OLED

Introducere
O dioda organica

este dezvoltarea de dispozitive OLED albe

electroluminiscenta ( OLED ) este o diod

pentru utilizarea n aplicaii de iluminat in

ce emite lumin ( LED ), n care stratul

stare solida.

electroluminescent radiant este o folie de

compus organic care emite lumin ca
rspuns la un curent electric . Acest strat de
semiconductor organic este situat ntre doi
electrozi ; n mod uzual, cel puin unul
dintre aceti electrozi este transparent .
OLED-urile sunt folosite pentru a crea
ecrane digitale n dispozitive, cum ar fi
ecranele de televiziune , monitoare de
calculator , sisteme portabile cum ar fi
telefoane mobile, console de jocuri portabile
i PDA-uri . Un domeniu major de cercetare

Exist dou tipuri principale de OLED : cele bazate pe molecule mici i cele ce
presupun polimeri . Adugarea de ioni mobili pentru un OLED creeaz o celul electrochimic
emitoare de lumin ( LEC ), care are un mod uor diferit de operare . Ecranele OLED pot
utiliza fie scheme de adresare pasiva ( PMOLED ) fie activa. OLED-urile ce folosesc adresarea
activa ( AMOLED ) necesit un tranzistor de tip backplane - o pelicul subire pentru a comuta
fiecare pixel n parte - dar permit o rezolutie mai mare si permit de asemenea crearea unor ecrane
de dimensiuni mai mari.
Un ecran OLED funcioneaz fr o lumina de fundal ; astfel , se pot afia niveluri de
negru profunde i poate fi mai subire i mai uor dect un ecran cu cristale lichide ( LCD ) . n
condiii de luminozitate redus (cum ar fi o camer ntunecat ) , un ecran OLED poate atinge o

rat de contrast mai mare dect un LCD , indiferent dac pe ecranul LCD folosete lmpi
fluorescente cu catod rece sau o lumin de fundal cu LED-uri .
Primele observaii ale electroluminiscenei n materiale organice au fost facute la
nceputul anilor 1950 de ctre Andr Bernanose i colaboratorii si de la Nancy-Universit n
Frana. Ei au aplicat tensiuni alternative nalte in aer la diverse materiale, fie depuse pe fie
dizolvate n celuloz sau filme subtiri de celofan. Mecanismul propus a fost fie excitaie direct a
moleculelor cu colorani, fie excitarea electronilor.
n 1960, Martin Pope i unii dintre colaboratorii si de la Universitatea din New York a
dezvoltat contacte intre electroni si cristale organice. Ei au descris n continuare cerinele
energetice necesare (funcii de lucru) pentru injectarea electronilor si golurilor in electrozi prin
contact . Aceste contacte sunt pe baz de injecie de sarcin n toate dispozitivele OLED
moderne. Grup lui Pope, de asemenea, a observat pentru prima oar electroluminiscena
curentului continuu n vid, pe un singur cristal pur de antracen i cristale de antracen dopate cu
tetracen n 1963, folosind un electrod de argint la 400 de voli. Mecanismul propus a fost
excitatia de electroni accelerata n cmp de fluorescen molecular.
Grup lui Pope a raportat n 1965, ca, n absena unui cmp electric extern,
electroluminiscenta n cristale antracenului este cauzat de recombinarea unui electron tratat
termic cu un gol, i c nivelul conductivitatii antracenului este mai mare din punct de vedere
energetic dect energia excitonilor. De asemenea, n 1965, W. Helfrich i WG Schneider de la
Consiliului National de Cercetare din Canada au obtinut electroluminiscenta pentru prima dat
ntr-un cristal antracen folosind goluri i electroni injectati in electrozi. n acelai an, cercetatorl
Dow Chemical a brevetat o metod de preparare a celulelor electroluminiscente folosind nalt
tensiune (500-1500 V) in curent alternativ (100-3000 Hz), folosind straturi subiri de fosfor topit
constnd din pulbere de antracen sol, tetracen , i pulbere de grafit. Mecanismul lor se bazeaza
pe excitaia electronica la contactul dintre particulele de grafit i moleculele antracenului.
Electroluminiscen din foliile polimerice a fost observat pentru prima dat de Roger
Partridge la National Physical Laboratory din Marea Britanie. Dispozitivul consta dintr-un strat
de poli (n-vinilcarbazol) de pn la 2,2 micrometri grosime de situate ntre doi electrozi cu
incarcare prin injectie. Rezultatele proiectului au fost brevetate n 1975 i publicate n 1983

