SUBIECT 1.

) FLUXUL DE FABRICATIE IN CONFECTII TEXTILE

Procesul de productie este un proces in cadrul caruia oamenii intra in relatii reciproc
determinate si actioneaza cu ajutorul mijloacelor de productie asupra obiectului, numai
pentru a crea diverse bunuri materiale. Elemente specific productiei industrial:
- Procesul de fabricatie reprezinta o succesiune,evolutie de etape de transformare a
materialelor in produse finale.El cuprinde totalitatea procedeelor pentru transformarea
materialelor in bunuri.
- Procesul tehnologic reprezinta o succesiune de operatii,de stare sau fenomene prin
care se efectueaza o lucrare sau prin care se produce o transformare a materialelor
prelucrate.Succesiunea de etape a unui process de fabricatie sunt definite ca faze ale
procesului.
- Operatie tehnologica reprezinta o activitate desfasurata de unul sau mai multe
muncitori cu o anumita calificare in atingerea unui scop.Se numeste operatie tehnologica
facuta de masina,utilaj in cadrul unei munci specific.
- Faza sau manuirea reprezinta fiecare din etapele distinate de evolutie a unui proces
de fabricatie sau fiecare din starile successive ale unei transformari.
Conform acestor definitii,procesul de fabricatie din confectiile textile se poate
reprezenta graphic sub forma unui flux de fabricatie.
Fluxul de fabricatie reprezinta un circuit ( o evolutie de faze si operatii) al materialului
si semifabricatului ce sunt transformate in produse finite.
*- depozitare; *- control cantitativ; *- control calitativ
Depozitare
*- pregatirea materialului pentru croit
materii
prime
si
auxiliare
Croire

*sablonare

*spanuit

*sectionare

span

*decupare

repere*sortat*numerotat
Flux
Confectiona
tehnolo
*finalizarea re
gic
Finisare

Depozitarea
produselor
finite

*termolipirea reperelor *pregatirea reperelor *asamblare

*tratament
finisajului

umidotermic

*coaserea

nasturilor

*finalizarea

*ambalare *depozitare *formare loturi

*expedierea
Produsul se realizeaza pe baza documentatiei tehnice ce contine:un produs
etalon,realizarea
tiparelor,realizarea
sabloanelor,incadrari,consumuri
,indici,procese
tehnologice.

SUBIECT 2.) CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTII

Se clasifica in patru grupe principale:
A.) In functie de tehnologia de fabricare
a.) Materiale obtinute prin tehnologie mecanic textile.
Acestea sunt obtinute prin procedee specific de fibre, tesere, tricotare, neconventionala si
au caracteristica comuna, prelucrarea mecanica. Componenta de baza este fibra textila.
Denumirea materialelor se face in functie de procedeul de obtinere: *-fire textile obtinute
prin procedeu de filare; *-tesaturi,obtinut prin tesere;
*-tricoturi, obtinut prin tricotare; *-netesute, obtinute prin procedee neconventionale
In cadrul acestei grupe se disting trei etape tehnologice bine determinate:
I.)
Obtinerea fibrelor-reprezinta baza de materie prima pentru realizarea firelor
textile
II.)
Obtinerea firelor prin tehnologie de filare specific fibrei si a tipului de fir
obtinut.Materia prima a firului este fibra,iar firul este materie prima pentru a se
obtine fire cablate sau rasucite ce pot fi produse finite.
III.) Obtinerea
textilelor
plane
prin
procedee
specific
de
tricotare,tesere,neconventional,materia
prima
sunt firele,Textilele
plane
reprezinta ponderea materiilor prelucrate in industria de confectii textile.
Conform celor prezentate aceste materii sunt cunoscute ca material textile si fac parte
din familia materialelor fibroase.
b.) Materiale obtinute prin tehnologie chimico textile:
-pielea si blanurile natural
Latura chimica a tehnologiei de tabacire fiind preponderata si axata pe prelucrarea
aminoacizilor. Principalul constituent o reprezinta proteinele.Baza de materie prima pentru
aceste materii o constituie pielea cruda si invelisul paros obtinut prin jupuire.
c.) Materiale obtinute prin tehnologie chimica :
*inlocuitori de pilele si blana *burette *cauciuc *artic-plastice *hartie,adeziv
Tehnologia este specific chimica de sinteza adecvata fiecarui tip de material.
d.) Materiale obtinute prin tehnologie mecanica : -butoni, nasturi, agrafe, catarame.
Se obtine prin tehnologia mecanica de aschiere, turnare, specific fiecarui produs.
B.) Rolul si locul in produsul finit
a.) Materialele de baza constituie scheletul exterior,baza existentei produsului,are rol
determinant in asigurarea functiilor acestuia:
*acoperire-aparare de corp *igienico
fiziologice *informational-estetic.
Ca material de baza intalnim:tesaturi,tricoturi,piele naturala,blanuri,inlocuitori si netesute.
b.) Materiale secundare depend de cele de baza si se situeaza in locul al 2-lea din
punct de vedere al importantei si functia din produs.Sunt divizate in 3 categorii:
- captuseli-au rol functional pentru marirea izolatiei rezistentei la frecare. Denumiri:
atlas, satin, tricoturi urzite,blana.
- intarituri-au rol functional pentru marirea rezistentei la purtare,a stabilitatii
dimensionale,modelare. Denumiri :panza albita,canofas,volvatir,diverse netesute cu adeziv.
- fornituri cu rol functional-sunt utilizate pentru stabilirea liniilor de confectii,izolatie
termica. Pot fi:banda tesuta,vatelina,rejansa,elastic,vata industriala,semifas.
c.) Materiale auxiliare sunt acele material ce depend de materialul de baza si se afla
pe locul 2, completeaza produsele de confectii. Se impart in:
- ata de cusut,auxiliare pentru imbinari prin coasere,sunt de diverse tipuri si feluri
- garnituri, au rol esthetic ce completeaza aspectul general al confectiilordantela,articole pasmanterie
- accesorii, acestea reprezinta materialul cu rol functional sau esthetic-nasturi
agrafe,butoni.
C.) Structura si compozitia elementelor constituente ( compozitia fibroasa sau
chimica a materialelor)
a.) Materiale naturale : *-vegetale-celulozice *-animale-proteice *-mineral-azbest,sticla

b.) Materiale chimice: artificial si sintetice.

