Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Regimuri Alimentare

    Încărcat de

    camsop75
    51 vizualizări31 pagini
    Regimuri alimentare in cazul bolilor cronice

    Titlu original

    Regimuri alimentare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Regimuri alimentare in cazul bolilor cronice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    51 vizualizări31 pagini

    Regimuri Alimentare

    Încărcat de

    camsop75
    Regimuri alimentare in cazul bolilor cronice

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 31
    4150 g ores fiert 450 g gulii fierto 450 g cartofi fierfi 450g moreovi fierfi 450 g spanae fiert 150 g salatét de castraveti 450 g ridichi de lund crude 450 g mere. D, Alimente ce parisese stomacul in 4—5 ores 250 g filet de vact fript 250 g heelsteak fript 250 g limba afumaua 100 g felii de peste afumat, 250 g iepure fript 30 g gisck friptat D g raja friptt 200 g heringi in sare 150 g pirew de linte 200 g pireu de mazire 30 g fasole verde fiarti; hauturile, sub orice form’ Sint interaiso tn timpul mesei sau imediat dup mask tntructt dilueazi sucurile digestive ingreuind digostia; — bolnaval este obligat si respecte un repaus do cca 1/24 ork dupa {n afard de regimul alimentar care constituie baza tratamentului, bolna- {ul de leer necesita si o medicatie alcalinizanta gi antispasticl, care va ti Twat, insd, numai Ja indicatia gi sub indrumarea redicules In perioadele de linigte, bolnavul poate beneficia de cure de apo mincrale, Care alata la vindecarea boli, Dintre cele mai cunoscute ape minerale fale? site in boala ulceroasi sint: cele de la Singeorz, Slinie i Olimesti, Pe lingi toate acestea, bolnavul va mai necesita $i scoaterca din locul de muneé sau din mediul ‘care contribuie la intrefinerea cerculut vieice dy direglirt ale refloxelor digestive, Aceasta se va faco tomporar pe penoare Gizelor dureroase, prin concedii medicale, recomandate de catre mello eae definitiv, prin schimbarea locului de munca, care se va face tot la indicate medicului jTratati corect, boala ulceroasi, atit cea ou localizare gastric, cit 4i con guodenali, este vindecabila. In lipsa unui tratament complex sustinut, hours fe eronicizeazi si poate ducola complicafi care pun In perieol viata bolnavelet Alimentatia ragionali in cancerul esofagului si stomacului Cancerul esolagutui produce in cursul evolutiel sale o strimtorare (o steno- jae) a lumenului esofagian in grade variate, in funefie de nivelul la vere eatp ocalizat, 268 Bolnay eazit trepta In cam tarea pe notraumatiz pentru a st Vor fi} parate (ere) mari intr-ur tei oni prin pireuri de atare, fio in administra s Daca st Laptele sub ind nu se pr pleta aportu eale intraver supravegher Cind gr tarea pe cal mai repede unei sonde d Alimentele s circuitind sey Pe sondi it mai fluid, bulion de car “derivate de I consisten|a fl fructe, La bolna ment favorab Feusit reconst atent aliment bund un timy Se vo eantitate duce iritafii le actului mastic tentoi unei da Se va asig fi alle derivat fiert, sucuri de ‘vor favo) greutagi mediat (dupa bolna- eva fi nerale, ¢ folo: + Tocul ios do rioada ic sau licatia gi cca boala vului steno- e este Bolnavul presint& dificultate la tnghitires alimontelor, care so accent card treptat in cursul evolufiei boln, ingreuind alimentarea aosstera, In cazurile in care stenozarea nu este foarte string’, se va utiliza alimen- Pentru a stimula apetitul bolnavului, care de’ cele mai multe ori este season” ‘Vor fi permise alimente ca: ouale fierte moi sau ea adaos de diverse pre- Paras (creme, sulleuri), care au avantajul fumizirit une! valor! suing Tray {ntr-un volum mie; earnea so va da numai fiarl{ bine gi tocatd de dea: vei ori prin masini; legumelo se vor da numai fierte san coapte sub frowns rare iaieconsistenta mai fluidi; laptele se va da sub diverse forme fm ce ire, fie in preparate semilichide eu ouf, fSinoase, frigcd; de asemonoe ee ac ‘administra sucuri do fructo gi de legume proaspete, Paci stenozarea este mai strinsi se vor administra numai alimente lichide, Laptele sub diferitele sale forme va representa baza alimentation Te Chota it £0 Poato asigura o rafie slimentara adeovat’ pe calo orale, te va cee Plcta aportul nutritiv al bolnavului prin administrare de preparate livre: pe Salo intravenoasi. Aceasta se va face, tnsi, numai la indiesfia $i sib vtace supraveghere a medicului, Cind gradul stenozirii este foarte accontuat gi nu se poate face alimen- {arpa Po calo orali, se va folosi numai ealea parenterala pf te va‘ clectan a Tau, pebede gasirastomia, adied inteoducerea prin interventio. chicugicalé Rui gonde de eaucine eu un eapat direct tn stomac gi cu odlilalt In eee ox ‘timantele se vor introduce astfel pe aceastd sond direct tn stones tenor: eireuitind segmentul stenozat al esolagului Pe gondit se vor introduce alimentele lichide gi semilichide, de consistent tims fluida, bine pasate, pentru a suplini actul masticatiel” sub foncg a hulion de carne, carne tocata fin de 2—3 ori, sue sau extract de carne lapte gi derivate de lapte, preparate de lapte eu Tdinoase, supe de legume, pint fonsistenti fluid& din legume, fructe sub forms de pireuri tau ca oaews Ge fruéte, {7 bolnavii la care cancerul esofagian s-a descoperit precoce, intr-un mo- ment favorabil i ie, 70r interzice la acesti belnavi: alooolul, condimentele inti, saroa im dace stat netas almentale prea firbini sau prea rec susceptible Gea pron dluce iritafii la nivelul cicatricei operatorii. Se ¥a aoorda o denehies atentio feinlui masticatici, care so va face cu mult& congtiinciozitate, In candles tenjei unei danturi deficitare, accasta se va repara obligatoria, Se 2, tsigura un regim do 2000—2 500 ealoni,aloatuit din: lapte, iaurt Front seecrivate din lapte, suc de carne, came tocald fin, slabs, alluy de on Fert, sucuri do fructe 31 de legume, preparate de lapte cu fiinoase’ ga Kecsien Wor favoriza cicatrizarca Jeziunii, eregterea in greutato i men{iucres oret, greutafi normale, 209. In cazul,in care in cursul interventiei chirurgicale s-a extirpat si o parte tante, adm din stomac, mesele vor fi mai frecvente si de volum mai redus, in funolie de citelea stor tea stomacului restant, calorii si fa neerul stomacului ridicd probleme deosebite de alimentatie, in functie un regim de forma anatomo-clinica gi anume daca este stonozant sau nit prointimpin In cazul formei de cancer stenozant — care poate interes — fie unul intre cele doud orificii ale slomacului: de intrare, numit cardia sau de iogire, numit pilor, fie 0 alt portione @ corpului gastric, se recomanda in general ace. Jagi regim alimentar ea si in eancerul esofagului, Laptele va reprezenta unul dintre alimentele de baz pentru acesti bolnavi. Avesta se-va da impreund Fieatul cu substanfe anticoagulante eare si impiedice coagularea Iui intr-o mas vor sia, faetori luminoas’, bruse, Intructt ar fi difieila evacuarea ulterioard a acestuia prin cesclor do « pilor. Se mai poate da pudra de carne sau extractul de carne. Ouiile pot fi de citre date sub forma de 4—6 gilbenuguri preparate in diverse moduri. De azeme- Majorit nea ge vor da gelatine din lapte, sucuri de fructe, frigcd, jeleuri s.a. protidelor, In formele care nu produc stenozarea stomacului,, regimul va fi mai Kintera ca in functie de toleranta bolnavului. Se vor evita restrictiile prea sov duce gi new care sint inutile gi due chiar la accentuarea anorexiei (lipsei de polti de min. holism. Pi care) « bolnavuli Jor din org: Intrucit apetitul acestor bolnavi este foarte eapricios, se va incerca s Dati fi mularea Tui printr-un mod de progatire gi de prezentare a’alimentelor eit mai rinta so va petisant. Se vor interzice toate alimentele ititante, condimentele iui, cole acl acide, ca si alimentele prea fierbinfi sau prea reci, De asemenca so vor evita proveniti d mesele prea voluminoase. mentatici ir La majoritatea bolnavilor exist’ 0 sc&dere sau chiar 0 lipsi a acidului mentar reps clorhidrio s1 a pepsinei din sucul gastric. Intruett acestea indeplinese roluri In afec importante in digestia gastric’, so vor administra sub forma de preparate adaptare a medicarmentoase (exemplu: acidopeps), dar numai dup consultarea unui me- do starea d die eare va stabili doza necesars, individvale Dintre alimentele permise acestor bolnavi amintim: Un acc ~ laptele gi derivatele de lapte sub diferite forme, ca atare, sauin pre- Jor, care va parate finoase, cu oui, §.a, a" urmai fierte moi sau in diferite preparate. Galbenusul foarte proaspit existenti in i crud, amestecat, cu lapte gi zahar; Dintre ‘arnea de pasire, de vitel, fiarti gi fin tocati sub formi de perigoare portant am sau