Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IG Duca Amintiri Politice Volumul 3 PDF
IG Duca Amintiri Politice Volumul 3 PDF
co
I.G.
.;
Vol. I:
Venirea la putere . Cele dantai
r,
19i
.14
cs;.,
V
rat
....
.lr''
..i
:4...-
r,
cr
r'S,
,
t.]
'
i ,
t,
I'
NE UTRALITATEA
case luni . Vizita Tarului la
Constanta . Izbucnirea razboiului general . Consiliul de
Coroana de la Sinaia . Ultime-
Yf
4i:
10;
4'
..:.
PARTEA INTAIA
7 77
U.'
:e
PARTEA A DOUA
RAZBOIUL
Vol. II:
I,
4.
AI
lc. t
91,
c.
9
.
ir
14M111111
***
01.
".
.9%
-i----
www.dacoromanica.ro
1.G.DUCA
5
g,
=1111
AWE"
111011L
INII0111111111111111
Vol. lll
ColectiaMemorii 0 marturii"
Jon DumitruNerlag
MUNCHEN 1982
www.dacoromanica.ro
INIIIMMOND
I.G.DUCA
AMINTIRI
POLITICE
vol.
ColectiaMemorii si marturii"
Jon DumitruNerlag
MUNCHEN 1982
www.dacoromanica.ro
Printed in Germany
www.dacoromanica.ro
,t
kl
gin%
www.dacoromanica.ro
ION G.DUCA
AMINTIRI POLITICE
Volumul III
RAZBOIUL
(partea a II-a)
Dezarmarea bolfevici-
Not biograficii
Bibliografie
www.dacoromanica.ro
Cette lutte, une des plus grandes et des plus belles que l'Humanite ait
jamais connues, a ete, pour le Peuple Roumain, la lutte supreme entre toutes.
En effet, par suites des vicissitudes de l'Histoire, le Peuple Roumain se
trouvait dans la plus tragique des situations. Partage sous diverses dominations
etrangeres, it a connu, durant des siecles, toutes les horreurs et toutes les
injustices de ('oppression. L'element Roumain, situe entre les Carpathes le
Pruth et le Danube, a pu, le premier, reconquerir sa liberte et .constituer, vers
la fin du sicle dernier, la Roumanie independante.
Mais l'ceuvre d'emancipation de la Race Roumaine n'a ete achevee que
Aucun prix ne paralt au Peuple Roumain assez cher pour son emancipation complete et pour son unite definitive.
Aussi n'aimons-nous pas, devant le magnifique avenir qui s'ouvre aujourd'hui devant nous, parler de nos douleurs et de nos sacrifices, si ce nest pour
nous incliner avec veneration devant nos Morts, devant Ceux Auxquels nous
devons la realisation de notre rave d'hier et de nos esperances de demain.
www.dacoromanica.ro
Memorialul Aliatilor va constitui, pentru generatiile ce vor veni, marturia comunitAtii de aspiratii ;i de sacrificii a tuturor celor care au facut ca prin razboiul mondial
se triumfe Dreptul si Libertatea.
Aceasta lupta, una dintre cele mai grandioase 5i mai frumoase pe care Umanitatea
le-a cunoscut vreodata, a fost pentru Poporul Roman, intre toate, lupta Iui supreme.
tragica dintre situatii. impartit sub diverse dominatii strain, el a cunoscut, de-a lun-
gul secolelor, toate ororile ;i toate nedreptatile impilarii. Elementul Roman, situat
intre Carpati, Prut
$i
Pentru complete Iui emancipare 5i pentru unitatea lui definitive, nici un pret nu-i
!Area Poporului Roman de ajuns de scump.
I. G. Duca
www.dacoromanica.ro
III
RAZBOIUL
CAPITOL UL TREIZECI .W OPT
1917
DE LA VENIREA LUI LENIN LA PUTERE
PANA LA DEZARMAREA TRUPELOR RUSE
DIN MOLDOVA
americani, de obicei tineri qi fill multi cultures, Dl. Ellis era un om inciruntit, foarte cult, de un nivel cu mult superior mediei confratilor lui.
El stribituse Rusia in lung qi in lat i concluzia lui era ca nefericitul Kerenski nu mai poate domina, ci Rusia este in ajunul izbindei bolevicilor,
iar lui Britianu i-a spus Uri inconjur sa nu ne mai facem nici o iluzie, dar
absolut nici una, ci tara este incapabili sa mai continuie razboiul, ci merge cu pai repezi spre pacea separates i ci, prin urmare, sa ne facem toate
socotelile pe baza acestei eventualititi, care a ajuns sa fie o chestie de zile.
Aa a qi fost. La 2 Octombrie revolutia bolevica a izbucnit la Petrograd qi Lenin a pus mina pe guvernul Rusiei. Deqi faptul prezenta o gravi-
www.dacoromanica.ro
multi credeau ca Lenin nu se va putea mentine la putere. Alegerile partiale pentru constituanta aratasera abia cu cateva zile inainte ca ideile bolevice erau imp arta0te de un numar foarte restrans de cetateni ai Rusiei.
Rationand dupa criteriile politice obipuite, concluzia ca, in asemenea
www.dacoromanica.ro
tate? Ea nu poate deci avea nici o valoare, Puterile aliate trebuie pur i
simplu sa o socoata drept nula i neavenita i, once s'ar intampla, sa ne
considere pans la pacea generals drept aliatii for cu integritatea drepturilor
ce derivau din tratatul nostru de alianta. Acesta era punctul de vedere al
lui Bratianu, el nu4i recunoqtea dreptul sa impuna tarfi sale noi sacrificii
inutile, cad neajutata destul la inceput, tradata acuma in urma de Rusia,
pentru moment, cel putin, rolul ei era terminat. Ea disparea din lupta comuna, dar drepturile ei ramaneau intregi.
Horarirea odata luata trebuia dusa insa la indeplinire i nu era lucru
uor. De bun5. seams, Aliatii aveau sa. protesteze, egoismul for i, de ce sa
nu o marturisim, situatia grea in care se aflau prin disparitia frontului rusesc, le impunea datoria sa incerce once amanari de lichidare, fie chiar par-
www.dacoromanica.ro
meschine de politica interns. Bratianu ii dadea deci bine seama ca, in loc
sa primeasca un concurs de la colegii sai fats de Aliati, va trebui si lupte
cu ei poate chiar mai mult decat cu acetia.
In al doilea rand, in armata parerile erau impartite, cei mai cuminti
ii dadeau seama ca ceasul este prea gray pentru ca sa suni din pinteni i
din sabie, sau sa to dedai la fanfaronade cazone, dar multi, cu mentalitatea specifics militarilor, impingeau Ia lupte i Ia continuarea lor pans la
ultimul om i pans la ultima picatura de sange.
Si in sfarit, o ultima dificultate o constituia misiunea military franceza, Generalul Berthelot. Acesta, in grija lui sincera de a scapa un crampei macar din frontul oriental, in preocuparea de a nu fi poate suspectat,
ca prea putin energic, de catre guvernul sau proclama pretutindeni nevoia
continuarii luptei pans la capat in orice conditiuni i, firete, desfaura o
actiune intend printre ofiteri la Mare le Cartier ca i pe front, pentru a-i
influenta in sensul vederilor sale. Aqa fiind,Bratianu trebuia sa procedeze
10
www.dacoromanica.ro
put lui Take Ionescu i colegilor conservatori tot planul sau. Rezerva lui
le-a permis sa-i suspecteze inteniiile i sa creeze o atmosfera cu care Bratianu a avut, in ultima analiza, mai mult i mai greu de luptat la conferin%a pacii, decat ar fi avut la Ia0 cu cateva intrigi trecatoare, pe care dealtminteri nu le-a putut evita.
Cu Aliatii, in schimb, cred ca Bratianu a manevrat bine, caci,danduli
seama de rezisten %ele ce le va intampina, a procedat prin etape, strecurandu-i gandul sau incetul cu incetul, progresiv cu desfaurarea evenimentelor. Este foarte interesant de urmarit in aceasta privinta schimbul sau de
telegrame cu legatiunile noastre din tarile aliate *i indeosebi cu Victor Antonescu la Paris. Cand tii dinainte planul lui Bratianu, este curios sa vezi
cum, cu mare precautiune, pe nesim %ite i printre randuri, dansul ii dezvaluie adevaratele intentii.
Dar daces nu i se parea prudent sa vorbeasca mult la distanta cu minitrii pe care nu ii cunotea bine, a caror stare psihologia ii putea deci scapa, in schimb la Ia0 fata de Saint-Aulaire i de sir George Barclay, in care
avea toata increderea, pe care ii tia in masura sal vada realitatea lucrurilor
i sa simta." ca i noi, nu s'a sfiit sa fie categoric i sa pledeze cu toata energia in favoarea tezei sale. De aceea spera sa influen %eze pe Aliatii notri mai mult prin ei decat prin minitrii notri de la Paris, Londra qi Roma.
De fapt a i retwit de minune, caci Saint-Aulaire, Barclay i chiar Fasciotti
au devenit auxiliarii lui convini, mai convini decat proprii sai colegi conservatori.
Cu militarii a mers destul de bine, pe Generalul Prezan, o minte echilibrata, un temperament moderat, Bratianu 1-a catigat repede i pe deplin.
Ceilalti generali mai de seama au urmat curentul, mai ales cand au vazut
a acesta era i punctul de vedere al Palatului. Singuri Averescu i Iancovescu, faceau notes discordanta. Averescu fiindca era mai enigmatic decal
oricand, raspundea la toate in doi peri, insotind fiecare raspuns de-o reticenta, luand aere misterioase, atitudini ironice, prezentandu-se deja sub
forma personalitatii politice a carui ceas suna. Iar Iancovescu, nu tiu de
ce, facea deocamdata pe matadorul, ceea ce nu 1-a impiedicat peste cateva
sapt5.mani sa devina de un germanofilism care nu a fost nici spre cinstea
perspicacitatii sale intelectuale, nici a contiintei morale a caracterului
sau. Printre ofiterii cei mici, ce este drept, se observa o tendinta spre rezistenta, dar parerile acestora nu ne preocupau mult, fiindca le tiam neutralizate prin ale altora mai numeroO, care pricepeau deertaciunea unei
lupte dinainte osandita infrangerii.
Greutatea cea mare provenea insa,dupa cum am spus,de la Generalul
Berthelot. Acesta, pentru motivele aratate, voia, cu once pre %, sa ne oblige a continua lupta i nu se dadea in laturi de la nici o interven %ie i de la
nici o intrig5.. La el Bratianu se izbea de un adevarat zid.
Oricum la 19 Noiembrie, Tro %ki in calitatea sa de ministru de externe
11
www.dacoromanica.ro
$i documentul adauga:
Am chemat si pe Generalul Berthelot in calitatea sa de colaborator si
de cetatean roman si as fi fericit daca as vedea figurand si iscalitura lui.
Dar daca Generalul vede vreun inconvenient, este rugat in once caz sal is
parte la discutie si sa o lamureasca prin luminile lui".
Documentul fusese redactat de Bratianu in colaborare cu Barbu stirbey si avea drept scop sal obtina de la generali si indeosebi de la Averescu
raspunsuri precise pe care sa nu le poata nega a doua zi.
Rezultatul consultarii a fost ca generalii au declarat ca nu au nimic de
obiectat contra respingerii armistitiului, daca guvernul, mai ales, considers
aceasta respingere necesara si din punctul de vedere politic.
Iar noi, seara, la Consiliul de Ministri, luand cunostiinta de cele petrecute dimineata la Pa lat, am hotarit fireste, in unanimitate, respingerea
propunerii lui Trotki. Dupa aceea, Generalul Prezan ne-a expus situatia pe
frontul nostru, ne-a aratat a deocamdata aproape toate armatele rusesti,
aflate pe teritoriul nostru prin comitelele de soldati, s'au rostit impotriva
guvernului Lenin, ca o singura divizie a facut armistitiu cu Nemtii si ca
Generalul Cerbaceff are cele mai bune simt aminte fats de noi, ca puteam avea in el o incredere deplina. Ceea ce determinase aceasta prima atitudine a noastra era faptul ca stirile din Rusia erau inca foarte contradic-
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
care ne autorizau sa incheiem acest armistitiu, recunoscand ca ne-am indeplinit intreaga datorie fata de Aliati, acetia nemaiavand dreptul sa ne
ceara deocamdata nici un sacrificiu militar.
Era desigur din partea lui Bratianu o lovitura de maestru, deli actul
avea o parte slabs. Saint-Aulaire, Barclay, Fasciotti i Vopicka nu erau
autorizati de guvernele for sa.-i dea aceasta dezlegare, ramanea deci sa obtina ulterior ratificarea iscaliturii tor. Totu0, avand in vedere imprejurarile, dansul nu se indoia a ei o vor obtine. De-altminteri, faptul ca reprezentantii aliatilor aici, adica cei care se aflau la fata locului i cunoteau
pe deplin situatia, recunoscusera ca noi nu aveam alts ie0re, constituia
pentru hotarirea noastra un aport moral de-o netagaduita valoare i putea
oricand fi invocat de noi cu succes fata de intreaga opinie publics nepartinitoare a lumii.
Inarmat cu acest document, Bratianu a convocat pentru ziva de 21 Noiembrie, la ora zece i jumatate dimineata, un Consiliu de Minitri la Palat
sub preedentia Regelui. La acest Consiliu au fost din nou chemati Generalii Prezan, Averescu qi Eremia Grigorescu, Costinescu singur a lipsit fund
din ce in ce mai bolnay. Bratianu a expus situatia, schimbarile intervenite
i, dupa ce a desfaqurat toate argumentele, a conchis sa trimitem delegati
in vederea incheierii unui armistitiu cu Puterile Centrale. Toti minitrii,
fara nici o nota discordanta, au aprobat propunerea lui.
Bratianu avusese de altfel precautiunea sa declare categoric ca el intelege sa dea acestui armistitiu numai un caracter militar, nicidecum i
unul politic. Ru0i vor sa ajunga prin armistitiu la pacea separata, noi, it
14
www.dacoromanica.ro
ga. $i astfel, dupa ce a vorbit Bratianu, a cerut cu un aer mefistofelic lamuriri guvernului, asupra scopului armistitiului. Desigur ea spre surprinderea lui, a putut repede constata Ca Bratianu si Take Ionescu sunt de acord,
caci ambii i-au raspuns invocand aceleasi argumente, aproape cu aceleasi
cuvinte. Atunci Averescu a aruncat o noua sageata, de asta data vadit
pentru a plictisi pe Rege: a intrebat dad este absoluta nevoie sal trimitem
si noi delegati, dad nu sunt de ajuns delegatii rusi, intrucat armata noastra a fost sub comandament rusesc. Regele, care era foarte gelos de prerogativele lui, a protestat imediat cu indignare, iar faptul in sine fiind
inexact si, de buns seams, Averescu o stia, Bratianu si Generalul Grigorescu i-au aratat cu dovezi netemeinicia suspectei sale afirmatiuni.
In afara de aceste cloud mici incidente, Consiliul s'a terminat repede,
hotarirea lui putandu-se astfel rezuma: Romania va trimite delegati la
Focsani impreuna cu delegatii Generalului Cerbaceff, $i anume pe Generalul Lupescu si Coloneii Condeescu, Rascanu si Mladian. Ei vor primi
instructiuni scrise, Generalul Prezan va cauta sa obtina de la Generalul rus
ca si ale sale si fie identice cu ale delegatilor nostri, acestia trebuind sa
tocmai sa-i raspunda si sa-i arate adevarata situatie si, prin urmare, ce pot
si ce nu mai pot cere Alia%ii de la noi, cand ne pomenim deodata cu vestea
din Paris ca Clemenceau este furios, ca ne acuza de tradare si ca declard
15
www.dacoromanica.ro
nici mai mult nici mai putin ca nu ne mai considers ca aliatii lor. Nu mai
pricepeam nimic. Doar cu cateva zile ,cu cateva ceasuri inainte, Saint-Aulaire
Cred c doi au fost factorii care au determinat aceasta stranie atitudine a Generalului Berthelot: primul a fost dragostea lui de Franta i, al doilea, anumite influence ce s'au exercitat in acel moment asupra sa. Inteadevar, perspectiva naruirii definitive a frontului rusesc i-a intunecat judecata, ideea ca toata armata germana, inirata de la Baltica pans la Marea
Neagra., va deveni disponibila qi ca va fi aruncata de Hindenburg pe frontul
francez it infricoa i ii inebunea. Considera deci de datoria lui de Francez, de osta francez, sa faca totul, absolut tot ce-i va sta in putinta., ca
sa impiedice aceasta catastrofa. Ucrainienii trebuiau neaparat reinviati ca
natie, cu armata de sine st5.tatoare, Cazacii lui Kaledin trebuiau organizati,
ajutati cu arme i cu bani. La Stavka trebuia mentinut, impus, Duhonin, o
trupa trebuia organizata in grabs pentru a respinge pe prapurcicul Krilenko, care inainta spre Moghilev cu banda de bolevici, iar Romania tre-
16
www.dacoromanica.ro
buia sa lupte pans la ultimul om. Aceasta era datoria ei catre Aliati, catre
scumpa lui Fran; a. Faptul ca inteo asemenea lupta Romania se distrugea
fara folos real pentru Aliati erau consideratiuni politice de care el, Generalul, militarul Berthelot nu avea sa se preocupe. Puteau intarzia cateva saptamani de lupta eroica a armatei romane trasportarea pe frontul francez
a catorva divizii germane? Daca da, atata it privea, atata it interesa. Putea
fi cetatean de onoare al Romaniei, dar mai presus de toate era Francez i,
ca atare, interesele Frantei trebuiau sa primeze cu desavarire intereselor
Romaniei. Sa piara Romania dar Franta sa scape!
Aceste consideratiuni, poate cam simpliste, de militar care nu percepe toate contigentele lucrurilor, dar onorabile prin marele i sincerul patriotism ce be insufletea, au determinat, desigur, atitudinea de atunci a Generalului Berthelot i, precum am spus-o, i anumite influente, din nefericire romaneti. In dorinla lui Take Ionescu i a prietenilor lui de a se infatia mereu ca cei mai aprigi sustinatori ai Aliatilor, in pornirea for de a se
complace intotdeauna i in toate, in nenorocita noastra infirmitate nationala de a ne ponegri adversarii interni pe arena internationals, colegii
conservatori nu au putut, nici in aceste tragice clipe, sa scape de ispita de
a-I denunta pe Bratianu Aliatilor.
Aa fund, s'au dus la Sainte-Aulaire i la Generalul Berthelot sa be
spuna ca ei nu sunt de acord cu politica lui Bratianu, ca Aliatii ar trebui
sa se fereasca de el, ca intentiile sale sunt suspecte, ca in fundul sufletului
a fost intotdeauna o tendinta spre germanofilism, ca armata vrea sa reziste, ca ea poate sa reziste, ca - ei adevaratii prieteni ai Aliantei - sunt dispu0 sa indemne armata la rezistent a pans la capat, precum i sal se retraga dupe o lupta eroica prin interiorul Rusiei pans unde Aliatii vor crede
de cuviinla.
Aceste rationamente nu gaseau nici un rasunet in fata lui Saint-Aulaire.
El avea un simt prea ascutit al realitatilor ca sa nu vada punctul de vedere
al lui Bratianu, i era singurul care considera ca un prim-ministru al Romaniei, contient de datoriile catre tara sa, le poate i sustine. In afara de
acestea, din contactul for aproape zilnic la Iai, Saint-Aulaire dobandise o
deosebita consideratiune pentru dansul. Judecata u impunea i, de cateva luni deja, erau in toate chestiunile pe deplin de acord. In fine, SaintAulaire ii dadea perfect de bine seama ca distrugerea definitive a armatei
17
www.dacoromanica.ro
de cuviinta dar ca el, cat va fi in acest post, nu va putea telegrafia guvernului decat ceea ce crede ca este drept bine, fiindca numai astfel are contiinta ca servete cu adevarat interesele Frantei.
Bratianu nu a putut niciodata uita acest gest al lui Sainte-Aulaire i
o data incidentul inchis, noi 1-am iertat cu totii, singurul care ar fi fost
in drept sa ramana suparat pe el era DI. de Saint-Aulaire, pe care de fapt
it descrisese lui Clemenceau drept complicele nostru intr'o actiune daunatoare intereselor Frantei. Ce explicatie va fi fost intre ei nu tiu, destul
ca i danii au pastrat raporturi de intima i cordials prietenie. De-altminteri in aceasta perioada Take Ionescu i prietenii lui au avut o stranie atitudine, au redactat chiar un memoriu scris pe care 1-au remis oficial lui
Saint-Aulaire i lui Berthelot, declarand ca Romania poate i trebuie sal
continue lupta. Firete ca. I-au redactat fare sa spuna nimanui. Am aflat
doar pe urma de existenta lui, aa incat nici azi nu a putea sa spun in ce
moment precis 1 -au remis reprezentantilor Frantei. Ceea ce tiu pozitiv
este ca la intocmirea lui a jucat un rol deosebit Titulescu, aceasta a fost i
cauza pentru care Bratianu i-a fost ani de zile ostil, iar Ferechide a fost
pans intr'atata de indignat pe el, incat nu I-a iertat pans la moarte.
Am banuit insa de pe atunci ca se petrece ceva insolit, intai pentru a
de doua, trei on mergand dimineata la Bratianu, care st5.tea pe Strada Romani langa Saint-Aulaire, i-am surprins pe Titulescu, pe Take Ionescu i
pe Miu Cantacuzino mergand pe furi la dansul. i in al doilea rand,
pentru ca, pranzind intr'o sears la Titulescu, i-a scapat o fraza care m'a
pus pe ganduri. Marturisesc insa, nu credeam ca interventiile for au mers
aa departe i ca au avut un caracter alit de concret i, de ce nu a adauga-o, atat de intristator.
Deocamdatd insa trebuia rezolvat incidentul lui Clemenceau, care putea sa aiba consecinte grave. Trebuie sa spun a Victor Antonescu s'a
achitat de aceasta sarcina in chip stralucit. Explicatia pe care a avut-o cu
Clemenceau i telegrama explicative a lui Bratianu, expediata de altfel
inainte chiar de a afla de supararea Primului Ministru francez, faimoasa
telegrama pe care noi o numeam telegrama de la France voisine", au lamurit neintelegerea i au pus capat, deocamdata cel putin, incidentului.
18
www.dacoromanica.ro
prezidata de Generalul von Morgen fusese foarte curtenitoare cu delegatii notri qi cauta vadit sa capteze bunavointa for spre a vedea daca
atmosfera nu ar fi prielnica incercarii de-a se ajunge la o pace separate.
De altfel, patru incidente au caracterizat aceste negociatiuni. Intai
Germanii, care pregateau o mare ofensiva pe frontul occidental, au cerut
dreptul de a ridica o parte din trupele for spre a le transporta in Apus.