D.) Forma de prezentare a materialelor
a.) Materiale filiforme se caracterizeaza prin faptul ca are o dimensiune mult mai mare
decat celelalte. Au caracteristic o axa centrala: ate , sfori, snururi
b.) Materiale plane ce se caracterizeaza prin o dimensiune mult mai mica decat
celelalte.au o suprafata medie: tesaturi, tricoturi, blanuri, pieli si inlocuitori.
SUBIECT 3.) RECEPTIA MATERIALELOR TEXTILE
Controlul si depozitarea este prima faza din procesul de fabricatie din confectii textile.
Controlul materialelor sosite intr-o unitate prezinta doua aspecte: control cantitativ si
control calitativ .
Controlul cantitativ ca o operatie are drept scop verificarea materialelor din punct
de vedere cantitativ prin aceasta operatie se realizeaza o verificare dimensional,
cantitativa a materialului si compararea rezultatelor cu datele din actele insotitoare a
materialului private ca marfa. Din punct de vedere al confectiilor ne intereseaza lungimea
si latimea materialului textile ce intra in fabricatie. Verificarea acestor dimensiuni se poate
face manual sau mecanic, inregistrandu-se datele in fise de
control. Un utilaj frecvent folosit pentru controlul cantitativ
este rampa de control,unde materialul textil(3) este
desfasurat pozitiv de pe cilindrul(1), apoi trece prin rola
cilindru(2) ca sa fie condus in fata mesei(4) a rampei ce este
compus din geam transparent(5) iluminata de sursele de
iluminare(6). Materialul(3) este tras prin fata geamulul(5) de
catre cilindrii(7) si (7) de tragere si presare.Cilindrul (7)
poate fi ridicat si coborat la introducerea in lucru sau la
scoatere.Dupa tragere urmeaza cilindrii de conducere (8) si
materialului (3) va fii infasurat pe un cilindru de infasurare
(10) la fel ca cel de alimentare.Inainte de infasurare
materialul textil trece peste un dipozitiv (9) de control si
reglare a tensiuniii de infasurare. Rampa se mai foloseste la controlul calitativ, rampele
moderne sunt prevazute cu dispozitiv de masurare a lungimii cu inregistrare si stocare de
date precum si a variatiei latimii pe intreaga lungime.
Controlul calitativ a materialelor are doua aspecte:
Din punct de vedere al caracteristicilor specific materialelor textile(durabilitate,valori
de intrebuintare.Acestea se determina prin procedee de laborator cu metode si
metodologie specifica. Rezultatele de laborator se compara cu cele normate, specific
cu standard sau norme interne.
Defectele se grupeaza pe 4 categorii:
a.) Defecte critice,care impiedica indeplinirea functiei produsului.Ele sunt penalizate
cu 100 puncte de penalizare.In cadrul acestei grupe intra:gauri,cuiburi in material,fire
straine,batatura amestecata,pete de imprimare,carcei.
b.) Defecte principale: ace defecte care risca sa produca o defectiune a produsului
sau produc o reducere a posibilitatii de utilizare a produsului. Se acorda 50 de puncte de
penalizare. In aceasta grupa intra: rarituri sau deseturi, navadire gresita, flotari fire, devieri
raport culoare, diferente de nuanta pe suprafata materialului, pete nelavabile.
c.) Defecte secundare, acestea reduc posibilitatea de utilizare a produsului si sunt
sesizabile atat la beneficiar cat si la produs. Se pot remedia, se pot ocoli. Se acorda 10
puncte de penalizari.In aceasta grupa intra: deplasari de sablon la imprimare, fire lipsa,
margini rupte, pete de apret, carcei la margine, fire ingrosate.
d.) Defecte minore, nu reduc posibilitatea de utilizare a produsului, se acorda 1 pct
penalizare. Se compune din margine neimprimata, scamosare neuniforma, lipsa marginilor.
Depozitarea materialelor pentru confectii
Materialele se depoziteaza, se stocheaza in incaperi pe tipuri si grupe de material.
Aceasta operatie se realizeaza cu foarte multa atentie si are drept scop conservarea
proprietatii materialelor ce vor fi utilizate in procesul de fabricatie. Depozitul pentru
material de baza, secund si auxiliare este divizat. Rezervele de material in magazine

trebuie sa asigure continuitatea fluxului de fabricatie fara a depasi o anumita cantitate bine
precizata, astfel evitandu-se stocarile nejustificate. Conditiile de depozitare in magazine
presupune:
*- Asigurarea unei bune ventilatii; *- Asigurarea umiditatii relative 60-65 %; *Temperatura 20-22 C;
*- Protectie impotriva prafului; *- Protectie impotriva microorganismelor; *- protective
impotriva focului Magaziile de depozitare trebuiesc amplasate in apropierea sectiilor de
lucru pentru asigurarea unui flux continuu si pentru micsorarea lungimii traseelor de
transport.
Suprafata unei magazii de materii prime se compune din trei elemente distinct:
S=suprafata totala a depozitului;
Su=suprafata utila ocupata cu material in depozit
Sa=suprafata auxiliara necesara pentru culoare, birouri si suprafata zonei de receptive
Sc=suprafata elementelor constructive;
S=Su+Sa+Sc

SUBIECT 4: ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE

Procesul de fabricatie in conf. presupune nu numai prelucrarea mat. in vederea
realizarii unor bunuri ci si o parte tehnica, creativa d epregatire a fabricatie. Acesta are un
impact asupra realizarii funtionale a prod. de imbr. iar aceasta activitate cuprinde
urmatoarele elemente: a.) schita modelului ; b.) descrierea modelului atat tehnic cat si
estetic ; c.) specificarea mat. componente in prod. si a modelului de structurare a
materialelor in prod. ;
d.) tabelul dimensional al prod. pe marimi ; e.) totalitatea sabloanelor pt. toate reperele
prod. atat din mat. de baza, cat si secundare si auxiliare dar si pt. intreaga gama
dimensionala; f.) consumurile specifice pt. toate tipurile de mat. ; g.) procesele tehnologice
de conf., finisare ; h.) model etalon. In cadrul acestei etape de pregatire a doc. tehnice un
rol import revine activ de proiectare constructiva a prod. de imbr. Prin aceasta se intelege
un complex de activitate desfasurate pt. realizarea modelului de confectionat in cadrul
caruia intra urmatoarele: *- activitate de cercetare; *- activitate de realizare a schitei
modelului ; *- activitate de constructie a tiparelor *- activitate de calcule tehnicoeconomice ; *- executia si experimentarea modelului. Cea mai importanta activitate in
proiectarea constructiva o reprezinta latura de creatie atat tehnica cat si estetica. De
aceste activitati se ocupa o stiinta ,,proiectarea imbr., ce are ca scop proiectarea rationala
a prod. de imbr. si colaboreaza cu antropologia aplicata si CFI, arta aplicata, tehnologia de
confectionare, stiinta materialelor textile. In realizarea obiectivului de proiectare a imbr. o
reprezinta utilizarea metodelor matematice aplicate cu ajutorul calculatorului si necesare la
fundamentarea stintifica a metodelor de proiectare a imbr. Problema fundamentala o
constitue obt. Celor mai avantajoase forme si dimensiuni ale prod. de imbr. in concordanta
cu particularitatile de conformatie a corpurilor purtatorilor, proprietatile mat. textile,
cerintele estetice, cerintele functionale, economice. In scopul dimensionarii corecte a prod.
de imbr. si a asigurarii corespondentei dintre prod. si corp este necesar sa se cunoasca
structura anatomica a corpului uman privita ca suprafata de srijin a prod. de imbr. Pt. acest
lucru este necesara sa se cunoasca o serie de date furnizate de antropologia aplicata.
Antropologia este stiinta ce se ocupa cu istoria naturala a omului, cu studiul variabilitatii
omului si a originii raselor umane.Informatia cu privire la dimensiunea si forma corpului
uman si variatia acestora in randul populatiei careia ii sunt destinate prod. de imbr. stau la
baza proiectarii imbr. Aceste informatii se obt. pe baza unor cercetari antropometrice
desfasurate dupa un program specific adoptat cerintelor industriei de confectii.
Antropometria este una din tehnicile principale utilizate in cercetarea de antropologie si are
ca obiect masurarea corpului uman. Dimensiunea corpului uman se preiau intre puncte
bine precizate pe corp numite puncte antropometrice. Pt. confectii sunt necesare 25-30
puncte antropometrice ce sunt specificate in standarde.Dimensiunile corpului se pot
impartii in 2 categorii:
- I.) liniare se determina ca dist. intre 2 pct. masurate in linie dreapta: *- inaltimile ; *diametre; *-adancimi;

- II.) curbilinii reprezinta dist. intre 2 pct. antropometrice masurate pe suprafata corpului
uman: *-lungimi; *-latimi; *-perimetre; *-arce de rascroieli;