chiftele preparate Ia aburi, pegtele slab alb ca perigoare fierte in aburi; Hepati dintre organe, creierul este permis intrucit are o consisten{& mai scizuté si Hepati ficatul fin tocat sub forma de pasta; Girozel legumele se vor da numai dintre cele eu celuloza fint, bine fierte, sub Hepati forms de pireuri san ca salate fierto; poate f — fructele se vor da sub formi de compoturi pasate, marmelade, sucuri, prin injecti pireuri, fructe eoapte, iar in eazul unor fructe bine pirguite se poate da chiat Incorect ste pulpa ea atare (la eaise, piersici §.2.). Boala In cazul in care eancerul gastric a fost descoperit intr-un stadiu precoce, este mai lu cind se poste practica interventia chirurgicald, aceasta nu se va intirzia, mai seurta Postoperator, alimentatia bolnavului se va tmbogai treptat, pe misurii ce se asimptomat va vindeca cicatricea operatorie. Se vor da alimente netraumatizante gi noiri- tainina si se 270 Site RStana eect. ables io parte unctie de n functie fie unul de igire, reral ace” ont, una impreunit mast yo tuia prin a fi mai 2 severe, cde min? corea sti- or eit mai inti, cele vor evita acid ose rolui aroparate nin pre- proaspat perisoare in aburis cliauté $i ierto, sub e, suenri da chiar prevoes intirzia, tante, administrate sub formi de mese de volum redus, in funetie de capa- citatea stomacului restant cit mai frecvente, pentru a asigura portul in calorii gi factori nutritivi mecesari individului'respectiv. In general se va di un regim de erufare gastric’, bogat in calorii i factori nutritivi, pentru a preintimpina sau corecta eventuala denutritie a bolnavului, Alimentatia rationala in bolile ficatului Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale omului. La nivelul siu, factorii nutritivi rezultati prin transformarea alimentelor In cursul pro- ceselor de digestie si metabolism, sint modificati pentru a putea fi utilizali de catre organist, Majoritatea proceselor principale metabolice din eursul transformarii protidetor, lipidelor, glucidelor si biocatalizatorilor au loc la nivelul fieatului, Sinteza ca gi degradarea acestora se desfagoara la acost nivel. Tot aici se pro- duce si neutralizarea (detoxitierea) unor substante toxice rezultate din meta. holism. Prin scerefia biliard, ficatul particip& la digestia gi utilizarea grisimi. lor din organism. Data find importanta acestui organ ne putem ugor da seama de ce sufee infa, se va risiringe asupra intregului organism, provocindui grave tulhuriri, Intrucit fieattl detine un loc cheie in transformarea factorilor nutrilivi li din alimentatie, ne putem da soama de importanta care revine alc iet in cursul suferintei acestui organ. De foarte multe ori rogimul aliz mentor reprerintit singura arm terapeutied In unele boli ale fies ulus In afectiunite hepatice, alimentatia rational se va orienta deci extre 0 adaptare a regimului in functie de diversele faze evolutive ale bolilor ficalului, de starea de nutritie a bolnavului, ea gi de anumite tolerante sau intolerante individuale ale hoinavului até dé unele alimonto. Un accent deosebit trebuie si punem pe modul de preparare a alimente- lor, care va trebui si asigure o digestibilitate crescuts a alimentolor si totodata va urmiri pistrarea in proporii cit mai mari a tuturor factorilor nutritivi existen{i in aliment. Dintro principalele afectiuni hepatice in car portant amintim: Hepatita opidemiog Hepatitole eronice Cirozele hepatice idemick este o boald contagioas’ produsé de un virus, care isd pe cale digestiva sau sanguina (in cursul unor tratamente prin injectii intravenoase sau al unor recoltari de singe efectuate ou seringi imcorect sterilizate). Boala evolueazi in mai multe etape. Dupa perioada de incubatie, care este mai lungit in cazul hepatitel serico (transmied pe cale sanguins) si este mai scurla in eursul colei transmise pe cale digestiva, si care de obicei este asimptomaticg, umeazi perioada preicterica care durcazi aproximativ o si Miming gi se caracterizeaza prin dureri de cap, dareri tausculare si articular, dietetica joact un rol im- am Tobetul XXP (contion a. i ~ a dent, adi | Richt | D | } | insulin 4 | 3. Di | multe ori Grav ci este de iabetul zaharat tatia rational in d Diabetul zaharat este 0 boald de metabolism eu evolujie eronicd, ty 4 in cursul vielii, earacterizata prin pertarbarea Insofiti sau urmati de perturbarea metabolismulut cigt metabolismului glucit lipidic, protidic si mineral, eare so datoreste insufivientei absolute sau rel de insulina eficienti in’ organism. Cuvintul ,diabet* provine din limba greceased (,diabetes* =a cn prin, pasaj, tranzit sau chiar dizenterie cu giucoz’), La ¢ @ manifesta din punct de vedere clinic printr-o sete accentuat, d (polidipsic) cu eresterea cantitaitii de urina eliminata co 5 prin foame accentu: De multe ori insi, debutul Ssi descoperd prezenta I ineit b fntimplator, cu ocazia unor anslize tuate pentru eu totul alt scop. Acest fapt este dezavantajos pentru h ele nav, intrueit © evolulie ti complicalii degenerative ireve ntd a diabetul peate duce la aparijia wnor Diabetul zaharat este considerat ca una dintre bolile cu 1% a masi care ridied serie de probleme cu caracter social rua ilustra faptul cd frecvenfa imbolnavirilor de diabe ste amintim rexultatele unor cerootii receate.efecLuat de 144% tn modiul rural si de 3.7%, in 4 pentru intreaga fara) fajs foctorii etiologici (care contribuie aritia bolii) amin a, ereditatea, leziunile inflamatoare ale panere tra fizice ean psihi afectiuni ale glandelor endocrine, tizon sa i timp Indelungat’ 5. Diabetul zaharat imbrack urmitoarele forme distincte din punct de : fi al nevoit de i al cu cor modului de aparitie, al caracterului sau eve sdidhateecna ied ied, trons- bolismutui relative (poliurie) ‘ata h iia unor indire in 0,24 tn Feu cor ‘tate, eare dupX cum aratit gi numele s staleaza in general peste virsta de 40 de ani si de obicei este insulinoin dont, adied nu necesitt insulini pentru echilibrare 2. Diabetul zaharat juvenil care apare in copilatie gi la tineri i necesi insulini in mod obligatoriu pentra echilibrare, 3. Diabetul senil, care debuteazi peste virsta de 65 ani gi este de cele mai multe ori insulinodependent, tatea diabetului cons pen i nu numai tn faptul ed este 0 hoalit incurabilt lerminata si de complicatiile sale. Acestea pot fi acute si eronice, plicatiile acute sint: coma diabetied si coma hipoglicemica datorate unei (oziri sau supradozii de insulind gi indisciplinei alimentare a bolnavutui, Complicatiile cronice ale diabetulni sint: oculare (retinopatia diabetied) care pot duce la pierderea vederii definitiv, renale (nefropatia diabetieg), erteriale (arteriopatia diabetiea) eu posibilitatea aparitiel gangrenelor la membrele inferioare care necesit uneori amputarea unui segment de membru. sau a membrului in intregime, cardiovaseulare (coronaropatia), neurologice (acucopatia diabeticd sau polinevrita) .a. Tratamentul diabetului zaharat se face prin rogim alimentar, adminise trare de insulin si terapie orala, Regimul alimentar sre o important sebili in tratamentul bolii, heputind fi Inlocuit de nici un tratament medicamentos. Avesta va trebui Si asigure 0 cantitate s teine 3i lipide care si satisfack nevoile nutritive functie de virstii, sex, condifii de viala si de m copilul diabetic, asigurarea unei alimontatii rationale este deosebit. tanta. Organismul acestuia esto in continu crestere gi dezvoltare, cu explozii hormonale greu de controlat si cu un metabolism in perma: nent modificabil. Inclaustrarea lui intr-un regimn fix, nefizialogie este ddund foare dupa cum este diunitoare gi administrarea asa numitelor yregimuri necintarite. Este obligatoriu s% 0 asigurn eopilului toate prinsipiile nutritive in raport cu nevoile sale energetice si plastice intr-o propertie ce brats, De © deosebita importants pentru mentinerca echilibruluy diabetulul este, pe ling insulinoterapia aplicata eorect, calcularea nu numai a nevoilor de glucide ci gi a celor de proteine gi lipide. Se va avea in vedere cacel pufin 53 — 60% din cantitatea do proteine st fie de origine animals, Dec, regimul copilutui diabetic este de fapt regimul copilului normal eu singura deosebire ei so va controla zilnic cantitatea do proteine gi cea de slucide, Astfel, se va asigura un minimum necesar de proteine animale. Regi. mul se va modifica continuu in funetio de virsta acostuia 4a adultul diabetic, la prescrierea regimului se va tine seama de principiile utatiei rationale ale omului normal ca gi de toloranja individaald la @ a bolnavului Stabilirea toleran{ei la glucide se va trind 0 cantitate fixt de glucide timp de 2 —3 zile, perioada in care se