Bineinteles ne-am opus, de asta data eram perfect de acord cu Generalul
Berthelot and zicea ca.' aceasta ar insemna pentru Franta un coup de
poignard dans le dos". Curios insa ca inii delegatii bolevici s'au impotrivit acestei pretentii germane, dar cum pe de alts parte Ruii tineau cu
orice pre; sa incheie un armisti ;iu, in cele din urma s'a ajuns la o solu ;ie
intermediary cu care Francezii au fost de acord, anume ca: cele doua
parti se oblige a nu mai da ordine pentru transporturi operative, micari
i grupari, precum i de a nu mai executa transporturile i gruparile pentru care s'ar fi dat ordine dupe 5 Decembrie stil nou inclusiv".
Al doilea, delega ;ii notri s'au fotografiat la Focani cu delega ;ii germani. Este lesne de in ;eles ce penibila impresie ne-a produs aceasta, sa-i
zicem nefericita inspira ;ie ". Ai notri, cu mentalitatea ce ne caracterizeaza erau indigna ;i qi ruinati, Aliatii notri, in special Francezii, care nu
glumesc in asemenea chestiuni, erau cu drept cuvant revolta ;i in cel mai
mare grad. A trebuit sa ne ocupam de aceasta chestie chiar in consiliul de
minitri, unde din indemnul lui Vintila Bratianu am oranduit o ancheta,
care de va dovedi adevarul celor spuse, sa hotarasca pedepsirea aspra a
celor vinova ;i. Dupd obiceiul pamantului, Generalul Iancovescu, care nu
gasea in fundul contiintei sale chestiunea atat de gravy, care poate chiar
daca ar fi fost la Focani s'ar fi aezat i el in fa ;a obiectivului fotografilor lui von Morgen, a procedat in aa fel incat nu s'a dat nici o urmare
de asta data
19
www.dacoromanica.ro
tia germana, a aparut spre uimirea noastra Virgil Anon cu fratele sau
Costica, acesta din urma declarand ca vine spre a afla vesti de la fiul sau
Dinu, care isi facea datoria pe front ca ofiter de rezerva. Cat despre Virgil
Arion, nu am putut niciodata lamuri pe deplin ce a spus, destul ca incerca
sa is contact cu militarii nostri, spre a le face comentarii cu caracter politic, tendinta lui fiind sa ne aduca la o pace separata cu inlocuirea dinastiei.
De fapt evident, am aflat-o abia mai tarziu la Bucuresti era o mare
confuzie de catva Limp in randurile germanofililor. Carp, cu intransigenta
lui voia pacea imediat, inlaturarea intregii dinastii si asezarea pe tronul
Romaniei a unuia din fiii Kaiserului. El era exponentul punctului de vedere german. Ca de obicei nu actiona personal, amicii lui insa se agitau mult
pentru a asigura izbanda ideilor sale. In cursul verii, girantii de minister,
Lupu Costache & Co. pusesera la cale un fel de plebiscit in favoarea constituirii unui guvern Carp. Motivarea suna astfel: Daca parlamentul tarii
ar fi avut putinta sa se intruneasca la Bucuresti, fara indoiala el Dl. P.P.
Carp ar fi primit de la el, printr'o unanima declarare, mandatul de-a lucra
cu depline puteri in numele Patriei. Cum insa expresia acestei vointi lipseste, trebuie ca natiunea ins5.si sa incredinteze direct acest mandat D-lui
P.P. Carp". Pe temeiul acestor considerente se trimisesera in toata Cara
spre a subscrie adrese cu urmatorul cuprins: Subsemnatii, avand convingerea ca in imprejurarile prin care trece Tara actiunea D-lui P.P. Carp este
singura in stare a reda Romaniei situatia pierduta, ii incredintam sarcina
de a apara drepturile tarii in negocierile ce se vor deschide pentru dobandirea pacii dorite de toti (adica a unei paci separate) ".
Pe langa nedemnitatea unei atari actiuni, mai era si ridicola. Daca tre-
20
www.dacoromanica.ro
buia sa fie investit Carp cu dreptul de a trata pacea de catre natiune, aceste adeziuni tot nu puteau exprima vointa Tariff, fiindca jumatate din teritoriu Moldova nu adera la el. Iar daca in conceptia lui Carp $i a amicilor sai aprobarea teritoriului ocupat de inamici era suficienta, ce rost
mai avea aceasta consultare nationals? Precum Carp constituise un gu-
vern al Romaniei ocupate fara sa mai consulte Cara, tot astfel putea si
constituie fara sa o consulte $i delegatia ei la o conferinta in vederea incheierii unei paci separate. Din punct de vedere practic, ca $i din punct de
vedere al prescriptiunilor drepturilor gintilor, ambele manifestatiuni erau
deopotriva de lipsite de valoare.
Cu bunul simt care it caracterizeaza, poporul nostru nu a subscris lis-
tele trimise, le-a botezat in deradere pantahuza" lui Carp, iar totul s'a
sfarsit, spre cinstea tarii, in apatie $i ridicol.
Acum, in pragul armistitiului de la Focsani, Carp si amicii sai incepusera cu mari sperante o alts actiune. Organizau in Bucuresti si in principalele orase din tars conferinte in favoarea izbanzii tezei lor: pacea separates,
izgonirea dinastiei si infeudarea, deplina infeudare la viata politica i economics a Germaniei. Oratorul care se agita mai mult era Alecu Beldiman,
pentru care era un minunat prilej spre a dovedi ceea ce era in realitate, adica mai mult german decat roman. Cauza era atat de potrivnica sentimentului public, incest cu toate presiunile administrative si amenintarile comandaturii sau in parte tocmai de-aceea conferintele au avut aceeasi
soarta ca i pantahuza".
Personal m'a mahnit mult a la una din aceste conferinte, la aceea din
Craiova, a luat cuvantul si Georges Stirbey, fratele mai mic al lui Barbu
Stirbey. Copilarisem cu el $i, dei era mai tanar decat mine, deli ne aflam
in alte tabere politice, desi conceptiile noastre se deosebeau adanc, eu democrat convins, el conservator aproape reactionar, ii pastrasem o fireasca
afectiune si ma obisnuisem s1-1 stimez. Actul acesta in plin razboi, sub
egida armatelor de ocupatie, mi-a sfasiat inima. Fratele sau era disperat,
iar sora lui, D-na Eliza Bratianu, it considera o rusine pentru intregul neam.
Peste cateva saptamani febra tifoida 1-a rapit in floarea varstei, poate ca
cel Atotputernic s'a milostivit cu el. Osandit sa fie pus alaturi de Stere, de
Beldiman si de Virgil Arion, ce ar fi fost viata si viitorul acestui om n5.scut
sub atat de fericite auspicii, purtator al unui nume istoric, posesor al unei
maxi averi, cumpatat $i nelipsit de oarecari insusiri intelectuale?
Marghiloman, ca exponent al punctului de vedere austriac, acordase cu
putin timp inainte un interview agentiei germane ,,Trans Ocean", in care
vorbise de necesitatea ca Romania sa incheie cat mai curand o pace separata adaugand chiar: daca conditiunile acestora ar face necesar ca Regele,
care a declarat razboiul sa nu poata incheia pacea, nu ma indoiesc ca. Regele, va face gestul inevitabil". Acum, sub sugestia lui Czernin, nu mai cerea inlaturarea dinastiei. inteadevar, pe atunci preocuparea Vienei era sa
21
www.dacoromanica.ro
se Incheie cu Romania pacea cat mai repede i, prin urmare, cei de la Ball-
platz erau dispui sa inlature din calea for tot ce ar fi putut complica situatia i intarzia solutia dorita. Ori, era de la sine Inteles ca a pretinde
neaparat inlaturarea dinastiei, nici nu simplifica, nici nu grabea lucrurile.
Stere, dupa ce fusese violent impotriva Regelui i vorbise sa se ofere
Coroana Romaniei lui Wilhelm II sau unuia din fiii sai, acuma, cu grandomania lui, visa alipirea tarii noastre la o Grossosterreich, sau la Germania,
un mare bloc politic i economic, stavila permanents impotriva tendintelor de expamsiune ale Ruilor inspre Orientul Europei. in maretia acestui
plan chestia dinastiei ii aparea mica, secundard, o dispretuia mai ales in
urma impresiilor pe care be culesese la Berlin ca. Wilhelm II i fiii lui nu ar
fi dispui sa primeasca tronul Romaniei cat i fats de ultimile dispozitiuni ale Austriei in ceea ce privee chestia dinastica de la noi. Pe de alts
parte, pe problemele de ordin intern, neintelegerile lui atat cu Carp, cat i
cu Marghiloman, it indepartau tot mai mult de ei, i prin aceasta, fatal i
de politica tor. Inteadevar, Stere era un partizan hotarit al reformelor, al
exproprierii i al votului obtesc, se considera chiar unul din parintii tor.
*tia ca be votasem formal la Iasi, era deci pentru el o imposibilitate absolut morals i de principii sa renunte la grabnica for aplicare. In schimb
Carp i Marghiloman, cu lipsa for organics de simt al realitatilor, conside-
rau votul de la Iasi ca nut i neavenit i ii Inchipuiau, mai mult deck oricand ca aceste cloud maxi reforme pot fi inlaturate.
Toad aceasta lume, vazand cele ce se petreceau pe frontul rusesc,
socotea a le-a sunat ceasul i, prin urmare, se Intrunea, se certa, conspira, intriga, se contrazicea. Nu voi intra in amanuntele acestor uneltiri, ma
oprete un legitim simtamant de durere nationals i, pe de alts parte, nu
am fost in masura sal cunosc cele petrecute la Bucureti prin mine Insumi,
aa incat nu pot aduce personal nici o contributie cu adevarat interesanta
intru lamurirea acestui trist episod al istoriei razboiului.
Destul ca la cei de la Focani se resimtea lipsa de unitate, de hotarire
clara a acelor de la Bucureti. Pe noi,care nu tiam bineinteles toate acestea, fiindca era Inca rupt orice contact cu teritoriul ocupat, ne mira numai,
fara a ne-o putea explica, atitudinea celor din delegatiile de la Focani.
Confuzia era, ce este drept, completa i ametitoare. Pe cand Virgil Anion
cu spectrala lui silueta se furia in umbra i strecura pe la urechile unora
i altora ca daca vrem sa scapam tam, pe care politica nenorocita a Regelui i a lui Bratianu a prapadit-o, sa inlaturam dinastia, sa facem pace i
sa ne aruncam fara rezerve in bratele Germaniei, fericiti daca dupa hotarirea noastra va consimti sa ne ierte. Generalul von Morgen spusese intr'o
convorbire cu Mitilineu Ca Germania are cele mai bune sentimente fatal de
Romania, a nu vrea sa-i micoreze teritoriul, ca. in Dobrogea pretentiile
bulgare sunt nejustificate, ca von ti sa li se impotriveasca. Mai mult, vorbise in termeni elogioi de Mardeti, de vitejia armatei romine i, dupa o
22
www.dacoromanica.ro
Dar unde confuzia a fost i mai caracteristica a fost in urmatoarea imprejurare: Virgil Anion, insotit de Maiorul Iarosch din Statul Major al Generalului von Morgen i de Lt. Kremnitz, fiul Dr. Kremnitz i at faimoasei
23
www.dacoromanica.ro
sen nu a cerut audienta la M.S. Regele sau vreo intrevedere i nici nu are
ordine de a provoca o atare.convorbire, ci ca DI. Feldmareal a declarat
numai ca era gata a primi o asemenea intrevedere daca propunerea ar fi
venit din partea romans; ca i astazi este dispus a primi intrevederea, tot
daca propunerea ar veni din partea romans, aceasta insa, numai pentru chestiuni de ordin pur militar, iar intalnirea sa aiba loc in teritoriul ocupat".
Schimb area de atitudine era cu ata.t mai curioasa cu cat von Morgen
avea pe biroul sau o nota pe care a aratat-o lui Mitilineu, din care reie*ea
limpede ca qeful de Stat Major al lui Mackensen, Colonelul Heutsch, provocase demersul lui Virgil Arion. Evident ca nu am mai dat nici o urmare
chestiunii, dar raman cateva intrebari: de ce demersul, de ce retragerea
propunerii, de ce autorizat Heutsch pe Virgil Arion? Au vrut sa pipaie
24
www.dacoromanica.ro
trebuie sa uitam a paralel cu acest dezastru primeam i tiri care mentineau treze in sufletele noastre speranta i credinta. Ne veneau ve*ti bune
din afard i dinauntru, Englezii de pilda, inaintau in Palestina i cucereau
Ierusalimul, amicul Thompson prezidand la aceasta operatiune. In sine,
lucrul nu era de mare insemnatate, dar noi ne bucuram fiindca vedeam in
el o slabire a frontului turcesc, deci a situatici de la Salonic. Ori, printr'o
caracteristica presimlire, cu toate deznadejdile ce ni le pricinuise acest
25
www.dacoromanica.ro
cu lozinca lui ,je fais la guerre!". Simteai a sub invioratoarea lui influent I Franta i, prin contagiune toti Aliatii, ii incordau puterile intr'o suprema sfortare.
Desigur ieirea din lupta a Ruilor ingreuna situatiunea frontului occidental i era de natura sa inspire marl i legitime ingrijorari, dar acest
pericol se compensa in mintea noastra cu perspectiva venirii trupelor americane. Zilnic Americanii inirau cifre impresionante, ate divizii, cati oameni, ate tunuri mitraliere, ate tancuri, ate miliarde vor arunca in lupta. $i dei tirile pe care le aveam din Germania erau foarte imperfecte i
aproximative, ghiceam din ce auzeam i, mai ales din ce intrezaream a situa%ia for devenea din zi in zi mai grea.
Ce-i drept nu tiam bine din cauza izolarii noastre nici ceea ce se
petrecea intr'un lagar, nici ceea ce se petrecea in celalalt i poate ca aceasta netiinta, ca toate netiintele, era factorul determinant al optimismului nostru, straniu desigur, totuqi real.
De burial seams insa ca marea noastra inviorare venea de la cele ce se
petreceau in Basarabia. Aproape concomitent cu iscalirea armisti%iului de
la Focani, se deschidea la Chiinau Sfatul Tarii, prologul reintoarcerii
Basarabiei la patria mums. Era deci firesc sa fim cu totii in culmea bucuriei, cei mai optimiti i ma prenumaram i eu printre ei ii ziceau:
26
www.dacoromanica.ro
nalismul lui de ardelean hotarit si intransigent, a contribuit mult la Indrumarea miscarii spre singura ei cale logics: Unirea cu vechiul Regat. Dansul
isi pusese in minte sa introduce in scoala si in biserica limba romans, sa
faca un ziar romanesc care sa sustina cauza intregirii tuturor Romani lor
de la Nistru pans la Tisa. Pentru indeplinirea primului scop avea nevoie
de carti romanesti, a venit deci la Iasi si a facut apel la mine. De prisos
sa spun ca am facut cu bucurie tot ce mi-a stat in putinta. Pentru indeplinirea celui de-al doilea scop trebuiau bani si o tipografie cu litere latine.
L-am ajutat si aici, contributia baneasca a fost modesta, tipografia insa
pans in cele din urma, nu i-am putut-o procura fiindca s'a opus Bratianu.
Pe vremea aceea el spera Inca in mentinerea frontului ruso-roman, si, prin
urmare, era firesc ca sa evite orice gesturi pe care Rusii le-ar fi putut cu
drept cuvant interpreta ca adevarate atentate la integritatea for teritoriala.
Trebuia deci ca ministrii Guvernului roman aliat cu Rusia si in lupta
similare, din voturile diferitelor comitete, organizatiuni, congrese profesorale si nationale, parlament care preluase intreaga conducere legiuitoare si politica a Basarabiei. Era evident a de acum incolo se astepta
numai un moment prielnic spre a se ajunge la unirea definitive si formals
cu patria mums. Optimismul ce nastea din aceste evenimente nu se observa numai la mine, era aproape general. Imi aduc aminte ca prorogand
parlamentul la 15 Noiembrie, fiindca multi deputati si senatori erau in
Rusia, am hotarit sa chemam pe cei aflatori la Iasi la o serie de consfatuiri spre a discuta cu ei situatia politica, armistitiul, perspectivele de
viitor. Ne intruneam de obicei la Vintila Bratianu la Ministerul Munitiilor,
27
www.dacoromanica.ro
infaptuita.
Deocamdata printre consfatuirile cu parlamentarii i consiliile de minitri unde ne chemau cele mai zguduitoare hotaxiri, ca sa ma conving pare-se pe mine insumi ca totui viata iqi urmeaza cursul ei obiqnuit, colindam in fiecare dimineata cu Simionescu collie primare din Iai, ascultam
elevii expresia generatieiviitoare i inspectam cantinele colare pe care
le organizasem spre a alina putin mizeriile razboiului. Cateodata surprin-
28
www.dacoromanica.ro
I
e
Izn
.,
I ".. -
'
,
a;*4
4r.
...,
'4.'''
1wit
F.,_
145-;
-r
..;
,.
...*
I'L'
.'-'9.1:.`
..
4-
Nu.%
,,...
.t..
ta
n.
-4Z
0.'14
.:
..;
...:,
4-
",r. t :*
-'4 ::'-'47'.'":'
-?.....
.6...- *
4,
..,
.. 0 ....
i'..
,,ft:'1
f ',Av....,
11141ko 'ar,
,0
...F
40.*
_,-7...:
..
:4.1...i4.t, '
,1
..
-4,....
41,
:.::
;1.4'
,,
-411
,
4,
-1.7.
.
166..
7140;`h;tti
.1:'.C.L'-,' .0'
e.
.4 -,;11,.1:
Sr''.4 -'
..i
yr
.:" 4.,
i:
AI
I (.1.:.,1%
- -;.
1)
Gam
..!
44,0110,..ze
-,
"e
" S,
''''
.Sg
-r:
i -t
a' ..
'10..:P.),
.,
.,.
.
7
4,..4,161.,,
4 2'
:4"
lk
71
29
www.dacoromanica.ro
1917
NOAPTEA DE LA 9 DECEMBRIE
DEZARMAREA BOL EVICILOR
LICHIDAREA FRONTULUI RUSESC
Armistitiul fiind iscalit, situatia cu Alia%ii limpezita, Berthelot si Cerbaceff in plina actiune pentru formarea frontului Ukrainian, se putea ce
este drept cu oarecare optimism - spera ca vom avea cateva zile de r5.gaz
spre a ne fixa oficial qi definitiv atitudinea de urmat fati de consecintele
pacii de la Brest-Litowsk i fata de un armistiu care evident nu putea fi
prelungit prea multi vreme.
A doua zi insa, dupa iscalirea armisti %iului de la Focsani, procesul de
bolsevizare qi de descompunere a frontului rusesc de la noi a i inceput sa
se accentueze cu o ingrijoratoare iuteal.a. De fapt, ne aflam in fata unei adevarate revolu%ii bolqevice pe teritoriul nostru. Era chiar o situa%iune
unici de-a avea pe acelasi teritoriu doua start de lucruri cu desavarsire
deosebite, armata romaneasca, linistita, demna, resemnata, cea ruseasca anarhica, rizvratit5., amenint5.toare. Era insa lesne de inteles ca aceasta
stranie convietuire intre doua situatii diametral opuse, nu putea sa diinuiasca, una din ek trebuia in chip fatal sa stapaneasci pe cealalta. Daca
noi nu reactionam, ne amenintau cele mai mart primejdii, cici din ceas
in ceas situatia devenea mai grava.
Este destul sa insir tirile care ne-au parvenit numai in cursul a 5-6 zile,
30
www.dacoromanica.ro
cere din nou sa-1 aparam pans cand un front Ukrainian se va putea
reconstitui, caci deocamdata armatele lui din Moldova i-au scapat cu
desavarire din mans.
8 Decembrie. Anarhia este la culme pretutindeni. Demetre GhikaPoulet, care se intorsese tocmai de la Petrograd unde traise cateva luni,
vine sa-mi atraga aten %ia ca la Socola actiunea bolevica este condusa
de cateva zile de un anume Rochal, considerat la Petrograd ca unul din cei
mai primejdioi agitatori bolevici, ca autorul razvratirilor de la Cronstadt
i al cruzimilor savarite de marinarii flotei. Prezenta lui in Romania este
deci foarte suspects, cu siguranta deci ca trirnitandu-1 aici bolevicii pregateau o mare lovitura: arestarea familiei regale, asasinarea guvernului, on
publice, sau mai bine zis a aparaxii Iailor. Intr'un halat i papuci, cu ochelarii pe frunte, aezat turcete la biroul lui, statea toata noaptea cu
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
Dupe aceasta categorica declaratie, ma avteptam la protestari indignate din partea colegilor novtri conservatori, dar, spre surprinderea mea, nu
au spus nici un cuvant vi au consimtit ca Bratianu sa trimita Aliatilor telegrama propusa. Este adevarat ca. Take Ionescu lipsea de la vedinta, ava
incat tacerea vi consimtamantul celorlal%i nu insemna o adeziune defini-
tive la punctul de vedere expus de Bratianu. Discutiile trebuia s continuie mai vii vi mai patetice decat oricand.
Ziva de 7 Decembrie am petrecut-o in consiliu. La ora unspreceze, ne
aflam la Bratianu numai noi, minivtrii liberali. La unsprezece vi jumatate,
tot la Bratianu consiliu de minivtri cu Prezan. La trei, consfatuire la Bratianu cu minivtrii aliati, Saint Aulaire, Vopicka, Barclay vi de asta data cu
toti generalii, adica Prezan, Averescu vi Grigorescu vi la consiliul de minivtri Fasciotti. La patru, iar consiliu de minivtri la Bratianu, de asta data cu
toti generalii, adica cu Prezan, Averescu vi Eremia Grigorescu, vi la vase,
consiliul de minivtri la Palat sub prevedentia Regelui.
Bratianu ne chemase pe noi, minivtrii liberali, sa ne comunice urmatoarele: conservatorii vor sa puna chestiunea continuarii razboiului alaturi de
Aliati, in once caz sub anume conditiuni vi sal demisioneze din guvern
daca se pune sub once forma chestia pacii separate.
La primul consiliu, dimineala, se puse numai problema ce facem cu
bolvevicii, intram sau nu in lupta cu ei, caci situatia a devenit pe cat de
grave, pe atat de intolerabila. Hotarim cu totii, dupa un prim schimb de
vederi, sa nu luam o decizie definitive decat dupa ce vom consulta pe toti
generalii. La consiliul de la ora 4, deci, Bratianu ne comunica intai cerinta lui Cerbaceff vi a Aliatilor de-a intra in lupta cu bolvevicii vi adauga:
minivtrii aliati i-au declarat ca ei considers aceasta ca fiMd cel mai mare
serviciu pe care it putem aduce in cazul de fata cauzei Aliatilor, care se
trudesc sa reconstituie un front romano-ukrainian. Bratianu ne zice pe urma ca este gata s5. consimta la aceasta cerere formals, dar cu rezerva express ca este ultimul serviciu pe care Romania it mai poate aduce Aliatilor,
vi, prin urmare, ca dupa aceea el, Bratianu, nu se mai poate obliga fate
de Aliati, nici sa refuze pacea separate.