Primul dispozitiv de tip dioda a fost raportat la Eastman Kodak de Ching W. Tang i
Steven Van Slyke n 1987.Acest dispozitiv folosit structur noua cu dou straturi cu transportul
de goluri separat de transportul de electroni astfel nct recombinare i emisia de lumina sa aiba
loc n mijloc a stratului organic; aceasta a dus la o reducere a tensiunii de operare i o
mbuntire a eficienei care a condus la nivelul actual de dezvoltare al tehnologiei OLED.
Cercetarea n electroluminiscen polimerica a culminat n 1990 cu JH Burroughes si
colab. la Laboratorul Cavendish din Cambridge, unde s-a raportat un polimer emitator de lumina
verde de nalt eficien pentru care s-au folosit 100 de folii groase nm de poli (p-fenilen
vinilen).
Universal Display Corporation deine majoritatea brevetelor privind comercializarea
OLED-urilor.

Principiul de functionare
Un OLED tipic este compus dintr-un strat de
materiale organice situat ntre doi electrozi,
anodul i catodul, toate depuse pe un
substrat. Moleculele organice sunt bune
conductoare de electricitate, ca urmare a
delocalizrii de electroni pi.. Aceste

organici. Orbitalii moleculari cel mai ocupat

materiale au un nivel de conductivitate

si cel mai putin neocupat (HOMO i

variind de la izolatori la conductori, i, prin

LUMO) ale semiconductori organici sunt

urmare, sunt considerate semiconductori

similare cu benzile de valenta si de

conductie ale semiconductorilor organici.

Iniial, OLED-urile de polimer cele mai de baz au constat intr-un strat organic
singular. Un exemplu a fost primul dispozitiv de emitere a luminii sintetizat de JH Burroughes si
colab., care a implicat un singur strat de polimer (p-fenilen vinilen). Cu toate acestea OLED-urile
multistrat pot fi fabricate cu dou sau mai multe straturi, n scopul de a mbunti eficiena
dispozitivului. Pe langa proprieti conductive, diferite materiale pot fi alese pentru a ajuta
injectia de sarcina a electrozilor sau pentru a opri o sarcina de la a ajunge la electrodul opus si a
se pierde. Multe OLED-uri moderne ncorporeaz o structur cu dou straturi, care const intr-un

strat conductiv i un strat emisiv. Evoluii mai recente n domeniul arhitecturii OLED
imbunatatesc eficiena (pn la 19%), cu ajutorul unei heterojonctiuni clasificate. n arhitectura
heterojonciunii gradate, raportul dintre goluri i electroni de transport variaz continuu n stratul
radiativ gratie unui emitor dopant.

n timpul funcionrii, este aplicat o tensiune pe OLED astfel nct anodul este pozitiv n raport
cu catodul. Anozi sunt alesi pe baza transparentei optice, a conductivitatii electrice i a
stabilitatatii chimice. Un curent de electroni parcurge dispozitivul de catod la anod, ir electronii
sunt injectate n LUMO stratului organic la catod i retrase din HOMO la anod. Acest ultim
procedeu poate fi, de asemenea, descris ca injectarea de goluri n HOMO. Forele electrostatice
fac ca electronii i golurile sa se recombine, formnd un exciton, o stare comuna a electronului si
a golului. Acest lucru se ntmpl mai aproape de stratul radiativ, pentru c n semiconductorii
organici golurile sunt n general mai mobile dect electronii. Degradarea acestei stari de excitatie
se transpune ntr-o relaxare a nivelurilor de energie ale electronului, nsoit de emisia de radiaie
a carei frecventa este n spectrul vizibil. Frecvena acestei radiaii depinde de diferenta de energie
dintre HOMO i LUMO.