SUBIECT 5: PROIECTAREA TIPARELOR - RETEA DE BAZA

Produsele de imbr. sunt realizate dintr-un anumit nr. de repere croite din mat. plane si
asamblate intre ele prin diverse procedee. Reperele croite sunt obt. pe baza unor tipare ale
prod. Tiparele reprezinta desfasuratele plane ale reprerelor prod. de imbr. are caror forme
si dimensiuni se coreleaza cu forma si dimensiunea corpului uman. Metodele de obt. a
tiparelor pot fii clasice si moderne. In ambele cazuri sunt necesare informatiile despre
forma si dimensiunea corpului uman si marimea adaosurilor pt. fiecare tip de produs. In
constructia tiparelor se porneste de la un nr. limitat de dimensiuni iar o alta serie de
dimensiuni se calc. , se determina cu relatii simple ce au la baza dimensiuni principale.
1.) Metoda geometrica - sunt necesare urmatoarele dimensiuni pt. constructia
tiparelor:
a.) principale (corpului tip): *-inaltimea corpului; *-perimetrul bustului
b.) secudare obt. din cele principale cu ajutorul unor relatii simple de
proportionalitate: *-latimea fetei;
*- latimea spatelui
c.) proprietatile produsului sunt dependente de tipul de prod.,moda(lungime
prod.,lungime maneca)
d.) adaosurile indiferent de tipul de prod. sau model constructia tiparelor urmeaza o
anumita ordine ce cupreinde urmatoarele etape; *-I.) trasarea retelei de baza a
tiparului; *-II.) conturarea tiparului; *-III.) transformarea tiparelor in model. In
constructia tiparelor pt. o notare uniforma, unitara si o urmarire corecta a metodei de
constructie s-a adoptat un sistem de notare a liniilor si a pct. constructive. Conform
acestei notatii unitare se considera corpul uman intersectat de 7 plane verticale si 9
orizontale. Aceste plane trec prin principalele pct. antropometrice. Intersectia acestora
dau retea de linii a caror desfasurata in plan reprezinta o retea de linii imaginare
careia ii corespunde reteaua de baza. in constructia tiparelor. Notarea punctelor
constructive din A B C
reteaua de baza
se
face cu 2 sau 3 cifre de forma
A planul orizontal de intersectie
B plan vertical de intersectie
C nr. de ordine din evolutia de
obt. a conturului tiparelor
O retea de baza pt. un produs cu
sprijin pe umeri poate fii:
Liniile verticale: 1 linia de mijloc a
spatelui in care cel mai important
este 11
2 linia de intersectare a umarului
cu gatul
3 linia de delimitare a latimii
spatelui
4 linia de delimitare a fetei fata de
spate
5 linia de delimitare a fetei
6 linia de trecere a umarului la gat
7 linia de simetrie a fetei

11-12 = latimea rascroielii gatului la spate

12-121 =inaltimea rascroielii gatului la spate
121-141 = lungimea liniei umarului
17-171 = adancimea rascroielii gatului la fata
171-172 = latimea rascroielii gatului la fata
172-173 = inaltimea rascroielii gatului la fata
Linii orizontale 1 intersectarea c. u. cu planul ce trece prin cea de-a 7-a vertebra.
2 intersectarea c.u. cu un plan ce trece pe la inaltimea rascroielii gatului
3 linia planului ce intersecteaz c.u. in dreptul bustului
4 linia taliei ;
9 linia de terminatie a prod.
La intersectarea liniei verticale si orizontale se obt. principalele puncte
constructive a tiparelor din reteaua de baza:
31-37 = linia de latime a prod.(pe jumatate) si se dimensioneaza dupa relatia 3131 = (Pb/2) + A
11-41 = inaltimea Ic/x + K lungimea pana la talie
31-33 = lS latimea spatelui
35-37 = lf latimea fetei
33-35 = diametrul rascroielii manecii.
Realizarea tiparelor pe reteau de baza incepe din pct. 11 cu reprezentarea
punctelor antropometrice considerat la nivelul coloanei vertebrale la cea de-a 7-a
vertebra cervicala. Se dimensioneaza tiparele pe lungime pe verticala 1 obtinand
segmentele 11-31 ; 11-41 ; 11-91. Se duc liniile orizontale prin pct. principale, se
dimensioneaza tiparul in latime. Dimensionarea facandu-se pe linia bustului 31-37 se
duc liniile verticale 3, 5, 7. La intersectarea orizontalei cu verticala se obtin pct.
constructive principale. Dupa aceea se realizeaza constructia tiparelor prin trasarea
liniilor de contur principale. Astfel se pot dimensiona si obtine tipare ale prod. cu
sprinjin pe umar. De la tiparul de baza prin diferite procedee specifice proi.imbrac.se
obtin tiparele de model, rezltand toate elementele de produs prin repeele lor
componente (spate,fata,maneci,buzunre,mansete).Aceasta meoda simpla, geometrica
de obt.tiparelor coexista cu celelalta metode clasice, dar si cu cele moderne. Cele
moderne folosesc tehnica de obt. prin calculatoare, existand programe speciale de
efect a tiparelor.

SUBIECT 6: CALCULUL INDICILOR SI INDICATORILOR. NOTIUNEA DE

CONSUM SPECIFIC
Pt. definitivarea obtinerii reperelor croite ale prod. de imbr. se apeleaza la o operatie
de incadrare ce presupune o aranjare de tipare a uneia sau mai multe prod. pe o suprafata
considerata ca mat. textil. Aranjarea tip prin incadrare se face cu ajutorul sabloanelor ce
sunt conturate prin dif. procedee pe o suprafata bine precizata. Prin procedee de conturare
a sabloanelor se obt. o incadrare ce poate fii simpla(acelasi model) sau combinata(mai
multe modele, marimi diferite).
Elementele unei incadrari sunt: *Li lungimea incadrari este data de nr., forma si
dimensiunea reperelor de prod.; *li latimea incadrari conditionat de latimea optima
a mat. textil; *nP nr. prod. ce contine n i repere ; = Li li [m]. Se pot determina
indicile incadrari ce reprezinta eficienta incadrarii si indicatorii ce reprezinta
consumurile specifice de material. Iu = (S utila/ S incadrare) 100(%)
Ip = (S incadrare S utila/ S incadrare) 100(%)
Iu + Ip = 100(%)
Si St = D (m) Iu indice util ;
St , Su suprafata totala ;
Si suprafata
incadrata ; D desene(m) ;
Incadrarea se realizeaza cu ajutorul sabloanelor tinandu-se cont de anumite conditii
caracteristice produsului si mat. textil. Restrictiile la incadrare se refera la: *a.) amplasarea
sabloanelor pe suprafata considerata a mat. se face nemijlocit cu respectarea directiei

nominale. Directia nominala reprezinta directia de maxima rezistenta a mat. textil(urzeala);

*b.) respectarea desenelor de legatura sau culoare; *c.) amplasarea sabloanelor se va face
simetric pt. repere simetrice; *d.) respectarea sensului si directiei de scamasarein cazul
materialelor scamasata; *e.) respectarea modului de asezare a sabloanelor in functie de
prezentarea mat. textil (pe intreaga latime sau pe jumatate de latime); *f.) incadrarea
sabloanelor se face dupa o anumita succesiune intai cele mari si apoi pe cat posibil
reperele mici in functie de nr. si marimea prod. incadrate pe aceasi suprafata. Incadrarile
pot fii simple sau combinate. La scara indicelelor cele mai avantajoase incadrari sunt cele
combinate. Combinarea marimilor, taliilor incadrate se face tinand cont de repartizarea sau
repartitia volumului de produs.
In urma incadrarilor se calculeaza consumurile specifice ca elemente ale documentatiei
tehnice. Relatiile de calcul sunt: Cs(m) = Li/nP ;
Cs(kg) = Si M/nP ;
Cs(m) =
Si/nP
unde M - masa specifica(kg/m).
Consumurile specifice ca element ale documentiei tehnice determina in mare masura
consumurile de material si rationalitatea proiectarii produselor de confectii.Cs reprezinta
cantitatea de mat. necesara realizarii unui prod.
Cs reprezinta cant de mat., combustibil sau energie consumata pt. realizarea unui prod.,
unui serviciu, pt. efectuarea unei operatii sau pt. functionarea unei instalatii sau masini. Pt.
un prod de imbr. confectionat intr-o anumita gama dimensionala trebuie realizat si stabilit
necesarul de mat. pt. aprovizionare. Necesarul se stabileste in functie de consumul specific
si cantitate de produs ce se realizeaza intr-o anumita perioada( schimb/ zi/ luna). In acest
scop se utilizeaza Cs medie ponderata ce se calculeaza Cs med = Csi Ni + Csx
Nx/Ni + Mx (m , m , kg) ;
Nm = Cs med P (m , m , kg) ;
Csi = Cs din
incadrarile combinate I ;
Ni nr. de prod. ce se realizeaza cu incadrarile combinate ;
Csx Cs la incadrari necombinate ;
Nx nr. de prod. ce se realizeaza cu incadrarile
necombinate ;
Nm necesarul de mat.