Intrebati asupra posibilitatii mentinerii frontului rusesc, toti generalii,
afara de Generalul Eremia Grigorescu, declarara ca once speranta trebuie
de acum incolo inlaturata. Urmeaza discutiuni asupra situatiei create
frontului roman in urma retragerii Ruvilor, Generalul Averescu de acord
find de-altfel cu colegii lui, declarand ca. 24 de ore dupa denuntarea armistitiului, sau a incheierii pacii de catre Ruvi, noi vom trebui sa ne retragem aripile noastre find complet descoperite.
Numai in ceea ce privevte modalitatile vi prespectivele acestor inevitabile retrageri se nasc divergente intre vederile generalilor: Generalul Iancovescu sustine ca armata nu se poate retrage decat cel mult pe Siret, Gene ralul. Averescu crede ca retragerea poate fi impinsa pane la Bar lad, dad.
33
www.dacoromanica.ro
pla este din vina Dv., eu o prevedeam, dar nu am fost consultat". Dupa
lungi, penibile discutii in care nu a fost vorba decat de retrageri, de capitulari, ultima sfor %are, de inutila Incercare, de gesturi frumoase pentru a
muri, s'au ratificat hotaririle de la consiliul de rniniqtri. Cu alte cuvinte,
concluzia tuturor acestor consultari qi dezbateri era ca va trebui sa ne retragem singuri i, dupa o scurta qi nimicitoare lupta, sa capitulam. Era
groaznic, am plecat dupa emo %iile acestor dramatice zile adanc cutremurat.
ne, caci daca Germanii denunta armistitiul trebuie sa luptam cat vom
putea i pe urma sa capitulam, salvand fiinia legala a statului, adica Regele, Guvernul i Parlamentul. De bolevici sa nu ne atingem. Miu Cantacuzino qi Titulescu sunt de alts parere qi considers ca suntem datori sa
intram in lupta cu bolqevicii luptand pentru un front ukrainian, daca Alia ;ii ne-au cerut-o.
Bratianu propune sa incercam actiunea ceruta de Alia %i de-a recrea o
armata ukrainiana, dei sorti de izbanda nu prea sunt, insa pune doua
conditii:
1/ Daca actiunea nu ar reui qi Romania ar fi silita sa capituleze, Aliatii
sa -i lase libertatea de-a Incheia chiar o pace separata, fara a pierde nimic
din drepturile ce-i sunt recunoscute prin tratatul de alianta.
2/ Aliatii sa ne garanteze tezaurul de la Moscova, in cazul in care bolqevicii,
in urma interventiei noastre Impotriva lor, 1-ar confisca. Chestiunea fund
de-o insemnatate decisiva qi avand mai presus de toate un caracter politic,
se hotarate sa avem a doua zi un nou consiliu la Palat sub preedentia
34
www.dacoromanica.ro
zile din Petrograd tot cu Rochal - a scos revolverul qi 1-a indreptat impotriva s5.rmanului general, care ar fi fost omorit, cu sigurant a, daca cei
cativa Ukrainieni din jurul lui, temandu-se de un atac i auzind zgomot in
odaia efului tor, nu ar fi sarit in ajutorul sau.
Cerbaceff a telefonat imediat autoritatilor noastre, Iancovescu i Alecu Constantinescu au trimis trupe care au inconjurat casa i au oprit pe
Rochal i pe tovaragii lui sa fuga qi sa comunice cu exteriorul. Cerbaceff,
mai mult mort decat viu, cerea sa-1 salvam i sa luam o hotarire cel putin
in privinta bolevicilor de la Socola, care, afland de arestarea lui Rochal,
vor incerca desigur sa bombardeze Iaqul qi sa intre cu for %a in ora spre a-1
elibera. Colonelul Petain i Poklewski veni %i in grabs la Cerbaceff insistau
in acelai sens i Iancovescu se intreba, tocmai ce sa faces cand i-a ieit in
cale Marzescu. Aratandu-i imediat ca problema avea mai mult o latura po-
litica deck una militara i, prin urmare, 1-a dus la Bratianu, fares vorba
35
www.dacoromanica.ro
multi. Acesta dormea i el, caci nimeni nu-1 pusese la curent pans atunci cu cele ce se petreceau. Sculandu-se i afiand cum stau lucrurile dispuse pe data convocarea unui consiliu de minitri. Intru cat telefonul lui nu
rispundea, Marzescu se urca 'intr'o maina sa aduca pe Take Ionescu. Il
cauta acasa, dar deoarece locuia in apropierea lui Cerbaceff, de cand se
36
www.dacoromanica.ro
_1
.. Q. d-a.
re)
iL IP
--141-el
vl
4et."ce u..
'
r)
m.
o Ls
clg 4 Ira 4
I e..)1. IA
6.0.4..41)1m
(0.
7-p.,
1
1
....
0
f_
Noes:
,'f:,. r.
6
:.....
1---..
.66
LA
N.,
cp.,
www.dacoromanica.ro
ts
conceptia mea" repeta el intr'una, aceasta nu este o politica, este o aberatie i nimeni nu-mi poate cere sa ma solidarizez cu ea!".
$tiindu-1 pe Take Ionescu foarte impresionabil, marturisesc ca la inceput nu am dat o prea mare insemnatate impotrivirii sale. Imi inchipuiam
ca fata de insistentele lui Bratianu, fatal de argumentele generale, va ceda.
Iluziile mi-au fost insa de scurta durata. De la primele cuvinte ale lui Bratianu, Take Ionescu a reactionat aproape violent. Vazand aceasta, au intervenit in discutie inii colegii sai conservatori, insa aceasta a avut darul sa-1
indaratniceasca i mai mult. Ca sa nu inaspreasca lucrurile, Bratianu i cu
not liberalii am pastrat o prudenta tacere, lasand ca dialogul sa se continuie intre Take Ionescu i colegii lui.
$i inteadevar, Limp de o oral am asistat la acest straniu spectacol, Greceanu, Delavrancea, Cantacuzino i Titulescu certandu-se cu eful lor, ca-
utand sa-1 convinga a nu avem altceva de facut decat sa aprob5.m propunerea lui Bratianu. Indeosebi Miu Cantacuzino i cu Titulescu au fost
chiar agresivi fata de rezistenta incapatanata a lui Take Ionescu, dar cu
cat se strangea cercul argumentatiei, cu cat devenea mai ingust, dansul se
inroea mai tare i era mai hotalrit in opunerea sa. In cele din urma, cei
patru minitri conservatori, pe rand, i-au declarat categoric in fata noastra,
care bineinteles continuam sa tacem, ca oricare ar fi afectiunea i consideratia lor, daca Take Ionescu nu cedeaza, ei se vor vedea siliti sa is pozitie
contra lui. Chestiunea este prea grav5., este in joc soarta tarii i insei capetele noastre, ei nu inteleg deci sa renunte la o solutie care le apare tuturora ca dictata nu numai de necesitati evidente, dar de cel mai elementar
bun simt. Mereu auzeam cuvintele: ,,Take!... Domnule Take Ionescu!... Coane Take, nu to pricepem, nu vezi ca daca stam cu bratele incruciate maine
Nu vreau sa tiu", tipa din nou Take Ionescu, Aliatii imi pot cere sa
37
www.dacoromanica.ro
lupt Impotriva Nem tilor, de la aceasta nu ma dau in laturi, dar nu pot cere
sa ma expun ca Bolevicii sa ne reteze capetele!" Nu to mai recunoWem,
parca ai fi altul, cum, D-ta, care ai Intotdeauna o judecata atat de limpede
nu vezi fiindca vorbeti de capete ca tocmai lasand bo4evicii sa devina stapanii situatiei ne juc5.m capetele, c5. vom pieri i pieri ridicoli,
pe lang5. toate!"
Totul era insa zadarnic. In disperare, Titulescu i Miu Cantacuzino au
recurs la Generalul Prezan. L-au rugat sa ne declare cum vede el situatia.
Prezan s'a grabit sa spuna ca nu are caderea sa se rosteasca asupra chestiunii in sine, dad. trebuie sau nu sa intram in lupta cu bolevicii, aceasta
Titulescu a sarit atunci implorand pe eful sau, dar nici acest demers
nu a fost mai fericit. Take Ionescu i-a spus raspicat: Nu va cer nimic in
ceasuri de acestea, mergeli dupe con*tiinta voastra. Consideratiunile de
partid trec pe al doilea plan. Eu va dezleg de ele Ufa suparare, dar aprobarea mea la ceea ce vreti sa hotariti nu yeti dobandi-o, caci Inca o data
mi se pare o adevarata nebunie!" Succesiv Bratianu, noi, toti, Alecu Constantinescu am mai facut apel la Take Ionescu. Inutil i iar inutil.
In vremea aceasta timpul trecea, Generalul Prezan scoate ceasornicul
i zice solemn: Domnilor Miniqtri, va atrag atentia ca a trecut de ora trei.
Inca o data nu imi apartine sa iau o hotarire, sunt aici pentru a executa
hotaririle Dv., oricare ar fi ele. Am insa datoria sa va atrag atentia ca dad
vreti sa dezarmez pe bolevicii de la Socola i sa scap Iaii de un eventual
bombardament i atac, am nevoie de o pregatire de doua ore. Va rog, deci,
sa binevoiti a lua o hotarire cat mai curand, fiindca reuita operatiei cere
ca sa inceapa Inainte de a se lumina de zi. Deci la patru, patru i jumatate
38
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SI luam deci hotarirea pe care evidenta insai ne-o dicteazi i, dupa cateva ceasuri, Take Ionescu va vedea ca am avut dreptate i va reveni asupra
hotaririi sale.
Acesta, repetand ca nu revine i nu va reveni asupra demisiei sale, discuria reincepu de la capat; camera, care nu era mare, se umpluse de fumul
39
www.dacoromanica.ro
Cat privete pe Generalul Iancovescu, el intrase. definitiv in faza convingerii ca trebuie sa cerem pace Germanilor, era deci logic cu el insui,
opunandu-se unor masuri ce puteau, daca nu prelungi rezistenta noastra,
cel putin prelungeau durata armistktiului.
La patru i jumatate totul fiind sfarqit, tratianu a plecat la Palat sa
previna pe Rege i sa ceara aprobarea lui, iar not am ramas la el pans se
va Intoarce cu raspunsul i cu insarcinarea sa incercam Inca o data a convinge pe Take Ionescu sa revina asupra demisiei sale.*Arn.inceput prin a
deschide uile, intrucat de peste trei ceasuri nu ne micasem $i ne asfixiam,
iar D-na Bratianu, pe care vociferarile noastre i emotiunile momentului
o impiedecasera sa doarma, ne-a oferit sa bem un ceai. Pe cand ateptam
ca vestitul Vasile sa. ne serveasca, Take Ionescu ceru sa i se aduca hartie.
Alecu Constantinescu presupunand in ce scop, cauta sa treeze o diversiune prin glume, Take Ionescu insista Ansa i, furios, se aqeaza la birou, is
tocul in mans i incepe a scrie. Titulescu se apropie de el, it respinge,
aceeai soarta o au i ceilalti colegi, pe cand pufuind qi din ce in ce mai
congestionat continua &I scrie. Noi urmaream scena cu un amestec de
suparare i de ilaritate, de necaz *i de ironie, fiindca la urma urmei era i
ceva comic in toata. infatiarea i atitudinea lui. Cand, cu bunul sau simt,
cu spiritul sau al realita..tilor Alecu Constantinescu sorbind din tigara ii
spune: Ce faci to acolo, Take? Nu to mai tine de fleacuri! Acuma este
pare vremea demisiei, i pe urma degeaba o scrii, ca tot ai sa o retragi.
Mai bine nu-ti mai pierde vremea Si vino aci sa iti fac un ceai bun cum iti
place tie".
Evident am suras cu totii, afara'cle Take Ionescu care a raspuns: Nu
admit glum.ele in aceste momente i Inca glutne de prost gust". Constantinescu insa nu s'a formalizat i .tot jovial a adaugat: Spun ce vrei ca nu
ma super, vad ca to -ai enervat i-rni pare rau de tine, cride-ma, bea ceaiuf
pe care ti 1-am pregatit, are sa-ti faces bine". Tonul gluniet al lui Constantinescu it eXaspera tot mai mult peTake Ionescu care, cu demisia scrisa,
se scoala de.la birou i inCepe sa circule prin camera i antreul vecin, enervat si deprimat.
Cautam unul dupes altul sa intram in vorba cu el, ne respingea insa
40
www.dacoromanica.ro
sistematic, zicand: Lasati-ma, lasati-ma, ati prapadit Cara i peste cateva ceasuri au sa ne Impute bolevicii!" In asemenea conditiuni, orice insistente erau de prisos, numai Alecu Constantinescu era in nota justa a situatiei, gluma sau tacerea fund singurele tactici ce se puteau adopta. De-altminteri, insui Take Ionescu i-a dat seama ca situatia evolua spre ridicol
i, de aceea, s'a bagat intr'un colt unde privea in tacere ceasul sub parinteasca obdaduire a vechiului sau prieten Alecu Constantinescu care, pe
jumatate serios, pe jumatate in deradere, it mangaia ca pe un copil ce
trebuia domolit. Noi, intre timp, formasem grupuri, grupuri, discutand
asupra situatiei, comentand incidentele lungii edinte a Consiliului.
Vremea trecea i Bratianu nu se mai inapoia, Generalul Prezan se uita
intruna la ceas oftand i exclamand: Intarzierea aceasta imi strica toate
planurile, numai dad nu ne-ar costa prea scump!" In cele din urma, la
cinci i jumatate, Bratianu se intoarse. Cand a sosit la Palat, Regele dormea, batranul Neuman 1-a sculat, s'a imbracat in grabs i, dei a dat imediat adeziunea sa la hotarirea Consiliului, intrevederea s'a prelungit fiindca
Suveranul voia sa cunoasca in amanuntime ce s'a petrecut la Cerbaceff,
cum a decurs discutia in Consiliu, care era felul de a vedea al Marelui Cartier, ce pregatiri a facut Prezan etc. Regele, insarcineaza apoi pe Bratianu
sa comunice lui Take Ionescu ca nu poate sub nici un cuvant sal primeasca
demisia i ca it roaga sa vines a doua zi de dimineata la el. La care Bratianu adauga, pada' atunci sa speram ca Generalul Prezan va fi dezarmat
cu succes pe cei de la Socola, aa incest nici nu va mai fi loc sa vorbiti de
aceasta demisie".
Era aproape de ora 6 dimineata cand toate formalitatile fiind terminate, Generalul Prezan a pomit la Marele Cartier sa inceapa operatiunile.
Noi ne-am dus acasa convini ca peste doua-trei ceasuri vom auzi precum de altfel ne i vestise dansul bubuituri de tun, pocnituri de mitraliere i focuri de arme.
Marzescu a plecat in automobilul sau cu Take Ionescu i cu Titulescu
i mi-a povestit el, abia in marina Take Ionescu fares a tine seama de prezenta lui, a inceput sa fad lui Titulescu cele mai aspre imputari. Dialogul
luase o forma atat de violenta, incest Marzescu a trebuit sa intervina, Titulescu mi-a povestit insa apoi ca ceea ce s'a petrecut in automobil nu a fost
41
www.dacoromanica.ro
lul ca sa.4 inlesneasca reintoarcerea i, peste putin timp, i-a reluat locul
la zilnicele noastre Consilii de Ministri, primit cu buCurie de noi toti i
salutat de Alecu Constantinescu: Vezi a am avut dreptate cand to -am
rugat atunci noaptea sa nu iti mai scrii demisia, fiin.dca tot ai sa o retragi!"
42
www.dacoromanica.ro
11,1
'A
gi.14
fm:3
.
ciai
7=
?SOS!
Vril"
I
a
.1-,-71
L, 0,0004,,,FT
op -
.44 .41
._....,
*414s n 0--riruiriftWinanig.,13. tvN
-----
1=1011`,..1..
.,
elEN
5.
eT
II;e1
15
Iria
Yr,
'1
-4.,
r42,
-2:
11
43
www.dacoromanica.ro
CAPITOL UL PA TR UZECI
DE LA DEZARMAREA BOLSEVICILOR
LA
DEMISIA GUVERNULUI
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
Bujor era un vechi prieten al Iui Rakowski, unul din adjutantii lui in
toata actiunea socialists gi anti-razboinica pe care o condusese in timpul celor doi ani de neutralitate. Nu tiu precis cum izbutise O. fuga la
Odessa.
Dobrogeanu-Gherea fusese prins in Moldova, conspirand pentru rasturnarea Regelui gi intronarea in Romania a unui regim bolevic. Fiind
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
acolo mai intai i s'au pus pe lucru. Atunci am vazut reaparand la orizont
1 pe faimosul Cotarau din vremea neutralitatii. Basarabean de origine,
acest periculos aventurier se pusese in slujba sovietelor, cand cu bani i
fagaduieli demagogice se insinua printre soldatii moldoveni care se lasau
ademeniti. Pe zi ce trecea guvemul basarabean simtea cum puterea ii scapa din mans. Catva timp adevaratul conducator al lui Inculet, preedintele republicii, a tratat cu bolevicii ca sa catige putina vreme, nadajduind ca va putea pune din nou stapanire pe trupele lui. Toate incercarile
au fost insa zadarnice, bolevicii ii continuau opera i anarhia cretea.
Situatia guvernului i intreaga soarta a noii Republici Basarabene devenea
tragica, de aceea, prin intermediul lui Cerbaceff, guvernul basarabean
ne-a cerut ajutorul militar trebuincios pentru apararea liniilor ferate i a
depozitelor de aprovizionare. Noi, de teams de a nu provoca pe Nemti i
a-i impinge la denuntarea armistitiului, ne-am marginit deocamdata sa
ordonam voluntarilor ardeleni pe care ii organizasem la Kiew sa plece
imediat la Chiinau i sa se .puns la dispozitia Republicii autonome a
Basarabiei i, totodata, am trimis de la Iai peste Prut un detaament campus din ardeleni, ukrainieni i cativa graniceri romani. Voluntarii ardeleni
de la Kiew au fost insa atacati in gara Chiinau de bolevici, dezarmati i
batuti, iar detaamentul de la Iai cum a trecut Prutul a avut de sustinut
lupte i mai grele cu bolevicii. La Cometi, Generalul Necrasoff i Colonelul Socoloff, doi intimi ai lui Cerbaceff, au fost omoriti i detaamentul
complet invins, iar membrii romani ai comisiei interaliate pentru aprovizionarea armatei au fost arestati la Chiinau i trimii prizonieri la Odessa.
De asta data nu mai era vreme de pierdut. Inculet i intreg guvemul se
ateptau sa fie ei inii arestati dintr'un moment intr'altul. In consecinta,
au trimis pe ascuns mai multi emisari la Iai ea sa ne arate gravitatea situatiei i sa ne ceara de urgenta ajutor. Il vad Inca pe Pelivan tremurand de
groaza, fiindca scapase ca prin minune de urgia bolevicilor, caci prin
nenumarate greutati reuise sa se strecoare pans la Iai. Fats de aceasta
situatie 1 fiindca, pe de alts parte, nici nu mai era ingaduit sa speram o
prelungire a armistitiului, ne-am hotarit sa trimitem trupele necesare spre
a ocupa Basarabia i, inlaturand once primejdie bolevica intre Prut i
Nistru, sal permitem celor de la Chiin5.0 sa indeplineasca i ultima formalitate: unirea solemna a Basarabiei dezrobite cu Patria Muma. Generalul
Broteanu, unul din primii militari decorati cu Mihai Viteazul" i care ne
era cunoscut ca un om de tact, a fost pus in fruntea trupelor insarcinate
sa intre in Chiinau.
Bineinteles, ca sa salvam aparen tele, am insarcinat pe Generalul Prezan
sa dea un manifest, prin care sa arate Basarabenilor ca nu venim nici in
cucerire, nici pentru a rapi populatiei pamantul i roadele revolutiei, ci
pentru a restabili ordinea i a o pune la adapostul jafurilor de care sufereau
cu totii. Manifestul insista deopotriva asupra caracterului trecator al inter-
49
www.dacoromanica.ro
ventiei noastre militare qi asupra faptului ca treceam Prutul in urma rugamintii formale a comandamentului rusesc. In acelaqi timp, Inculet a cerut
Aliatilor prin d'Albiat gi Sarret ca gi ei sa certifice Basarabenilor ca armatele romane vor respecta cuceririle revolutiei ruseti qi ca trec Prutul numai pentru a restabili ordinea. Aliatii au dat formal populatiei basarabene
asigurarile cerute.
Aceste precautiuni stilistice erau cu atat mai necesare, cu cat de mai
multi vreme bolqevicii duceau in Basarabia o campanie Impotriva noastra
i prezentau Romania populatiei de acolo, cu desavarOre necunoscatoare
de adevar, ca o oligarhie care vrea sa reintroduca Intre Prut qi Nistru un
regim de teroare gi de reactiune. In buns parte aceasta propaganda prinsese, manevra trebuia deci neaparat dejucata.
De altfel de indata ce soldatii noqtri au aparut, bolqevicii au luat-o pretutindeni la fuga qi populatia qi-a manifestat bucuria ca a scapat de nesiguranta in care traia. Generalul Brogteanu a intrat in Chiqinau in mijlocul unui mare entuziasm, ca un adevarat salvator. Fireqte au mai trebuit
cateva saptamani pentru ca trupele noastre sa ocupe Intreg teritoriul Basarabiei i din anumite consideratiuni politice, asupra carora voi reveni
mai tarziu, au trecut doua luni pans cand unirea sa fie oficial proclamata,
dar in realitate din momentul acela ea era un fapt Indeplinit qi, ca atare,
.
Nu am nevoie sa spun cat de fericiti am fost qi ce mangaiere a reprezentat aceasta unire pentru noi toti in acele zile de cumplita grija i de
chinuitoare nesiguranta. Orice trebuia sa ne aduca ceasul de maine, deocamdata Basarabia era iaraqi a noastra.
la.
50
www.dacoromanica.ro
Vorbaria fara sfarit de la Brest-Litowsk provoca in lagarul Germano-Austriac o vadita i crescanda enervare. Trecand peste capul lui von
Kuhlman, de-altminteri in chip evident inferior sarcinii sale, comandamentul german ridica deci tonul prin delegatul sau, Generalul Hoffman. Amenintarile neschimband insa nici ele atitudinea bolevicilor, conferinta
ajunge la un adevarat punct mort, iar Austria se alarmeaza indeosebi
de aceasta situatie. $i astfel se incerca o diversiune: daca nu este posibila o pace cu Petrogradul, cel putin o pace cu Kiewul, caci Ukraina este
marele granar al Rusiei, iar printrinsa alimentarea Puterilor Centrale poate fi asigurata. Ideea era ingenioasa. Este adevarat ca. Rada Ukrainians se
numea credincioasa Aliatilor i hotarita sa continue razboiul alaturi de ei.
