbogăţit cu ozon,
conform unei tehnologii autorizate". 

Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei minerale naturale provenite
din aceeaşi sursă. 

Sunt interzise înscrierea şi utilizarea pe ambalaje, etichete şi în publicitatea de orice fel a indicaţiilor
care atribuie unei ape minerale naturale proprietăţi referitoare la prevenirea, tratarea sau vindecarea
unor boli umane.  Menționarea unor caracteristici ale apelor minerale naturale, de genul sulfatată,
calcică etc. sunt permise numai dacă acestea au fost stabilite în baza analizelor fizico-chimice sau,
acolo unde este cazul, a unor examene farmacologice, fiziologice şi clinice realizate conform
prevederilor legislative în vigoare. 

Menţiunile următoare pot fi înscrise pe eticheta produsului finit - apă minerală naturală:

- Oligominerală sau slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu
este mai mare de 500 mg/l. 

- Foarte slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai
mare de 50 mg/l. 

- Puternic mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, este mai mare de
1.500 mg/l. 

- Hidrogencarbonatată - conţinutul de hidrogencarbonat (HCO3) este mai mare de 600 mg/l. 

- Sulfatată - conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l. 

- Clorurată - conţinutul de clor este mai mare de 200 mg/l. 

- Calcică - conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l. 

- Magneziană - conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l. 

- Fluorurată sau conţine fluor - conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; vor fi respectate
cerinţele de etichetare prevăzute la art. 19 lit. d) din norme. 

- Feruginoasă - conţinutul de fier bivalent este mai mare de 1 mg/l. 

- Acidulată - conţinutul de dioxid de carbon liber este mai mare de 250 mg/l. 

- Sodică - conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l. 

- Corespunde pentru prepararea alimentelor destinate sugarilor - numai după efectuarea de teste
clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005 şi cu respectarea conţinutului în
nitrati (NO3) prevăzut în anexa nr. 4 a HG nr. 1020/2005. 

- Corespunde pentru regim sărac în sodiu - conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l. 

- Poate avea efect laxativ - numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din
anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005. 

- Poate avea efect diuretic - numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din
anexa nr. 1 a HG nr. 1020/2005
 Pe etichete pot fi înscrise indicaţii precum: "stimulează digestia", "poate facilita funcţiile hepato-
biliare" sau indicaţii similare, dacă acestea nu contravin principiilor prevăzute în legislația aplicabilă.
Prin ordin al ministrului sănătăţii, se adoptă prevederi privind informaţiile de pe ambalaje sau
etichete, precum şi publicitare, referitoare la posibilitatea utilizării apelor minerale naturale în
alimentaţia sugarilor. Prevederile de acest tip pot viza şi proprietăţile apei care determină utilizarea
informaţiilor respective. 
II.4. Cerințe legale privind apa de izvor.
Termenul "apă de izvor" este rezervat unei ape destinate consumului uman, în stare naturală şi
îmbuteliată la sursă, care: 

 satisface condiţiile microbiologice prevăzute la art. 12 şi 13 din HG nr. 1020/2005; 

 satisface condiţiile de exploatare prevăzute la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 2 a HG nr. 1020/2005, care vor fi
respectate în totalitate pentru apa de izvor; 

 satisface cerinţele în materie de etichetare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 20-22 alin. (1) din
HG nr. 1020/2005; 

 nu a suferit altă tratare decât cele prevăzute la art. 8-11din HG nr. 1020/2005; 

 îndeplineşte criteriile de potabilitate prevăzute în legislaţia românească, referitoare la apele potabile. 

Dr. Bogdan Draghici, Medic primar medicina muncii, Coordonator Departament Medicina Muncii
SANADOR ne ofera cateva sfaturi si anume:  „sa beti o cantitate suficienta de apa este vital pentru sanatatea
dumneavoastra. Fiecare celula din corpul uman are nevoie de apa, acesta fiind motivul pentru care este atat
de important sa beti lichide. Creierul este format in proportie de 90% din apa. Daca nu furnizati suficienta
apa corpului dumneavoastra, creierul nu va functiona bine si veti avea dureri de cap sau migrene. Prin
urmare, veti fi obositi si veti experimenta simptome ale deshidratarii. Cand aportul de apa nu este egal cu
cantitatea eliminata, veti fi deshidratati.