Deoarece electroni i goluri sunt fermioni cu spinul 1/2, un exciton poate fi fie ntr-o
stare de singlet sau triplet, n funcie de modul n care au fost combinate spinuri ale electronului
si ale golului. Diode emitoare de lumin organice fosforescente face uz de interaciuni spinorbita pentru a facilita schimbul dintre sisteme singletelor i tripletelor, obinndu-se astfel de
emisie atat din partea singletului, cat si din partea tripletului i. deci, mbuntirea eficienei
interne.
Indiu oxid de staniu (ITO) este frecvent utilizat ca material de anod. Este transparent la
lumina i ajuta la injectarea de goluri in nivelul HOMO al stratului organic. Metale precum bariu
i calciu sunt adesea folosite pentru catod, unde ajuta la injectia de electroni in nivelul LUMO al
stratului organic. Astfel de metale sunt reactive, astfel nct acestea necesit un strat protector de
aluminiu pentru a evita degradarea .
Cercetarile au dovedit ca proprietatile anodului joac un rol major n eficiena,
performana, precum i in durata de via a LED-uri ecologice. Imperfeciunile n suprafaa
anodului cresc rezistena electric i permit formarea petelor brune non-emisive in materialul
OLED, pete care afecteaz n mod negativ durata de viata a materialului.. Mecanismele ce reduc
rugozitate anodului pentru ITO / substraturi de sticl includ utilizarea de folii subtiri si
monostraturi auto-asamblate. De asemenea, substraturi alternative i materiale anodice sunt
considerate a creste performanta OLED i durata de via. Exemplele includ substraturi din
cristal de safir trata cu aur (Au) ce reprezinta anozi de folie, ce reduc tensiunile de operare,
reduc valorile rezistentei electrice si cresc speranta de viata a OLED-urilor.
Materiale

Diodele
organice electroluminiscente pot fi alcatuite din diverse materiale. Astfel, primul material din
care a fost construit un OLED au fost moleculele mici (small molecules). De aceea, in mod
traditional termenul OLED se refera la acest tip de diode, desi exista de asemenea termenul SMOLED. Cel de-al doilea material din punct de vedere cronologic folosit in crearea OLED-urilor a
fost dioda polimerica electroluminiscenta (PLED, numita si LEP - polimeri electroluminiscenti).
Avantaje

Costuri mai mici n viitor

OLED-urile pot fi imprimate pe orice substrat adecvat cu o imprimanta cu jet de
cerneal sau chiar prin serigrafie, teoretic, ceea ce le face mai ieftin de produs decat LCD-ul sau
cu plasma. Cu toate acestea, fabricarea substratului OLED este mai costisitoare dect cea a unui
LCD TFT, pana cand metodele de productie in masa se vor ieftini. Metode de roll-to-roll cu
depunere de vapori pentru dispozitive organice permit producerea a mii de dispozitive pe minut
pentru un cost minim, dei aceasta tehnica induce, de asemenea, probleme n faptul c
dispozitivele cu mai multe straturi pot fi o provocare din cauza necesitatii alinierii diferitelor
straturi printate cu gradul cerut de acuratete.
Substraturi uoare i flexibile din plastic
Ecranele OLED pot fi fabricate pe
substraturi flexibile de plastic care conduc la
posibila fabricare a diodelor emitatoare de
lumina flexible pentru alte aplicaii noi, cum
ar fi display roll-up ncorporate n esturi
sau haine. Utilizand un substrat flexibil, cum
ar fi polietilen tereftalat (PET), afiajele pot
fi produse ieftin. Mai mult, substraturi de
plastic sunt rezistente, spre deosebire de
display-uri sticl folosite n dispozitivele
LCD.