SUBIECT 7: SABLONARE SI METODE DE SABLONARE

A.) Sablonarea reprezinta o operatie din faza de croire in care se realizeaza o
incadrare a reperelor prod. pe o suprafata a spanului (a x b). Operatia presupune efectiv o
desenare de contur la scara reala al unei incadrari realizate in faza de pregatire a
documentatiei tehnice. Operatia de sabloanare se realizeaza cu ajutorul sabloanelor.
Denumirea operatiei deriva din utilizarea sabloanelor pt. desenarea conturului. Sabloanele
sunt conturate in cadrul operatiei de sablonare pe mat. textil sau mat. auxiliar. Se
realizeaza si cu ajutorul calcatului. La sablonare se tine cont neaparat de incadrarea
obtinuta la documentatia tehnica. Rezultatul operatiei de sablonare se numeste tot sablon
iar operatia se poate realiza conform incadarii simple sau combinate numindu-se sablon

simplu sau sablon combinat. Sablonul simplu cuprinde un complet de sabloane pt. un
singur prod. putand fii realizat pe intreaga latime sau pe jumatate. Sablonul combinat
cupreinde 2 sau mai multe seturi de sabloane a 2 sau mai multe produse. Combinarile se
pot face pe marimi, talii, pe marimi si talii dar intodeauna in cadrul aceluias grup de
conformatie. Trebuie executata cu foarte mare atentie respectandu-se urmatoarele conditii:
a.) la mat. cu desene reperele simetrice trebuiesc potrivite pr. acelasi raport al desenului;
b.) la mat. plusate reperele aceluiasi prod. trebuiesc asezate in acelasi sens; c.) de fiecare
data trebuie respectata directia nominala cu cea a sabloanelor ; d.) in cazul desenelor cu
dungi trebuie respectata sincronizarea acestora.
B.) Metode de sablonare 1.) Metoda manuala este metoda cea mai veche, este
o metoda de baza pt. celelalte metode. Aceasta metoda nu necesita lucrari preliminare
decat cea de obtinere a sabloanelor in cadrul documentatiei tehnice. Metoda consta in
conturarea cu creta sau cu creionul a conturului sabloanelor pe o suprafata de mat. tex.
conform unei incadrari prealabile. Incadrarea prealabila se prezinta sub forma miniaturala.
2.) Metoda pulverizarii aceasta metoda inlocuieste conturarea manuala a sabloanelor
avand ca avantaj economisirea timpului. Etapele metodei: *- pe un start de mat. textil de
dimensiuni identice incadrari se aseaza sabloanele conform incadrari ; *- intreg ansamblul
material sabloanele se fixeaza pe o masa pt. prevenirea devierilor ; *- pe sabloanele
asezate se trece un carucior ce pulverizeaza vopsea usor lavabila sau praf de creta care se
usuca; *- se ridica sabloanele de pe material astfel inacat in acest mod sa se obtina
conturul clar al incadrari. Pt. prevenirea deteriorarii sabloanelor din cauza vopsirii acestea
se obt. din mat. rezistente la vopsire: placi de polistiren, din metal usor. 3.) Metoda prin
heliografiere aceasta metoda consta in incadrarea pe hartie transparenta ce se expune
cu o hartie fotosensibila de ozolid la dif. surse de lumina, obtinandu-se astfel nr. de
incadrari la scara reala. Incadrarea astfel obt. se poate utiliza imediat la operatie de croire
asezandu-se foaia de ozolid pe foaia de span. Aceasta metoda este utila in cadrul unei
productii de serie mare. In acest caz productivitatea este mare fata de metoda clasica de
aproximari.
4.) Metode automate automatizarea proceselor de incadrare si gradarea
tiparelor precum si a operatiei de croire conduce la cresterea productivitatii muncii, la
reducerea cheltuielilor materiale. Creste nivelul calitati in productie. Metode automate
moderne contin echipamente electronice de calcul avand in componenta urmatoarele
elemente: *- un calc. pereformant; *- o unitate cu disc magnetic; *- o unitate cu banda
magnetica; *- un digitizor; *- o consola teletip; *- display grafic; *- plotter. In memoria sist.
moderne automate pt. prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului se introduc prin
digitizare urmatoarele date tehnice: a.) biblioteca de reguli de gradare in sistemul de axe
rectangulare; b.) continutul notarilor de pe tipare si incadrari ; c.) restrictiile de incadrare ;
d.) informatii alfanumerice de identificare si prelucrare a tiparelor ; e.) info asupra
coordonatelor punctelor de gradare si celor intermediare. Incadrarile obt. pe asemenea
instalatii pot fii finalizate si interactiv de catre operatori prin selectarea si directionarea
reperelor utilizand facilitatile de incadrare si actionand la statura displayului. Restrictiile
fiind controlate de calc. realizarea automata a incadrari si mentionare unor reguli de
incadrare pozitionare pot fii facute de operatori sau stocate in memoria calc. In final se
realizeaza afisarea incadrarilor cu cel mai bun indice de utilizare a suprafetei de incadrare.
Astfel pe diplay se afiseaza lungimea incadrari si dand posibilitatea operatiei de a schimba
pozitia reperelor. Incadrarile efectuate pot fi memorate, desenate si tiparire pe un plotter in
vederea croirii de pe desen sau a copierii pe hartie a incadrarii. Solutiile pot fi obt. si la
scara redusa (1:5 sau 1:10) putand fii transmise ca document pt. croire impreuna cu setul
de sabloane.

SUBIECT 8: CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILE LA SABLONAT

Productia la operatia de sablonat. Se poate determina in functie de Cs al
produsului si nr. de buc. De productie din incadrare. Pt. det. productiei se calc. timpul
necesar unei buc. de produs in anumite conditii pe foaia de mat. textil. a.) calcului
coeficientului de amplificare ,,C : C= T/T(Tpi + Tde + Ton)
C- tine cont de opririle
efective in procesul de sablonare; T durata unui schimb (480 min) ;
Tpi timp de
pregatire si incheiere a operatiei de sablonare(min) ; Tde timp de deservire a locului de
munca (min) ;
Ton timp de odihna si necesitate(min);
b.) calculul timpului
operational: (Top) Top =Top C (min)
Top tine cont de opriri(timpul practic);
Top timpul teoretic de sablonare, nu tine cont se opriri, depinde de Cs (m) si nr. de prod.
din incadrare;
c .) calculul normei de timp: (Nt) Nt = Top p (min)
p nr. de
prod. din incadrare
d.)
Productia practica (Pp) Pp = T/Nt (sabloane/schimb)
e.)
Z = P/Pp;
Z nr. de zone de lucru ; P productia curenta pe un schimb
Pt.
determinarea
productiei la croit si implicit
sablonat se ia in considerare
repartitia produselor pe talii si
marimi conform planului de
prod. Se vor obt. nr. de zone de
lucru, nr. de sablonari, nr. de
muncitori la sablonari si nr. de
mese de sablonat.
Pierderile la sablonat
de finetea si corectitudinea
operatiilor
de
sablonare
depinde
in
mare
masura
volumul pierderilor in faza de
croire. Ele se pot schematiza grafic. X grad de pierderi datorita mat. textil ;
Y grad de pierderi datorita modelului produsului ; Z grad de pierderi datorita modului
de croire si a metodelor de sablonare *- pierderi interioare sunt dependente de X, Y, Z ;
*- pierderi de margini sunt dependente de X si Z ;
*- pierderi de stratificare
dependente de X si Z ;
*-pierderile finale dependente de X si Z ; *- pierderi de sens
dependente de X si Z.
Pierderile interioare apar in mai mica masura la mat. fara modele pt. ca asezarea
sabloanelor in incadrare nu necesita prea multe restrictii, la cele cu dungi, desene, carouri
sabloanele trebuiesc potrivite pt. simetria reperelor si pt. pastrarea desenelor astfel incat
pierderile cresc iar forma si marimea reperelor precizate in cadrul sablonarii influenteaza
pierderile interioare: *- in cadrul aceleiasi grupe de produs, modelele cu mai putine detalii
sunt mai putin covenabile; *- odata cu scaderea nr. de tipare incadrate, creste suprafata
sabloanelor si consumul specific; *- nu intodeauna un nr. mare de detalii reprezinta o
economicitate a pierderilor la croit.
Pierderile de margine acestea depind de varianta latimii materialului cat si de
dotarea tehnica a unitatilor productive, deci se poate specifica ca latimea optima de
incadrare se obt. prin incercari de lunga durata, obtinandu-se economii de mat. Pierderile
de margine admise la incadrarile normale sunt de 0,3 3,35 si se evidentiaza nemijlocit la
operatia de spanuire.
Pierderile de stratificare sunt pierderi datorate mat. textil in starturi in cadrul
operatiei de spanuire. Acestea depind de X si Z, de modul de spanuire a mat. fiid posibila
reducerea printr-o tehnologie de stratificare moderna. Reducerea se poate face prin: *stratificarea pe toata latimea materialului; *- optimizarea calculului lotului de mat. acesta
referindu-se la corelatia lungimii balotilor de mat. cu lungimea spanurilor; *- fixarea si
taierea corecta a capetelor de span. Pierderile de stratificare sunt de ordinul 0,15 0,3 %
din volumul mat.
Pierderile finale acestea apar in cazul unor calcule incorecte a lotului de mat. si se
admit in proportie de 0,1 % din suprafata de sablonare.