Dar cu toate incercarile acestora la Kiew i cu toate iluziile lui Berthelot
la Iai, germanii erau destul de bine informati spre ali da seama ca intreaga Ukraina pro-aliata era o fictiune. In realitate, acolo domnea acelai
dor de pace. Nu a fost deci greu agentilor austro-germani sal creeze un guvern ukrainian devotat interesului for i sal aduca la Brest Litowsk la sat-qitul lui Decembrie pe reprezentantii acestui guvern, cu insarcinarea de a
incheia cel putin ei o pace partials, pe care nu o puteau obtine de la Lenin i tovara.ii lui.
Prin aceasta se spulbera una din ultimele sperante ale Aliatilor, iar
problema se simplified mult pentru noi, in sensul vederilor lui Bratianu.
Posibilitatile reconstituirii unui front cu Kolceak, Kaleddin etc, erau evident de domeniul fanteziei. Precum am repetat-o in multe randuri, noi nu
am putut fi invinuiti nici o clips de iluzia ukrainiana. De astfel chiar de
am fi vrut sa avem astfel de iluzii, ni le-ar fi spulberat zilnic telegramele pe
care saptamani de-a randul ni le-a trimis de la Kiew generalul Coanda.
Multi s'au intrebat de ce un an mai tarziu, in Octombrie 1918, cand
guvernul Marghiloman a trebuit sa se retraga, Bratianu a sfatuit pe Rege
sa incredinteze Generalului Coanda conducerea ministerului de tranzitie
reclamat de imprejurarile de atunci. Expficatia este urmatoarea: Generalul Coanda fusese delegat ca reprezentantul nostru pe langa Stawka, se
achitase de aceasta deficata misiune cu un deosebit tact i, dupa izbucnirea revolutiei qi stramutarea Marelui Cartier de la Moghilev, ramasese la
51
www.dacoromanica.ro
telor ce pot starni. Cu atat mai rau pentru cei a caror contiinta nu le
dicteaza datoriile pe care ar trebui sa le aibe.
In fine, raporturile noastre cu Ukraina Aliatilor, pe Tanga prevestirile
lui Coanda, s'au sfarit qi printr'un episod tragi-comic. Inteadevar, Intr'o
zi ni s'a comunicat ca sosesc la Iai, ca sa is contact cu noi in vederea intereselor comune ce ne preocupau i pe unii i pe altii, doi reprezentanti
insemnati ai noii Republici Ukrainiene. I-am primit firete cu toate onorurile cuvenite, le-am oferit un banchet la cercul militar instalat Intr'un
imobil din Piata Unirii, am schimbat toasturi calduroase, am cazut de acord
asupra tuturor chestiunilor. Vizita, ca toate vizitele de acest fel, trebuia sa
tina trei zile, zilele insa au trecut i oaspetii au ramas, inventand mereu
diferite pretexte. La inceput, i-am crezut, pe urma ne-am facut cal ii credem, unul in sfarit a plecat, iar celalalt continua si se plimbe pe strazile
Iaului i, daca nu ma inel, traia din subsidiile and ale Aliatilor, and
ale sigurantei noastre. In timpul vizitei for oficiale se schimbase la Kiew
pans intr'atata situatia, incat nu numai ca erau de acuma simpli particulari, dar sarmanii nici nu mai indrazneau sa. se reintoarca acasa de frica sa
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
castigati punctului de vedere al lui Bratianu, dar la fiecare pas el era amenintat sa vada naruindu-se tot ceea ce obtinuse din cauza lui Take Ionescu si a amicilor sai, care se proclamau necontenit mai catolici decat Papa.
In asemenea conditiuni este cu adevarat un miracol a ministrii aliati au
putut rezista presiunilor $i ramane credinciosi lui Bratianu.
La misiunea militara franceza atmosfera era insa tot mai rea din cauza
acestor intrigi. De cand pierduse nadejdea reconstituirii unui front romano-ukrainian, Generalul Berthelot, in neincetata lui preocupare de a
impiedica plecarea trupelor germane de pe frontul nostru, se agata cu o
tenacitate dealtfel demna de admiratie de o noui idee pe care o nascocise: triunghiul mortii". De fapt, acesta nu era decat concretizarea vechii
idei a lui Berthelot ca armata romans trebuie sa reziste cu once pret
pana la ultimul om si la ultimul tun. Firadca se tot contesta posibilitatea
materials a unei asemenea rezistente, dansul imaginase planul formarii
acestui triunghi, avand Prutul drept baza si cuprinzand Iasii, Husii si Vasluiul. Armata noastra trebuia sal se retraga inlauntrul triunghiului si sa lup-
54
www.dacoromanica.ro
sa se razboiasca. Bineinteles, aceasta atitudine a colegilor notri conservatori se repercuta in chip daunator asupra Aliatilor, iar dificultatile cu ei in
loc sa Inceteze, sporeau in fiecare zi. Nimic nu era pentru noi mai dureros
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
mesagiului lui Wilson a fost pentru noi toti unul din momentele cele mai
dureroase ale intregului razboi.
Take Ionescu atribuia semnificativa tacere a lui Wilson in ceea ce privea Romania actiunii cercurilor evreesti din State le Unite, cercuri care de
mult ne erau ostile. Desigur ca aceasta actiune a jucat un rol in atitudinea
lui Wilson, dar nu este mai putin adevarat ca daca am fi avut din vreme o
legatiune la Washington, care sa fi contrabalansat influenta evreilor si a
celorlalti dusmani ai nostri, mesagiul ar fi facut o aluzie si la revendicarile
noastre. In aceasta privinta culegeam roadele greselilor noastre. Daca nu
mai de mult, in once caz din ziva in care America a intrat in razboi, noi
ar fi trebuit sa trimitem la Washington un ministru plenipotentiar. Fara
nici un fel de justificare temeinica, Bratianu a tot intarziat, deci, America
intrase in razboi la inceputul lui Aprilie, abia toamna tarziu, Dr. Angelescu
a fost trimis in Statele Unite, unde a sosit cu cateva zile inainte de aparitia mesagiului, prea tarziu deci pentru a putea desfasura vreo actiune folositoare cauzei noastre. De altfel ma intreb daca dansul era persoana cea
mai indicata pentru acest post, intrucat nu stia limba engleza. Cu el plecase in America Parintele Lucaci si alti cativa Ardeleni, cu totii dandu-si
57
www.dacoromanica.ro
sunt mai hotariti decat oricand sa lupte pans la capat. Contrastul dintre
slabirea rezistentei Puterilor Centrale si nesfarsitele mijloace de care mai
dispuneau Aliatii, nu puteau sa nu izbeasca mintile noastre si sa ne sustina optimismul.
De fapt situatia din Austria si din Germania era mai critics, mult
mai critics decat o banuiam atunci la Iasi. Dar instinctul, mai puternic
decat toate informatiile, nu ne insela nici de asta data si ne ingaduia sa
strabatem cu sufletul otelit si plin de nadejde netagaduita tragedie a unor
vremuri care prezentau cu adevarat toate caracterele unei tragedii antice.
Ca o ilustrare a moralului nostru ridicat, imi aduc aminte cloud serbari
aproape vesele in acele zile cumplit de triste. Prima a fost aniversarea la
28 Decembrie a celor 25 de ani de c5.satorie a Regelui si a Reginei si, a
doua, revelionul in seara de 31 Decembrie spre 1 Ianuarie 1918 cu familia
regala la Misu Cantacuzino. Cu prilejul color 25 de ani de casatorie, Regele si Regina au oferit ministrilor, lui Prezan, Eremia Grigorescu si Vaitoianu, la Palatul Reginei, o receptie. Bratianu le-a remis cate un inel turnat
din bronzul unui tun luat de la dusman si a tinut o inimoasa cuvantare, la
care Regele, emotionat, a raspuns cu acele fericite cuvinte ce avea intotdcauna darul sa gaseasca in atari imprejurari. Nu stiam nici unul ce va fi
maine, care ne va fi soarta si ce ne mai asteapta, tot pranzul s'a desfasu-
58
www.dacoromanica.ro
:11
it
ajt4.
thaffro.-
4217. .
ter,.
2,8
Receri6ac....
!8.1t
4
5
Veloute Orltians
Tartelettes Vend3me
Jambon brais6 Trianon
Mignonettes de lievre
en 7el1e-vue
Dinde retie
Salade 1,:onte-Christo
l)
Parfait Jubile
Etoiles au Chester
Fruits
kq
www.dacoromanica.ro
infaptuirii unitatii noastre nationale. Dar mai bine decat din aceste
serbari, starea noastra de spirit reieea din articolele pe care le publicam in
Micarea". Ele oglindeau admirabil sentimentele ce ne insufleteau. Aa
spre pilda de 6 Decembrie aparu un articol intitulat .0 privire inapoi", in
care se arata ca am avut dreptate sa facem politica pe care am facut-o, iar
nu alta. Intrinsul citim urmatoarele pasagii:
Dar revolutia ruseasca nu trebuie privita numai prin efectele ei imediate asupra noastra, ci prin influenta ce poate ea sa alba asupra intereselor man qi permanente ale neamului i statului nostru, interese pentru
care am pornit la lupta".
In urma acestei revolutii chestia nationalitatilor din Austro-Ungaria
nu va mai fi rezolvata numai printr'o forta exterioara a armatelor navalitoare, dar mai cu seams in urma unui proces interior mult mai sigur qi
Cei care preziceau pentru Romania o aka politica in actualul conflict european o justificau prin chestia stramtorilor de la Constantinopole,
prin primejdia Rusiei cotropitoare qi prin pierderea sentimentului national
in Basarabia. Anul de razboi a eliminat insa aceste trei griji. Nu mai poate
fi vorba azi de nici un regim de exclusivitate la Bosfor i Dardanele nici,
pentru multi vreme, de o Rusie cotropitoare. Iar ultimele manifestatiuni
distrugerea Serbiei, stat cu atatea interese comune noui, ar fi luptat contra principiului democratic i al nationalitatilor, singurele principii care
pot asigura statomic existenta unui popor din care mai mult de jumatate
traiete in robie".
$i la 8 Decembrie gasim sub titlul Dreptatea va birui", urmatoarele:
Avem credinta ca atata singe cat a curs nu se poate risipi in zadar".
Avem credinta ca pacea integrals i definitiva va fi sanctiunea legitima i completes a tuturor nedreptatilor din trecut i va asigura tuturor
popoarelor o viata cu mai multi dreptate i o mai multi libertate i, in
special pastram convingerea ca acei care au suferit mai mult vor avea o
parte i mai larga in opera de reconstituire i de dreptate ce va urma dupes
razboi ".
59
www.dacoromanica.ro
cat mai repede o pace cu noi. Urgenta ei ii aparea mai necesara decat
Germanilor. Aqa find, s'a hotarit sa grabeasca lucrurile qi, peste capul
Aliatilor sai, sa netezeasca terenul in vederea ajungerii la scopul dorit. A
starui in pretentia inliturarii dinastiei insemna sau a prelungi lucrurile
sau, in cazul cel mai bun intrucat parerile erau impartite pe aceasta chessa incheie pacea numai cu fractiunea care aproba detronarea Regelui. 0
pace facuta in asemenea conditiuni nu ar fi avut in lume aceea0 valoare
ca o pace facuta cu guvernul legal al Romaniei. In fine, Czernin se temea
ca dad vor impinge prea departe intransigenta lor, Romanii se vor vedea
constranqi sa lupte. Or, de nimic nu se temeau mai mult el i militarii
Austriei decat de noi lupte, fiindca, deli victoria for ar fi fost sigura, ea
ar fi cerut mari jertfe, pe care voiau cu once pre sa le evite. Acestea
find concepliile lui Czernin, ii era uor O. intinda mana Romaniei, pre-
zentand totul sub lumina interesului superior i permanent al monarhiilor. Tanarul Imparat Carol putea face in numele unor consideratiuni
mai presus de contingentele luptelor trecatoare de la monarh la monarh
un asemenea gest, fara sa apara ca o nerabdare, sau ca o slabiciune.
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
tuse nici o clips. $tia precis acum, cu toate izbucnirile violente ale lui
Clemenceau, ca Aliatii nu ne vor da autorizarea formals de a incepe
tratative de pace, dar de fapt vad qi ei ca nu avem alts ieire, ca triunghiul mortii" ar fi o nebunie inutila, iar retragerea prin Rusia complet
anarhizata, o imposibilitate materials i ca, aa fiind, vor protesta pro
forma, dar vor continua sa ne considere drept aliatii for.
Take Ionescu gi prietenii lui pastrau i ei punctul de vedere initial.
Nici o pace cu Puterile Centrale, Regele, guvernul i parlamentul sa se
62
www.dacoromanica.ro
dea o adevarati nota de ridicol unei scene tragice in sine qi careia emotiunea sumera i comunicativa a Regelui u imprimase un caracter de tulburator patetism. Bratianu a sustinut in totul pe Rege qi consiliul a luat
sfarit prin constatarea Suveranului ca guvernul national cu care a facut
razboiul nu mai este in masura sa-1 sustina in acest ceas atat de gray al
istoriei noastre, apdar demisia sa era un fapt implinit. A doua zi de dimineata ne-am intrunit la Bratianu acasi spre a ne inregistra demisia qi a
ne lua ziva buns unii de la altii.
Bratianu era furios pe colegii conservatori, nu fiindca provocasera o
demisie pe care o dorea mai mult decat ei, ci fiindca avea informatii precise cal acetia continuau sa incurajeze pe unii din Aliati in sentimentul ca
not am fi putut continua lupta, daci am fi vrut-o. Era indignat peste masura de aceasta atitudine pe care o califica fara inconjur de nepatriotica. Cum
pe cea formals de a negocia cu Germanii qi trebuie sa se gaseasca Romani compatrioti de-ai noqtri sa ne zugraveasca in ochii Aliatilor ca nite tr5.datori, care pactizeaza cu inamicul, cand ar putea sa -i tins piept!"
De luni de zile Bratianu ii comprima indignarea in interesul mentinerii colaborarii, dar acum cand totul era ispravit, nu mai avea pe nimeni
63
www.dacoromanica.ro
.t
4rr
'..c
4'
oyf:
'1
..
/s
64
www.dacoromanica.ro
'
GUVERNUL AVERESCU
un partid lui Averescu, pe care voia sa it faca dupa moartea tatalui sau,
precum am mai aratat-o, qeful fortelor conservatoare din tars. Matei
Cantacuzino, socrul sat, Luca Niculescu, un protejat al lui Nicu Filipescu
qi Generalul Culcer, tot un amic al lui, fusesera aleqi prin directa interventie a lui Grigore Filipescu, acesta din urma, imbracat de-altminteri in ofiter de rezerva, cu o lungs pelerina militara, urmarea pe Generalul Averescu de parca era umbra lui qi se agita Intr'un chip nemaipomenit in tot Lap', deja Indeajuns de agitat in acele zile.
65
www.dacoromanica.ro
trale, dar sa se taragineze lucrurile pe cat se va putea mai mult, opunandu-se pretentiilor for exagerate qi dandu-se mereu in acest chip Aliati-
rescu? Intai nu era om politic sau, cel putin, data ambitiona sa devina,
prin trecutul sau nu putea fi deocamdata considerat ca atare. Esential
fats de Aliati era ca nici unul din oamenii politici aflati la Iai sa nu intre
in tratative cu Germanii. Acest trist privilegiu trebuia rezervat celor de la
Bucureqti, oamenilor politici care nu urmasera la Iaqi Regele i Drapelul
Tarii. In al doilea rand, prin calitatea sa de militar Generalul Averescu
era cel mai indicat sa trateze sunand din sabie, aratand Puterilor Centrale
ca daca pretentifle for trec peste anume margini, nu este exclus ca Romania sa recurga la o ultima i disperata manifestare armata. Primind pe Generalul Averescu inainte de all fi constituit guvernul, in dimineata in care
noi ne depuneam demisiile, Bratianu ii spusese categoric: SA tratezi fara
sa-ti lai sabia in anticamera!" i aceasta formula zugravete pe deplin
ceea ce Bratianu cerea i atepta de la comandantul armatei a II-a devenit
Prim Ministru.
In sfarit, din cauza agitatiunii politice la care nu se sfiise sa recurga
in ultimele luni, Generalul Averescu avea multe simpatii in cercurile favorabile Aliatilor i, prin urmare, toata aceasta lume era mai lesne dispusa
sa primeasca o politica de pace de la eroul de la Ma.rati, decat de la altul.
In armata, de asemenea, curentele pacifiste, ca i cele razboinice, puteau
66
www.dacoromanica.ro
zinta pentru mine faptele la care am luat parte si alta cele ce be cunosc
prin ceilalti, oricat de buni si de serioi ar fi fost acesti informatori. $i
fie-mi ingaduit sa spun ca tocmai fiindca am despre memorii aceasta conceptie, nu pot atribui valoarea istorica pe care altii sunt dispusi sa o acorde amintirilor acelora care, ca Iorga de pilda, nu au participat decat inteo
foarte restransa masura la evenimentele neutralitatii $i ale razboiului si
care, prin urmare, tot ce au scris despre aceasta istorica epoca au scris din
auzite, din spusele unora si ale altora si, adesea, din zisele acelora care,
cunoscandu-le temperamentul si vrand a se foloseasca de ei, aveau interesul sa le prezinte lucrurile sub o anume lumina, care putea sa nu fie intotdeauna cea mai strict corespunzatoare realitatii.
Acestea fiind spuse, inchei paranteza si trec la fapte. Imediat dupa
prestarea juramantului, Generalul Averescu a trimis la Buftea o comisiune
avand in fruntea ei pe Papiniu de la Externe si pe Jean Mitilineu, cu misiu-
67
www.dacoromanica.ro
contact cu ei. Mara de Marghiloman, to%i s'au aratat duqmanoqi, iar Lupu
Costache i-a transmis categoric din partea lui Carp urmatorul semnificativ
mesagiu catre Rege: Dl. P.P. Carp v roaga sa spuneti respectuos M.S.
ca, dupa parerea lui, chiar daca Regele ar semna pacea cu Puterile Centrale, ramanerea Lui pe tron ar da naqtere la o serie de convulsiuni care ar
face dinastia imposibila i ar ingreuna vindecarea ranilor cauzate printr'o
politica fatala".
In general, delegatia s'a intors prea optimists. Din cate putuse afla
15.turalnic potrivit celor comunicate de Randai chestia dinastica nu se mai
punea, dar pretentiile Puterilor Centrale erau mari. Trebuia sa ne aqteptam la grele qi umilitoare conditii de pace. Noi nu eram de fel surprinqi,
fiindca qtiam dinainte ca Puterile Centrale, cu toate declaratiile facute
spre a ne ademeni sa incepem negocieri cu ek, erau hotarite sa fie fara
mild fata de noi. Chiar daca Berlinul qi Viena ar fi fost dispuse la marinimie, Pesta i Sofia nu puteau impinge decat la solutii extreme. Averescu
insa continua sal fie plin de iluzii qi la 9 Februarie a plecat la Buftea sa se
intalneasca cu Marealul Mackensen.
Este curios, dar de la inceputul ostilitatilor dansul traia sub obsesiunea ca relatiile sale personale cu Mackensen pot influenta hotaririle Ger-
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
Regele a consimtit, intalnirea avand loc in vagonul regal la gara Racaciuni. Un moment groaznic pentru Rege, sarmanul marturisea pe urma
ca numai datoria catre tars 1-a facut sa treaca peste simtamantul sau de
demnitate de om si ca niciodata nu a avut impresia ca indatoririle regale ii impun un sacrificiu mai dureros. Intrarea in razboi era o cauza mare,
o chemare istorica, dar sa to prezinti ca invins in fats lui Czernin invingator i sa-i cerqeti marinimia, era mai mult decat se poate cere unui om
contient de numele i de mandria lui. Scump a trebuit Ferdinand de
Hohenzollern sa plateasca Coroana Romaniei Intregite.
Czernin s'a prezentat in uniforma cu la Toison d'Or" la gat i cu aere
de condescendenta, care faceau intalnirea i mai penibila. Audienta a
durat numai vreo 20 de minute. Czernin a declarat cal nu cere pacea, ca
vine trimis de Suveranul sau care, cu toata tradarea Romaniei, vrea sa-i
dea dovezi de toleranta i de marinirnie, dad Regele primWe imediat
conditiile de pace ale Puterilor Centrale. Daci Regele le refuza, ostilitatile
sunt inevitabile i va fi sfaritul Romaniei Si al Dinastiei ei. Ca sa-lintimideze mai mult, Czernin a inceput sa arate toate fortele de care Puterile
Centrale dispun acuma cand pacea s'a incheiat la Brest Litowsk i cand,
prin urmare, frontul de la Marea Bahia i pang in Bucovina nu mai exists. Totodati., el a insistat asupra informatillor precise pe care le au ca o
rezistenta romans nu poate dainui mai mult de 4-6 saptamani.
Regele, hotarit sa fie foarte circumspect in raspunsurile lui, s'a marginit sa spuna ca sunt prea aspre conditiunile, ca Romania nu poate respira
fara Dobrogea, ca s'ar putea discuta cel mult situatia Quadrilaterului dobandit de noi in urma razboiului balcanic prin pacea de la Bucureti.
Czernin a raspuns ca daca noi am fi la Budapesta conditiunile noastre
ar fi mai grele qi a el ne va asigura accesul la Constanta.
70
www.dacoromanica.ro
t1''
har
.1.
4
g
-.1
41;
'
A .1,
.0,
1.
-.1
11
.
"
$.
'
www.dacoromanica.ro
rol Marghiloman era cel mai indicat printre cei din teritoriul ocupat.
Prin Stirbey, Bratianu sfatuise pe Rege sa profite de prima ocazie
in aceste trei Consilii de Coroana sa fie aqternute pe hartie ca a constituie, mai ales fata de Aliati, pentru ziva pacii generale, o dovada indiscutabila a atitudinii lui. De-altminteri, din toate punctele de vedere,
aceste procese verbale sunt foarte interesante.
71
www.dacoromanica.ro
te, care par ciudate, daci nu sunt privite la lumina acestor preocupiri.
Dealtfel nu se poate aduce nici o imputare lui Britianu ci el a adoptat in
Consiliul de Coroana aceasta atitudine. Ea era urmarea fireasci a planului
pe care, precum tim, il stabilise inci din Septembrie. Singura inovatiune
de asta data era chemarea la guvern a celor din Bucureti, motivate de
consideratiunile aritate. Ca sa fim drepti, Take Ionescu a fost tot atat de
consecvent cand a reprodus teza pe care a sustinut-o in intreaga aceasta
perioadi; nici o negociere, nici o pace, rezistenta armata, plecarea in Rusia i de acolo la Aliati a Regelui, a guvernului i a parlamentului, adica
acelora ce constituie fiinta legali a statului.