vor recolta zilnie-urina din 2 ficient& de glucide si o cantitate echilibrata de pro- ime ale individulul tn 315 fore pentru doterminarea glucozuriei (zaharul eliminat prin urin’), dozindu-so concomitent si glicomia (zaharul existent in singe). Spre exemplu, bolnavul Ya primi 200 g hidrati de carbon realizati_ prin 4.000 ml lapte (50g HC) gi 680 calor 250 g cartoli copti (50 g HC) gi 230 calorii 200 g salati verde (40 g HC) gi 40 calor 200 f pline (100 g IC) gi 510 calorii, rezultind un total de 1 460 calor La acest regim se va putea adduga gi 0 eantitate de 200 g carne gi 10-15 g unt Dac media glicozuriei calculate din cele 3 zile, 1a bolnayul care a primit acest regim, este de 80 g glucozi, toleranja la glucide va fi de 120 g HC ifra reaullata din diferenja intre eantitatea de glucide administrate prin regim gicifra medie a glicozuriilor din cele 3 zile (200—80 = 120). Dack bolnaval primeste gi insulin’ (exemplu 30 u 1.0.), considerind ex 4 u 10. echilibreazi 2 g glucozi, so va seidea gi aceasta din cantitatea de glucido administrate. Astfel toleranta la HC in cazul amintit va fi 200—80— (Go ‘0. Daca urina confine si corpi cetonici se va recurge la un regim aleatuit din fructe, Un boinay care in urma acestui regim nu prezinti glicozurie sau are valori sub 10 g in 24 oreeste considerat ca avind o toleran{it huni la glucide gi se va echilibra numai cu regim, Se considera toleranta la glucide mica cea sub 50 g HC Dupa calcularea toleranfei la glucide se va alctitui regimul bolnavului fn funclie do greutate, sex, virstd, eondifit do vial si de mune’ Administrim de obicei la diahetici un regim care cuprinde 1450—200 g glucide zilnic, Cantitates Ia 150 g giucide se va preser ia be fupraponderali cu munea sedentard sau in virsti. Se poate scidea cantital de glicide pentru perioade imitate de timp si sub 150 ¢. ‘Ghueidele permise vor fi cele din cereale, legume, fructe, Sint contrain- e cele din produse zaharoase gi din. zal Principalele alimente cu continut glucidie permise pot fi grupate astfel: —alimente co contin 59% glucide — dintre legume: varza, conopida, sp: rangholul, liptucile, spanacul, pipidia, stevia, andivele, ardeli grag Vinetele, dovleceii, rosiile, bamele, castravelii, fasolea verde, ridichile, ciu- percilo; ‘dintre fructe: pepencle verde, coacizele, fragii, portocalele, grepu- Tile, mandarinele, limiile, afinele —alimente ce confin 10% glucide — dintre legume: moroovii, ceapa, prazul, sfecla, felina, mazirea verde, carotele, varza de Bruxelles; dintre Tructe: cdipsunile, zmeura, murele, merele, piersicile, viginile, ciregele, stru- gurii, nucile, alunele alimente ce contin 15% glucide — fructe: merele ionatane, caisele, ciregele pietroase = alimente ce contin 20% ghucide — dintre legume: cartofii, fasolea nscatii fiarti, lintea si mazirea uscala fierte si dintre fructe: bananele, pe- rele hergamote, pruncle, strugurii Dintro celelalte alimente bogate in glucide utilizate in mod curent ia alimentatie menfiont — plinea ce confine 50 g glucide la 100 g; di 316 pat fiertes lar Pater castanele B.A cartofit, 1 iaurtul, J GA uleiul, ley starea de Pent yom Imp —le ht eT Ind g Al (exemy + Uoztndn-so 4, bolnayul 400 calorii, 1045 g rea primit, 120 g HC, strate prin iderind ex titatea de 200—s0— un regi are valori esise va cca. sub olnavulu 200 g bolnavit intitatea ontrain- 2 astfel: dla, spa- rai, ile, eine gtepus coapa, dintre > stra. isele, ‘asolea le, pe- mnt In Z Pastele Minoase ce contin 20 g glucide In 100 g etnd sint cintarile fierte; = mimiliga pripita ce confine 10 g glucide ta 100 g; Patehiele s brinza de vaci ce contin 4 g glucide la 100 g, Putem impart alimentole folosite de diabetic tn 3 eatsgori: Aa Alimente interzise: cahiral gi produsele zaharoase, fractele uscate {curmale, stafide, smochine), préjiturle, leguminoascle. uecare inghejata, castanele, berea, vinul dulce, mustul, siroparile, strugurii, prusela, Ji, Alimente ee se pot consuma tn cantitate limitata (pe cintar): linea, faartat? Pustele {6inoase, fructole, leguinelo cu peste 5%, glucide, laptele, iaurtul, brinza de vaci & Alimente ce se pot consuma fard restrict: toate cslelalte limente: lel geseryyatele, de carne, pestele, ouale, brinzeturile, smintina, ental ulciul, legumele cu 5% glucide, Consumul acestora va fi theat iy functio de fran” Go mutsitie a individului ca gi de starca sa fziologica, activitaten deguse 0. Fentra 0 aleituire mai bund a rogimului unui boinay eu diabet zaharat ‘vom imparti prineipalele alimente caro contin gucide in cinti grape = leptele, brinza de vaci, iaurtul, o» contin 4% g HC; — fructele ee contin 10-15% g HC; T cartoft gi pastele fainoase elatirite fierte ce eonfin 20% g IC; = piinea co confine 50% g HC; — mimiliga pripiti ce conjine 12% g HC, Tndiferent. de eantitaten de glucide preserisi, se considori ci un bol nav are“nevoie ilnic de: ate 30 0g HG adioa, 8g — 250 ml lapte 300g fructe cu Resta glucidelor vor fi completate din pline, cartoti, brinea de vaci © Spre exemplu cantitatea do 200 8 HC poate fi asigurata din: 00g mere 90 g He 0 y cartofi fier sees 50 g HC & lepte sevesscens 410g HC 50 g brinzt de vaci.. 111.” + 40 g HE PR ag pling, eerie Are ces 100g AG total 200 g 1G Alimentele ce contin o proporfio mick de glucide si au un volum {Cermnlt legumele cu 8% g HC) se pot da gi fara elntar, pentru complete regimului zilnie al diabeticulu, 317 ee Proteinele se vor da in cantitate de 1,5—2 g/kge/zi san 20—25% din ratia calorica zilnicd. Dintre acestea cel putin 50% vor fi de origine animala. Dopagicea acestei cantiti}i nu este indicat, intrucit favorizeari gluconeo- genera (formarea glucidelor din alfi factori nutritivi ce au aceastit eapacitate numiti glucoformatori) si duce in acclagi timp 1a o suprasolicitare a rinichiului area produsilor azotati Restul calorilor vor fi asigurate din grisimile saturate si nesaturate date tn proportie de 2/3 si 4/3 sau 1/2 si 1/2 din fiecare. In general, este indicat si nu se depigeascd cantitaten maxima de 120—140 g lipide. Acesta este motival pentru care diabeticul nu poate efeciua munci grele, care necesiti © cantitate mare de calorii, Pentru a infelege mai hine cele prezentate vorn lua ca exempht un in- de 75 kg si inaljimea de 180 em care presteazi 0 mu i pe zi, Acestea vor fi asigurate din: pentru eli divid eu greutat tugoaré co necesita cea 2 400 cal 220 g ghucide .. -+ $00 calorii 440g proteine 560 calorii 445 g lipide ..... 24.040 calorii Regimul diabeticului tinde astizi si se apropie de cel a individu Diminuarea cantitafii de glucide nu reprezinté un impediment si nici nu diuncazi echilibrului metabolic al bolnavului, care poate duce o vial obignuita. Repartitia glucidelor va fi ficut 6 mese pe zi in cazul olnd nu seface insulinoterapie, astfel incit si se permiti o mai bund utilizare a secretiei In cazul tn care bolnavul face insulin ordinar&, glucidele vor fi repar- tizate in eantitate mai mare In mesclo Ia care so administreazd insulina si in cantitate mai mica la celelalte, Daca se foloseste insuling Tenta, se vor da obligatoriu 5 —6 mese pe zi, cu distanja maxima intre ele de 3 ore. Cantitatea cea mai mare de glucide va fi administrati astfel ineit resorbia lor intestinal si coincida cu virful maxim de actiune hipoglicemianta a insulinei. Fructele si logumele vor ocupa un loc important fn alimentatia diabe- datorita bogijiei lor in potasin gi vitamine. Ie extn ee states woraplicefilins peu ela spsiiinl Seupasi de enaetaa: va treboi ei constituic regimul de baz, plinea fiind in eea mai mare parte in- Jocuitt eu cartofii, Pentru a evita monotonia regimului, este bine s% se cunoasci unele echi- valen{e in ceca eo priveste continutul unor alimente in glueide, fal de o rafie fix de pline (unititi de piine). Astfel: 20 g pline <= 250 g lapt jaurt = 250 g brinzi de vaci = 100g fructe cu 10% zahar = 50— tofi (0 lingura 2) = 100 g paste fainoase (cintirite fierte) = 80 g mie maligi pripiti = 100 g mazire verdo = 200 g fasole verde; 318 sau: 100 ¢ 20% gh = 300 g fr Ua Iw mentelor ¢ individuale tile). Mentic abetic — ind su lucide sul yor Iva in ia la acesteia 8 soteuti, 8 prin apor formi de tatea Toles Regi Dim \ Ora Ora | Ora Ora inrafia aimali, e date ndicat este gi acesitt un in e, mere ionatane) = 75 g fructe cw sau: 100 g fructe cu 15% glucide (cir e) 20% glucide (banane, struguri) = 150 g fructe cu 10% glucide (caise, $00 g fructe cu 5% glucide (zmeura, pepene). Un lucru care nu trebuie sii fie pierdut din vedere este prepararea ali- mentelor dietetic i respectarea rogulilor de igieni alimentari gen individuale (exemplu: repartizarea calitativa gi cantitativa a meselor in cursul ziloi). ‘Montiontim