https://www.youtube.com/watch?

v=J5Vr9Rs8fBs
https://www.youtube.com/watch?v=uRIZeMnfVgQ&x-yt-ts=1421914688&xyt-cl=84503534

Ce este un decorator de interior?

Decoratorul de interior este cel care face ca aceste lucruri sa se intample, el face urmatoarele
lucruri
de
fiecare
data
cu
acelasi
entuziasm:
analizeaza
clientul,
stilul
sau
de
viata
si
nevoile
acestuia;
integreaza
concluziile
prin
cunostintele
sale
de
design
interior;
formuleaza concepte preliminare de proiectare, care sunt adecvate functional, estetic;
dezvolta
si
prezinta
recomandarile
finale
de
design;
pregateste materiale
de
prezentare,
simulari,
proiecte
de executie
detaliate;
colaboreaza cu alte servicii profesionale de practicieni licentiati n domenii tehnice (mecanice,
electrice, sanitare etc.) pentru realizarea proiectului si pentru respectarea normelor in vigoare;
pregateste si aplica ofertele si documentele contractului ca agent al clientului;
evalueaza proiectarea si implementarea de solutii in timpul si la incheierea proiectului.
Aceasta este definitia tehnica a designului de interior, conform cu National Council for Interior
Design Qualification, dar designul este mai mult decat imbunatatirea conditiilor locative, este o
arta, o profesie interdisciplinara complexa, un proces cultural.
Profesia de decorator de interior furnizeaza servicii de cercetare, dezvoltare si implementare
a planurilor, punand in practica necesitatea ca interiorul unui spatiu sa imbunatateasca
semnificativ calitatea vietii, sa creasca productivitatea muncii si sa protejeze viata, sanatatea si
bunastarea persoanelor.

Un decorator de interioare trebuie sa stie sa schiteze si sa realizeze plansele de prezentare a

conceptului de amenajare interioara. De asemenea, in atributiile sale intra si realizarea
masuratorilor si a releveului (schita planului), precum si propunerile de partiu (propuneri de
compartimentare si functionalitate a incaperilor). Dupa realizarea proiectului la nivel de concept,
urmeaza implementarea acestuia. In aceasta faza devin foarte importante abilitatile de
comunicarea interpersonala, planificare si organizare.

Etapele de lucru in conceperea si implementarea unui proiect de decorare

relevarea casei sau a locuintei Proiectantul trebuie sa masoare spatiile

constructiei, deoarece are nevoie de planul care reflecta situatia actuala si
trebuie sa cunoasca structura casei si posibilitatile pe care le ofera aceasta
pentru a raspunde cerintelor functionale, care sunt determinate de mai multi
factori : varstele ocupantior casei, ocupatiile lor, preocuparile
extraprofesionale, modul de raportare la diferite obiecte, stilul de
viata, convietuirea mai multor generatii. Fiecare din aceste aspecte
poate juca un rol in transformarea unui spatiu interior.
cunoasterea exientelor celui care va folosi constructia
proiectarea In prima faza se intocmeste o schita de amenajare pe care se
amplaseaza conform cerintelor, mobilierul necesar. Dupa discutiile cu
beneficiarul se intocmesc desenele la scara si se definitiveaza planul de
amenajare. In faza schitelor de amenajare se clarifica exigentele functionale
sau cerintele legate de modul de folosire a locuintei
stilul locuintei In aceasta faza se prezinta diverse materiale, culori, se
vorbeste despre ambianta. In aceasta faza se fac schite si reprezentari pe
calculator(randari) care prezinta modul in care vor arata spatiile amenajate.
realizarea tabelului centralizator(antemasuratoare):proiectul
economic
executia/ supravegherea lucrarilor

Calitatile unui decorator de interior

CREATIVITATE

Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu

care a operat vreodat tiina, este nc insuficient delimitat i definit.
Aceasta se explic prin complexitatea procesului creativ, ca i
prin diversitatea domeniilor n care se realizeaz creaia.

Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin "creare", care

nseamn "a zmisli", "a furi", "a crea", "a nate". nsi etimologia
cuvntului ne demonstreaz c termenul de creativitate definete un proces,
un act dinamic care se dezvolt, se desvrete i cuprinde att originea ct i
scopul.
Suntem toti creativi

Dar de ce ni se spune ca numai unii oameni sunt creativi? Pur si simplu, pentru ca
numai unii oameni continua sa inoveze, restul au fost sfatuiti ca e mai bine sa faca ce
sunt invatati. Creativitatea este caracteristica tuturor in anumite conditii.
Creativitatea trebuie incurajata, trebuie oferit un raspuns bun si pozitiv pentru a merge
mai departe. Dar este un mit daunator si o idee falsa aceea ca numai unii sunt creativi
asa, din nastere.
Creativitatea este 80% invatata si dobandita, spune Hal Gregersen, profesor la
INSEAD Business School, cercetator axat pe descoperiri. Asadar, gata cu ideea eu nu
sunt creativ si haide sa ne jucam!
Creativitatea nu este atributul unor alesi, ci un set de comportamente. Si mitul
inspiratiei este chiar asta: un mit. Unul din cei mai mari artisti contemporani, Chuck
Close, spune: Inspiratia este pentru amatori. Noi, ceilalti, muncim pe branci.

Opt pasi de baza

Keith Sawyer afirma ca sunt opt pasi de urmat pentru o mai mare creativitate. Este cercetator cu experienta in
domeniu si a scris cartea Zig-Zag The Surprising Path to Greater Creativity. El insusi are un profil personal
neobinsuit. Este psiholog, dar si jazman si fost designer de jocuri video.
Va dati seama cam ce melanj fertil de idei se poate naste in capul cuiva cu atatea specializari. Sawyer afirma ca
exista opt tehnici de baza pentru a ne provoca sa fim mai creativi si ca ele pot fi aplicate in orice ordine.
Merita spus ca a fi creativ inseamna sa-ti permiti sa destructurezi putin tot ceea ce stii sau ai invatat. Sa permiti
patina dezordinei in informatii, sa vezi lucrurile din alte si alte unghiuri, dar nu din cele stiute.
1. Intreaba: adica fii curios cu privire la ideile primite. Ce ai invatat, pune sub semnul intrebarii. Fii ca si un copil care
intreaba mereu de ce. Creatorii exceptionali sunt cei care se disting prin calitatea intrebarilor lor. Einstein spunea ca
formularea unei intrebari este mai importanta decat raspunsul. Asaza-te la masa de lucru si incepe sa te joci cu ideile
primite. Aici, Sawyer vine cu un amendament important: nu trebuie sa stii incotro se indreapta demersul tau de
gandire. Nu cauta un anume rezultat. Creativitatea este, prin definitie, descoperire. Dar in urma experimentelor facute
s-a demonstrat ca oamenii creeaza idei mai valoroase daca au totusi niste parametri specificati. Adica li se cere sa
genereze idei noi de ameliorare a unei functii a unui obiect, de exemplu, nu orice si oricum.
2. Invata: Creativitatea este practica deliberata, nu e innascuta, spune Anders Ericson, lider in studiul creativitatii.
Provoaca-te mereu sa vii cu ceva nou in domeniul in care lucrezi, nu te plafona. Reflecteaza la ceea ce functioneaza
si la ce nu. Aplica ceea ce stii la situatii noi sau la noi probleme de rezolvat. Educa-te permanent. Citeste, vezi filme,
vezi ce se potriveste dintr-un domeniu altuia. Cauta mereu cunoasterea. Cauta idei pe care altii nu le vor, joaca-te cu
ele, intreaba-te de ce e asa si nu altfel Echilibreaza specializarea cu generalitatea. Adica fii tot mai bun in domeniul
tau, dar evita ochelarii de cal. Fii atent la nou, citeste din alte domenii.

