IMPORTANA BACTERIILOR

Jumiga Daniela clasa a XII-B

Profesoar: Tatiana Platon

IMPORTANA BACTERIILOR

formarea branzei i a iaurtului;

acrirea verzei i a murturilor;
obinerea berii i a produselor de panificaie;
curtarea apelor uzate din marile orae;
curtarea petrolului care polueaza apele sau solul n mod accidental

imbogtirea solului cu sruri minerale;

fixarea azotului atmosferic;
-

topirea inului i a canepei n industrie;

sinteza vitaminelor din grupa B in intestinul gros al omului;
unele ciuperci traiesc pe parafina (un derivat din petrol) si elaboreaza
proteine pe care omul le foloseste pentru hrana sa.

BACTERIILE POT DEVENI ENERGIE ECOLOGIC

Un nou studiu arat c deeurile de origine uman i animal ar putea fi convertite n energie utilizabil. Aceast
idee unic de reciclare vine n urma unei descoperiri importante cu privire la modul n care bacteriile transfer
sarcini electrice, lucru care ar putea duce la crearea de biobaterii sau electrozi alimentai de bacterii.
Lucrul cel mai interesant este c pn acum nu nelegeam cum ajung electronii la suprafa. De fapt, n acest
proces bacteriile iau molecule de carbon organic pe care le integreaz n interiorul celulei, determinnd astfel o
eliberare de electroni", a spus Dr. Tom Clarke, unul din conductorii studiului de la University of East Anglia. Mai
multe straturi de proteine din interiorul bacteriilor acioneaz, n esen, ca linii organice de alimentare ale
celulelor, permind electronilor produi din bacterii s fie transferai la suprafaa bacteriilor. Acum, c oamenii de
tiin neleg ce se ntmpl la suprafa, ei vor fi capabili s produc o celul care s se poate conecta la bacterii.
Apoi, bateriile se pot hrni graie electrodului, genernd n schimb electroni.Procesul poart numele de "respiraie
de fier", dar n limbajul colocvial, cercettorii l numesc "pietre care respir".
Bacteriile au un arsenal ntreg de lucruri pe care s le respire, altele dect oxigenul. Ele pot respira oxizi de
minerale, deci acest proces de bacterii care "respir roci" poate fi aplicat i n cazul electrozilor. Bacteriile pot
respira pe electrozi producnd electroni".
Au existat i nainte tentative de valorificare a energiei electrice de pe suprafaa bacteriilor, dar lipsa acestor date
descoperite n acest proiect, a facut ca doar cantiti mici de energie s poat fi obinute. Acum sume
impresionante de energie electric pot fi puse spre utilizare practic.
"Acesta este o metod foarte bun de a obine energie ecologic. Se pot construi electrozi n locuri cum ar fi
instalaiile de tratare a deeurilor. Bacterii pot digera deeurile producnd energie", a spus Dr. Clarke.

BACTERII CARE NASC AUR

Oamenii de stiinta din Australia au descoperit ca bacteria Cupriavidus metallidurans catalizeaza
biomineralizarea aurului prin tranformarea compusilor toxici ai acestui material in forma lor
metalica, folosindu-si mecanismele celulare active.
"Descoperirea ne-a facut sa ne intrebam de ce aceste organisme traiesc in asemenea medii.
Rezultatele studiului desfasurat ulterior au indicat implicarea lor in detoxificarea activa a
compusilor auriferi, care conduce la biominerale de aur", a adaugat cercetatorul.
Experimentele au demonstrat ca C. Metallidurans acumuleaza cu rapiditate compusii toxici
dintr-o
solutie preparata in laborator. Acest proces promoveaza toxicitatea aurului, care
conduce la reductia mediata biochimic a compusilor de aur in nanoparticule, adica in aur metalic,
ceea ce ar putea contribui la formarea zacamintelor metalului galben.
Este vorba despre prima dovada a faptului ca o bacterie este implicata activ in ciclul formarii
metalelor rare si pretioase, asa cum este aurul. Aceste rezustate deschid usi, doar sperate pana
acum, in ce priveste productia de biosenzori, care le vor permite exploatatorilor de aur sa
depisteze cu mult mai mare usurinte depozitele pretiosului metal.