Pierderi de sens se datoreaza schimbarii sensului de dispunere a stratului de

material in span. Sunt admise 0,5 % din suprafata spanului. Operatia de sablonare este
influentata de 2 grupe de factori:
subiectiv: * - pregatirea profesionala a sablonorului ; *- rutina muncitorului; *realizarea sau nu a combinatiilor de incadrari
obiectivi: *-forma, marimea si nr. de tipare din incadrare: *- raportul dintre detaliile
mici si mari, precum si plasarea acestora pe directia nominala;
*- caracteristicile
materialului textile: *- latimea si variatia ei pe intreaga lungime a mat. textil.
SUBIECT 9.) SPANUIREA SI MODALITATI DE STRATIFICARE
A.) Spanuirea reprezinta o stratificare a mat. textile in structuri suprapuse de
lungime L corespunzator lungimii incadrarii. Pt. a asigura conditiile unei productii de masa
a confectionarii sia rationalizarii consumului de material din care se obt. confectiile precum
si pt. obtinerea unei calitati si productivitate inalta la operatiile de spanuire trebuiesc
respectate urmand conditiile tehnice:
1.) Stabilirea cu exactitate a lungimii spanului, precum si limitarea, pozitionarea
corecta a sectiunilor de span. Aceasta conditie este realizata in functie de caracteristicile
comenzilor si caracteristicile mat. textil ce se spanuieste. Lungimea spanului depinde in
mare masura de consumul specific al produsului de nr. completelor de sabloane, de modul
de realizare a incadrarii precum si de caracteristicile mat. textil. Astfel spanuirile scurte de
2-3 metri nu sunt rationale, deoarece se maresc pierderile la capete, creste durata
operatiei de spanuire, creste timpul datorita fixarii si taierii capetelor de span.
2.) Stabilirea unei spanuiri adecvate, nr. de staruri precum si lungimea spanului.
Astfel spanurile cu lungimea mai mare de 6-20 m influenteaza calitatea produselor prin
modificarea tensionarii mat. dispuse in straturi. Se recomanda realizarea unor spanuri de
lungime medii, in cazul spanuirii mecanice si normale.
3.) Stabilirea inaltimii (h) a spanului corecte. Cea mai rationala h specificata prin nr.
de foi in span (N) fiind cea in care se asigura taierea mat. cat mai rational. Totodata h este
influentat de carecteristicile tehnice ale masini tehnice de croit, compozitia fibroasa a mat.
textil, finisajul mat., de o anumita productie impusa prin comanda ce se executa.
4.) Modalitatile de stratificare influenteaza pierderile in acest sens precizand
urmatoarele: *- mat. asezate in span se stratifica astfel incat pe una din partile marginale
sa se suprapuna perfect, iar cealalta margine se accepta cu pierderi (perete drept) : *- la
mat. scamosate trebuie sa se tina cont de directia de scamosare, precum si de orientarile
fibrei in cadrul scamosarii ; *- la mat. cu desene trebuie sa se tina seama de marimile
desenelor astfel incat acestea sa coincida atat pe lungime cat si pe latimea spanului ; *-se
admite asezarea arbitrara a mat. in span in cazul mat. uni sau a mat. care nu au desene
bine conturate; *- asezarea mat de culori dif. in span va tine cont de ordinea acestora in
productie, pt. a nu influenta productivitatea ulterioara; *- in acelasi span nu trebuiesc
stratificate mat. cu compozitie fibroasa dif. ; *- in cadrul spanuirii trebuie realizate
prepararea adica limitarea defectelor din mat. in special a clor care influenteaza calitatea
produsului; *- fiecare buc. de mat. pt. stratificare trebuie utilizata conform calculului
loturilor pt. a se minimaliza pierderile.
B.) Modalitati de spanuire a.) spanuirea fata la fata cu sens schimbat, mat. nu se
taie la capete, se indoaie astfel incat avem o alternanata de fata la fata si dos dos, fiind
modificat tot alternativ; b.) spanuire fata la fata in acelasi sens in acest caz mat. sunt
taiate la capete si dispuse tot in alternanta fata la fata, dos-dos dar sensul este acelasi;
c.) Stratificare de tip fata-dos cu sens schimbat mat. scurt taiate la capete urmand o
dispunere alternativa de sens ; d.) Stratificare de tip fata-dos de acelasi sens mat. sunt
taiate la capete
e.) Stratificare a mat. dublat cu capete netaiate avand alternanta de fata dos si sensul
schimbat
f.) stratificarea mat. dublate pe latime taiate la capete in acelasi sens cu suprapunere
fata- dos fara alternanata
g.) stratificare in trepte de lungime de span diferite.

In toate cazurile de modalitati de spanuire lungimea incadrari trebuie respectata si

trebuie sa fie egala cu lungimea spanului.

SUBIECT 10: CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILOR LA SPANUIRE:

Modalitatea de stratificare este dependenta de orientarea detaliilor de pe suprafat de
incadrare realizate in cadrul operatiilor de sablonare. Pierderile sunt pierderi de margine
pt. ca se respecta conditia peretelui drept. Aceasta conditie rezulta in urma determinarii in
prealabil a latimii optime. Daca se face o sectiune intr-un span in care este un perete drept,
rezulta urmatoarele elemente de calcul a pierderilor de margimi: p = Vp/Vs 100%
Vs = a bm h ;
Vp = a h (b M bm)/2 ; p = b M
bm/2 bm 100 %
Vp volumul pierderilor ;
Vs volum span ;
a
lungime span ;
p coeficient pierdere
Pt. evitarea pierderilor de margini se face sortarea mat.
pe loturi astfel incat sa se admita variatii ale latimii de cca 1
cm.

Calculul productiei. Pt. determinare trebuie sa se tina cont ca aceasta operatie

presupune 2 grupe de activitati: 1.) activitate de spanuire propriu-zisa, startificarea mat.
realizate manual sau mecanic in diverse modalitati de dispunere a straturilor de mat. 2.)
presupune lucrari suplimentare ce privesc marcarea spanului, sectionarea capetelor de
mat., eliberarea mesei de spanuit, activitate realizata de unul sau mai multi muncitori. Tot
ca activitate suplimentara se considera si activitatea de reproducere a incadrari. Tinand
cont de grupa de activitate - productia la spanuit: Ps = T/t1 + t2 (sp/T) T durata unui
schimb(min); t1 timpul necesar spanuirii propriu-zise (min) ;
T2 timpul pt. activitate
suplimentara. Productia la spanuire si productivitatea depinde de valoarea t1 si t2, pt.
optimizarea productiei, trebuie sa se micsoreze pe cat posibil t2. Valoarea lui t1 depinde de
mare masura de modul de realizare a sablonarii si spanuirii. Pt. obt. unei productii practice
t1 + t2 se amplifica cu un coeficient C - ce tine cont de opriri. (t1 + t2) C = t
C =
T/T-(Tde + Tp + Ton)
Tde timp de deservire a locului de munca
Tpi timp de pregatire ; Ton- timp de
odihna si necesitate
Pp = T/t (sp/T) Pp productia practica la spanuire creste in cazul spanuirii mecanice, in
acets scop utilizandu-se masini si utilaje specifice.