citeva indica{ii speciale legate de prepararea alimentelor Ja diabetic —induleirea so va face numai cu zaharinii; — supele gi ciorbele se vor prepara numai din legume eu 0 cantitate de plucide sub 10% g HC. Cartofil, moreovii, felina, na vor fi puse la fiert din cauri ci codeazt multe glucide apei de fierbere (in cazul cind so folosese, se vor lua in calcul hidrafii de carbon pe care fi congin); diabeticul va consuma zilnic 0 cantitate de carne (fiartd, friptt sau coapti Ia cuptor); sosurile se vor prepara numai dietetic, firs fink (In cazul folosiii acesteia so va calcula) eu leguine date prin sit; — minctirurile de legume sint foarte indicate diabeticilor, preparate ca soteuri, sufleuri, mineirari de legume eu carne; — se vor folosi cit mai multe cruditaji la masa diabe prin aportul lor bogat in vitamine gi minerale; fructolo vor fi folosite in mod curent ca desert, crude, formi de compot induleit cu zaharing. Exempla de aledituire a unui regim: diab tatea 70 kg. Toleranja Ia HG = 120 ¢, Regimul in cursul unei zile: lui, pretioase coapte sau sub cou talia de 170 em; greu- Dimineafa 200 mi lapto 20g pline Ora 11: 50 g 20 g pline Ora 44: supi de legume on wlei si un ow 150 g came fiarti 450 g cartofi (pirew ou 15 g unt) 150 g mero 60 g piine Ora 17: 200 g bring 20 g plino Ora 20: 400 g care Sote de legume cu restul de ulei 40 g plino 450 g mere parte sie de unul iegire, al ace: a prin pot fi > mint a ati- At mai i, cele ovita parate in pre oaspit vigoare aburi; ut gl te, sub tante, administrate sub formi de mese de volum redus, in functie de capa- cilgtea stomacului restant cit mai froovente, pentru a asigura aportul in calorii gi factori nutritivi necesari individului respectiv. In general se va da tun regim de erufare gastrica, bogat in ealorii gi factori nutritivi, pentew a preintimpina sau corecta eventuala denutritie « bolnavului. Alimentatia rationala in bolile ficatului Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale omului, La nivelul Ju, factorii nutritivi rezultati prin transformarea alimentelor in eursul pro- coscior de digestie si metabolism, sint modificaji pentru a putea fi utilizati de citre organism Majoritatea proceselor principale metabotice din cursul transformirii protidelor, lipidelor, glucidelor gi biocatalizatorilor au loc la nivelul ficatului Sinteza ca gi degradarea acestora se desfigoara la acest nivel. Tot aivi se pro- duce si neutralizarea (detoxifierea) unor substante toxice rezultate din meta- bolism. Prin secretia biliard, ficatul participa la digestia gi ulilizarea grisimi- lor din organism, Data fiind importan{a acestni organ ne putem ugor da seama de ce sufe- rina se va rasfringe asupra intregului organism, provocindu-i grave tulburd Intrucit fieatul detine un loc cheie in transformarea factorilor nutritivi proveniti din alimentalie, ne putem da seama de importanta care revine ali- entafiei in cursul suferinjei acestui organ. De foarte multe ori regimul ali- mentar reprecinta singura armi terapeutica in unele boli ale ficatului In afeotiunile hepatice, alimentatia rational se va orienta deci eitre 0 adaptare a regimului in functio de diverselo faze evolutive ale bolilor ficatului, de starea de-nutritie @ bolnavului, ea gi de anumite tolerante sau intolerante individuale ale holnavului fat de unele alimente, Un accent deosebit trebuie si panem po modul de preparare a alimente- lor, care va trebui si asigure © digestibilitate erescuti a alimentelor gi Lotodata va urmiri pistrarea in proportii cit mai maria tuturor factorilor nuttitivi existeni in aliment Dintre principalele afectiuni hepatico in care Hopatita epidemiea Hepatitele cronice hepatice Hepatita opidemies este 0 oala contagioas produs de un virus, care poate fi transmisi pe cale digestiva sau sanguind (In cursul unor tratamento ecii intravenoase sau al unor recollini de singe efectuate cu seringi incorect sterilizate) tiea joael un rol im- Boala evolueazi in mai multe etape. Dupi perioada de incubate, care este mai lunga in cazul hepatitei serice (transmisi pe cale sanguina) gi este mai scurta in cursul clei transmise po eale digestiva, gi care de obicei este asimptomatic’, urmeaza perioada preictericw care dureazi aproximativ 0 ‘tamind gi se caracterizeaza prin dureri de cap, dureri musculare si articular, 271 stare subfebrilé, astenie, insomnie, sefdere a pottel de mincare, gust amar in gurt, greaia, somnolenti, balonini, constipapie gi dureri fn roginnea fieatului serieg hipocondral drept (la dreapta, sub marginea coastelor). MTreptat, urinile dovin din ce tn ce mai eolorate, in timp ce scaune decolorentd fi artfel boala intrd in otapa urmatoare, perioada ioleric&. Acc™ decry ichand prin colorajia mai moult sau mai putin intens® a tegumentelor fia mucoaselor in galben, numiti ieter Dupl 2-3 sSptimini, pe misuri ce fieatul sa maregte de yolum si devi mai cofsistent gi iterul so intensified, fenomencle dispeptice (great, iret: mai coca poltel de mincare) dispar, starea generala a bolnavului amelio rindw'se ve. ark apoi perionda de declin, in care icterul incepe sk pleased, etaren se conti 4 tot mai mult, pentru ca apoi general a bolnavului se ameliore Sener starea de convalescent, in care ficatul se va regenera treptat, ave ‘functille pe misura refacerii sale. Durata acestet stiri se inting’ Pr ‘Je cca 6 luni, timp in care este ne yespectarea unui anumit perioa regim alimentar. ae eectafie bolnevului in cursul hepatitel va fi individualizat’, dec) ‘iy al boli, Bolnavul va fi internat obiigatoriu in fn functie de stadiul evo spitalul de boli contagivase. Pe tonta perioada evolutiva a bolii repausul Ia pa fe preieteried, in care predomind tulburirile dispeptice, trebuie sada pictram un regim care #4 realizeze crufarea mnaximi a fane{ilor. digo minis ram minstra bauturi dulei, zaharate (Jimonade, compotur, tne: Seal, sucuni do fructo)etldnls, jeleuri de fructe, mire; Se. tel Ps Pur cea gen aupe de zarsavat strecurate, supe-creme de fGinoase (srs, a Sie ov, fidea}, mucilagi,cartofi, morcovi Heri, iar dact bola’ Me ul poate da i iaptele de-Vact. Sarea se va da in cantitate foarte roles ort fete minedrurlor se poate adauga putin pitrunjel tocat. Mesele se Yor da cit mai freevent, 5—6 pe zi, de volum redus. Tn perionda de stare, cind ioleral este evident, apetitul belnavulst de abiod Mine partial sau total, este posibili o mai mare varietate a regimu Tipe setrefiei biliary adecvate face diicilt digestia lipidelor, de soors ie val reduce la un minimum de 50-70 g/2i, in conditille in ura un aport proteie adecvat. Grisimilo vor fi date sub Pruleiuri vegetale, frigcd, excluzindu-te orice va fi obligatoriu, aportul acestor care s¢ poate 2 forma de unt proaspat, smint grésime supusd actiunil termice. “Aportul proteie va fi de cca 60-80 g/2i, putind tn carul denutritillor accentuate. “Aportul ealorie va fi de circa 2500-3 000 calort/xt, flind cv aportul de glucide date sub formé usor digerabila (orez, fides, reer Mai urain se vor introduce pesmett, plea, pireunle de legume, {rosi, salaté verde), pireurile de fructe. fm eu totul impotriva exoesuli de glucide, care este diundtor, Intructt ee cvate transtormat in grisimi ce se depun Ja nivetul ficatului si aia 0 suprarolicitare a pancreasulei, Acest organ este ntrucit virusul hepatitel este ajunge ping Ja 120-150 g/zt jetat prin fulgi de ovaz, salatele surpl totodats pentru e& du fel afectat in cursul hepatitelor epidemice, 272 a ee camo pane Ps va fis) hepatic piste Proto i tori i terutu depu i uni sau g brine per deten dev sau ¢ pri fruc his for 18 rin ului asta io nit. prin atole vuclt vi gi este este hiperglucidie va duce la o erestere F docroiei de insulin’, care Ja pancreasul deja suferind poate prezenta o su prasclicitare eu epuizarea rezervelor insulinice si aparitia unui diabet zahara ‘Proteinele vor fi date la inceput sub forma celor din lactate: lapte, brin- zoturi slabe e, cas duloe, urdd, brinz’ de vaci. Aportul de proteine nu Va fi suprimat decit in cazul cind exista pericolal instaliaii unei_ insuficienje hepatice acute, In celelalte forme de boali, aportul lor va fi echilibrat ind 0 proportie optima intre pro! imal en valoare si pancreatotrop. Administrarea unui regi inele ‘de origine a Mesele vor fi de volum redus gi fractionate. Se va interzice ol consurul de biuturi aleoolice sub orice forma si se va pastra repausul obliga- storia toriu In perioada terului, decolorarea eregte aportul do alimente, adau; de pui sau gain slabi, apoi de vit& slaba sau peste alb ca raso In perioada de convalescenté, cind icteral a dispirut gi probel revin la normal, regimul va fi suplimentat in continuare, imbracind