In al doilea Consiliu de Coroana, care a avut loc la 18 Februarie, Regele Si Averescu au comunicat ca s'a i telegrafiat Puterilor Centrale ca Romania primete conditia prejudiciala impusi de ele, adica renuntarea la
intreaga Dobroge i ca Incepe negocierile de pace. Pe cand discutia era in
toiul ei, lui Averescu i se inmaneazi o telegrams, prin care Puterile Centrale ii mireau pretentiile, nu se mai multumeau cu Dobrogea, ci ne cer
in plus:
a) SI admitem in principiu o rectificare de graniti dinspre Austro-Ungaria, care rectificare urmeazi sa se precizeze in discutiile dintre delegati.
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
ten era in aceeasi stare de spirit ca si mama lui, consimti sal is cuvantul,
lira a se gandi Indeajuns la forma ce trebuia sa dea interventiei lui.
In once caz iata cum Romania, tradata de Rusi si inconjurata de pretutindeni de inamici, a fost adusa sa inceapa negocierile de pace cu Puterile Centrale.
Dupe terminarea acestui ultim Consiliu de Coroana, un grup de down-
In sfarsit, trei evenimente au mai caracterizat ultimele zile ale guvernarii averescane. In primul rand, iscalirea pacii de la Brest Litowsk. Evident ci situatia internal a Rusiei nu ne mai ingaduia de mult sal credem ca
ea va continua sa lupte, dar nu este mai putin adevarat ca aceasta pace
&idea o consfintire definitive i legala iesirii din lupta a marii Imparktii
vecine. De acuma, fara umbra de indoiall, frontul de risarit disparea i
Puterile Centrale aveau putinta sal Indrepte toate fortele lor spre frontul
apusean. Iar not eram lasati fara speranta imediata prada Germanilor si
Austro-Ungariei.
74
www.dacoromanica.ro
Le Matin spune: Acestea sunt conditiile grele pe care o natiune tradata de diferite guverne ruse, este pe punctul de a le primi cu cutitul la
gat. Legaturile de simpatie traditionala care ne leaga de Romania nu s'au
rupt cu aceasta". Iar L'Echo de Paris": Pastram Romaniei, care a dovedit in lulie trecut energia i fidelitatea sa, toata dragostea noastra. Astazi
ea este in puterea inamicului, dar tie ca libertatea ei este solidara cu libertatea noastra i ca nu va fi cu putinta o pace onorabila pentru noi,
daca nu va fi totodata onorabila pentru ea".
In al doilea rand, tratativele Generalului Averescu cu bolevicii de la
Odessa. Se tie in ce situatie cu adevarat tragica se aflau compatriotii
notri de la Odessa qi din Sudul Rusiei in genere. Era deci o datorie pentru
guvernul Averescu sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a-i salva. Dar,
dupa cate mi s'a spus, din Indemnul lui Argetoianu ai carui parinti erau
la Odessa, Averescu cu o uprinta nepermisa a incheiat cu Romcerodul,
adica de fapt cu Racowski, o conventie in temeiul careia, in schimbul repatrierii compatriotilor notri, el se obliga sa evacueze in termen de doua
luni Basarabia. Este de inchipuit ce argument a dat astfel bolevicilor impotriva noastra, caci marturiseam noi inine intr'un act oficial ca ocuparea Basarabiei era un act precar, cand teza noastra qi strigatorul adevar
istoric era ca acest tinut romanesc sa se reintoarca in chip firesc i pentru
totdeauna la Patria Muma, din trupul careia fusese pe nedrept i cu forta
rapit de Rusia Tarista. Ma Intreb 9i astazi cum a fost cu putinta ca Generalul Averescu sa iscaleasca un asemenea act? Chiar in sine, conceptia de a
plati vista catorva sute de Romani cu pretul evacuarii Basarabiei este
monstruoasa. Prin caderea lui Averescu a cazut bineinteles i conventia,
dar nu este mai putin adevarat ca aceasta nenorocita grqeala este singurul act pe care Rusia it poate invoca Impotriva noastra in chestia Basarabiei, i tare ma tern sa nu ne pricinuiasca inteo zi mari greutati. Deocamdata el dovedea inca o data ca nu era omul potrivit pentru cerintele vremii
qi ca plecarea lui se impunea cat mai neintarziat.
In al treilea rand plecarea misiunii militare franceze de buns seama aceasta nu mai putea sa ramana in Moldova clack' noi Incheiam o pace,
fie ea chiar vremelnica cu Puterile Centrale. Generalul Berthelot qi ofiterii
lui erau insa foarte mahniti ca Averescu nu facuse nici un gest de protestare fats de cerinta inamicului de a ne impune izgonirea lor. Dimpotriva,
din toata atitudinea lui avea aerul aproape multumit sa scape de ei. Este
adevarat ca relatiile dintre Averescu i Berthelot erau de mult incordate,
dar un simt elementar de decenta, daca nu de recunotinta nationals ar
fi trebuit sa dicteze cu totul o aka atitudine qefului guvernului roman.
Familia Regala si noi toti cei care colaborasem de un an 9i jumatate cu
Berthelot, cu ofiterii i cu medicii francezi am cautat sa facem tot ce ne
sta in putinta pentru a le manifesta calda qi recunoscatoarea nostra simpatie qi sa dam despartirii caracterul totodata sincer i miqcator pe care ill
75
www.dacoromanica.ro
avea i se cuvenea sa-1 alba. In ziva plecarii m'am dus cu Vintila Bratianu
si ne luam ramas bun de la Generalul Berthelot. Si el i noi aveam lacrimile in ochi. Ne-a imbarbatat, iar noi i-am exprimat toata gratitudinea
noastra fats de misiunea franceza qi de persoana lui. Si el i noi pastram
neqtirbita credinta in victoria finals a Aliatilor, dar nu puteam inlatura
patetismul zilelor ce ne mai ateptau. Marturisesc ca seara nu am fost la
gars la Socola uncle tiam ca va fi lume multi i ca prezenta mea nu va fi
observata de atatia prieteni de care ma despartisem dinainte, nu numai cu
toate formele protocolare, dar qi cu adevarata emotiune.
Nu am regretat absenta mea, plecarea s'a facut intr'o atmosfera de explicabila indurerare, aproape toata lumea plangea, Regele, Regina dadeau
prin prezenta for despartirii toata solemnitatea cuvenita. Din nenorocire,
durerile plecarii oficiale se amestecau cu prea multe dureri personale i
unele din ele se manifestau cu prea puling retinere. A fi preferat o alti
plecare.
Oricum ar fi fost, pe cand Berthelot i tovaraii sai porneau spre Franta, Marghiloman venea spre Iai. Razboiul era sfarit, alte lupte incepeau
i cu tragicul nostru destin trebuia acuma sa ne zbatem singuri.
76
www.dacoromanica.ro
GUVERNUL MARGHILOMAN
Ministru de Exteme.
Ministru de Finante.
Ministru de Industrie.
77
www.dacoromanica.ro
Este adevarat ca.' mai tarziu, cand roata soartei s'a Intors, cand Aliatii
au catigat razboiul, cand politica noastra a triumfat, cand unitatea noastra nationals s'a Implinit, Marghiloman a Incercat sa nege starea lui de spirit de atunci. A vrut sa se infatieze opiniei publice ca omul care s'a jertfit contient pe altarul patriei. Noi, cei care am trait zilele de la Iai qtim
insa ca nici prin minte nu-i trecea lui Marghiloman sal se considere atunci
ca un sacrificat, el era convins, convins pans in adancul sufletului sau, ca
evenimentele au confirmat temeinicia politicii pe care o preconizase qi ca
de acuma el trebuie sa Indrepte ceea ce nebunia altora a stricat i sa pedepseasca pe cei ce alergand dupa himera cuceririi Ardealului, aruncasera
Regatul Romaniei Intr'o neiertata calamitate. Sfaritul razboiului mondial
era atat de sigur pentru el, incat nici nu admitea s5. cerceteze macar ipoteza victoriei Aliatilor.
Imi aduc aminte in aceasta privinta conversatia atat de caracteristica
pe care in Martie 1918 a avut-o cu Robert de Flers. Pe frontul francez Hindenburg dezlantuise marea sa ofensiva, ultima speranta a Puterilor Centrale. Momentul era inteadevar dramatic pentru Aliati, fiindca desfiintarea frontului rusesc ingaduia Germaniei sili concentreze toate diviziile pe
frontul occidental, iar Americanii nu erau Inca in masura sa le dea un ajutor efectiv. In primele zile ale ofensivei, Germanii inregistrasera oarecare
succese. Vizandu-lpe Robert de Flers, Marghiloman nu s'a sfiit sa -i spunk'
ca dupa informatiile lui precise, Aliatii vor fi curand defmitiv batuti. De
Flers incercand sa-1 contrazica qi sa-i arate motivele pentru care credinta
lui in izbanda patriei sale nu este cu nimic clatinata prin micile inaintari
din ultimele zile, Marghiloman a luat un aer de compatimitoare superio-
78
www.dacoromanica.ro
sfirind cu Stere, toti considerau ca o axioms ca am pierdut definitiv razboiul qi singura for preocupare era cum putem recitiga mai repede Increderea i prietenia Puterilor Centrale.
Era o nota agravanti pentru Marghiloman care, pe cand ceilal %i Carpitii Indeosebi intelegeau sa rizeme actiunea for mai cu seams pe Germania, iqi punea toate speran %ele in Austro.-Ungaria. El se considera omul
Austriei, doar Czemin it recomandase Regelui. Si astfel ne era dat sa asis-
tru roman in clipa in care aceasta seculars monarhie troznea din toate
incheieturile i in care conducitorii ei disperau de soarta qi de viitorul
Tarii lor.
Generatiile viitoare se vor Intreba desigur cum a fost cu putinla ca un
om ca Marghiloman sa-i fi putut face asemenea nepermise iluzii i sa fi
aratat atata neintelegere evenimentelor epocale ce se desfiurau sub ochii
lui. Noi; cei care 1-am cunoscut qi printre toti eu, care 1-am cunoscut bine nu ne miram. Aa era Marghiloman, cel mai surprinzator amestec de
inteligenti i de obtuozitate, de logics i de inconsecventi, de chibzuiali
gea sa triiasci 'intr'o lume fictivi, lumea inchipuirii i a iluziilor lui. Citind paginile din memoriile sale consacrate, spre pildi, zilelor pribuirii
Austro-Ungariei qi adunirii de la Alba-Iulia ni s'ar p i'rea a fi revoltitoare,
daci nu ne-am da seama ca Marghiloman singur, dar sincer, nu reuise
inci sa substituie realitatile evidente dorintelor lui himerice.
Ceea ce este mai uimitor, ceea cc dasavarete paradoxul, este ca din
manifesta %iunile sale oratorice se desprindea o atmosfera de inalta intelectualitate, or el avea o culturi generals din cele mai mediocre. Prinsese,
ce este drept, o serioasa culturi juridici, dar cultura literara, cultura artis-
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
colii.
83
www.dacoromanica.ro
la ele, al doilea pentru a, oricat ar pacea de necrezut,nici nu ne-am interesat vreodad la Iasi despre ce i cum discuta Marghiloman cu Czernin
i Kuhlman la Bucureti. Eram atat de convini a tot ce se iscaleste
cu Puterile Centrale este provizoriu i trecator, ca totul va fi repus in Cauza la pacea generals. Eram atat de convini a la pacea generals Aliatii
vor dicta conditiunile, iar nu Germania i Austro-Ungaria, incat nici nu ne
trecea prin minte sa dam vreo insemnatate hotaririlor la care ajunsesera
delegatii Romaniei.
tiam a Dobrogea ne este rapita, a Ungurii ne luau defileurile muntilor i a Germanii, indeosebi, ne impuneau conditii economice care ne
transformau intr'o adevarata colonie a lor. Marghiloman credea a obtinea o mare victorie and reuea sa smulga negociatorilor adveri cativa
kilometri la dreapta sau la stanga. Br5.tianu obinuia, dimpotriva, sa spu-
84
www.dacoromanica.ro
Barbu Stirbey facea tot ce-i sta in putinta ca Suveranul sa tot arcane
aceasta ratificare. Si, inca o data, Bratianu a Invins. In ziva iscalirii
armistitiului, Romania nu ratificase acest odios tratat i se putea prezenta
tria mums. Din ziva in care toate provinciile neruseqti din imparatia
Tarilor iqi recaqtigau independenta, devenind iar state libere, Basarabia
nu putea avea alts soared cleat aceea de a se reintoarce la Romania. Dad
faptul a suferit oarecari intarzieri, era numai din motive de oportunitate,
in sine problema era rezolvata, irevocabil i indiscutabil rezolvata. Inteadevar, cat timp subsista o aparenta macar de front rusesc, noi ne opuneam ca unirea sa fie proclamata in mod formal, pentru ca Aliatii sa nu
ne poata invinui ca am contribuit noi, printr'un gest al nostru, la retragerea Ruilor din lupt5..
Dupa ce am trimis armatele noastre in Basarabia la Inceputul lui Ianuarie, era evident ca unirea era chiar implinita, totui nu am vrut nici
atunci sa-i dam o concretizare formals, ca sa nu apara in fata opiniei publice mondiale ca o cucerire prin arme, cand interesul cauzei cerea neaparat un act voit i liber consimtit de catre populatia basarabeana, pe baza
principiului autodetermin5.rii popoarelor.
Tot astfel, cand Generalul Averescu a venit la putere, Inculet i Ciuhureanu, nerabdatori sa puns capat acestei situatii echivoce, au sosit la
Iasi ca sa grabeasca actul unirii. Generalul Averescu cu drept cuvant le-a
cerut sa -1 mai amane, cad Incepuse tratativele de pace, iar Puterile Centrale Ii cereau Dobrogea i, ca &I justifice cererea lor, ii ofereau Basarabia in
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
ACTUL,Stsitylit. tRit
TA. 0(
,E0/AT 4#
to 2S tuitrie rf,
v ttia.
,047,0*.wfm0:4014n.q1nr.tut fkiA*444.4
alai
144.4.; 41191.9W
t-1
hAfflt
ci,14011
4:
iSN
AR
ArisCk.
Cl,1
.;14
Vitt IC
AXASitt
toensfs chill/OVA
aff,-
RON'tifttA
4411Wfi.:Ati l'OTO-CA1/414
`ri..71,41 TACT,
Pt4l4Pi4ilt.4
4)t
f-ati ItiCtiLtT
vitt- pikoittvt/
PAN, HALiPPA
c girt itrio SrArsitv; TLI
t. BuziluAti ,
uf,
blur
vur
h.,
egPR10.-aU,1.41,11{11:19 Met
jaa.*t
Jii
7.,7
11, I, 3ig-,7 9e/Vtlrit
Nara
P1011,1, hibA6
ru
sjilu'...-:.1 u uEr;rai=ipt,
Ji-ufro
t.7Pieqii.
Ot t, .e..gsps
rS....,-cult
tithfC Retail-
64'=6.6.5se rrttlriPali.4
ti
FAv.ei AVINV
.i*fr,ar=6a, pa 6--6p661
Iskti. not
0, Zer44-6,16y4vAr.
C. Ir.6L-6:04 14410a,
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
din aceste cuvantari erau inutile, dar Stere se trudea sa convinga oameni
demult convinqi qi ale caror voturi erau hotarit asigurate. Pe cei insa pe
care ar fi trebuit cu adevarat sa-i convinga, adica pe reprezentantii minori-
88
www.dacoromanica.ro
ele sunt
tipice:
89
www.dacoromanica.ro
desfiinteze pe cl insui. 0 vials intreaga fusese unul din cei mai aprigi
propovaduitori al lor, Ia 1914 ceruse lui Bratianu ca o favoare personals
sa fie el raportorul constituantei, cum putea sa se solidarizeze oare cu politica reactionara a lui Marghiloman? Ar fi fost sa-i renege tot trecutul.
El fu deci silit sa is pozilie impotriva Primului Ministru Si sa renun%e la
misiunea pe care Ia inceput acesta i-o incredintase, aceea de a conduce
trehurile in Basarabia, unde Generalul Vaitoianu ajunse astfel un fel de guvernator al %inuturilor dintre Prut si Nistru.
90
www.dacoromanica.ro
tarism democra %i convini, aproape socialiti, reactionarismul lui Marghiloman i-a speriat i mai mult, creand o adevarata Si primejdioasa tensiune
intre ei i vechiul regat. Raporturile s'au mai agravat cand marii proprietari
din Basarabia au trimis delegati la Iai ca s5. obtina de la guvern o revenire
asupra masurilor cu adevarat foarte drastice pe care Republica Basarabeana le lease in chestia exproprierii i cand Marghiloman a avut nedibacia sa
le dea oarecari sperante.
Inculet Si Ciuhureanu, care reprezentau Basarabia in guvemul Marghiloman, au reactionat violent, nu numai in dezbaterile consiliilor de miniqtri,
dar chiar in public, la tribuna parlamentului. indeosebi discursul rostit de
Inculet in edinta de la 27 Iunie a fost caracteristic. El a %inut sa afirme in
acel parlament ultraconservator ca Basarabia nu renunia nici la votul obtesc, nici la exproprierea aa cum au indeplinit-o, nici la principiile democratice ce stau la baza organizarii for administrative i Ca, numai pe aceste
temeiuri larg democratice, se poate consolida cu adevarat unirea Basarabiei.
Bineinteles, noi am profitat de ocazie ca prin Micarea" sa subliniem
concordanta noastra de vederi cu basarabenii i sa aratam ca numai str5.-
aceste legi de reorganizare", de recladire", nu erau decat legi de distrugere a partidului liberal i de razbunare conservatoare. Legea administrative trebuia schimbata pentru ca functionarii banuiti liberali sa poata fi
mutati i inlocuiti, reforma Bancii Nationale i a creditelor se reducea la
posibilitatea de-a elimina din aceste institu ;iuni fruntaii liberali, care, fie
91
www.dacoromanica.ro
zis in treacat, le infiintasera, le organizasera i le condusesera cu atat folos pentru economia na ;ionala. Iar dintre inamovibilitati se alesese aceea a
magistraturii, a corpului tehnic i a profesorilor universitari, fiindca se socotea ca liberalii numara mai multi aderenti, sau mai multe simpatii. Mara de aceasta, in ajunul darii in judecata a guvemului Bratianu, membrii
Curtii de Casa %ie i tot aparatul judecatoresc trebuia amenintat i profesorii universitari trebuiau i ei pedepsiti prin destituiri pentru rolul pe care
it jucasera in politica de intrare in ac %iune alaturi de Aliati.
Sigur, reformele lui Marghiloman aveau ca substrat dorin %a reala de a
aduce oarecari imbunatatiri invatamantului nostru public, dar ciudata
mentalitate de a alege zilele ocupatiei straine pentru a pune in aplicare fel
de fel de idei personale de ani de zile nutrite in lini*tea cabinetului de lucru. *i, mai presus de toate, ce naivitate sa-ti inchipui ca masuri luate in
pripa sub calcaiul inamicului vor putea sluji drept norme permanente de
organizare a Romaniei ce va iei din marea framantare a razboiului mondial, nu Inca terminat.
Parlamentul, care trebuia sa aduca la indeplinire acest vast program al
guvemului Marghiloman, s'a Intrunit in primele zile ale lunii Iunie, i aproape fara Intrerupere a func%ionat pada' la sfaritul lui Octombrie, cand
regimul ocupatiei s'a prabuit. Trebuie sa marturisesc ca atat eu cat i
prietenii mei politici am urmarit dezbaterile acestui parlament cu aceeai
suverana nepasare cu care am urmarit i negociatiunile pacii de la Bucureti. Legile pe care le vota aveau in ochii noqtri acela0 caracter de precariate. De-altminteri, nici din punct de vedere spectacular aceste dezbateri
nu puteau prezenta vreun interes deosebit, cad majoritatea lui Marghiloman se compunea din elemente cu totul mediocre i compromise. Afars
de cativa vechi credincioi ai lui, ce om de valoare qi cu demnitate putea
primi sa faca parte dintr'un atare parlament? Corifeii opozitiei lipseau
to %i i nici lipsa de talent a lui Averescu, nici cuvintele de spirit ale lui
Cuza, nu erau in masura sa-i inlocuiasca.
Din toata vorbaria acelor patru luni nu sunt de retinut decat ratificarea tratatului de pace, votarea impamantenirii evreilor care era o anexa, o
condi%ie sine qua non a tratatului impus de inamic, o interpretare a lui
Trancu-Iai asupra dosarului Gunther i un discurs anti-dinastic al Dr. Gerota.
Cu prilejul ratificarii, nimeni nu a tiut sa ridice protestul cuvenit, sa
formuleze strigatul de revolts al unui popor ultragiat. Averescu ar fi fost
indicat pentru acest rol, cand colo s'a marginit sa citeasca o declaratie
prin care mai mult se apara de rolul lui in discu %ia preliminarilor de pace,
iar Cuza a votat contra, nu atat din cauza condi %iilor grele ale pacii, dar
din cauza dispozitiunilor ei privitoare la evrei.
Nici in aceasta Imprejurare parlamentul ocupatiei nu a putut fi la in5.1timea cerintelor tarii. 0 clips de reculegere, de trezire a contiintei, de
92
www.dacoromanica.ro
mandrie qi demnitate i-ar fi absolvit de toate celelalte pacate i i-ar fi asigurat indulgenta istoriei. Era insa peste puterile lui, s'ar zice ca Mackensen
tiuse pe cine trimisese la Ia0.
Votarea impamantenirii evreilor a prezentat un interes numai fiindca
a fost o dovada mai mult a judaismului international de a-si afirma influenta i puterea. Logic ar fi fost ca evreii, care tiau foarte bine, inteligenti
i bine informati cum erau, ca atat timp cat razboiul mondial nu s'a sfar0t, pacea de la Bucureti nu poate fi decat un provizorat, sa-si fi dat seama
ca adevaratul for statut din Romania .nu poate depinde nici el de stipulati-
Pe noi, acordarea acestor drepturi nu ne tulbura intru nimic, deoarece Inca de cand eram la guvern luasem i pe cale internationals i direct,
fata de reprezentantii evreimii din Ia0, angajamente formale in aceasta
privinta. Din consideratiune insa fata de Aliatii notri i din motive de
tactics interns, am tinut sa subliniem prin press ca evreii romani nu trebuie sa atepte indeplinirea legitimelor for aspiratiuni de la armatele de
ocupatiune, ci de la libera vointa a natiunii romane.