Unghiuri de vizualizare mai largi i luminozitate mbuntit

OLED-urile pot cauza un contrast mai mare (att dinamic, cat si static, msurat n
condiii de ntuneric pur) i un unghi de vizualizare mai larg comparativ cu LCD-uri, deoarece
pixelii OLED emit lumin direct. Culorile OLED par potrivite si corecte, chiar si cand unghiul
de vizualizare se apropie de 90 fata de normala.
Eficien energetic si dimensiune

LCD-urile filtreaz lumina emis de o lumin de fundal, permitand unei mici parti din
acea lumina sa treaca. Deci, ei nu pot arta adevrat negru. Cu toate acestea, un element OLED
inactiv nu produce lumina sau consum energie, permind astfel obtinerea unui negru real.
Faptul ca respinge lumina de fundal face, de asemenea, OLED-urile mai usoare, deoarece unele
substraturi nu sunt necesare. Acest lucru permite electronicelor s fie fabricate mai ieftin, dar, n
primul rnd, este nevoie de o scar de producie mai mare, pentru c OLED-urile sunt nc
oarecum produse de ni. Atunci cand discutam despre OLED-urile de top, grosimea joac, de
asemenea, un rol atunci in cazul indicelui de potrivire straturilor (IMLS). Intensitatea de emisie
este mbuntit atunci cnd grosimea IML este 1.3-2.5 nm. Valoarea de refracie i de potrivire
a proprietatilor optice a IMLS, inclusiv parametrii structurii dispozitivului pot spori, de
asemenea, intensitatea de emisie la aceste grosimi
Timpul de rspuns
OLED-urile, de asemenea, poate avea un timp de rspuns mai rapid dect ecranele
LCD standard. ntruct LCD sunt capabile de un timp de raspuns intre 1 i 16 ms, oferind o rat
de remprosptare de 60 - 480 Hz, un OLED teoretic poate avea un timp de rspuns mai mic de
0,01 ms, permind o rata de reincarcare de pn la 100.000 de Hz. OLED-urile de asemenea, pot
fi rulat ca un ecran flicker, similar cu un CRT, cu scopul de a elimina efectul care creeaz motion
blur pe OLED-uri.
Dezavantaje
Durata de viata

Cea mai mare problem tehnic pentru OLED-urile a fost durata de via limitat a
materialelor organice. Un raport tehnic din 2008 privind un panou OLED TV a constatat c
"Dup 1000 de ore, culorile se degradasera puternic. Albastru s-a degradat de 12%, rou cu 7% i
verdele cu 8%." n particular, OLED-urile albastre au o durata de viata de 14000 pana ajung la

jumatate din luminozitatea initiala (cinci ani de folosire 8 ore pe zi), atunci cnd sunt utilizate
ecrane plate. Aceasta este mai mic dect durata de via tipic a LCD, LED sau tehnologia PDP.
Fiecare n prezent este evaluat timp de aproximativ 25,000-40,000 ore la jumtate din
luminozitatea maxima, n funcie de productor i model. Degradarea se produce din cauza
acumulrii de centre de recombinare neradiativa i a luminiscentei de saturare n zona emisiva.
Se spune c defalcarea chimica n semiconductori loc n patru etape: 1) recombinarea a
purttorilor de sarcin prin absorbia de lumina UV, 2) disociere hemolitica, 3) aditie ulterioara
de radicali care formeaz radicali , i 4) disproporionarea ntre doi radicali care rezult n
reaciile de transfer de hidrogen atomic.Cu toate acestea, unii producatori "vizeaz creterea
duratei de via a display-uri OLED, folosindu-se de experienta anterioara cu ecranele LCD si
incercand astfel aceeai strlucire la intensitate mai mica a curentului. n 2007, au fost create
OLED-urile experimentale care pot susine 400 cd / m2 pentru peste 198000 ore pentru OLEDurile verzi i 62000 ore pentru OLED-urile albastre.
Probleme de echilibru de culoare
n plus, deoarece materialul OLED folosit pentru culoarea albastra se degradeaza
semnificativ mai rapid dect materialele care produc alte culori, cantitatea de culoare albastru
afisat va scadea comparativ cu celelalte culori ale luminii. Aceast variaie a intensitatii
albastrului va schimba echilibrul de culoare al ecranului i va fi mult mai vizibil dect o scdere
globala a intensitatii luminii. Acest lucru poate fi evitat parial prin ajustarea echilibrului de
culoare, dar acest lucru poate necesita circuite avansate de control i interaciunea cu utilizatorul,
ceea ce este inacceptabil pentru unii utilizatori. Mai frecvent ns, productorii optimizeaza
dimensiunea subpixelilor RGB pentru a reduce densitatea de curent prin subpixel, uniformizand
astfel durata de viata la intensitate maxim. De exemplu, un subpixel albastru poate fi de 100%
mai mare dect subpixel verde. Subpixelul rou poate fi de 10%, mai mic dect verde.
Eficiena OLED-urilor albastre
via a OLED-urile albastre este vital
pentru succesul OLED-urilor ca nlocuitori
pentru tehnologia LCD. S-au facut multe
cercetari pentru dezvoltarea OLED-urilor
albastre cu randament ridicat, precum i in
mbuntirile aduse eficienei i duratei de