as atic. Dintre alimentele permise men\io ‘nd, vaca, vitel, peste alb slab, preparate ca rasol declin a holii are loo 0 cres urezei, diminuarea iv nilor gi recoltarea scaunului. In aceste condifii se va indu-se earnea, la inceput sub forma celei ‘tl unui regim de erutare he - carnea de pui, de gratar, sau la euptor in&bugite laptele ca atare dact este suportat dalee, iaurt, lapte hitut permise dact sint foarte pr grisimile sub forms d delemnul crud adiugat la salate sau in prepara piinea alba prijita, finoasele bine fieste preparate “C'fogumele sub formit de salate (salati verde, rosii, sfecht conpta eovi) sait ea sotenti, sufletri, supe de legume lim ne de legume pot fi date crud tint, smintind, frige’, foarte proaspete gi unt- salt ca supe fract compot, peltea, gemuri, marmelade gi ca sucuri de fructe; duleiur nb forma de exeme cu la prijituri din ascat, prijituri cu bring fructe, def sau sub forma de frucle, budinei de ruturile vor fi reprezentate de: lapte, sucuri de fructe si de legume, chiseluri cu sucuri de fructe, ceaiuri de plante, compoturi; — condimentele permis cele aromate: piitrunjelul, leusteanul, mitra rul, tarhonul, ecimbrul, apoi ofetul do fructe slab, sueul de Jimiie, vanilin a de portocale, aromatele: pele p ‘vor fi cele de legume limpezi sau supele creme, horgurile supele de came degre Je eu finoase, Vor fiinterzise urmatoarele aliment a grasi de pore, oaie, raf, giscl, yinatul, mezelurile, viscerele, i prajitt, eonservele de carne, afunturile, pegtele gras sub orice rat, pegtele conservat, icrele i) sii _rinzoturile grase, brinzolurile fermentates le riscoapte si cele prajile; seul, untul si untdel nul prijites Foquele: ridichi, eastraveli, guli, varsi, vinete, ceapa, usturoi, cartofit numinoasele uscate Stele oleaginoase (uci, altune, migdale), perele tari de iarnd; aofatele van, inleiurile preparate cu erema de unt si foietajel a si vintag, ma sosurile prea conditnen condimentele in(i: hreanul, usturciul, ardeiul iute, boiaua, piperul Eo vor da mese mici si mai dese, Alimentele vor fi servite la temperatura optima, Se vor respecta orele de masi. So va respecta repausul la mask gi Wi mast pentru a favoriza o buna digestie. Mestecarea alin fe ct congtiinciozitate. Alimentele vor fi pregitite gi prezent mai variat pentru a stimula apetitul bolnavului cost regim de erutare hepatica se ya pastra cea 6 Juni pind Ja un an de la disparitia i Jn cazul unei evolutii etre normal a pro or hepatice sia stirii generale a botnavului, dupa an ati se -va permite o alimentatic normal, evitind We conservele de carne sat de peste, condimentele iui, sosurile m aleoolul Hepatitele ru a fost c ‘oniee pot apirea de multe ori in urma unei hepatite ep ft tratati sau a prezentat o evolutie mai severd. Exist’ insi i alte eauze care pot duce ta le ficatului. Intre acestéa amintim de unele Tezechilibre nutvitionale eare s-au dovedit a sta la originea unor forme de hepa te cronice sau de ciroze hepatis Simptomatologia a este destul di fa, pulindu-se prezenta sub forma unei tulburtri dispeptice discret prandiale, jer po: condru jdlerea pottei de mincare, s " woseali Ja eforluri main urdrile dispeptice pot onsumul wor aie In unele eazuri, simptomate evohitie rapida a leziunilor ficatul poate Imbriea tin aspect mai sever, ctl 0 in care eaz § I clinie este mai sever. Se ‘nfirire de volun a ficatului, denutritie mar- Jueazi concomitent. ew modificarea probelor bio- ive hepatice evidentiate prin diversele analize de laborator. tenie aecentual cata ga. Aceste fenomer Punerea Ja punct a tehnicii biopunetiei hepatice, eare este lipsita de pericol pentru bolnav g1 in acelasi timp este de un pretios ajutor in stabilirea diagnos- tioutai, a dus Ja recunousterea a trei forme principale de he atite eronice: per prin manifestiri cliniee foarte discrete sau chiar absonte, probe hiologice ugor modificate iar la examenul biopunotiei hepatice se observa o limitaro a leziunilor eu tendin{& la stak Jor, Aceusti forma are prognosticul cel mai bun, : 274 he artofii ul ratura eit vo ioe vericol per foarte nenul resi rizewed prin tulburiti clinice evidente, ‘obelor biologice'In sens patologic, iar la examen! biopunctiel madificdri ale alice se evidentiazé evolutivitatea, progresiunea leziunilo Hepatila cronicé necrotic este cea mai grav formi de hepatita cronies. araoterizeazi prin alterarea marcata a probelor biologice hepatice in prezenia matologii foarte severe. Examenul biopunetiei hepatice arata leziuni icatulvi ce iau aspeetul de necroze celulare (distruetit celulare) ul acestei forme de hepatita cronica este deosobit do sover in majeritatea cazurilor evolueari catro cirord hepato. Imparfirea in aveste toi forme evolutive a hepatitelorcronice are importa si din punct de vedere dietetic, tntructtalimentafia bolnavolul va fi moditon in funetie de acestea nei simpt: » alimentatia bolnavului es zi Tabelele cu In cazul hepatite’ eronice pers fapt. alimentatia rationali completa pregitita’ diotetio ( mentare Bolnavului trebuie si ise asigure un aport calorie giin factori nutvitivi echil brat corespunzdtor cu starea fiziologicd a acestuia gi activitatea pe care o depune va acorda atentie mai ales asupra modului de pregitire a alimentelor. care le o pat re pastrarea cit mai complet a valorii nutritive a alimentelor si pe de alta parte sd nu transforme aceste alimente in factori nosivi pentru ficatul_ bolnay Al ia corect, alituri de un regim do viatt adecvat, are ca scop asi optime pentru regenerarea ficalului gi impiedicaroa oveluti- ala vindecare a acest © agresive, alimentatia bolnavului reprerint& un piedicarea evolutiei bolii edtre ciroza hepatica “In cazul gimul trebuie si fie individualizat in funetie de starea individului, astfel Incit sivi asigure acestuia o stare de nutriie optimi gi si evite orice efect’ cece pra celulei hepatice care ar gribi evolutia boli eatre decompensare Aportul cal i normal la individul cu greutate normal sau hiperea- lorie Ia cei ou donutritic’ conoornitentd Proteinele vor fi dato in proportio de 4-2 g/kge/2i, lipidete 1-15 iar glucidele vor completa aportul calorie. So va asigura aportul optim de vitamine gi minerale tn functie do nevoile Alimentatia fi astfel alcituita din pevigoare dietetice, pe i, Preparata ca rasol, i, fiat ele slab alb (galiia, sti Hin), fiert buri, toca! sau fript —laptole dulee, b eagul, ure faurtul, brinzeturile nofermentate (brinza de vaci, antitate limitatii (1/4 sau 1/2 pe zi) in diverse proparate (sulleuri ca omletit dietetics sau ficrt moale, inea alba sau intermediars roce (veche de o 2i), mamaligut uri, soteuri, salate; muctele sint permise toate dupa toleranta individului fie crude dac& ite, fie sub forma de pireuri, fructe coapte, compoturi, jeleuri, de. fructe, w Gulciurile vor fi permise, mai ales cele preparate cu brinzik de vaci gi cw fructe, aluatul fiert, aluatul de biscuifi, aluatul de tart, cele preparate eu ge sau marmeladé, gelatinele cu brinzi de vaci sau cu fructe, chiselurite, fsinoasel cx Japto crud a fr sint bi simile vor fi date sub forma de unt proaspit, advugatla servire, uleiul at Ja salate sau in legume fierte & Ja grec binturile permise sint: laptelo, eeaiurile de plante do legume, oranjadele, citronadele, eompoturile; “ENcondimentele perinise vor fi aromatele (cimbru, tarhon, mara, pitrunjel, Teustean), vanilia, scortigoara, Cantitatea de sare va fi normal, exceptind ca rzurile eu decompensare hidro-electrolitied, eu ascita si edeme, cind se indica i de sodiu, Aceasta se face insti numai sub directa indrumare sucurile de fructe gi reduce! a medicului — supele vor fi date sub forma de supe-creme de legume, supe de fainoase, supe slabe de earne, supe de rosii, borguri; vor fi permise numai preparate dietetic, fara rinta ji ‘Vor fi interzise urmitoarele alimente: pore, de oaie, de giseti, de ratii, vinatul, conservele de ‘scerele, pegtele gras, peslele sirat, sau afumat, cunservele formentato; = ouale in cantutate mare, fierte tari, oudle prajites = prinea neaged, Miinurile nerafinatey Tintura, shinina, seul, grisimile prajite; —legumele bogate in celulozi grosolani: ridichi, coapd, usturei, var2 egumincasele uscate, eastravetii, gulile, ciupercile, vinetele — fruetelo oleaginoase (alune, migdale, nue), fructele cu eeluloza grosoland cu coaji si simburt — dulciurile preparate din aluat dospit calde, foietajele, prajiturile eu nuci, alune, migdale, alualusle cu unt, unturd, galbenug de ou incantilate mare, inghelateles — huturi: eafeaua, eacooa, aleoclul sub orice forma, apele minerale cloruro sodice (cind exista restrictic de sodiu); le iu{i, picante: piper, boia iute, mustar, hrean, coapsi, usturois