SUBIECT 11: TAIEREA PRIN STANTARE:

Prin stantare se intelege o operatie de formare plastica prin taierea unui mat. plat cu
ajutorul unui instrument mecanic numit stanta. Stanta determina o anumita forma a unei
portiuni din mat. iar prin operatia de stantare se separa aceasta portiune de restul mat.
sub activitatea unei forte. Se obtine cu ajutorul unei prese sau masini de stantat. Stantarea
se aplica la taierea intariturilor pt.: gulere, mansete, buz., repere mici si chiar la taierea
pieselor componente ale unei incadrari simple. Forma unei stante este ca forma conturului
piesei ce se croieste. Taierea prin stantare se realizeaza cu ajutorul unui cutit sistematic
care primeste o miscare energica de intrare in mat.
astfel incat se obtin repere de contur dorit. Se poate
schematiza astfel: *1.) butucul de stanta ;
*2.)
materiale ce se croiesc din span; *3.) conturul de
stanta ; *4.) unghiul de acutire ; *5.) P- forta de
presare.
3

Materialul pt. taiat este depus pe butuc ce are rol

de prelucrare a eforturilor efectuate de cutitul stanta.

Stanta(3) exercita o forta de presare, datorita unei

2
presiuni superioare opuse butucului de stanta(1).
Miscarea stantei pe verticala, fiind puternica si energica.
La taiere muchia cutitului trebuie
sa depaseasca suprafata de sprijin a mat. ce se croiesc,
1
suprafata (1).
In acest fel se realizeaza taierea completa a mat. presiunea(P) se obt. cu ajutorul unei
platforme superioare mobile actionata de un sist. mecanic. Pt. o buna functiune a stantarii
este necesar ca butucul de stanta si platforma superioara sa fie paralel intre ele si paralel
cu materialele ce se croiesc. Butucul de stanta este realizat in general din lemn de stejar
sau fag, mai rar din otel carbon. In afara acestui mod de stantare, unde forma de stantare
are o miscare de ridicare coborare, se mai intalnesc si mas. de stantat cu platforma
superioara rabatabila. In acest caz taiarea mat. este rezultatul depasirii rezitentei la
compresiunea mat. ce se taie datorita apasarii muchiei cutitului de stanta precum si a
depasirii rezistentei la intindere a mat. care sunt tensionate datorita curburii dstartului de

mat. In afara acestor stante simple se mai utilizeaza: *- stante plasate pe mat. reperele
rezultate prin taiere sunt antrenate si deplasate intr-o zona de selectare si numerotare.
Deplasarea acestora se face cu ajutorul unor benzi transportoare. Schemele de principiu
privind functionarea taierii prin stantare sunt simple prezentand: platforma inferioara si
supreioara, stantele situate intre platforma si mat. ce se croiesc in faze de taiare; *stantari cu cilindri ca stanta se prezinta suprafata unui cilindru ce intra in contact cu
suprafata textila. Pe suprafata cilindrului se evidentiaza conturul stantelor. Taierea se
realizeaza prin debitarea mat. textil intre cilindrul de stanta si o platforma, iar prin presare
se obt. detaliile reperelor croite.
SUBIECT 12.): TAIEREA MECANICA COMPLEXA
Operatiile de sectinare a spanurilor si de decupare a reperelor din span sunt cele care
definesc croirea si fac parte din croirea mecanica prorpiu-zisa. Ele reprezinta principalele
procedee de croiri complexe. Sectionarea spanului este operatia prin care spanul este
divizat prin taiere in sectiuni. Aceasta operatie se executa pt. a facilita operatia urmata de
decupare a reperelor deoarece sectiunile de span sunt mai usor de manevrat la mas. de
croit fixe sau la mas. de decupat dupa contur. Operatia de sectionare a spanului este
considerata de volumul si marimea spanului, adica de lungimea spanului si nr. de starturi
din span. Datorita acestui volum mare a spanului el nu poate fii transportat la masinile de
decupat si atunci se sectioneaza. Sectionarea spanului are loc pe directie transversala si
mai putin longitudinala, obt unui anumit nr. de sectionari in functie de lungimea spanului,
latimea , inaltimea si forma si conturul detaliilor din incadrare. Operatia de sectionare a
spanului se realizeaza cu mas. mobile de croit. In cazul taierii exista: *- cu disc ; *- cu cutit
vertical.
Taierea mat. textil cu ajutorul masini de croit fixe si mobile are loc datorita unei miscari
complexe reciproce dintre cutitul de taiere si mat. Datorita acestei complexitati unghiul de
taiare nu este intodeauna acelasi cu unghiul de ascutire.

SUBIECT 13.): DETERMINAREA PRODUCTIVITATII LA CROIRE

Pp = T/td (sp/T) ; Pp productivitatea practica la croire ; T- durata de schimb ( 480
min) ;
Td timp de deservire (min)
Inainte de a explicita factorii de influenta a lui td si a Pp este necesar precizarea
catorva considerente privind operatii si lucrarile ce se executa la croire. In ansamblu in
cadrul etapei de croire se executa 3 grupe de operatii: *1.) operatii de pregatire a croitului
se refara la lucrari executate de unul sau mai multi muncitori privind elementele
:sablonare, spanuire, calcule etc ; *2.) lucrari de prelucrare a spanului verificarea
incadrari, sectionarea, deplasare sectiunilor de span la mas. de croit fixa, croirea propriuzisa etc. ; *3.) operatia de finalizare a croitului verificarea reperelor, corectarea reperelor
croite, imperecherea reperelor, formarea pachetelor etc.
Pp este influentata de: *- complexitatea prod. din incadrari ; *- nr. de starturi din
span ; *- gradul de incadare a reperelor pe suprafata de croire : *- structura si compozitia
mat.
td = td N (min) ;
td timpul necesar taierii unei foi din span ; td este dat cu
relatia ; N nr. de foi din span; td = Top S (min) ; Top timpul operational de taiere
sau croire (min) ; S suprafata spanului (m) ;
Top = Top K (min.) ; K coeficientul opririlor ; Top timpul operational teoretic
K = T/T (Tpi + Tde + Ton) ; unde T durata unui schimb (480 min) ;
Tpi timp
de pregatire si incheiere a operatiei de sablonare(min) ; Tde timp de deservire a locului
de munca (min) ;
Ton timp de odihna si necesitate(min).

Valoarea acestori timpi sunt precizate in functie de complexitatea operatiei de croire si

calificarea personalului.
Top = CT CsK1 NK2 CT constanta generala de croire ; C T = 5,97 pt. mat. groase ; C T
= 27,85 pt. mat. subtiri
Cs consum specific (m) ; N nr. de foi in span ; K1, K2 exponentul Cs ce tine cont de
caracterele mat. croite

SUBIECT 15.) : ELEMENTE DE STRUCTURA SI PARAMETRI CUSATURILOR

Elementul structural de baza al cus. il reprezinta bucla sinonima in cazul structurii
tricotului cu ochi de tricot .Bucla poate fi * bucla de ac; * bucla apucator. Buclele pot fii de
mai multe feluri: * bucla de amplitudine G/2 intalnite la cus. rigide ; * bucla de amplitudine
G in cazul cus. elastice
Cusatura reprezinta o insiruire pasi de cus. Pot fii executate din unul sau mai multe fire
putand fi numai la ac si apucator. Unele cus. prezinta in structura lor si fire suplimentare
inserate in cadrul cusaturii de organe numite depunatoare de fir. Ata de cus. este
principalul component al cus. si este un fir superior rasucit sau cablat avand o anumita
finete Nm
Parametri de structura ai cus. pt. caracterizarea anumitor cusaturi exista
carecteristici specifice ale structurii cusaturiice sunt precizate din parametri de structura :
*-diametrul firului de ata ; *-pasul cusaturii;
*- marimea pasului ; *-latimea cus. : *-desimea cus.
Structura cusaturii reprezinta modul de imbinare a buclelor si de legatura in cadrul
evolutiei firelor de ata. Cus. se pot reaiza manual sau mecanic.