BACTERII PENTRU RESTAURAREA PICTURILOR

Restauratori din Spania i Italia au demonstrat cum operele de art pot fi curate rapid i atent, cu ajutorul
bacteriilor. Cei de la IRP au ncercat s refac picturile din Biserica Santos Juanes prin tehnici n urma crora
rmneau fluorescene saline, cruste albe prezente pe picturi, cauzate de acumularea srurilor cristalizate i a
unui lipici gelationos. Pentru a investiga alte opiuni, cercettorii de la IRP au mers n Italia pentru a afla mai
multe despre munca de pionierat desfurat la Camposanto di Pisa.

Sub ndrumarea microbiologului Gainluiggi Colalucci, restauratorii de aici foloseau bacterii pentru a nltura
adezivul ntrit. Aceste bacterii sunt de tip Pseudomonas. Ele se hrnesc cu eflorescene saline din arcadele n care
se afl picturile, i unde, n general, se adpostesc porumbeii.
Mulumit colaborrii dintre cele 2 ri, restauratorii au fost capabili de a mprtai cele mai bune practici i de a
afla cum funcioneaz acestea pe diferite tipuri de pictur.
Dei italienii foloseau vat pentru a aplica bacteriile, spaniolii au dezvoltat o metod proprie: un gel care
acioneaz pe suprafa i care mpiedic umiditatea s ptrund n material. Pentru c aceast bacterie
acioneaz doar n zone umede, gelul este lsat s acioneze doar o or i jumtate, timp destul pentru curarea
picturii.
Avnd n vedere c majoritatea operelor de art din Europa au fost ntotdeauna fragile, aceast metod este
revoluionar pentru specialiti, ea asigurnd meninerea picturilor ntr-o stare ct se poate de bun.

MAI ISTEI DATORIT BACTERIILOR

Serotonina acioneaz ca neurotransmi tor; intervine n producerea somnului, n procese mintale i
afective (depresie i anxietate, tulburare obsesiv-compulsiv), n func ii motorii, n termoreglare, n
reglarea presiunii arteriale, n actul vomei, n func ii hormonale. Expunerea la Mycobacterium vaccae, o
bacterie comuna din mediul inconjurator, induce o crestere a nivelurilor de serotonina, cu efecte
benefice asupra capacitatii de invatare.
Descoperirea a fost facuta de doua cercetatoare de la Sage Colleges din Troy, Statele Unite, si a fost
anuntata la Congresul anual al Societatii Americane pentru Microbiologie, in curs la San Diego.

Mycobacterium vaccae este o bacterie care traieste in sol si este inhalata sau ingerata cu usurinta de
cei care-si petrec mult timp in natura, a explicat Dorothy Matthews, una dintre cercetatoare. Studii
precedente au aratat ca inocularea de bacterii moarte de M. vaccae la soareci stimuleaza cresterea
anumitor neuroni, cresterea nivelurilor de setononina si o diminuare a anxietatii. Dorothy Matthews si
colega ei, Susan Jenks, au introdus in dieta unui grup de cobai bacterii vii, supunandu-i apoi unui test
clasic de orientare in labirint si confruntand rezultatele acestora cu cele ale unui grup de control. "Am
descoperit ca soarecii hraniti cu M. vaccae vii se orientau in labirint de doua ori mai rapid si dadeau
dovada de mult mai putina anxietate decat soarecii din grupul de control", au precizat cele doua
cercetatoare, in opinia carora M. vaccae poate influenta capacitatea de invatare si reduce anxietatea la
mamifere.

CONCLUZIE

n concluzie , bacteriile sunt organisme

absolut necesare ntregii omeniri,ele
contribuie la mentinerea vieii pe
pmnt.Oamenii de tiin se conving a cta
oar ca aceste organisme pot fi utilizate n
numeroase domenii.Deci,pe lng efectele
novice ale bacteriilor,ele au o numeroas
gam de avantaje,ameliornd astfel,viaa pe
Terra.

MULUMESC!!!