asi, ciorbele grase, ciorbele preparate eu sintagur prajita girintas, maionezele, sosul de mu Se vor da 5-8 mese pe zi, de volum mic, eu alimente servite Ja temperatuy opt Se va evita consurou? de lichide in timpul mesei, Atmnoster erveste masa Va fi cit mai plicutd, evitind. supira emofiile de orice il, agitatia. $e recomand& paste ficcare favoriza digestia in bune eondifii 276 de Intrucit. apetital acestor bolnayi este de cele mai multe ori dimin Sita stimularea Tui printr-o prezentare a alimentelor cit mai apetisant cit mai variata, frumos asezonate cu condimentele permise. Cirozele hepatice sint afectiuni foarte grave ale ficatului earacterizate pr sclerozarea acostuia, Seloroza se produce in urma inflamajiei cronice, 4 jor eronice in cursul c&tora se distrug celulele hepatice gi sint inlocuite ut fesut fibros, Acosta odat format. va impiediea circulatia singelui prin fieat Gi astfel yor fi deficitare oxigenarea si hrinirea celulelor hepatice. fn cele din tirma se va instala insuficienta hepatic care poate duce la moartea bolnavului prin coma hepatica: Bolnayul care suferd de cirozi hepatied se plinge de lipsa de pofta de mincare, Froovent apar singeriri din nas_sau sub piele, La nivelul portiunii inferioare a esofagului se pot produce dilatatii venoase vin cauza stinjenirit circulajiei prin ficat, de cdtre procesul de sclerozd. Acestea Se numese varice esofagiene, Prin ruperea lor se pot produce hemoragit foarte grave, care uneori pot duce la moartea bolnavului. Datorité tulburdrilor de circulatie ca gi unor tulburiri ale motabolis proteie (sedierea albuminelor sevice) are loc o acumulare de lichide in eavitatea poritoneali cu métirea de volum a abdomenulai cunoseuti sub mumote do iecita, Aparitia sa reprezint un semn de decompensare si este insotiti de al- generale a bolnavului te tineori consecin{a un fectioase acute produs um aint hopatita epidemic’ sau malaria gi sifilisal ce pot duce la in. Stalarea unei hepatite ctonice agresive, care mai departe poate evolua citre ciroz4 hepatica. Alteori poate fi consecinja consumului repetat gi indelungat de alcool sau al unor dezechilibre nutritionale aecentuate, Regimul alimentar reprezinta una dintre cele mai importante arme terape~ In cinoza eompensati fi na cal din hepatita cronicd agresiva. Se va asigura bolnavului tte cca 2500-3 000 calorii/zi, {anind searna desigur de starea de nutritie a acestu Proteinele se vor da in cantitate de 1,2-1.5 gikege/zi, mai ales sub forma celor din lapte gi produse lactate. Lipidele vor fi limitate la eca 60-70 g/zi, iar glucidele aportulai ca a eu strictofe regulile de igieni alimentara gi de gastrotehnie limentatia in hepatita cronict agresiva Alcoolul este. ab: mitraindieat. Menfionim ci nerespectarea acestei restrictit duce la decompensare rapid a bolii ou evolutie fatalt Tn cazul cirozei decompensate cu ascit® $i edeme, regimul va fi obligatoria hiposodat. Alimentele permise in aceste situafii vor fi permise In raport eu con- finutal lor In sodin. Se vor permite astfel carnea in eantitate liositata (eca 100 g) va fi permist numai tn eazul tn nu exista pericolul apavitici unei come hepatice; cind este permis va fi © (put), vitels Jesodata gi uneori brinza de vaci spilats hepatitel greatd, balondri dup’ mast, obosea Ja nivelul ati icter gi ascitd, regimul alimentar este aseminstor port calorio vor completa restu Se vor res} prezentate la capitolul data din cea de viti, p laptele numai desodat, brinza d de zer ‘onale numai gilbenugul (1/2 pe 2i), preparate dietetic sau incluse tn pre- parate; rise sub formi de unt desodat gi ulei crud adaugat — grisimile vor fi pe Ja sorvire; — plinea va fi permisé nomai fra sap [ainoascle se vor da eub forma de budined, terciuri, sufleuri — jegumele vor fi permise cele sirace in sodiu, ca pireuri, soteuri, fierte Ala grees \tructele permise vor fi ecle proaspete, sub forma de eompot, in pireuri, spune, gelatine, coapte; dulciurilepermise sint_ raharul gi prepara Donat, aluatul fiert, biscuitiis iiuturile permise vor fi sucurile de fructe, apele carbogazoase, nu si cele clorurosodice, ceaiurile .2., dupa preseriptia medicului. Sodiul se va da numai in functio de starea edemelor, intre 300 si 500 mg/zi- Pe musurd ce se obfine compensarea eirozei se va creste treptat cantitatea de sodiu din alimentatie; * Condimentele. permise vor fi aromatele, vanilia, scortigoara 3.0. avind tn vedere e& regimul hiposodat este dificil de suportat de acegti bolnavs, al edror apetit este in general scizut. Supele sint permise in cantitéfi moderate (1/2 porfie) ca supe creme de Jegume, supe de fainoase acrite cu bors sau Mimnlie. Dintre. limentele interzise amintimn: CNearnea de vifel, mezelurile, viscerele, afumiturile, conservele, pestle rat, conservele de peste _SGptele gi derivatele sale, brinzeturile fermentate strate; = albugul “de ou; margarina, untul sirat, untura de pores T plinea gi pesmeifi cu ‘sare; Jegumele: spanacul, castravelii, sfecla rosie, ridichile, nap, moreovii felina, varza rosie, varza célité, yarza muratit ou sane; Tructele: pepenele galben, fructele uscate, maslinee, fructelecleaginoase, conservale de fructe si de logume eu adaos de sodiu; oY Guleiuri: patiserie, pateuri, saleuri, biscuili cu sare, ciocolata, aluaturile dospite, alusturile cu uni, duleefurile din comer}; —‘supele preparate cu sare; sosurilepreparate cu sare, maionezi; Tgpelo minerale clorurosodice, bicarbonatate. Prepararea alimentelor se va face fard sare. Se va putea folosi ofetul pentru asezonaie. De azemenet, sucul de limiie, piperal, boiana, scortigoara, plantele Gromate, Se poate folost ,mugtarul fra sare“ din comerf, preparat realizat la sugestia Cliniedi de Nutrifie si Boli metabolice din Bucurest Durata regimului hiposodat va fi apreciata in funcpie de starea bolnaveli, do prezenta san disparifia ascitei gi a edemelor. ‘Cind sa obfinut compensarea cirozei se va reveni la regimul anterior (vert regimul in Ciroza_compensats). in iminenfa de aparitio a unei insuficiente hepatice (evidentiat& prin tulburtei de comportament, al bolnavului, stare do euforie alternind cu stare de apatic si somnoten|d, tremuraturi gle mernbrelor, tulburdri de orientare in timp Je de cask {ari sare gi biear- 278 gi spatin fe amon inmod necesarit 0 Bila (i eulele b dou ea) in duod Tiare ir biliare Im se form rezerva Bil mil trans! Bi ganisin De In mize intesti Ar (caleu aceast burke L np i spatin) so va reduce aportul de proteine care predispune la cresterea cantitatii Fe amoniac din organism gi a altor compugi toxici din singe. Aceste substante toxice neputind fi indepartate din circu atorita fieatulni holnav (care in mod normal indeplineste aceast’ functie antitoxic ce Ja intoxi Tratamentul bolnavulai in aceastt situatie so face numai in ntatia rati Una dintre funet Bila (tierea) dup eulele bi dou eanale hep jars irae bila de cole i, : Dis PRI a age aI RPT gre allen co Total bra ficatul, runichiul, uleial de sndsline, sinintina; (xe Pancreatita Jie vom ocupa exclusiv de pancreattacronicd. fn cazul panereatiei acute, terapia de tigen (aspirate, alimentatie parenteral) last in plan secur dietoterapia ‘pe termen ang: Abia mai tirzi, cind bolnavul va iegi din fa acu a bok aa Pune problema ‘unui regim. Baze fiziopatologice * Exist o legaturd semnificativa ine alimentaie si pancreatta ceronica ~ in tile dezvottate, ea apare, in jurul vistei de 40 de ani, a alcoolicii a eéror alimentatie este prea bogata in grasimi ~ in trie mai puyin dezvottate, ea apare la tineri (sub 20 de ani), legata de hipoproteinemia alimentar { Panereatta cronict produce sau va produce o caleifiere * Insuficienga pancreatic& rezultati poate afecta ambele functi secretori ; in functie de are dintre cle este afectats, va fustabiltt oriemarea diets tuficienta pancreatic’ externa cu steatoree prin defici Cele 5 puncte ale regimului De nuantat in functie de reeultatele anchetei dietetice vi ale examenului biologic, * Primul este esengial © Inkiturarea total’ si definitiva a alcoolului * Urmidtoarele srei sin: importante ~ Redcerea consumulu de grisimi, mai ales de origine animala (din cauza steatorcei), insi regimul alimentar trebuie $8 includd totus mine Bustoase, pentru ca denutritia si nu se agraveze ; ~ Cresterea aportului protec (din cauza ceatoreei, Carenga de proteine este suficientat sibilities 190 MANUAL DE DIETETICA IN PRACTICA MEDICALA CURENTA, + Cet de-at cincilea este folositor ~ Regimul rebuie si fie atrégator, pentru cd adesea bolnavul este deprimat si nu are potté de mincare ‘Toatd lumea este de acord asupra elimina alcoolului si a rafinariiregimului. Mulfi specialisti sint inst permisivi