gasirea unui albastru mai profund. Valori ale

randamentului de 20% i 19% au fost

albastre (430 nm) au fost capabile s

raportate pentru rou (625 nm) i, respectiv,

realizeze randamente n intervalul de 4% la

verde (530 de nm). Cu toate acestea, diodele

6%.

Deteriorrile cauzate de ap
Apa poate deteriora imediat materialele organice ale afiajelor. Prin urmare, procesele
de etanare sunt importante pentru fabricarea practic. Deteriorrile cauzate de ap n special pot
limita longevitatea afiajelor mai flexibile.
Performan n aer liber
Fiind o tehnologie cu afisaje emisive, OLED-urile se bazeaz n totalitate pe conversia
energiei electrice in lumin, spre deosebire de cele mai multe LCD-uri, care sunt ntr-o anumit
msur reflectorizante. E-readerele sunt cele mai eficiente in acest domeniu, cu ~ 33% din
lumina ambientala reflectata, permind afiarea fr nici o surs de lumin intern. Catodul
metalic ntr-un OLED acioneaz ca o oglind, cu un grad de reflexie ce se apropie de 80%, ceea
ce duce la lizibilitatea buna in lumina ambientala stralucitoare, cum ar fi n aer liber.
Cu toate acestea, cu aplicarea corespunztoare a unui polarizor circular i acoperiri antireflexie,
reflexia difuz poate fi redus la mai puin de 0,1%. Cu 10.000 cd iluminare incidenta (condiie
tipic pentru simularea iluminarii exterioare), care produce un contrast fotopic de aproximativ 5: 1
urilor s devin de fapt mai bune dect
LCD-urile din lumina puternic a soarelui.
Afiajul Super AMOLED n Galaxy S5, de
Pro

exemplu, a reusit sa depaseasca toate

grese recente n domeniul tehnologiilor

ecranele LCD de pe pia n termeni de

OLED, cu toate acestea, permit OLED-

luminozitate i reflexie.

Consumul de energie
n timp ce un OLED va consuma aproximativ 40% din puterea unui LCD ce afieaz o
imagine intunecata, pentru majoritatea imaginilor se va consuma 60-80% din puterea unui LCD.
Cu toate acestea, un OLED poate folosi de trei ori mai mult putere pentru a afia o imagine cu
un fundal alb, cum ar fi un site web sau un document. Acest lucru poate duce la reducerea duratei
de viata a bateriei in aparatele portabile, atunci cand exista fundaluri luminoase.