SUBIECT 14.): CROIREA NECONVENTIONALA

Poate fii: cu laser,raze electronice, plasma
a.) Laserul reprezinta un dispozitiv pt. amplificarea sau generarea undelor
electromagnetice din domeniul optic pe baza efectului de emisie fortata a sist. atomice. Un
laser consta dintr-un tub de descacare, o sursa de putere, aparatura optica si 3 gaze: *bioxid de carbon; *- heliu ; *-nitrogen. Pe baza unor legi fizice se cunoaste ca din
interactiunea a celor 3 gaze si a energiei electrice, rezulta o emisie de fotoni cu o forma
coerenta a luminii laser. Aceasta lumina laser este reflectata de o serie de oglinizi si
concentrata intr-un spot foarte fin pe suprafata de lucru. Scopul taierii cu laser consta in
vaporizarea mat. concetrand spotul mic al luminii foarte fierbinti pe mat. Laserul se
caracterizeaza prin: *- monocromicitate latimi inguste de benzi la intensitati mari;
*coerenta undele de lumina sunt faza si se intaresc una pe alta ; *- divergenta minima ; *intesitate mare o raza focalizata bine produce energie focalizata foarte puternica. Raza si
localizarea unei oglinzi si a lentilelor determina diametrul razei.

b.) Plasma este o substanta in stare gazoasa puternic ionizata, avand proprietatile
fizice determinate de existenta ionilor pozitivi si electronilor in stare libera la temperaturi
destul de inalte, orice subst. se gaseste in stare gazoasa si este ionizata pe masura ce
eneria medie de agitatie termica, depaseste energiile de ionizare ale atomilor care sunt de
ordinul cateva electroni-volti. Taierea mat. textile cu jet de microplasma ca si taierea cu
laser este insotita de formarea unei zone de distructie termica datorata temp. de 5x10 4
grade celsius ce apare in zona de taiare.Proprietatile sectiunilor formate prin croirea mat.
difera de cele obt. la taierea mecanica prin faptul ca in zona de distructie termica se
produce o slabire a rezistentei firului intre 40-90 % .In procesul de taiere se produce
modificarea culorii mat. de margine ca rezulatat al parlirii firelor din fibre nat. si a
modificarii culorii mat. termoplastice. Grosimea si rigiditatea tesaturilor din fibre naturale
nu se modifica. Probele de purtare confirma rezultatele incercarilor de lab. Privind cresterea
rezistentei sectiunilor la destarmarea mat. termoplastice croite cu microplasma in
comparatie cu aceleasi sectiuni cusute la mas.
c.) Scantei electrice procesul de taiere are loc in conditiile ionizarii aerului dintre
electrozi, efectul termic al descarcarii crescand cu marimea intensitatii curentului.Este
recomandabil pt. mat cu fibre artificiale pt. a evita posibilitatea murdaririi detaliilor ce apar
in cazul mat. din fibre nat.Inainte de inceperea procesului de taiere , mat. este strapuns.
Strapungerea mat. cu descarcare electrica este mult influentata de dimensiunile, forma si
dist. dintre electrozi. Deoarece descarcarea electrica se propaga in aer in mode dezordonat
dist. intre electrozi si mat. trebuie sa fie minima. Distanat dintre electrozi si mat. trebuie sa
fie minima dar nu mai mica decat grosimea mat. si se stabileste astfel incat sa asigure
deplasarea relativ libera a mat. si electrodului.
Us = Es h ; U = Ea ha ;
Es
tensiunea de strapungere a mat. ;
h grosimea mat. ; Us tensiunea de strapungere ;
U tensiunea de strapungere a stratului de aer ; ha grosimea stratului de aer ; Ea
tensiunea de strapungere a aerului.
d.) Taierea cu jet de apa este un proces hidrodinamic complex, distrugerea mat.
realizandu-se la interactiunea mecanica dintre acesta si jetul de apa. Efortul actiunii jetului
asupra mat. se afla intr-o dependenta directa cu presiunea de scurgere a lichidului precum
sis de diametrul ajutajului. Un factor important ce influenteaza caracteristicile de taiere il
reprezinta natura lichidului, care trebuie sa aiba o anumita vascozitate, densitate.
Principalii parametri: *- presiunea de scurgere a lichidului ,,P ; * diametrul ajutajului ,,dc
;
*- distanta ,,l dintre ajutaj si mat. ; *- viteza de scurgere a lichidului ,,v1 ; *- viteza
de debitare a mat. v2 ;
*- latimea ,,d ; *- adancimea liniei de taiere ,,h ; *rezistenta mat. Sa constatat ca taierea cu jet de apa este dependenta de structura in
sensul ca acesta este usurata la mat. dese comparativ cu mat. la care se inregistreaza
chiar o deviere a jetului. Se foloseste un sist. foarte bine focalizat cu o presiune foarte
mare. Are urmatoarele avantaje : *- croire usoara ; *- strat inalt de span ; *-alunecare
minima a straturilor ; *- nu se executa sudarea marginilor ; *- croire usoara a detaliilor
mici ; *- functinare prin calc ; *- ecoomic.

SUBIECT 16.) :CUSATURI CLASA 100

Clasa 100 include cusaturile formate prin impletirea a unul sau doua fire si sunt
destinate diferitelor operatii din confectii (asamblare, tighelire, ornamentare a marginilor,
insailare, execuatrea tivului, broderii)

Reprezentative pentru aceasta clasa sunt cusaturile 101 (cusatura in lant dintr-un fir) si
103 (cusatura ascunsa dintr-un fir). Masinile de cusut sunt prevazute cu organe principale
de formare a cusaturii specifice formarii lantisorului.Organele principale de executare a
cusaturii sunt: *Acul *Apucatorul *Transportorul
Faza I.

Prinderea buclei de ac de catre apucator.Bucla este prinsa de varful

apucatorului in miscarea de rotatie, ce trece intre canalulscurt al
acului si flancul posterior al buclei acului.

Faza II.
Trecerea buclei noi prinbucla veche.Acul se ridica, ajunge cu varful
inpartea inferioara a materialului. Astfelbucla noua este eliberata pe
apucator. Bucla veche aluneca pe corpul, iar buclaveche este retinuta
de pintenul apucatorului.

Faza III.
Formarea lantisorului;
In miscarea de rotatie, apucatorul elibereaza buclaveche, iar bucla
noua este alungita. Inacest caz se formeaza lantisorul din bucla
veche. Aculeste in pozitie de ridicare,iesit din material.

Faza IV.
Formarea pasului de cusatura:
Trasprtorul deplaseazamateialul cu lantisorul format, cu un pas de
cusatura. Acul ajunge in pozitia extreme de sus,iar apucatorul cu
varful sau, opus pozitiei din fata.

Faza V.
Rasucirea buclei acului:

SUBIECT 18.) :CUSATURI CLASA 300

Clasa 300 cuprinde cusaturi formate din grupe de fire care

se impletesc in profunzimea straturilor de material sau sub
material. Clasa de cusaturi 300 cuprinde 12 cusaturi, formate
din 24 fire.
Cusatura 301, formata din doua fire: firul 1 de la ac si firul 2 de
la apucator. Punctul in care acul strapunge materialul se
numeste impunsatura, distanta dintre doua impunsaturi successive se numeste pasul
cusaturii p, iar numarul de pasi corespunzator unui centimetru de cusatura reprezinta
desimea cusaturii.
La formarea cusaturii 301, participa mai multe organe de lucru. In cazul aparitiei
defizientelor de reglare se obtin cusaturi necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Organele de lucru sunt; acul;apucatorul;debitorul-intinzator;placuta acului;piciorusul
de presare
Reprezentarea structurala a cusaturii 301:

Formarea cusaturii de suveica cu apucator cu miscare oscilatorie:

Faza I.
In pozitie extrema inferioara, acul stapunge materialul.Inceperea miscarii de
ridicare a acului si formarea unei bucle.Apucatorul gaseste suveica in corpul
careia este mosorelul, patrunzand cu varful sau in bucla formata din firul de
la ac.