3. Priveste: Oamenii vad ceea ce sunt antrenati sa vada, spunea Emerson. Asadar, antreneaza-te sa fii constient
de fiecare element din jur, sa vezi ce nu vad altii. Aceasta atitudine are si un nume si este foarte la moda:
mindfulness (psihologul Ellen Langer a facut o cariera mare dezvoltand acest comportament de atentie sporita,
deschidere si curiozitate, pe care ar trebui sa il adoptam toti). Nu mai trai pe pilot automat! Incepe sa improvizezi, ca
sa nu mai mergi pe cai batute. Cauta perspective multiple, pune-te in locul unuia si altuia, intreaba-te cum ar rezolva
Cutare problema, din perspectiva lui/ei. Iesi din vizuina si interactioneaza cu mediul.
4. Joaca-te!: Toate ideile au la inceut un caracter de nebunie, spunea Alfred Whitehead, filozof. Frica inhiba
creativitatea, deci nu fi fricos sau fricoasa. Joaca-te, nu lua in serios practica, dar fa-o des. Este si foarte relaxant, de
altfel, sa nu te iei in serios, dar sa exersezi constant. Vino cu explicatii hazardate. Importa idei din domenii diferite,
vizualizeaza si expune-te la stimuli fara legatura. Inca ceva: lasa ceva neterminat (dupa ce te-ai concentrat destul la
problema respectiva). Apoi dormi bine. E posibil sa te trezesti cu o solutie minunata. Creierul nostru lucreaza si in
somn, uneori mai bine decat in stare de veghe.
5. Gandeste: genereaza multe, multe idei. Marii creatori au fost si niste mari productivi. Picasso a pictat peste 200
000 de panze. Einstein a produs peste 240 de lucrari de stiinta. Bach compunea cate o cantata pe saptamana, iar
Richard Branson, a carui avere face sa viseze toata planeta, a pus pe picioare peste 250 de companii (unele
falimentare, ulterior). Ce ii caracterizeaza pe creatori? Produc multe lucruri si nu se tem de esec.
6. Fa legaturi: cum gandim creativ? Folosind analogia, lucrand simultan la mai multe proiecte, idei (astfel, cresc
sansele sa se nasca idei bune dintr-un loc, care sa poata fi aplicate si in altul), substitutia (ca in matematica, ca sa
vezi ce iese), combinatia, adaptarea si folosirea a ceva la altceva. Combinarea lucrurilor indepartate ca functie sau
concept poate duce la rezultate foarte creative, spune Keith Sawyer.
7. Alege: creativitatea este capacitatea de a face greseli si de a sti pe care sa le pastrezi, spunea Scott Adams,
cercetator si el in domeniu. Adica nu orice ne trece prin cap merita retinut. Ideile bune sunt, prin definitie, simple,
elegante (in sensul in care matematicienii spun despre o rezolvare ca este eleganta, adica simpla, fireasca, dar
inedita) si utile.
8. Pune in practica: Oricine a avut odata o idee buna, pe cand facea dus. Dar cel care iese de la dus, se sterge si
face ceva cu ideea aceea, e cel care face diferenta. Bine spus! Sunt cuvintele lui Nolan Bushnell, fondator al
companiei de succes Atari. Asadar, ideile trebuie puse, in practica, materializate cat de curand. Scoase in lume, sub o
forma sau alta, pentru ca lumea le va proba valabilitatea (sau le va demonstra lipsa de valoare, lucru la fel de util, ca
sa stii ce sa nu mai faci). Se stie ca gandirea creativa este o sosea cu dus si intors: gandurile duc la lucruri creative,
facute, infaptuite manual, dar si o intensa activitate manuala provoaca gandirea la solutii. Gandirea este provocata de
corp!