Aplicatii
Tehnologia OLED este folosit n aplicatii comerciale, cum ar fi display-uri pentru
telefoane mobile, media playere digitale si camere digitale, printre altele. Aceste aparate profita
de lizibilitatea mare a OLED-urilor in lumina puternica si de consumul energetic mic al acestora.
Afieaz portabile sunt de asemenea folosite intermitent, astfel durata de viata mai mica de
display-uri organice este mai puin de o problem. De asemenea, folosind proprietati spectiale ale
OLED-urilor, in special ale PHOLED-urilor, au fost create afisaje flexibile. In momentul de fata,
majoritatea jucatorilor mari de pe piata telefoanelor mobile folosesc ecrane OLED (AMOLED,
SuperAMOLED, etc) pentru aparatele lor
Moda
inovaie n lumea modei i reprezint o
modalitate de a integra ilumina pentru a
aduce obiecte inerte a viata. Speranta este de
a combina confortul i pretul mic al
produselor textile cu proprietatile
luminiscente si consumul energetic redus al
OLED-urilor. Dei acest scenariu de
mbrcminte iluminat este foarte plauzibil,
exista destule piedici precum durata mica de
via a OLED si rigiditatea subtraturilor
Textile ce ncorporeaz OLED-urile sunt o

foliilor flexibile.

Aplicaii Samsung
Cel mai puternic jucator pe piata OLED-

2004), iar in 2010 reprezenta 98% din piata

urilor este, in momentul de fata,

produselor AMOLED, acestia avand de

conglomeratul sud-corean Samsung.

asemenea mii de brevete de tehnologie in

Multinationala a fost cel mai mare

domeniul OLED/AMOLED.

producator OLED din lume (40% din

produsele OLED vandute erau Samsung in

Pentru crearea celui mai subtire display OLED din lume (<0.05mm), Samsung gravat
un panou OLED ce se afla pe un substrat de sticl normal. Circuitul de antrenare a fost format
prin TFT de siliciu policristalin de temperatur sczut. Numrul de pixeli ai ecranului este de
480 272. Raportul de contrast este de 100.000: 1 i fluxul luminos este de 200 cd / m2. Gama
de reproducere a culorilor este de 100% din standardul NTSC.
Aplicaii Mitsubishi
Lumiotec este prima companie din lume care a dezvoltat si a pus in vanzare, ncepnd
cu ianuarie 2011, panouri de iluminat OLED cu luminozitate puternica i durat de via
ndelungat.
Aplicatii BMW
BMW intentioneaza sa utilizeze OLED-urile
pentru stopuri i lumini de interior la
masinile viitoare.; Din pacate, OLED-urile
sunt prea slab pentru a fi folosite la
semnalele de frana, de viraj ori la faruri.
Totusi, primii care au implementat aceasta
idee au fost cei de la Audi, Audi TT fiind
prima masina cu faruri spate ce au sursa de

lumina OLED.

Cercetare
n 2014, Mitsubishi Chemical Corporation (MCC), o filial a Mitsubishi Chemical
Holdings, dezvoltat un (OLED) cu o via de 30.000 de ore de dou ori cat panourile
conventionale OLED.
De asemenea, se ia in considerare utilizarea grafenului pentru a eficientiza transportul
sarcinilor electrice in electronica organica a OLED-urilor.
Nu in ultimul rand, Ministerul German al Educatiei si Cercetarii finanteaza cu 5.9
milioane de euro un proiect de cercetare prin care se doreste integrarea OLED-urilor flexibile in
industria aeronautica.
Bibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/OLED
http://www.oled-info.com/tags/technical_research
http://www.oled-info.com/history
http://www.agora.ro/stire/tehnologia-oled-a-cucerit-a-treia-dimensiune-audi-tt-este-

prima-masina-echipata-cu-faruri-spat
http://www.wired.co.uk/news/archive/2009-12/14/the-dress-fashioned-out-of-oled-

displays
http://www.androidauthority.com/amoled-vs-lcd-282084/
http://en.wikipedia.org/wiki/AMOLED
http://gizmodo.com/5273364/flexible-oled-screens-are-really-coming-now
http://phys.org/news/2011-06-true-blue-emission-oled-big.html