Interpelarea lui Trancu-Ia0 in afacerea Gunther era pentru Marghiloman extrem de plicticoasa, fiindca adevarul, din nenorocire tristul i ne-
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
In sfarsit, in toamna anului 1918 s'a mai intamplat un eveniment dureros, nu atat pentru guvernul pe atunci raspunzator de destinele Romaniei, cat pentru not toti si pentru principiul monarhic in sine. Spre surprinderea generals, am aflat intr'o buns zi ca Principe le Carol, Mostenitorul Tronului a disparut de la Targul-Neamt, unde comanda o unitate
de vanatori de munte. Dupe cateva zile, misterul a fost deslusit asupra
cazului nu numai penibil, dar gray. Principe le fugise cu Dra. Zizi Lambrino
95
www.dacoromanica.ro
Principesa Elise Sulu, iar Bratianu langa oras, la mosia Doamnei lui
Emil Costinescu. Primind si unul si altul ordinul sa vine imediat la Iasi si
negasind alt mijloc de transport au plecat in acelasi automobil, desi raporturile for personale erau in acele momente foarte incordate. Bratianu
facea mare haz de aceasta intamplare si ne povestea amanuntele lungii
si silitei for convorbiri, desfasurata bineinteles, pe ton curtenitor si chiar
ami cal .
96
www.dacoromanica.ro
Secu i sa admits anularea casatoriei, a refuzat insa deocamdata sa renunte de a mai vedea pe Dra. Lambrino. S'a facut aceasta concesie cu
speranta - dealtfel confirmata in urma de evenimente - ca mai curand
sau mai tarziu aceasta dragoste ii va trece. Pentru moment ne multumeam
cu situatia legala, Principe le continua sa fie Motenitorul necasatorit
al Tronului, criza dinastica fusese evitata. Din punct de vedere politic i
national, aceasta era ceea ce ne interesa.
"Y.
.1
I.
AO
..1
la
S
'1
cl 3
97
www.dacoromanica.ro
OSTRACIZATII
tiu ca fara a mi-o marturisi a fost suparat pe mine, fiindca i s'a parut
Ca in raspunsul meu nu fusesem destul de categoric. Inutil sa spun ca a
fost o impresie cu desavarire nejustificata, precum dealtfel a putut sa o
constate i el mai tarziu. Bratianu se complacea cateodata in asemenea
artificii de politica orientala.
98
www.dacoromanica.ro
in genere toti prietenii nowi politici aflatori la Ia0. Pe de alts parte, s'a hotarit sa se instituie o serie de comisii care sa studieze chestiuni
la ordinea zilei si sa intocmeasca chiar proiectele de legi referitoare la ele,
aa incat in ziva in care Puterile Centrale se vor prabuO i Romania Mare
se va infaptui, sa nu fim surprin0 de evenimente si sa avem pregatite toate marile reforme necesare. Meritul acestei hotariri ii revine intreg lui Vintila Bratianu: cat timp guvernul ocupatiei isi va indeplini trista misiune,
noi, nepasatori de clevetirile i de calomniile lui trebuia sa pregatim prin
munca si incredere ziva reparatoare de maine care avea sa vina. Bratianu
s'a aratat intai cam sceptic, ironizandu-1 pe Vintila, dar, in fata staruintii
sale i a aprobarilor noastre, ne autoriza sa incepem aceste lucrari. Ele
ne-au ingaduit sa putem promulga, cateva luni mai tarziu, f5.ra nici o
greutate, legea exproprierii, a votului obtesc si alte masuri importante
si urgente.
Consfatuirile de la Marzescu au fost cu adevarat caracteristice, interesante i miKatoare, nici unul din cei ce am luat parte la ele nu le vom putea
uita vreodata. Ne intruneam la Marzescu in salonul cel mare, care dadea
pe Strada Carol, Bratianu se wza inteun fotoliu Tanga usa dinspre antreu
(la stanga cand intrai), fotoliu pe care Dna. Marzescu 1-a pastrat cu pietate
si pe care, spre amintire, a pus o mica placa comemorativa. Noi ne wzam
din jur imprejur pe scaune, pe canapele, multi in picioare,in said sau pe la
Abia instalat, Bratianu ne facea un expozeu al evenimentelor zilei,
al celor interne ca i al celor externe si, pe urma, se incingeau discutii in
care fiecare isi putea spune parerea in deplina libertate. Bratianu raspundea tuturor cu bunavointa si rabdare, iar cand intrebarile i se pareau prea
indiscrete, le ocolea cu o gluma, sau cu un suras. Pentru noi, care it cuno-team de aproape, pentru noi care lucrasem atatia ani alaturi de el, expozeurile lui erau desigur interesante, pentru ceilalti prieteni ai notri care
99
www.dacoromanica.ro
edinta abia daca ne numaram zece, doisprezece. Chiar unii din fotii
minitri lipseau i nu din intamplare. Pe urma, randurile au sporit, la
sfarit, in ajunul victoriei nu mai incipeau nici in salonul, nici in casa lui
Marzescu. La Inceput nu erau aplauze i nu odata Bratianu a trebuit sa
transforme expozeurile sale in adevarate aparari, cativa prieteni dand
chiar interventiilor oratorice caracterul unor necrutatoare rechizitorii.
Bratianu parea tradus pe banca acuzatilor de inii prietenii sai, caci
multe suflete se clatinau in fata restritei trecatoare, multe resentimente
nu se mai puteau stapani in fata durerilor ceasului de atunci. Am vie in
minte i azi o scene cu Neamtu de la Craiova. La cuvantarea acestuia,
plina de critici i de desnadejde, Bratianu a raspuns printr'o lungs i impresionanta justificare a politicii i a sperantelor lui de viitor. Eram cu
totii zguduiti nu numai de puterea argumentelor, dar de partea de emotie
intima, omeneasca, ce se desprindea din apararea lui Bratianu, cand
Neamtu taios i rece ca o spade a replicat: Doinnule Bratianu, -nu rn'ati
convins!".
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
ceea ce nu a fost niciodata i nu poate fi nici azi gandul nostru. Aqa find,
el propunea ca la stabilirea pretului sa se aiba in vedere valoarea reala a
leului din momentul in care se va savari operatiunea.
Cu totii, fratele sau, Vintila, cel dintai, l -am combatut cu inverqunare.
Convini cum eram de izbanda noastra finals, nici nu puteam concepe o
devalorizare a monedei noastre, traiam doar cu mentalitatea Ca va fi o
era de mare prosperitate dupa razboi pentru invingatori. Unii dintre noi
vedeam in propunerea lui Dinu Bratianu o ostilitate impotriva reformei, o
manifestare de reactionarism qi de spirit bancar, nu ne sfiiam sa decretam
ca vorbete in el nu liberalul insufletit de democratismul vremurilor noi,
ci directorul Creditului Funciar Rural. Singur, Ion I.C. Bratianu ne-a spus:
Bagati bine de seama, ma tern ca are dreptate Dinu!".
Inteadevar, evenimentele i-au dat dreptate cu prisosinta i poate ca
daca am fi tinut seama atunci de judicioasele sale observatiuni, taranimea
nu ar fi suferit o povara prea grea, iar economia generals ar fi catigat,
echilibrul de forte intre diferitii factori ai productiei ar fi fost mai normal,
spre binele obtesc.
Dupe ce lucrarile diferitelor comisiuni au fost terminate, le-am supus
trei zile de-a randul la 4,5 qi 6 iunie in discutia sfatului nostru de la Marzescu sub preedentia lui Bratianu si acestea primind aprobarea tuturora,
le-am tiparit. Cu putine modificari, ele au devenit decretul legii electorate
promulgat in 1918 de Generalul Vaitoianu in calitatea sa de ministru de
interne al guvernului Coanda, adica primul statut in Romania al sufragiului universal decretat lege a exproprierii, iscalit la Bucuregti in decembrie
1918 de Bratianu i de mine, cunoscut in terminologia juridica sub numele Decretul Duca i, de fapt, consfintirea reformei agrare, actul istoric i
legislatia cooperative, iscalita de asemenea de mine ca Ministru de Dome-
ark' rost intr'o atat de larg5. masura. Privind, deci, in urma putem fi
mandri azi de ceea ce am lucrat atunci la Iai sub ochii plini de scepticism
ai unora i sub batjocura patima0. a atatora.
cad, inteadevar, daca unii ne credeau aproape nebuni cand ne vedeau
102
www.dacoromanica.ro
spuna: lata-va, inteleptilor, iata unde ati adus Cara fiindca nu m'ati
ascultat, priviti acuma la mine, politica mea a triumfat i eu, tradatorul,
Va. aduc Basarabia!" Numai cand privirea lui se incrucia cu aceea a lui
103
www.dacoromanica.ro
emisari din partea lui au venit sa-i remits lui Bratianu suma datorata. De
asta data, acesta a fost fara mild, a refuzat suma sub cuvant ca pe vremea
intimitatii for intelesese sa faca lui Stere un dar prietenesc, nu un imprumut de zaraf, iar emisarilor nu s'a sfiit sa lc adauge ca intrucat cunoaste
bine situatia materials a lui Stere, banii acestia nu pot proveni decat de la
inamic si, de ar vrea, nu poate sa-si manjeasca mainile cu ei. Niciodata nu
1-am vazut pe Bratianu mai fara cnitare ca in aceasta imprejurare.
II exasperase insa si pe el vulgaritatea organics de sentimente pc care
aceste iesiri ale lui Stere o dcstainuiau. Ce poate fi mai antipatic, mai odios, decat umilitatea in infrangere si aroganta in izbanda? Voi regreta pururea pentru Sterc ca ne-a oferit la Iasi acest trist, dar revelator spectacol.
Fenomenc de ostracizare se observau si la prietenii nostri politici. Unii
este adevarat foarte putini ne-au parasit, dar multi faceau pe suparatii. Ii chemai la o consf5.tuire, refuzau sa vina, voiai sa vorbesti mai mult
cu ei, raspundcau Ca sunt grabiti, he cereai o intalnire, iti spuneau fara
inconjur ca nu au cand. Trebuia in intcresul partidului sa inghitim picatura cu picatura cupa tuturor acestor umilinte si exceptii, ba mai mult, trebuia sa insisti, sa faci tot felul de sfortari ca sa eviti unele demisii, ca sa
readuci la alte sentimente pe sovaitori, sau pe rataciti. In aceasta ingrata
sarcina revendic un rot si un merit deosebit. La drept vorbind, cu cci care
ramasesera neintrerupt la Iasi era mai usor, greutati am intampinat numai cu unii dintre prietcnii nostri plecati in Rusia. In urma suferintelor pe
care le-au indurat acolo s'au reintors in Zara sau cu desavarsire descurajati
si considerand de-acuma incolo totul ca pierdut, sau furiosi si porniti pe
lupta si pe resentimente. Trebuie sa fiu drept insa, dupa explicatiile care
au avut loc, foarte curand armonia s'a restabilit si am putut infalisa adversarilor nostri in ceasurile cele mai grele ale procesului de ostracizare un
front surprinzator de omogen, care le-a impus respect si chiar admiratie.
Tot in acea perioada Bratianu ne-a trimis pe Marzescu si pe mine la
Dorohoi si la Botosani sa aplanam oarecari neintelegeri de acolo si sa ne
invioram partizanii. Impresiile cu care ne-am intors depaseau prevederile
noastre si dovedeau ca in toate straturile partidului moralul se menlinea
la inaltimea imprejurarilor, ca partizanii nostri aveau taria sufleteasca
sa infrunte criza ce ne era dat sa o strabatem si ca la ei, ca si la noi, credinta in victoria finals a Aliatilor, si deci si a noastra, ramanea neintinata
de vitregia tretatoare a unor imprejurari potrivnice.
Singura scena cu adevarat penibila pe care am trait-o in acea epoca a
fost aceea cu dobrogenii, dar din cu totul alte motive. Cand pierderea Do-
104
www.dacoromanica.ro
le in ochi, dar le-a spus sa aiba numai rabdare, ca suferintele for de azi
sunt trecatoare, ca razboiul nu este ispravit cum crcde guvcrnul i amicii
D-lui Marghiloman, ca Aliatii notri ii continuau, ca este convins, mai convins decat oricand ca it vor catiga $i, prin urmare, ca. soarta Dobrogei nu
depinde de stipulatiunilc pacii de la Bucureti, ci de pacea gencrala, care
ne va restitui Dobrogea cu siguranta. Delegatii Dobrogeni au mul%umit
plangand pentru sperantele invioratoare pe care le primisera de la ostracizatul autor al dezastrului nostru national".
Dar ostracizarile nu se opreau aici. De dimineata i pana scara cram
ataca%i, nu era invinuire pe care sa nu ne-o fi adus-o stapanii zilei, nu erau
calomnii de la care stapanii zilei sa se fi dat in laturi pentru a ne poncgri
in fata opiniei publice. Necinstiti in timpul neutralitatii, neprevazatori in
pregatirea razboiului, incontienti in adevaratele interese ale Romaniei
cand 1-am declarat, gandindu-ne numai la interesele noastre personale
cand am plecat in refugiu, toate infamiile care se debitasera de trei ani
erau reluate, sporite, denaturate, insinuate i sus%inute impotriva tuturor
dovezilor Si a tuturor evidentelor.
0 intreaga eflorescenta de ziare apamsera deodata, dar toatc nu aveau
deck un obiectiv, defaimarea noastra. Pe tangs Lumina" lui Stere, Rcnaterea" lui Braniteanu i Steagul" lui Marghiloman, au aparut la Iasi
Arena" lui Hefter, cu totul in slujba Puterilor Centrale, Momentul", tot
al lui Stere, Indreptarea" lui Averescu, Timpul" al guvernului Si Tribuna". Pans i Actiunea Romans" a lui Emil Nicolau, care sub not ne sus %i nea i apara cu hotarire politica razboiului si Opinia" lui Baddrau, care,
de teama cenzurii canta in struna Aliatilor, pana i accste ziarc se credeau
datoare acuma sa urle ca lupii i sa ne sfaie. Ce vreti, Donee cris fclix
multos..."
Intrucat ma privete pe mine, redactorii acestor ziarc si-au muiat in
zadar pana in cemeala for veninoasa, fiindca nu mi-am dat niciodata ostc-
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
acolo si cateva aventuri amoroase, se poate, dar desigur nici mai mult, nici
mai putin decat in celelalte spitale de la noi, sau de pc celelalte fronturi.
Inversunarea specials cu care erau onorati Cotofancstii se datorau faptului ca acest spital era considerat ca spitalul Reginei, deci toti gcrmanofilii,
toti cei care nu aprobau sentimentele ei pentru Antanta", toti cei care o
faceau raspunzatoare de intrarea noastra in razboi, toti acestia gasiscra in
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
natatii.
Nu tot astfel a facut Take Ionescu, care s'a grabit s declare ca este
gata sa piece. Mai multe motive it indemnau sa is aceasta atitudine, sal o
is chiar cu un vadit entuziasm. Intai, Inca din toamna ideea lui fixes era
110
www.dacoromanica.ro
/a el i stateam de vorba pans noaptea tarziu. Mai intotdeauna, Take Ionescu venea i el acolo i astfel mi-a fost dat sa cunosc i mai intim pe
eful conservatorilor democrati. De fapt, it cunosteam bine de multi ani,
II cunoscusem intai la varsta de treisprezece ani cand, in calitatea sa de
ministru al instructiei, a prezidat la Ateneu distribuirea premiilor i cand
Mitropolitul Ghenadie mi-a pus pe frunte obinuita cununa a premiantului
intai, iar el mi-a inmanat, legat cu o panglica tricolors, volumul Letopisetilor lui Kogalniceanu. II intalnisem apoi adesea la Buftea in casele Principelui Alexandru tirbey i la Sinaia, in diferite ocazii i la feluriti prieteni. Intors in tail, mijlocisem pe langa el ca sa ocup o catedra la coala
de tiinte de stat, unde tineam sa fac o serie de prelegeri asupra vietii i
conceptillor politice ale catorva englezi i, cu acest prilej, imi aratase o deosebita i cordiala bunavointa. Cand a venit in 1904 ca ministru de finante
in guvemul lui G.Gr. Cantacuzino, dei nu aveam decat 24 de ani, imi oferise sa fiu secretarul sau general. Intre 1904-1907 fusese eful meu ierarhic, intrucat centrala Bancilor Populare depindea pe vremea aceea de departamentul finantelor i pastrasem cea mai frumoasa amintire a acestei
colaborari intre un ministru supra-incarcat de munca Si un modest direc-
tor, care, spre a obtine cateva hotariri Si cateva iscalituri, trebuia sa-1
pandeasca intre doua audience, sa-lcalce dimineata in odaia lui de culcare
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
la ua lui fard sa-i vada durerea alinata, sau nevoia implinita, dand cu
aceeai darnicie din tezaurul statului, ca i din pungalui. Cu drept cuvant
i s'a adus invinuirea de a fi inauguiat, cand era la putere, nenorocita politica a rev5.rsarii Nilului", singura ei explicatie, daca nu justifieare, este
ca ea .nu era decat manifestatia oficiala a practicii de toate zilele din viata
lui privata. inteadevar, acas5., la guvern. i in opozitie era toata ziva cu
mana in buzunar. El platea chiria cluburilor, el subventiona ziarele partidului, el alimenta fondurile campaniilor electorale, el ajuta prietenii in
nevoie, el platea operatiile partizanilor bolnavi, iar cand nu mai avea bani
iscalea polite in dreapta i in stanga, gira i pe cei solvabili i pe cei pentru
care tia foarte bine ca la urma urmei tot el va trebui sa le achite datoria.
Ne povestea intr'o sears ca visul col mai mare al lui ar fi fost sa fie Papa de la Roma. Se inela, ar fi trebuit mai repede sa spuna duhovnic. Prin
toata firea lui avea sufletul ideal al unui neintrecut confesor i, de fapt,
114
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
stiu daca el insusi constient, on ba, tinea sa-ti castige toata simpatia.
Era vesel, amabil, indatoritor, isi cheltuia personalitatea cu aceeasi prodigalitate ca si averea, cautand sa cucereasca pe oricine it apropia. Tot la
Titulescu am adus inteo zi la masa pe fiul meu,pe atunci un baiat de 12-13
ani, si de indata ce 1-a v5.zut nu a stiut ce sa n5.scoceasca ca sa-1 distreze,
ca sa se puna la nivelul sau, ca sa-1 incante. Cred ca pentru a captiva pe
cea mai frumoasi femeie din lume nu ar fi putut desfasura mai mult4
osteneala si mai multa arta. De aceea se si poate spune ca in afara de Ion
Bratianu tatal, nici unul din oamenii publici ai Romaniei contemporane
nu a reusit s inchegerietenii mai eptuziaste si sa -si asigure devolamente
mai desavarsite decat Take Ionescu. Cand a trebuit sa 'piece din partidul
conservator democrat, lumea nu s'a grupat in jurul unei doctrine, ci excluiv in jurul persoanei sale si, tot astfel, cand persoana lui a disparut, s'a
desfiintat si partidul.-
116
www.dacoromanica.ro
nile pe care era silit sa le fad partizanilor sai pentru a avea un partid,
toate laolalta it mentineau in sfera banala a unei politici fara de avant qi
fara de viitor. SI se inchipuim ce ar fi ramas de pe urma lui Take Ionescu
117
www.dacoromanica.ro
istorica insemnatate. M-am intrebat adesea daca in solicitudinea sa norocul nu a mers i mai departe rapindu-1 la timp ca sa nu apuce vremuri de
framantari secundare, in care vanitatea, combinatiile de culise, antecedentele sale de politician 1-ar fi ispitit sa cads din nou in pacatele antebelice i sa-i sfareasca, astfel, cariera in aceleai conditiuni controversabile i lipsite de inaripare, in care i-o incepuse. Cel putin dansul a murit
intr'o apoteoza ale carei raze intarziate lumineaza i azi, cu o vie str5.1ucire, destinul sau politic. Oricum ar fi, u vom pastra pururea o duioasa
amintire pentru complexul sau de insuqiri, cat i pentru partea pur omeneasca a personalitatii sale.
Dar trenul cu Take Ionescu i cu prietenii sai odata plecat, trebuie sa
marturisesc ca nu ne-am prea ocupat de d'anii, fiinca alte griji ne stapaneau atunci la Iasi. Ne luptam cu darea in judecata. De unde pornise
ea? La inceput, cand Marghiloman se credea invingator i marele arbitru
al situatiei, afirma urbi et orbi ca darea in judecata era opera lui, ca facea
parte din programul sau de reconstruire i de regenerare morals a tiarii,
care fusese nenoricita, azvarlita contra voin %ei ei inteun razboi nefast de
catre o banda* de politicieni stupizi i necinstiti. El cerea prin urinare
pedepsirea for exemplars in numele justitiei imanente. Mai tarziu, cand
roata soartei s'a intors, cand politica noasira a triumfat, Marghiloman a
pretins ca fusese impotriva acestui proces, ca darea in judecata era ceruta
de Puterile Centrale i a trebuit &A se supuna fara voie acestor injunctiuni.
Convingerea mea adanca este ca Puterilor Centrale be suradea ideea de-a
imobiliza intr'o forma oarecare pe Britianu pans la pacea generals, fiindca se temeau de el, dar caintre plecarea lui in strainatate i condamnarea
sa, ar fi preferat prima solutie, fiindca dei mai faceau pe stapanii la Bucureti, erau foarte ingrijora %i de soarta lor, cat i de perspectivele finale
ale razboiului. Aa incat nu ar fi insistat pentru darea in judecata, insistentele venind de la Marghiloman i de la partidul sau. Darea in judecata
corespundea de minune mentalitatii for actuale i vechilor resentimente
de ordin politic i personal.
Noua ne convenea aceasta dare in judecata, inteadevar, ea inconjura
actiunea noastra politica pentru intregirea neamului cu un nimb de martir. Ce putea sa slujeasca mai mult cauza noastra? Ateptam deci desfaurarea evenimentelor nu numai cu seninatate, dar chiar cu satisfactie.
Cu toata patima care il stapanea i ii intuneca mintea, Marghiloman i-a
dat seama ca o dare in judecata pe temeiul numai al politicii razboiului
impotriva Puterilor Centrale nu putea avea rasunet in opinia publics. El
se gandi, deci, sa combine acuza%iile de natura politica cu invinuiri de
incorectitudine personals. $i in timpul neutralitatii, si in timpul razboiu-
118
www.dacoromanica.ro
cei dintai a hotarit sa-i trimita in judecata, pe ceilalti sa-i trateze cu dispret. In prima categoric i-a aezat pe Bratianu, pe Costinescu, pe Alecu
Constantinescu, pe Vintila Bratianu, pe Mortun, pe Victor Antonescu, pe
Dr. Angelescu i, firete, pe Take Ionescu. In a doua categoric i-a pus pe
Ferechide, pe Porumbaru, pe Marzescu i pe mine, iar de la conservatorii
democrati pe Greceanu, pe Miu Cantacuzino i pe Titulescu.