si afirma ca reducerea grisimilor de origine animalA, climinarea zaharurilor simple si cresterea ratiei proteice sint inutile dacd pacientul nu este nici steatoreic, nici diabetic si nici nu sufera de denutritie proteica. Ins& aceasta este © viziune lipsitf de profunzime, cici, deoarece afectiunea evolueaza, bolnavul prezintd riscuri serioase sf fie atins de una sau alta dintre aceste tulburiri. Dietoterapia este mai complex decit dictetica : ea inseamna si prevenire, In practicé ‘+ Regim normocaloric : tntre 1.800 si 2.500 Cal pe zi. * Rotie hipolipidicd : nu mai mult de 25% lipide, ceea ce implica nu doar reducerea alimentelor grase, ci sia lipidelor complexe (din laptele integral, brinzeturi, anumite tipuri de carne ete.) Ratie hiperproteica: inure 18 si 20% ~ permite diminuarea excretiei de grasimi + Ratie normoglucidicd: 55 pind la 60%, dar fara zaharuri rapide Cazuri particulare © Steatoree masives Aportul de lipide trebuie redus si mai mult: maxim 40 de grame pe zi = ceea ce implica alegerea carnurilor cele mai slabe (cal) 51 a pestilor cu carnea cea ‘mai slaba; icerige cu lang mediu ~ vezi nota dela p. 59). + Denuiritie proteica cauzatd de 0 creatoree majord ~ Tatia proteicd trebuie majorati fie prin consumul de carne slaba si peste slab, fle prin suplimente nutritive © Diabet: ‘ ~ In cazul acestor bolnavi, adesea siabiti,ttebuie evitatd o restrict severd in ceea ce priveste consumul de glucide ; este suficienté eliminarea zaharurilor simple si inceperea unui tratament cu insulin. + Daca bolnavul a fost operat, deoarece boala ii afecta validitatea (din cauza durerilor), si a suferit o wirsungo-jejunostomie latero-laterald sau o pancreatectomie partial, regimul va fi acelasi, dar foarte strict, pentru ci respectivul boinay nu trebuie considerat vindecat. Daca a suferit si o gastrectomie asociatf, se vor recomanda 5 ese pe zi. Singurul caz in care bolnavul € vindecat este cel al pancreatitei acute secundare in raport cu o litiazd biliard inlaturatt prin colecistectomie. + In oricare din cazurile de mai sus irebuie : ~ Si se recurga la extracte pancreatice, care si contind doar tripsinogen (si mu tripsing, care ar anihila efectul produsului) ; = Sise ~ skse jn conch —suprit = reduc = creste = limit apie dewres ene Piine sau pesme | cantofi paso fainoae ( [stirgaring [Tow 2.56 Proseniah pprimat si nu are egimului. Muli rigine animal, cof pacientul nu ns aceasta este lnavul prezina terapia este mai t doar reducerea nzeturi, anumite side grasimi. ve di. lor cu carnea cea caloric ce trebuie iota de la p. 59). si peste slab, fie sie sever in cea arurilor simple $1 ‘ cauza durerilor), tectomie paral, olnay nu trebaie vor recomanda 5 pancreatitei acute mie. cripsinogen (si av PANCREATITA 191 = ise asigure un aport polivitaminat lipo- (ADEK®) si hidro- (acid folic, B.)solubil ; ise administreze caleiu si fier Tn coneluzie, principalele elemente sint — suprimarea consumului de alcool ; = reducerea consumului de grdsimi animale; = cresterea aportului de proteine ; = eliminarea zaharurlor simple. a Pancreatiti eroniet Studia al consumului mediu zilnic pentru 2.180 cal ‘Aliment Cantiate | Proteine | Lipide | Glucide apie degresat 500 176 35 ‘Carne sau peste 300 oO tH = Pline 200 4 ~ 110 sau pesmi 400 8 - 80 Cariofi, paste, ore, legume uscate sau ‘inoase (greutata dup preparare) Zahir, miere, domboane sau dulceatt 2 = = Et} Legume verzi 300 6 - 28 Fructe 300 45 : 36 Margarind 15 = 3B : ‘Ulei de floareg-soareui, de porumb 20 : 20 2 Total: 2.150 Cal, din cate -...n0 Tide 78 2e = 440Cat | = 313 cal | = 1.190 cal Proven. ecto e 20% me 36% N= 15% | N= 208 | N= 558 = : 92 [MANUAL DE DIETETICA IN PRACTICA MEDICALA Ch RENTA 3 | er al, |g i |s i [lal . |e if: ai, gy a | aR a. Lg [sh \¥ | tale a3 i Hel 1} 3 Il mu? Sicipcanini, Ig Fr | LS [eld all be [| ses ws om) xn rong un ony wa un une un un oun za quod} sunday | spies sore sun fen | es oa] 2 !8atUDfe> ap sokinquefrdeo m9 nom0yy sun) £ " 29q 604] yours no wo anni E | uormaut tins] noses soy} aundoy ap edns| undo ap ror] —_seuudry nla p ato. os po) ete 3 HO 5s, 5 up ap twp tuopt| __wsaudep avdey] 90 a en xm mobioos nu un spay] no odo qr eet mid] ony up) oeurds + soxdns e youe| sem ny up] _— meu 210] _ your 99 aun miner | phn 3p dagen e> ap sua} apna ure mia ap magi) ts ap gumadiss| ‘9p sos no ound sume yaiouta (ayacd was) 1a xa] 1S! 9p rere pruned 99 zany] ro Hoven} sos m eig) am PAO a a mu aun] Baw eu ng aa] OTB. are op po sop c 1w2p sop] a wsaitap axiey] SO rane [as roy wr ee in ae a3 3 ss 3 { = duleiuri sub forma de marmelada, miere, dulceala, prijituri eu fructe; supe reci de legume cu carne, borsuri de legume, supe-creme de legume: — biuturi reci (luate dimineata pe stomacul gol), sucuri de fructe si de e, compoturi, laptele bitut. Se poate folosi uneori cu rezultate bune uleiul de parafina in salata In eazul constipatiei complicate eu colita cronica tratamentul este destul de dificil, tntructt, In general, regimul pentru colita este opus celui pentru constipatie. In general se —faurt, brin a da un regim de crutare a colonului aledtuit din: i de vaci proaspiti, cag, urdi, telemea destrati, carne slaba de vaci, vifel, pui, preparata ex perigoare dietetice, fierte Ta abut, — pegte slab de rlu fiert ca rasol sau in aspi — ou preparat: ca omleta dietetic’, spume de albus cu zahar san alto preparate (sufleuri, budinei), imi sub formi de unt, margarin’, ulei, frised, in eantitate moderata, alba prajita, — fisinoase cu lapte (gris cu lapte, orez cu lapte, fulgi de ovaz), mimali gut pripita bine fiarti Iegume cu eelulor ca pireuri, soteuri, sufleuri, & (moreovi, doviecei, cartofi, sfecla « pt) e sau pireuri de fruete coapto £ ma de fainoaso cu lapte, peltea de fructe, budinci de féinoase, chiseluri en sucuri de fructe, spume de alb —sosur preparate di tut, ileiuri sub fe supe cu zilrente de ou ‘ou suo de lamntie aos de fainoase, au supe-creme de legume condimente numai sub formi de aromate foarte fin tocate, vanilie, sue do Kiuniie Alimentatia rational in bolile cardio-vasculare Sub numele de boli cardio. anguine. Dintre a: d, “insulieionfa cardiac ulare sint grupate bolile inimii si cole mai frecvent intilnite slat: infaretul de , hipertensiunea arterial’, Regimul alimentar in insuficienta cardiac& Tnsuficienta cai reprezinti un stadiu avansat al ma; cardio-vasculare, caracterizat, prin incapac id sings. B chi ritdlii bolilor a-siindeplini organismului eu mali de alimentare a tesuturilor gi vis e vorba despre 0 seiidere a fortei de contract (muse inimi) urmata de hipertrofia gi dilatarea acestuia. ry 201 stocliuni ca: hipertensinnen arterials vale soc orificille inimil, stenoza mitre veedulon, tulburdnite de irigatie sanguin’ 1a stau 0 serie de yalvulelor care 5), inflamaiile mio« nu bolile coronariene irmatoarele tipuri de insufic La origines 5% yulopatiile, bolile Insuficien{a mit fale miocardului 82 cardiack: insoficienla ta eardiach glol Se deosel cardiacd sting’, insuficienta cards % dreapt, insufieie ineuficienja candiacd stings s¢ caracte ark prin aceea ch bolnav cetiory 1a eforturi gi chiar la repaus co °° F dispnee (adie’ s¢ previnta ¢ ia culeata prejua in cursul noptii prin p' Insufic Mae dreaptd.apare ca ursnare 2 tulburdiri in ml arelor (edem) derita unor afectiuni pulmonate tului care devine dur telor si muco |, umflarea_picio: aselor) datoritit cireulatie rea de volum @ fic Minvinetirea tegumer ful pliminilor eprevinti o asosire a celor, dan OPT! 4, caracterizindu-se i scien cardi insuficientel Insuficie de insuficien! area simptomatel ATimentaia in aceste cazuri pout fe in eaznl existe & dr Jeci prin cor ambelor forme de inst fe ayea un rol profilee entei unot lei reaptt gi stin a aparitiet insuficientei cardi a aparitil Zazul cind inauficienga cardiaes est ‘deja co f ediacd trebuie si avem in vedere Pe Ce. in functie de nevoile polnavii ca insuficient 1 parte asigurarea necesaruli fy ealorii gi factori nutritivi ismnului si pe de alta p ‘dolor retinute in of Tra trebui st solicite minimum de ¢ ul ya re. prea voluminoase, preferindy 4 le Pregrita, de asemenea, alimentele grou digestibile, nei progatiri prea laborioase wr in formele seve in funelie de emelor prin. mobili area climindrii © ‘o diurezi erescutii. ort din partea inimii, Deacee Presele de volum redus zarea lich 1 $i mai freevente. Je care au fost supuse FRegimol va fi sirac in sare (hiporoda’) 4 dat, Crutitaten de sare permisi va fi aprecial torre a fesuturilor, deci de edeme. Tntevett regimul hiposodat este grou Supers notonia prezentindu-se © & de prepara Ju eondimentele permise pen ‘masca lipsa int, permise urmatoarele alimente: se aptele (mumai in Timita eantitatit de pote nesthave (eas, urd, brinas de vai, nevarnea de vack, pastre slabé (in cantitete poptele de riu slab (gli, 1, erap, stively piste pergaments — ouile: gilbenu; jar in cazul regimulni hiposod! runtul, nesirat dul ¢ evita mo- de bolnay se va ¢ bogat turile proa sodiu permist prinza desodata; limitata cca 100 iy), fiert, fript sau copt 450 wf2il. 4 (otnd se asociaz’ ateroscleroz)y ‘a exclude albugul frigea, uleiul ¥ .gul in cantitate limitat jal sever se ¥ smintina, al, margering neshrati a alba fra sare; pt in EE EIREMRRRNN SON ~ fructele sint permiso toate fierte tn compoturi, coapte ca pireuri de latino, rase pe rizAtoure, sucuri do fructe Fegumele sint. ” permiso ca’salate, pir de legume, evitind pe cele care produc met sodiu (varza, folina, spanacul, leguminoasi filinoasele sint permise’ toate fierte fainoase, fulgii de ovaz, miméliga pripita), — duleiurile permise sint numai eelo sau praf de copt: aluatul de tart, de cel de vaci, budinei de fainoase, gelatine, mi feuc pai dulceata proparat conservant), marmelade gi gemuri preparato in — biuturile: in limita lichidelor permise sub f aiuri de plant sucuri de fructe, chisel de lapte (cind este permis), s Sane Miimentelo permise sint cele aromate: pitrunjel, mérar, tarhon, Teugtean, chimen, cimbru, mugtar fara = permise sint numai cele preparate dietetic din legume, 808 alb, sos de smlating, sos caramel 9a = supo: din legumele permise, supe-c grosate cu fiinoase, supe de cereale, supe de fructe (in general se vor da in cantitate limiters Alimentele interzise sint — brinzeturile grase, fermentate, sirate (cas brit brine zeturi topite); — carne gtseil, raf, vinatul, viscerele, n afm turile si carnurile conservate ou sure, conser arne, peg aw mat, pestele gras (de mare) — ouale tn cantitate excesivat; = Plinea cu sare sau fiinoasclo preparate cu bicarbonat sau cu sarc; = grisimile: slinina, untura, untul sarat, margarina sar roie;Sumele: bogate In sodiu ca: folina, sfecta, spanacul, varea creat usturoiul, ridichile, gogogar urafi, vara murata de Bruxelles, legumnina Produc meteorism, fructele oleaginoa z iluleiurite: ‘preparate cu sare saw bicarbonat, ce pre ca mult ne (Foitajele) san cu mult ou laptate ati: @lcoolul sub orice form’, apele minorale cloruro-sodice, ie tul, laptele bitut, ceaiul tare, cafeana; sosuri: preparate din zeama de oase sau ne, cele preparate cn coaph prijita (rintaguri), cu usturoi, maioneza, cele preparate or mea — eondimente: eele iufi, boinua, pipe roiul, hreanu lenge Se va interzice de asemenea fumatul. Nu se vor permite consumarea de lichide in timpul m: Este interzis consumul de biuturi prea re Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu tngreuia munca cordului 293 mul alimentar in infarctul de miocard Regi nul dintre primele Tocuri tm coea ce Privete Infarctul de miocard ocuplt polit provine de la treeventa bolilor eardiace. Numele ceuvintul Jatinese infar- treoventt funda, intrett se produce prin obslracls unui vas al inimil (cor cio) datorité unui cheag, saa im tema uni OD ‘al peretelui vascular ‘Din punct de vedero clinic bolnavul jprezinta o durere puternick sie: toare in regiunea inimii oleiara mai multe ore, transpirafi, selesen 1c nif arterial, care poate merge pind 1a starea VJe colaps uneori cu pie derea cunostinfel. Gravitatea, fenomencl pind de calibeal gi importa Viyudri unui vas mai mare. Te azul producerit unui infarct miocardic, B bligatoria un repaus absolut Ia pat, timp de & stein alte complicafi. In aceste conditit gi al Tn primele 24-48 de ore #0 vp administra Ln prim? Gin ceior, apt, sucuri do truote, aps Fart # © feea 10001500 mi). care po% rit bolnavului de- erioarl a st aul ob- lor si evolutia ulti t, fiind mai severe in a vasului afectat potnavul trebuie s& pastreze 5 saptamini, cel pubin, dh Jimentatia se va da la pat foinavului un regi hidric ita admini- ale rata ou linguria ( Se eera io din prima saptimink #0 va, NUTETT regi ipoelorie alta din 600-1000 ealosl Forme! ‘din: 60 g proteine, 20 fi date sub forma semi 190 g gluside, strict hiposodat, Alimentele 1 afectat de efortul lipide, Teuddk (patete) pentra a cruja Ja maximum orgenint masticatici. eatuia vor fi reprezentate dle supele-creme "Alimentelo din componenta de legume, iaurtul, chiselul, gelatin joase, pre paratele de féinoase cu lapte (ore preparate cu lapte gi cu cca 5 g 1 Din a doua siptimind a eve normo- san ugar bipocaloric, hipolipidic, nor sodat (cu 300 mg sodiu). Regimul va fi aledtuit din urmitoarele supe Timpesi de legume, iaurt chisel din sucurt saps ari de TGinoase cu lapte, pireuri de legume prep fierte a Ja gree). administra si ¢@ a, teroiurile de fikin fidea), pireurile de legume ale, budine rdugat la una dintre mese, mniocardie regimul va fi cidic, hipoprotidic, hipo- supe-ereme de Jegume, Jatine, budinei, rte, soteuri de fructe, parate cu lap legume cu ulei ( Dupi aceea so va putes fripti, salatelo rase marunt de van ulei si zeama de lira. a treia se va administra re ent cardiacd compensaté tea administra 1,5—2 g sodiv. ea tocat gi fiartii sau toviitur’ moreovi, salata verde, asez0- mul recomandat, in general, Din siptimin polnavilor en insuficis upd eca 6 siptimini se va pul fic b ata pier- de ob orbul pre afi: aipo- Sr iaieaainn Alimentagia bolnavilor cu hipertensiune arterialé ‘Tensiunea arterialli este presiunea care rezult din contractia inimii dato i cireia singele este Impins prin sistemul ci e) in tot anismul, Ba reaulta din interactiunea « dou: una ester zentalt de contractia mugchiului cardiae (mio are eautil si inving na poretilor vasculari. Aceasia reprezinti tensiunea arterial: maxima (sistoliea). A doua reprezinta presiun tata in mod constant de sing: peretilor vaseulari, Aceasta reprezint nea arterial’ minima (dia Crosterea valorii tensiunii at maxime gi/sau minime peste cel le la un individ poarté numele de fi primitiva, cind ge numeste doald hip: {uni (cardiace, renale, endocti olnavii cu hipertensiune arterial se pling de palpitatii, insomnie, amo. joi, Gert do cap, tulburari de vedero, amorfeli ale membrelor inferioare, Cu timpul, hipertensiunea arteriald (boala hipertonicd) poate duce la complicati cardiace, renale, corebrale 5, Cregterea presiunii arterialo din vaso se _datoreste ingustirii lume vascular, fie printr-un spasm sluia, fie datorita atero sclerozei, adicd tngustarii peretelui arterial prin depunerea plicilor de i sclerozarea vaselor Musculatura vaselor este bogat inervatil, astfel inet stimu! care influenjeazi activitatea sistemulti nervas, vor sul vascular, provoeind terial pertensiune arterial, Aceasta poa ecundara unei alte afec~ Atoroscleroza esto eea dea doun caurt maj cerli hipertensiunii arteriale gi are intre i de pro echilibro metabolice cum ar fi eupraalimentalia Tratamentul hipertensiunii arteriale deci va implica tn pri ficarea regimului alimentar, a condiliilor de viata, evit noillor, evita rea efortului fizie gi intelectual exagerat, piistrarca’orclor de odihnd pului do munca, eu o repartizare cit mai echilibraté iatre ele Alimentatia va fi corespunziitoare cu st bolnavii eu surplus ponderal greutatea, 1a cea ideals, Dintre alimentele permise mentiontim: —laptele degresat, brinza de vaci, ca carnea tn eantitate limitata numai d tel giind, pui, slabi, fiarta ca rasol, stiucs, crap, pistriv}, fiert ea rasol, oudle se vor da tn can} se va reduce in eazul existen griisimil il rind modi va'da un regi hipocalorie pei tin pi = ge vor limita cel origine vegetal’, adaugate crude la s imal’, preferindu-se cele de plinea se va da cea albi deo zi sau prijiti; intermediar, preparatii fara sare, so vor da in cantitate limitaté (gris, orez, fulgi de oviz, — faéinoasele fidea, fierte far sarc) ~ Jogumele perm vlecei, fasole verdo ‘ace in sodiu gi celulozd (morcovi, do: fe vor fi cele si mndirunt ca nara, salatd verde, rosii, ardei, vinete) Miiate fierte ca soteuri, pireuri, budinei de legume, fierte a Ia. grec; evetele-vor fi perinse sub orice forma crude, coapte ca pireuri de fructe, compoturi; “ulejurile preparate fir bicarbonat $i fir sare, din aluat fier Jatine tuscat, aluat do biscuiti, cu brinzd de vaci, eu fructe, lapte, de iaurt, pelteas ie suturile permise vor ficele sub forma de lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafen de orz sau cu ceai, Japte bitut, iaurt, ceai de micesi sau fe plante, sucuri de fructe gi de legume; Fondinentele permise sint aromatele: pitrunjelul, nul, eimbrul, zeama de ldmiie 3.a. Sarea se va di eusteanul, dal limitata; SNsupele de legume, supa de rogii = Sosurile de legume, sosul de rogii, Sosul limentele interzise sint

    S-ar putea să vă placă și