Faza II.
Acul continua faza de ridicare.Apucatorul largeste bucla formata din firul acului.
Bratul de debitare executa miscare de coborare alimentand firul superior.

Faza III.
Bucla formata din firul acului este condusa dincolo de axa verticala, astfel incat sa
existe siguranta eliberarii buclei in partea stanga a apucatorului.Acul se gaseste
deasupra materialului. Bratul de debitare incepe miscarea de ridicare recuperand
firul din bucla acului.

Faza IV.
Apucatorul a eliberat bucla acului si incepe miscarea oscilatorie in sens antiorar.
Bucla din firul acului este impletita cu firul apucatorului.Firul acului este recuperat
de bratul de debitare, acul incepe miscarea de coborare.

SUBIECT 19.) :CUSATURI CLASA 400

Cusatura in lant cu doua fire se obtine prin impletirea unui fir superior alimentat la ac cu un fir
inferior alimentat la apucator. Semnificative in aceasta grupa sunt
cusaturile 401 realizate pe una sau mai multe linii de coasere
paralele si 404 zigzag. In cazul cusaturilor in lant cu doua fire
paralele, numarul de ace este egal cu numarul de apucatoare.

Organele care participa la formarea cusaturii in lant cu doua

fire
sunt:
acul
sau
acele*apucatorul
sau
apucatoarele*transportorul*piciorusul de presare*debitorulintinzator de fir *dispozitivul de debitare a firului condus de
apucator*dispozitive de tensionare
Reprezentarea structurala a cusaturii 401:
Fazele de formare a cusaturii 401:
Faza I.
In pozitie
extrema
inferioara acul strapunge materialul
textil.Inceperea miscarii de ridicare a acului si formarea unei bucle
din firul condus. Apucatorul executa o miscare oscilatorie de la
dreapta la stanga, prin spatele acului, patrunzand cu varful in bucla
formata din firul condus de ac.
Faza II.
Acul
continua
corpul
apucatorului
Apucatorul continua
combinand miscarea
spatele
in
fata
apucatorului.
pas de cusatura.

miscarea de ridicare, iesind din material.Pe

ramane o bucla formata din firul acului.
miscarea
pana
in
pozitia
extrema,
de inaintare cu miscarea de deplasare din
acului.Bucla din firul acului aluneca pe corpul
Transportorul deplaseaza materialul cu un

Faza III.
Acul coboara si strapunge materialul, patrunde in spatiul delimitat de
apucator, firul apucatorului si vechea bucla de ac.

Faza IV.
Acul coboara in pozitia extrema inferioara, apucatorul se
retrage prin fata acului. Urmeaza alunecarea buclei vechi a
firului acului de pe corpul apucatorului pe firul condus de
acesta.

Faza V.

Acul se afla in pozitia extrema inferioara cu firul perfect intins.Apucatorul isi combina
miscarea oscilatorie din planul frontal cu o miscare alternativa, astfel incat ajunge in
spatele acului. Din firul condus de apucator se formeaza pe corpul acului o bucla.

Faza VI.
Acul incepe miscarea de ridicare, din firul condus de ac se
formeaza o noua bucla. Apucatorul continua sa se deplaseaza in
spatele acului, patrunzand cu varful sau in noua bucla de ac.

Faza VII.
Apucatorul
continua
sau noua bucla de ac.
apucatorului.
inaintare, combinand cu

miscarea de avans, retinand pe corpul

Acul
elibereaza
bucla
din
firul
Apucatorul
continua
miscarea
de
o deplasare di spate in fata acului.

SUBIECT 20.) :CUSATURI CLASA500.

Clasa 500 include cusaturi elastice destinate incheierii si surfilarii reperelor produselor
imbracaminte. Aceasta clasa de cusaturi asigura asamblarea straturilor si acoperirea
fire a marginilor. Inlantuirea buclelor confera un grad mare de elasticitate.
Pentru cusaturile combinate, masinile de incheiat surfilat realizeaza simultan cusatura
surfilare si cusatura in lant cu 2 fire. In acest caz masina dispune de un al doilea ac si
mecanismul apucatorului suplimentar.
Fazele de formare a cusaturii 504:

de
cu
de
de

Faza I.
Prinderea buclei acului de catre apucatorl stang. Apucatorul
stang in miscare de osciltie spre dreapta trece prin spatele
acului si prinde bucla acestuia. Apucatorul din dreapta
incepandu-si miscarea de oscilatie spre stanga pe tija sa se
gaseste bucla formata din firul din conducator.

Faza II.
Prinderea bucli apucatoruui stang de catre apucatorul drept. Acul
a cedat bucla apucatoruluistang, apucator ce retine bucla pe baza
tijei sale. Apucatorl drept in miscarea de oscilatie spre stanga,
trece prin spatele apucatorului stng siprinde bucla acestuia,
realizanduse patrunderea buclei apucatorului drept in bucla
apucatorului stang.

Faza III.
Formarea pasului de cusatura.
Acul ajunge in pozitia extreme sus. Apucatorul drept ajunge asupra
materialelor retinand pe tija sa bucla apucatorluistang. Apucatorul
ajunge in pozitia extreme din dreapta, pe tija sa aflanduse bucla
acului. Prin actiunea transportorului are loc deplasarea materialului
cu un pas de cusatura.

Faza IV.
Prinderea buclei apucatorului dreptde catre ac.Acul
coboara prin spatele apucatorului drept si prinde bucla
acestuia. Apucatoruldrept in miscarea de retragere
cedeaza bucla sapetija acului. Apucatorul stang
oscileaza in sens invers.

Faza V.
Formarea impunsaturii.
Acul strapunge materialul, realizand o noua bucla de ac.
Apucatorul drept a cedat bucla sa pe ac, iar cel stang si-a
cedat bucla pe apucatorul drept.
Faza VI.
Formarea cusaturii.
Acul ajunge in poz.extreme de jos terminandusiciclul.
Apucatorul drept ajunge in pozitia extreme stanga, elibarand bucla acului.

SUBIECT 22.) :CODIFICARE ASAMBLARILOR PRIN COASERE SI REPREZENTARE:

SUBIECT 23.) :ORGANE DE FORMARE A CUSATURILOR:

PAG. 1.) FLUXUL DE FABRICATIE IN CONFECTII TEXTILE

PAG. 2.) CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTII
PAG. 3.) RECEPTIA MATERIALELOR TEXTILE
PAG. 4.) ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE
PAG. 4-5.) PROIECTAREA TIPARELOR - RETEA DE BAZA
PAG. 6.) CALCULUL
SPECIFIC

INDICILOR

SI INDICATORILOR.

NOTIUNEA DE CONSUM

PAG. 7.) SABLONARE SI METODE DE SABLONARE

PAG. 8.) CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILE LA SABLONAT
PAG. 9.) SPANUIREA SI MODALITATI DE STRATIFICARE
PAG 10.) CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILOR LA SPANUIRE:
TAIEREA PRIN STANTARE:
PAG 11 TAIEREA MECANICA COMPLEXA
DETERMINAREA PRODUCTIVITATII LA CROIRE
PAG 12

CROIREA NECONVENTIONALA

PAG 13

ELEMENTE DE STRUCTURA SI PARAMETRI CUSATURILOR

CUSATURI CLASA 100

PAG 14 CUSATURI CLASA 300

PAG 16 CUSATURI CLASA 400

PAG 17 CUSATURI CLASA500

PAG 19 CODIFICARE ASAMBLARILOR PRIN COASERE SI REPREZENTARE
PAG 20 ORGANE DE FORMARE A CUSATURILOR