Actiunea a inceput la sfaritul lui Iunie. Gheorghita Stroici de la Dorohoi a cetit in Camera, propunerea de dare in judecata, guvernul vrand ca
initiativa sa porneasca de la parlament i s'a instituit in aceeai edinta o
comisiune de informatiuni compusa din I. Antoniu, Dristorian, Mitescu,
fiindca din indemnul lui Bratianu le batea in strung, and, de fapt era
trup i suflet pentru Aliati. Victor Antonescu era ministrul de la Paris, iar
Alecu Constantinescu, prin atmosfera ce se crease de ani de zile in jurul
lui, era indicat ca sa fie supus vindictei publice.
Tot astfel, Ferechide fiind inrudit cu Marghiloman, au fost date de la
inceput instructii speciale ca el sa nu fie intru nimic tulburat. De-aseme-
119
www.dacoromanica.ro
nea, Misu Cantacuzino era fratele ministrului Griguta Cantacuzino, Marghiloman vrand sa evite spectacolul unui frate punand pe celalalt frate pe
banca acuzarii. Porumbaru trebuia scos din cauza pentru a intari legenda
ca Bratianu declarase acest razboi nefast peste capul ministrului sau de
exteme. Marzescu i cu Titulescu intrasera in guvernele vinovate abia la
Iai, dupa dezastru, iar subsemnatul, cu cinstea lui cu tot, era desigur o
cantitate neglijabila.
In once caz, noi,rninistrii liberali, carora nu ni se facuse cinstea unei
dari in judecata, am protestat imediat si cu toata energia. In acest scop
am adresat o scrisoare presedintelui Camerei, prin care ne declaram in
ca enumera printre minitrii acuzati pe unul lath portofoliu, arata lamurit ca urmareste condamnarea politicii generale, care a determinat intrarea noastra in razboi. La aceasta politics suntem solidari cu fotii notri colegi. De-altminteri, nici nu putem admite ca in acest moment istoric
al dezvoltarii nationale, atitudinea noastra sa fie invaluita in echivocul pe
care it lass omiterea noastra din cererea de punere sub acuzare.
Atunci cand am crezut Ca interesele superioare ale neamului reclama
intrarea noastra in acliune, impreuna am hotarit, am pregatit si am purtat razboiul cu convingerea ca jertfele impuse tarii nu vor ramane neroditoare, intemeindu-ne hotarirea pe sprijinul Puterilor de a caror izbanda
ne-am legat infaptuirea aspiratiunilor noastre nationale".
Redactarea acestui document a dat loc la o scena, pe care nu o pot
uita, intre Ferechide ti Porumbaru, o scena in felul aceleia din timpul
neutralitatii dintre Costinescu Si Porumbaru. Dupa ce elaborasem textul
i cazusem de acord asupra lui, luasem hotarirea sa ne intrunim la 11 dimineata in casa lui Marzescu, spre a-1 iscali i a-I trimite la Camera. La ora
indicata eram deci in biroul sau catesi patru, gata sa iscalim, and deodata Porumbaru cere ca sa se mai reciteasca odata cu glas tare textul. Dei
Ferechide dadea deja semne de enervate, ne-am supus, cererii timoratului Porumb it a" i, cand am terminat, el ne-a declarat linistit i gray ca
nu-si poate pune iscalitura pe o atare scrisoare. La intrebarile noastre nu
dadea decat un singur raspuns stereotip: Este prea agresiva!". Uncle este
prea agresiva, care este expresia sau pasagiul impotriva camia to ridici,
prin ce termeni vrei sa-1 inlocuiesti?" La toate acestea Porumbaru refuza
sa dea once lamurire qi repeta intfuna, pe un ton monoton $i impersonal:
Este prea agresiva... este prea agresiva...".
Adevarul era ca Porumbaru simtea ca nu se poate desolidariza de Bratianu, dar, cu natura lui sfioasa, ar fi vrut sa scrie o scrisoare aqa de neutra,
aa de searbada, incat sa nu putem fi dati cumva in judecata pe temeiul
ei. Pe de alts parte, cunoscandu-1 fricos, i se inscenase de guvem nu stiu ce
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
Cand a fost citita in Camera aceasta declaratie s'a produs o explozie de indignare, sau, mai exact o adevarata stupoare. Majoritatile
marghilomaniste ii inchipuisera ca propunerea lor de dare in judecata ne
va intimida. Cand au vazut cum am reactionat, cand au citit intampinarea noastra plina de mandrie, cand au constatat ca din acuzati ne faceam
not acuzatori i, mai ales, cand au simtit rasunetul protestului nostru in
opinia publics i in randurile armatei, au inteles in fine ca realitatea nu
este tocmai aa precum i-o inchipuisera i au fost adanc clatinati atat in
indrazneala, cat i in inverunarea tor.
cabinet, dar, deli au scotocit toata casa din pod pads in pivnita, nu au
cutezat sa procedeze la perchezitiile corporate, la care fusesera autoriza %i
de catre preedintele comisiei de ancheta, i au avut tot timpul atitudinea
unor oameni care nu tiau cum sa se scuze de fapta tor. Ca sa nu piece cu
mainile goale, au sfarit prin a ridica mai multe carti de vizita lasate de
persoanele care venisera la fra %ii Bratianu, un caiet de teme englezeti ale
lui C.C. Bratianu, care avusese ideea desigur extrem de subversive de a lua
leciii de engleza, protestul partidului liberal contra suspendarii inamovibilitatii magistraturii, un inceput de program de partid i broura prin
care Generalul Asian cauta sa se apere de invinuirile ce i se adusesera cu
prilejul caderii Turtucaiei. Cu alte cuvinte, intreaga chestie lua o intorsatura comics.
Perchezitii de acest fel s'au facut la Marzescu i la Alecu Constanti-
123
www.dacoromanica.ro
pilda, cu toate staruintele guvernului, confirmarea mandatului lui Panaitescu. Procurorul Rang venea noaptea pe furis la Marzescu acasa, ii
punea in curent cu tot si-i cerea instructii. Odaia de mancare a lui Marzescu avea o fereastra joasa care dadea spre curtea vecina a caselor Krupenski, pe acolo aparea dansul la orele cele mai neasteptate, Marzescu
devenind acuma adevaratul sef al Parchetului.
Mai mult, membrii comisiunii de ancheta dispareau unul cite unul. In
conversatii particulare marturiseau ca s'a facut o greseala, ca toata lumea
singurul care isi mai lua rolul in serios era Emil Cerkez, in care, spre
surprinderea generals, am descoperit cu totii sufletul unui acuzator public
din vremea revolutiei franceze, un mic Fouquier Tinville. Cu Emil Cerkez
eram prieten din copilarie si ramasesem in bune relatii, deli cunosteam
ideile lui de un fanatic reactionarism, dar nimeni nu lua conceptiile lui in
serios, toti it consideram un fantezist care sustinea in literature, ca si in
politica, diverse paradoxuri, si un chefliu mult mai ocupat de localu-
124
www.dacoromanica.ro
nat definitiv, nu putea fi intemnitat decat intr'o manastire conform legilor tarii, sa-1 inchizi pe cale de arest preventiv in inchisoarea de la Iai
i s5.4 pui intr'o said cu delicventi de drept comun, ca pe un borfaq ordinar. Era o batjocura care -1 dezonora pe cel ce o oranduise i care a facut
dintr'o zi intr'alta din discutatul, din hulitul Alecu Constantinescu o victima nationall. Trebuie sa adaug ca dansul a indurat aceste umilinte i
suferinte materiale cu multa resemnare i cu o reala maretie sufieteasca.
Nici nu i se putea aduce un mai mare serviciu, Minitrii aliati au mers la
inchisoare sa -i depuna cartile for de vizita $i, de pretutindeni, lumea revoltata de aceste procedee a tinut sa -i exprime indignarea i simpatia ei.
Firete, noi am protestat imediat in numele intregului partid contra
arestarii prietenului i colegului nostru. In comunicatul aparut in Micarea" g5.sim fraze ca acestea: Guvernul qi parlamentul ii inchipuie ca sta.vilesc cursul firesc al dreptului i neinlaturabila rasplata a faptelor, cerand sa nimiceasca oameni care be stau in cale."
125
www.dacoromanica.ro
Nenorocitii nu-i dau seama ca ideea nemuritoare nu se poate distruge i ca actiunea for nu are alts roads cleat solidarizarea, prin legitima
revolts, a tuturor contiintelor ce simt romanete. In ceea ce ne privete
pe noi, partidul national liberal, resimtim cea mai nobila multumire constatand ca, servitori credincioi ai neamului, suntem tratati de cei care lupti impotriva lui, ca insai reprezentanti ai celor mai sfinte aspiratiuni nationale i fericim pe cei care se jertfesc pentru ele!"
Dar protestul nostru nu s'a marginit aici. Chiar in seara in care Alecu
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
Tot in aceea epoca am citit multe carti de istorie, in vremuri zbuciumate cel mai bun mijloc de a reduce evenimentele la adevaratele for pro-
Abstractie facand de incidentele pur politice i de peripetiile ostracismului, viata noastra in genere era destul de monotone, distractiile se
reduceau aproape exclusiv la seratele date de Irina Procopiu la care dansa
invita cativa amici. In fiecare miercuri seara se facea muzica, se citea
literature, Enescu ne canta din vioara sau, cu luminile stinse, executa la
pian pasagii intregi din operele lui Wagner, reuqind sa dea iluzia unei
adevarate orchestre. Cella Delavrancea ne oferea de-asemenea adesea prilejul sa-i admiram talentul, talent ce mi-ar fi fost mai simpatic dace sunetul ei nu era atat de aspru i de mecanic. Ventura, cu delicioasa ei voce
recita deseori versuri de Verlaine, sau tirade de Racine, cu exceptionalul ei
talent de tragedians. In sfar0t, Robert de Flers cu verva lui neintrecuta,
ne citea piesele sale de teatru, cand tia sa nuanteze atat de bine scenele
i dialogurile, incat aveai impresia ascultandu-le ca asiti la insai reprezentarea tor. Iar cand nu ne citea din operele lui, acest rege al spiritului
francez ne fermeca prin sclipitoarea sa conversatie, anecdote amuzante,
amintiri din viata lui de autor dramatic, scene din culisele teatrelor pariziene, toate se succedau presarate de observatiuni patrunzatoare i invalui-
129
www.dacoromanica.ro
gerata pentru meritele sale. Pe omul politic puteam i mai putin sa-1
admir cid era lipsit de adevarat simt politic, nu avea convingeri, trecuse
dintr'un partid intealtul pentru consideratiuni subjective lipsite de interes
real si pentru ambitii marunte i mai putin interesante. Nu fusesem nici
macar in masura sa admir cu adevarat vestitul sau talent oratoric, fiindca
de cand am intrat eu in viata politica, Delavrancea nu a mai rostit in parlament nici un discurs de natura sa provoace admiratia. Amicii lui chiar
o recunosteau, sustineau insa ca mai are sclipiri demne de trecutul sau la
intruniri publice, dar la care nu mi-a fost dat sa asist. Afara de aceasta, in
minister, unde imi fusese coleg, mi se paruse in toate imprejurarile atat de
inexistent, intrat aveam impresia unei monede sterse prin prea multa
uzura, uzura unei vieti absurde de bohem".
Dar, oricat de inexistenta mi-ar fi fost admiratia pentru el, nu puteam
tagadui nici patriotismul lui, nici nobila lui patima cu care o viata intreaga urmarise infaptuirea idealului nostru national. Era deci o. nedreptate,
o strig5.toare nedreptate ca moartea sa-1 fi r5.pit inainte de a-si fi vazut
visul cu ochii. Acest sfarsit neasteptat in ajunul intregirii neamului dadea
ceva profund tragic mortii lui Barbu Delavrancea si m'a miscat mai mult
130
www.dacoromanica.ro
decat o pot spune. De-altminterea, inmormantarea lui a prilejuit o impunatoare manifesta %ie, toti lupt5.torii cauzei na %ionale, fara deosebire de
partid, erau adunati in Biserica Banu in jurul sicriului sau si toti cei ce
purtau un nume in literele si in artele romanesti 1-au dus pans la lacasul
de veci pe dealul de la Eternitatea. Mai mult, datoram funerariilor lui
doua discursuri funebre de o neintrecuta frumusete, discursul in romaneste al lui Ion Petrovici, profesorul universitar cunoscut pe urma prin
patologicele lui peregrinari dintr'un partid intr'altul si discursul in frantuzeste al lui Robert de Flers. Fraza lui Petrovici - odihneste-te in pamlntul acestei Moldove ospitaliere tuturor speranielor. Culca-te cu fata c5.tre
Rasarit sa vezi numai florile care rasar in v5.i nu si zabranicul care se lass
peste mun %i. Aduca-ti vanturile numai sunetul lanturilor care cad, nu si al
catuselor care se prind, viseaza ceea ce nu ai putut vedea si uita ceea ce ai
131
www.dacoromanica.ro
cratizare a partidului nostru, in procesul intern care ne-a dus la expropriere qi la votul obtesc, Alexandru Radovici a avut partea sa de reala contributie. Cu o modestie impinsa aproape de exces, pans la moartea fratelui
sau, Dr. Radovici, care dealtfel ii era superior, el s'a dat mereu la o parte
i nu a activat mai hotarit in politica deck in ultimii ani inainte de razboi. Avea o minte limpede, cumpanita, o judecata sanatoasa, era incapabil de intrigi gi de rautati, de o sensibilitate rara qi de o bunatate nesfar-
ita. Disparitia lui a fost o pierdere pentru partid, iar Bratianu, care
tinea la el, a socotit ca cel mai bun mijloc de a-i cinsti memoria acestui
om de 'inaintate credinte democratice este de-a folosi acest prilej spre a
afirma programul partidului liberal in chestia muncitoreasca. Demult
se agita la noi ideea participarii lucratorilor la beneficiu, o formula de
conciliatiune intre capital i munca, din care societatea capitalists pare
a fi qtiut sa traga toate foloasele pe care netagaduit le cuprinde. Bratianu
a rostit deci la capataiul lui Radovici nu atat un discurs funebru, cat un
mare discurs politic in care gasim fraze ca acestea:
taranhnii ne cereau sa asiguram i celorlal%i lucratori o situatie conforma cu dreptatea, cu nevoile de propaire ale neamului i in spiritul
vremurilor".
132
www.dacoromanica.ro
...,
.....
' , .,I
C
N
.1.,..
. ,
...
.
1,
....:
,.
..
-.
-,,,.
-.
-,
...
.,.
t
.,
.....-- -
, ... ,.,
. .2
,
4.
.11
.41 ,./.
,,r
a -xt
S.,
46
...
.
Ac,,,,r
-I'
H1
'4
[I
/)
www.dacoromanica.ro
ci am vorbit de mine, in sa adaug ca tot in acea perioada am avut singurul duel din viata mea, anume cu varul meu Grigore 'Filipescu, care pe
atunci facea politica de partea Itii Averescu, mariifestandu-se deci.impotriva noastra i, cu. impulsivitatea a,tavica ce it caracterizeaza, ne ataca
oriunde .i oricand. Micarea" publicase o nota in care spunea ca in loc
sa faca pe grozavul acuma, ar fi mai bine sa-i faca datoria pe front,
iar nu sa stea la Bacau *i sa comande acolo matUratorii de strada: Din
nenorocire, o invinuire pe deplin intemeiata, fiindca AveresCu, pentru
a'i organiza partidul, it Linea la Bacau pe langa comandamentul sau,
unde ii daduse oficial supravegherea lucrarilor edilitare ale. oraplui in
care era sediul cartierului sau. Filipescu avusese slabiciunea sa primeasca
o atare mi.siune putin glorioasa. Oricum ar fi, nota nu era scrisa de mine.
A doua zi m'am pomenit insa cu o scrisoare de insulte triviale din partea
lui, atribuindu-mi paternitatea randurilor din Micarea". Cu tot dispretul pe care mi I-a inspirat intotdeauna institutiunea aceasta anacronica qi
perimata a duelului, a trebuit prin urmare sa ridic manua qi sa-i trimit
133
www.dacoromanica.ro
Ce Coane Miule, ce explicatii, nu este un scandal, nu este uneltire uricioasa in Iaul acesta fara ca sa nu te amesteci...!" Dar, Coane Miule,
ma ofensezi..." Ce ofensa, am fost prieten cu tatal Dtale! iti spun adevarul!" $i peste o jumatate de ora a facut procesul necrutator al bietului
Zizi Cantacuzino care nu mai tia ce sa spuna, sa rada sau sa se supere.
Marzescu incremenise i se temea sa nu iasa un nou duel, de asta data
intre martori.
Pe urma, mergand in automobil spre locul duelului i Ferechide explicandu-mi mereu ce trebuie sa fac, cum trebuie sa ma aez, cum trebuie sa trag, am avut imprudenta 55. spun ca toate aceste amanunte nu
ma intereseaza dat find ca eu sunt hotarit sa trag in aer, fiindca nu vreau
sa ma expun sa ranesc macar pe varul meu. La auzul acestor cuvinte,
Ferechide a declarat ca din acest minut a incetat sa fie martorul meu,
fiindca pentru el duelul este un lucru gray i serios i ca pentru o parodie,
deci, sa ma adresez altcuiva. A fost nevoie de staruintele lui Marzescu i
de fagaduielile mele Ca voi trage in adversarul meu, pentru ca Ferechide
sa revina asupra hotaririi lui.
Pe teren ne-a amuzat pe toti prin gravitatea incruntata cu care a procedat la tot ritualul duelului: masuratoarea distantei, verificarea armelor,
comandamentul etc. Inutil sa spun ca tot in aer am tras, pentru nimic in
lume nu a fi vrut sa risc a lovi pe un om de care eram legat de atatea
amintiri personale scumpe i de familie. Daca ar fi fost vorba cel putin
de ceva cu adevarat gray, dar pentru notita din Micarea" sa ma expun
a avea pe contiinta un om, aceasta nu putea intra cu drept cuvant in
mintea mea. *i astfel, totul s'a sfarit cu traditionalele doua gloante.
La intoarcere, Ferechide mi-a zis insa: M'ai pacalit, dar de asta data te
iert!", m'a iertat atat de uor fiindca avea o slabiciune pentru mine i nu
era un om drept, era patima, plin de indulgenta pentru cei la care Linea,
fara mils pentru cei ce ii erau antipatici.
0 deosebita multumire sufleteasca ne-au pricinuit-o in acele luni de
primayar5. i de yard din 1918 atitudinea militarilor. Ei erau toti ostili
lui Marghiloman i ne manifestau inteuna dragostea i increderea lor.
Potrivit cerintelor tratatului de la Bucureti, Genera lul Harjau, ministrul
de razboi, cauta sa dezarmeze trupele, dar dupa indernnurile noastre
comandantii de unitati faceau tot ce le sta in putere ca sa nu execute
ordinele, ca sa taraganeze lucrurile, ca sa ascunda- armele i munitiile
intr'un cuvant ca sa ne ingaduie, cand evenimentele vor fi iarai favorabile, sa preluam cu maximum de forte locul nostru alaturi de Aliati. In
fiecare zi primeam asemenea veti, ca o marturie a bunei stari de spirit
a corpului nostru ofiteresc.
Firete aceste veti ne inaltau 'Inca moralul, dei cauzele adeyarate
pentru care acesta era ridicat, mereu mai ridicat, erau altele. Vetile de pe
frontul Aliatilor deveneau din ce in ce mai imbucuratoare. A doua zi dupa
134
www.dacoromanica.ro
serbarea nationala de la 14 Julie, Francezii au respins langa Reims un viguros atac german i Aliatii au inceput o serie neintrerupta de victorii i
de inaintari cand pe un punct, cand pe altul, de la Marea Nordului i pans
in Alsacia. In Septembrie, aceste succese luau o extindere cu adevarat
simptomatica, trebuie sa marturisesc insa cu toata sinceritatea ca multi
vreme nu am atribuit la Iai izbanzilor de pe frontul francez insemnatatea
pe care o aveau in realitate. Pe de o parte, informatifle noastre erau foarte imperfecte, cu Franta Si cu Anglia nu mai aveam posibilitati de comunicare, singurele tiri mai amanuntite ne veneau prin Saint-Aulaire i prin
Sir George Barclay, dar de fapt nisi ei nu prea erau tinuti in curent
de guvernele for cu cele ce se petreceau, fiindca Parisul i Londra se temeau ca destainuirile for sa fie interceptate de comandamentele germane
stapane acuma nu numai in teritoriile ocupate, dar i in Moldova. Eram
deci redui la comunicatiile oficiale ale Aliatilor, care ni se pareau, firete,
bune, dar care, fiind adesea contrazise de catre cele germane, ne iinpiedicau sa avem oglinda exacta a situatiei. Pe de alts parte, sperantele de
spargere a frontului cu care traisem atata vreme fusesera atat de des des-
nilor decat in ziva in care Americanii vor fi sosit in Franta. Ori, dupa
cite tiam, interventia adevarata i efectiva a armatelor americane trebuia sa aibe loc abia in primavara anului 1919. Ne obinuisem deci cu
ideea ca abia atunci se poate atepta sfaritul razboiului i atribuiam o
mult mai mare importanta telegramelor care ne aduceau veti, in acest
rastimp, cu privire la transporturile de trupe din State le Unite in Franta
i la marea activitate razboinica ce se desfaura pe tot cuprinsul marii
democratii americane, decat telegramelor care anuntau victoriile Aliatilor.
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
Mai categoric nici nu putea fi i totui atat Marghiloman cat i Costica Arion continuau discutiile cu Germanii i cu Austriecii. Fiecare infrangere a Puterilor Centrale nu be aparea decat ca un fericit prilej pentru a
mai obtine o concesie de la ele. Dupa armistitiul bulgar formula for deveni:
ta terra.
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
Cantacuzino (Griguta): Dad nu se raffia., nu vom avea combustibil, deci oprirea trenurilor, lipsa de paine, revolutie. Ratifiam, dar cu
conditia ca nu vor lua hrana ;aril. Daca nu se ratifica, sa plecam acuma,
nu mai tarziu, and se va cauta s fim concediati".
Dobrescu (presedintele Senatului): ,,Se vede cat de bine s'a lucrat.
Tot se spune ca guvernul este slab, sa se vada acuma, cu acest prilej, daca
guvernul are Increderea Regelui".
Cele doua raspunsuri la care se referea Mehedinti qi pe care le califica
drept man succese nationale erau 1/ faspunsul Germanilor a daca ratificam admit principiul revizuirii ulterioare a tratatului: qtergerea articolului care cedeaza Dobrogea, concursul Germaniei pentru a ofitine o satisfactie de la Austria i 2/ raspunsul Austriei precum a admite sa consimta la modificarea articolelor 10, 11 i 12 din tratat (Dobrogea qi muntii)
i la revizuirea ulterioara a tratatului in unele puncte, daca firete, ratificam imediat".