Beneficiile principale pentru sanatate ale consumului de apa:

1.     Protejeaza tesuturile, maduva spinarii si articulatiile

2.     Ajuta organismul sa elimine toxinele
3.     Accelereaza metabolismul
4.     Imbunatateste digestia
5.     Previne deshidratarea
6.     Mentine hidratarea pielii
7.     Mentine temperatura normala a corpului
8.     Mentine masa musculara
9.     Pastreaza sanatatea rinichilor
10.     Previne bolile cardiovasculare
11.     Previne oboseala”
 

III. Identificarea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul supravegherii calității apei și al

respectării legislației privind producerea și comercializarea acestora.
Instituțiile statului implicate în supravegherea și controlul calității apei potabile sunt:

1. Ministerul Sănătății;

2. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;

3. Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

  

1. Atribuțiile Ministerului Sănătății

Atribuțiile Ministerului Sănătății în materie de supraveghere și control al apei potabile se exercită prin
autoritățile de sănătate publică județene și prin Insitutul Național de Sănătate Publică.

Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, asigură supravegherea

şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită
consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea
publică. 

La cererea producătorului sau distribuitorului de apă potabilă, direcţia de sănătate publică

judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate aproba pe o perioadă determinată o primă
derogare de la parametrii de potabilitate, cu condiţia ca o astfel de derogare, care nu va depăși 3
ani, să nu constituie un pericol potenţial pentru sănătatea publică şi numai în cazul în care nu există
nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei. 
Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, trebuie să asigure
disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre
posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate
de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă,
clară, furnizată la timp şi actualizată. 

În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, prin Institutul de Sănătate Publică

Bucureşti, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile. 
Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la
datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei
la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul
de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite. 

Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de
producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona
de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea
informaţiilor privind calitatea apei potabile. 

Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu

producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică anual Raportul judeţean,
respectiv al municipiului Bucureşti, privind calitatea apei potabile. Raportul naţional privind calitatea
apei potabile va fi notificat Comisiei Europene în termen de două luni de la publicare. O analiză a site-
urilor autorităților de sănătate publică județene a reliefat faptul că astfel de rapoarte există doar la nivelul
anului 2013, lucru constatat și în privința Raportului național privind calitatea apei potabile, raport ce se
poate consulta pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică și care poartă denumirea de “Raport
pentru sănătate și mediu 2013”.
Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, aflate pe
piaţă sunt notificate la Ministerul Sănătăţii Publice, prin institutele de sănătate publică din Bucureşti,
Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Ministerul Sănătăţii Publice asigură accesul publicului la formularul electronic de notificare şi la

Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor,
prin afişarea acestora pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii Publice. 

Ministerul Sănătăţii Publice organizează Registrul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele
minerale naturale sau decât apele de izvor, şi administrează baza de date aferentă, aflată pe site-ul
Ministerului Sănătăţii Publice. 
 2. Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
ANPC are, prin lege, numai atribuții ce țin de verificarea corectitudinii informațiilor menționate pe
eticheta raportat la prevederile legislative din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului
European si al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,
precum si prevederi exprese din legislația apei potabile.

3. Atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale

ANRM aprobă Lista apelor minerale naturale recunoscute în România. Conform celor mentionațe în
Ordinul președintelui ANRM nr. 4/2015, în România, la data emiterii acestui ordin, existau 60 de
denumiri comerciale de ape minerale naturale, cărora le corespund 60 de surse de extracție.

4. Analizarea principalelor mărci de apă minerală naturală plată atât din punct de vedere al
respectării legislației privind etichetarea, dar și al modului în care informațiile de pe eticheta
produselor analizate corespund unui nivel de informare adecvat luării de decizii în cunoștință
de cauză în momentul achiziționării acestui tip de produs.
Experții APC România au achiziționat din marile structuri comerciale 42 tipuri de apă, după cum
urmează:

- 25 tipuri de apă minerală naturală plată (Aqua Carpatica, Carpatina, Bucovina, Perla Harghitei,
Izvorul Minunilor, San Benedetto, Vittel, Cheile Bicazului, Borsec, Zizin, Keia, Valea Izvoarelor,
Aquatique, Carrefour, Kaufland, Hera, Perla Covasnei, Herculane, Evian, Voslauer Sport, Apa
Craiului, Perenna, Rocchetta, Acqua Panna, Saguaro);

- 12 tipuri de apă recomandată pentru hidratarea și prepararea hranei bebelușului (Bucovina – Bebe

Bucovina, Aquatique, Izvorul Minunilor, Aqua Carpatica, Humana, Hipp, San Benedetto, Jana, My
Water, Voslauer Junior, Kids, Vedda);
- 6 tipuri de apă de izvor plată (Azuga, Auchan, Izvorul Zânelor, Kristall Perle, Poiana Rece, Aqua
Queen);

- 3 tipuri de apă de masă (Aqua Tulip, Tuana, Perla Râmnicului).