FLEXIBILITATE
CURAJ
BUN ORANIZATOR
EMPATIC
OPTIMIST
INTELIGENTA PRACTICA
DARUIRE

Munca unui decorator imbina cunostintele si aptitudinile artistice cu cele

tehnice. Aspect ce presupune echilibru. (ecilibrul intre minte si inima) De fapt
intreaga creatie este structurata avand la baza acest echilibru intre stiinta si suflet,
arta si matematica, acesta fiind una din secretele marilor genii.

https://www.youtube.com/watch?v=kkGeOWYOFoA
https://www.youtube.com/watch?v=6W_lCdV1SXk

LUCRUL IN ECHIPA

Cu totii venim aici pentru ca avem lucruri in comun. Nu ne cunoastem unii pe altii
dar cunoastem ceva unii despre altii. Un aspect important in munca si viata pe care
o desfasuram este abilitatea noastra de a ne inconjura de oameni care cred in ceea
ce credem si noi. Asa apare increderea. Prin simplul fapt ca facem lucrurile care
promitem ca le facem nu inseamna si ca oamenii vor avea incredere in noi, ci
inseamna ca suntem de nadejde.
INCREDEREA ne ajuta sa ne asumam riscuri, sa experimentam (care presupune si
esec) suntem dispusi sa exploram, suntem mai curajosi.
Oamenii sunt in mod natural construiti sa aiba incredere unii in ceilalti, sa
coopereze, sa lucreze in echipa. Iar cand suntem in mediul potrivit exact asta se
petrece. Cooperam, avem incredere, ne ajutam unii pe altii, aceasta fiind sursa
inovatiei si a progresului.

Ex. Copilul mai degraba l-am lasa cu cineva in care avem incredere decat cu cineva
care stim ca are experienta. DE CE nu am face la fel si in afaceri?

Cu toate acestea lumea actuala creeaza condiitii care se opun acestor inclinatii
naturale ale omului. Prin faptul ca oamenii nu se mai simt siguri la locul lor de
munca. Sunt competitivi.
INCREDEREA sta la baza lucrului in echipa. Sa facem si sa vorbim despre
lucrurile in care credem cu adevarat - inseamna sa fim autentici
https://www.youtube.com/watch?v=llKvV8_T95M

PSIHOLOIA CLIENTULUI

Cand proiectam o incapere, trebuie sa reflectam

personalitatea celui care o va locui, pentru ca personalitatea
lui este cea care va umple spatiul. Ne decoram casele si
casele ne contureaza pe noi.

<< Multi beneficiari isi impun punctul de vedere trecand peste propunerile
decoratorului >>
<<Situatia cea mai fericita este situatia in care beneficiarul se implica cat mai
putin>>

Oamenii nu cumpara CE FACEM ci cumpara DE CE FACEM.

Un produs cu adevarat valoros are la baza credintele noastre. Daca dam unui copil o
sticla si ii zicem fa ceva original cu el, cel mai probabil nu va face nimic deosebit.
Dar atunci cand el isi doreste sa faca un traseu pe care sa se joace cu masinutele va
lua singur sticla si o va folosi pe post de stalp.
A fi autentic in munca pe care o realizam presupune sa oferim oamenilor lucrurile in
care credem. In felul acesta vom atrage clienti care vor crede in ceea ce credem si
noi. Asa apare increderea.
Sau, oamenii pot alege sa minta/ sa creeze o imaine falsa sau fara un fundament
adevarat. Dar la cel mai mic semn de falsitate, Clientul va spune <nu, eu nu pot sa
am incredere in acest om>

Spiritul de generozitate. Totul este despre noi. Ne andim cum sa facem mai multi
bani, cum sa ne implinim nevoile. Implinirea apare DOAR atunci cand facem ceva
pentru ceilalti. De aceea majoritatea locurilor de munca nu mai sunt implinitoare
pentru oameni, pentru ca stau intre patru pereti si muncesc si sinurul motiv pentru
care interactioneaza cu alti oameni este pentru ca au ceva sa le ceara.
Generozitatea inseamna sa facem ceva pentru ceilalti fara aa astepta nimic in
schimb.
Faceti sa fie vorba despre EI nu despre VOI. (Exemplul cersetoarei din New York)