Mehedinti considers cele cloud raspunsuri drept cel mai mare succes
dupa luarea Basarabiei: Trebuie pus piciorul in prag asupra acestui punct
qi sa plecam cu acest prilej, dad nu suntem ascultati".
Mitilineu: Va fi singura nota discordanta. Se cere ratificarea de atre cei doboriti: de ce sa le dai avantagii, daca tot vor fi siliti sa dea in-
darat? Nu se vor tine de cuvant in teritoriul ocupat. Ar intelege ratificarea daca s'ar duce..." Anion Intrerupe: Antanta nu a spus Inca nimic
despre conditiile evacuarii Romaniei..." Dupa el, Mitilineu crede mai departe a ar fi o revolutie daca s'ar ratifica".
Meissner (presedintele Camerei): Antanta di, da on nu, unitatea neamului? Daca da, sa suferim tot, altfel mergem la o pieire mai rea decat
razboiul trecut".
Eu (Marghiloman): Am pus la inceput chestiunea tarii. Acum urmeaza chestiunea de partid. Daca Antanta impune pacea, va voi sal aibi guvernul care a luptat cu ea; pentru mine, Regele este in vederile ei i Miu
este in constants legatura cu liberalii. Nu cred a liberalii vor avea mai
139
www.dacoromanica.ro
atitudine limpede in chestia ratificarii. Obiectiv, este buns pentru ca scuteqte Zara de suferinte i da Romaniei o prietena la congres, politiceqte
este buns pentru ca salveaza partidul care este indispensabil OHL"
Daca nu ar fi scris de myna lui Marghiloman, nu ai crede in autenticitatea documentului!
De acum incolo evenimentele inaintara insa cu o iuteala extraordinary
spre deznodamantul fatal, armistitiul turcesc, ieirea din lupta a AustroUngariei, sfortarile disperate ale sarmanului Imparat Carol de aji salva
monarhia, istorica monarhie a Habsburgilor, concesiunile de ultima ors
catre popoarele lui, refuzul lui Wilson de a trata cu Germania imperials a
Hohenzollernilor, inlocuirea la Berlin a Principelui Max de Baden printr'un
guvem social-democrat, revolutia in Austro-Ungaria, abdicarea Imparatului Carol la Schonbrunn, in sfarit armistitiul de la Compiegne, fuga lui
Wilhelm II in Olanda i prabuqirea tuturor monarhiilor din Germania.
Din Budapesta ne sosea discursul lui Vaida-Voevod in parlament,
semnalul emanciparii fratilor Ardeleni. Cand Bratianu ni 1-a citit la intrunirea de la Marzescu, plangeam cu totii de emotiune i de bucurie.
De la Paris ne veneau admirabilele discursuri ale lui Clemenceau, mai
cu seams acelea in care drept leitmotiv reveneau mereu cuvintele din la
140
www.dacoromanica.ro
ca pentru cateva luni sal se formeze un guvern de tranzitie, care urma bineinteles sa fie la discretia absoluta a lui Bratianu. In acest scop, acesta i-1
recomanda Regelui pe Coandacare fusese delegat pe langa Stavka ruseasca qi precum am mai spus-o, dovedise in indeplinirea acestei misiuni un
deosebit tact. Era bine vazut de Aliati, lucrase cu ei in stransa colaborare
in Rusia, sotia Si ginerele lui erau francezi. De cand se intorsese de la Mohilev qi de la Kiew venea mereu pe la Bratianu, ii arata un deplin devotament, de-altminteri pe vremuri fusese secretarul general al lui Dimitrie
Sturdza. Pe de alts parte, se bucura qi de simpatia Regelui, care it avusese
ani de zile ca aghiotant qi suveranul qtia Ca nu-i va ieqi din cuvant.
Coanda implinea deci din toate punctele de vedere conditiunile cerute.
Sondat, se arita dispus sa joace acest rol i-i dadu lui Bratianu toate asigurarile. Misiunea lui trebuia sa se reduca la indeplinirea urmatoarelor
puncte: anularea pe cale de decret a intregii activitati a parlamentului
Marghiloman, promulgarea pe cale de decret-lege a votului obtesc spre a
putea face cat mai curand noi alegeri potrivit constitutiei modificate la
Iai, decretarea mobilizarii qi reluarea armelor alaturi de Aliati.
S'a zis ca denunlarea activitatii parlamentului Marghiloman fusese
sugerata Regelui de noi din cauza darii noastre in judecata. Este cu desavarqire inexact, ideea aceasta o avusese de la inceputul venirii la putere
a lui Marghiloman, o expusesem miniqtrilor aliati i convenisem de pe atunci cu ei, tocmai pentru a le da o noua dovada a rolului ce atribuiam
intregii opere a lui, ca in ziva in care vom fi iar liberi pe miqcarile noastre,
vom anula printr'o singura trasatura de condei tot ce s'a facut sub baionetele ocupatiei inamice, vom rupe pur qi simplu din cartea istoriei aceasta
paging de durere i de umilinta scrisa fara vina noastra.
Faptul ca anuland toata activitatea se anula i scandalul darii in jude-
141
www.dacoromanica.ro
Romani - mai mult decat oricand Tara are nevoie de unirea tuturor", etc.
In ceea ce priveqte realizarea practica, ne-am inteles cu Generalul
Coanda ca va promulga el legea electorala, dar ca legea agrara ne-o va lasa
noui sa o iscalim.
aqa era un mare act de dezinteresare sa consimtim
ca reformele care erau opera noastra sa nu fie toate aduse la indeplinire
de catre partidul national liberal. Intrucat Vaitoianu era ministru de interne, lui ii reveni sarcina sa faca decretul-lege electoral. Alecu Constantinescu i-a dat proiectul nostru. Vaitoianu, sub inspiratia nu qtiu cui, s'a
apucat sa-1 modifice, dar s'a incurcat cu desavarire fiindca, precum era
i firesc, era cu desavarire necunoscator al chestiei qi, in special calculele
sistemelor de reprezentatie proportionala scapau posibilitatilor sale de
limpede judecare. In extremis fu chemat Marzescu pentru salvarea situatiei, decretul lege fiind de fapt textul comisiei noastre cu mici modificari
de ultima ors. Contiinta publics in instinctiva ei dreptate a desemnat
pe urma intotdeauna decretul-lege electoral dupa numele autorului sau
real care era Marzescu, nu dupa al aceluia ce intamplator 1-a iscalit.
La ?8 Octombrie apare decretul de mobilizare i o noua proclamatie a Regelui catre Tara, la a card redactare am contribuit din nou anun%and trecerea Aliatilor peste Dunare i reluarea ostilitatilor alaturi de
Aliati. Armatele lui Mackensen se retrageau in dezordine sub huiduielile
populatiei, Berthelot trece Dunarea la Giurgiu in mijlocul ovatiilor gi
bucuriei obteti, iar Prezan si Antonescu iqi reiau locul in capul oqtirii.
Trebuie sa recunosc ca Generalul Coanda a executat cu o punctualitate
i cu o docilitate deplina toate indatoririle ce-qi luase, de-altminteri era
toata ziva la Bratianu qi nu facea un gest fara sa-1 consulte sau, mai precis, fail sa-i ceara prealabila autorizare.
Casa lui Alecu Constantinescu devenise un fel de cartier general, in
142
www.dacoromanica.ro
fiecare sears Intrunea in jurul unor mese copioase pregatite de gazda lui,
voluminoasa Dna. Gavrilescu, pe minitrii aliati, pe noi, fotii colegi de
minister, pe membrii noului guvern, toti prieteni de-ai noqtri ca Fotin
Enescu, Oscar Kiriacescu, Mitica Buzdugan de la Consiliul Superior de
Agriculture, mirat Si el de-a se vedea ministru, Cottescu, batranul Saligny,
fratii Basarabeni i toti Bucovinenii i Ardelenii in trecere prin Iai, unde
stabileau cu noi procedura actelor for respective de Unire. Pastrez o amintire plina de emotie acelor seri i acelor Intruniri. In genere, de la demisia
adevarata euforie.
In acest rastimp, trei fapte mai importante s'au intamplat, Unirea Bucovinei, pregatirea adunarii de la Alba Iulia cu delegatii veniti din Ardeal
qi simbolicul parastas pentru Mihai Viteazul la Mitropolie.
Demult eram prin Nistor in contact cu fruntaii Bucovineni. El se refugiase in Regat Inca din timpul neutralitatii, venise cu noi la Iai, fusese
mai multa vreme in Rusia la Odessa i, pe urma, in Basarabia ca reprezentant al tuturor refugiatilor Bucovineni, i prin el Bratianu primes informatiuni despre tot ce se petrecea in Bucovina. Cand monarhia Habsburgilor
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
f.
't.
A.."
%
*
.
ti.117."-
A.,*
'': '''::.
www.dacoromanica.ro
..
Jts y_
..
,...,
c:-...
--..... ,...........r.-
.. --in-sr.....,..-Avis
covinenii. Argumentele lui au parut a convinge pe elegantul profesor sibian, despre care nu tiam ca va fi sortit peste cativa ani sa devina Mitropolitul Nicolaie al Ardealului. Sosit la Alba Julia, parerile s'au schimbat,
sfaturile nu au fost luate in seama, iar Unirea a fost proclamata in condiPile qtiute.
Totodata Bratianu a convenit cu Regele, cu Generalul Coanda qi cu
Aliatii asupra conditiunilor actiunii noastre militare. Cu Aliatii au fost
oarecari dificultati. Berthelot, potrivit unor ordine primite, a telegrafiat
intr'o buns zi lui Prezan Ca Aliatii ne interzic sa trecem Carpatii; noi
am hotarit insa sa nu luam in seama inexplicabilele for dispozitiuni qi sa
intram in Ardeal i fara consimtamantul lor. Dupa cateva zile de discutiuni, Aliatii au cedat i trupele noastre, sub conducerea Generalului Mosoi, au trecut muntii. Acesta fusese ales tocmai fiindca era Ardelean de la
Tohan, Tanga Braov i prin purtarea lui eroica din timpul razboiului,
merita cu prisosinta aceasta onoare.
Precup a plecat in Ardeal cu raspunsul qi sfaturile noastre, adresate
lui Goldiq intr'o lungs scrisoare a lui Ba lan, apoi acesta intovaraOt de
Mihai Popovici, a trecut intai pe la Giurgiu ca sa staruiasca pe Tanga Generalul Berthelot, qi pe urma s'a reintors in Transilvania prin Predeal.
Totodata, Bratianu a trimis la Alba Iulia pe Teodor Ha lita, profesorul de
la Iai qi pe Dr. Bordea, medicul primar de la Vaslui, ambii Ardeleni i
prietenii notri politici.
In sfarit, la 8 Noiembrie, ziva Sfintilor Arhangheli Mihail qi Gavril,
ne-am gandit sa serbam amintirea aceluia ce de-a lungul atator veacuri
fusese simbolul unitatii noastre nationale. Am inaltat un catafalc in mijlocul Mitropoliei, pe care Regina 1-a impodobit cu mainile ei, am aezat
pe el capul eroului luat cu noi in pribegie i pe care it puteam de-acuma
readuce la Manastirea Dealului intr'o Romanie de-a pururea reintregita,
apoi, cu toata pompa, in prezenta Regelui, a Reginei, a familiei regale, a
tuturor demnitaiilor civili qi militari, Mitropolitul Pimen a oficiat oranduita slujba. Socoteam Ca in clipa in care se infaptuia Unirea tuturor Romanilor acest omagiu de recunoqtinta se cuvenea aceluia care prin vials,
145
www.dacoromanica.ro
in conditiuni relativ bune, deli calk noastre ferate erau Intr'o stare de
anarhica dezorganizare. Sosind la Bucureti, am trecut in apartamentul
mamei mele din strada Sevastopol qi am fost placut surprins sa constat
ca totul era In cea mai buns stare. Ca sa fiu drept, trebuie sa spun ca
m'am putut Incredinta atunci ca gall de cateva locuinte, ca de pilda
casa Dnei. Pia Bratianu i aceea a lui Take Ionescu, germanii se purtasera
Im mod. foarte civilizat in tot timpul ocupatiei. Apartamentul meu din
strada Caragiale it cedasem cu cateva luni Inainte lui Dorel Dumitrescu qi,
cand mi-am luat mobilele in primire, am regasit chiar i ziarele pe care le
a marturisi-o, extrem de curat, un izbitor contrast cu bietul Iaqi al refugiului qi at mizeriilor razboiului.
146
www.dacoromanica.ro
Una din primele vizite a fost la Dna. Pia Bratianu, vaduva lui Ion Bra tianu ramasa la Bucureti cu fiicele ei Sabina i Pia, unde infruntase urgia
restriqtiflor cu o inaltare sufleteasca cu adevarat minunata i nu tia, in
ceasul abanzii supreme, cum sa multumeasca soartei care i-a dat, dupa ce
a v5.zut alaturi de ilustru ei sot infaptuindu-se Romania Mica, O. traiasca
indeajuns ca sa asiste i la infaptuirea Romaniei Mari, sub patriotica i
luminata conducere a fiilor ei.
Am avut un singur regret, acela ca nu am mai gasit in vials pe batrana
mea matua Assika Filipescu, mama lui Nicu Filipescu, care murise la 92
de ani, cu cateva saptamani inainte de intoarcerea noastra. Ca i fiul ei,
nu i-a fost dat sa vada intrupata intregirea neamului, destinul ii refuzase
aceasta meritata mangaiere. In ceea ce ma privete, aveam pentru ea nu
decat cele franceze, i nu m'am inelat, fiindca din seara aceea soldatii
i ofiterii francezi au Si inceput sa apard in manifestatiuni pe strada i
in localurile publice, manifestatiuni care dovedeau o ingrijoratoare relaxare a spiritului for de ordine.
Principe le Carol nu a aparut la parade alaturi de parintii lui, ci a defilat cu otirea calare pe un cal roib in fruntea vanatorilor de munte. Avea
o infatiare incruntata i posomorata, iar multimea ii arata o vadita raceala. Era in mijlocul lichid5.rii aventurii lui cu Zizi Lambrino, furios c5.
147
www.dacoromanica.ro
spere cand s'a niscut un patrar de veac Inainte la Castelul Pele, iar
dansul, in loc sa multumeasca recunoscator Proniei Cereqti, era preocupat numai de o intriga amoroasi qi nepasator din cauza ei fate de marile
evenimente ce se desfaqurau sub ochii lui, spre fericirea patriei qi a dinastiei sale.
Regele a rostit la sfarqitul banchetului o foarte frumoasa qi 'MaltaWare cuvantare. Aveam linga mine pe un batran general englez, care,
cand a intonat muzica imnul national britanic, a stat impietrit, cantand
cu glas tare qi solemn ,,God save the King", o impresionanta evocare a
mandriei englezeti.
148
www.dacoromanica.ro
lucita apoteoza de acum. Inteadevar, pe cat de ingrijorati ne-am despairtit atunci pe pragul casei din Strada Lascar Catargi, pe atat ne-am strans
acum mana fericiti qi plini de nadejdi in viitorul stralucit ce se deschidea
romanismului Intregit in istoricele sale hotare.
Rolul guvernului Coanda era implinit, Generalul cel dintai o intelegea qi cerea lui Bratianu sa-1 dezlege de o sarcina care ii devenea apasatoare. Cu Regele constituirea ministerului era de altfel hotarita, ea a intarziat totui cateva zile Inca fiindca atat suveranul cat qi Bratianu voiau
sa dea formatiunii ministeriale un caracter national. De prezenta in guvern a lui Averescu nu putea fi vorba, fiindca Francezii nu-i iertau atitudinea manifestata in negocierile de la Buftea i in timpul parlamentului
marghilomanist de la Iai, iar Generalul Berthelot dadea curs vechilor lui
resentimente Impotriva comandantului de la Marati, pe care in convorbiri particulare nu se sfia chiar sa-1 trateze de tradator al cauzei Aliatilor
qi sa declare CI dad it va intalni va refuza sa-i intinda mana. In asemenea
conditiuni era vidit ca nu ne puteam prezenta cu el la conferinta pacii.
Dar nu tot astfel stateau lucrurile cu Take Ionescu qi cu Iorga. Prezenta lui in guvernul chemat sa sustina cauza Romaniei in fata conferintei
de pace nu putea fi decat spre folosul tariff. Bratianu s'a pus deci in contact cu amandoi. Cu Iorga, problema parea simpla, cad i se oferea in guvern un loc de ministru fara portofoliu, eventual ministerul Instructiei.
Fiind la Iaqi, Bratianu a insarcinat pe Marzescu, care qi ramasese in capitala Moldovei, sa-i transmits propunerea sa qi sa insiste sa o primeasca.
Iorga a refuzat, plangandu-se pretutindeni ca Bratianu nici nu i-a facut
macar cinstea sa-i ceara personal sa intre in minister i i s'a adresat printr'o terta persoana, ceea ce, zicea dansul, considera o ofensa. Pretextul
invocat nu era serios, adevarul trebuie cautat aiurea i anume in starea
ciuda. Pe de alts parte, socotea cal i se cuvine sa fie cel putin unul din
plenipotentiarii Romaniei la masa verde a conferintei. Vazand ca o atare
propunere nu i se face, a fost furios qi nici nu a mai vrut sa stea de vorba
cu Marzescu. In sfarqit, pe vremea aceea, susceptibil cum este, era suparat
149
www.dacoromanica.ro
Toata atitudinea aceasta ne desgustase inteatat, incat nu ne mai ocupam de el. Eu,.care din vremea neutralitatii primisem de la Bratianu insarcinarea sa ma ocup de dansul qi sa caut, magulindu-i vanitatea qi micile
slabiciuni, sa -1 mentin intr'o atmosfera simpatica noua qi politicii pe care
o urmaream, eu, cel dintai m'am dus la Bratianu qi i-am declarat ca refuz
150
www.dacoromanica.ro
Prevazand obiectiuni sau ovairi din partea sa, Bratianu interveni pe langa unii din prietenii lui aflati la Bucureti, pe cat imi aduc aminte Miqu
Cantacuzino qi Iona Graditeanu; iar, fiindca inainte de plecare, Take
Ionescu spusese ca, in lipsa lui, Bratianu sa se adreseze pentru orice va
privi partidul for lui Cantacuzino Pacanu, i-a telegrafiat lui Marzescu
sa intervina imediat i st5.ruitor pe langa acesta, care se afla la moia
Dagata din Judetul Roman. Pe o vreme imposibila qi, dupa homerice
peripe ;ii, Marzescu ajunse in sfarlit acolo, iar Cantacuzino Pacanu con-
primul rand Titulescu, au insistat in sens opus pe cat ni s'a spus ulterior,
rezultatul fiind ca Take Ionescu nu a primit sa intre in guvern qi a refuzat
sa vina in tara pentru a se intelege cu Bratianu in ceea ce privete conferinta pacii. Refuzul de a participa la guvern se putea justifica, c5.ci se putea concepe sa nu le convina lui Take Ionescu i. prietenilor sai &I intre
intr'o formatiune ministeriala in care partidul liberal avea condticerea
efectiva a treburilor publice Si o necontestata suprematie. Dar socotesc
ca dansul a facut rau de-a refuza sa vina aid spre a discuta cu Bratianu
atitudinea de luat la conferinta pacii. Cu atat mai mult, cu cat insui
Regele il chema spre a se sfatui cu el, era deci inadmisibil sa nu raspunda
la chemarea ce i se adresa, o elementary i patriotica datorie ii impunea,
oricare ar fi fost parerile qi nemultumirile lui sa vina aici, sa vorbeasca cu
Suveranul qi cu Bratianu, sa le explice punctul sau de vedere, motivele
pentru care luase angajamente qi, daca nu putea cadea de acord cu ei, sa
fata ceea ce contiinta ii va dicta. Voi considera intotdeauna ca, neprocedand astfel, Take Ionescu a facut tarii un rau qi, in orice caz, ca a savarit una din cele mai man greeli politice din viata lui publics.
Oricum ar fi ins5., neputandu-se constitui un guvern national, Br5.tianu
care era cum este firesc, arbitrul situatiei, a purces la formatiunea unui
guvern pur liberal. Astfel dansul a luat Externele, Marzescu a fost numit
la Interne, Fotin Enescu la Domenii, ca sa aplice exproprierea ce urma sa
fie decretata fara intarziere, Constantinescu trecea la Industrie, iar eu
ramaneam la Culte qi Instructie. Ferechide intra fara portofoliu pentru
ca in lipsa lui Br5.tianu sa is interimatul preedentiei Consiliului i a Ministerului Afacerilor Straine.
Prestarea juramantului nostru a dat loc la o scena interesanta. Am jurat in sala bibliotecii pe la 6 seara. Dupa sfaritul ceremoniei, Ferechide,
solemn qi emotionat, a inaintat spre Rege i i-a spus: Sire, multumesc
Celui Atotputernic ca mi-a dat destule zile ca sa traiesc clipa de fats.
Acum 42 de ani am prestat tot in aceasta said pentru prima oars juramant
ca ministru al Domnitorului Carol, Principele unei Romanii Vasale. Sunt
fericit i mandru ca am putut sa jur astazi in fata Majestatii Voastre ca
Rege al Tuturor Romanilor!"
Toata evolutia, toata uimitoare evolu %ie a neamului nostru intr'un
151
www.dacoromanica.ro
La cateva zile dupa constituirea guvernului a sosit qi delegatia Ardeleana insarcinata de Adunarea de la Alba Iulia s5. inmaneze Regelui
Actul Unirii. Ea se compunea din doi clerici i din doi laici, clericii fiind
Episcopul Miron Cristea al Caransebqului, reprezentand Biserica Ortodoxa, qi Episcopul Hossu de la Gherla reprezentand Biserica Unita. Laicii
erau Alexandru Vaida-Voevod qi Vasile Gold4. Pe Miron Cristea it cuno-team din 1904, cand fusesem la serbarile Asociatiei in Sibiu, avea-acuma,
ca ai atunci, un cap frumos, abia incaruntit de ani ji de zbuciumul lor.
Pe Vaida it cunoscusem de asemenea 9i it intalnisem de mai multe on de
atunci. Hossu, cu infatiprea lui tanara qi thstinsa de preot catolic cult
qi rafinat, ne-a facut tuturora o excelenta impresie. Cat privete pe
seriozitatea qi modestia lui ii asigurau simpatia obteasc5.. Secretar al delegatiei era Caius Brediceanu, un coleg de-al meu de la Sf. Sava, incantat
de a regasi ata.tia cunoscuti ji prieteni, 91 preocupat sa nu rat5.ceasca
voluminosul sul cuprinzand pretiosul document at Unirii.
Este lesne de Inchipuit in ce atmosfera s'a desfaprat sarbatorirea fratilor Ardeleni. Solemnitatea la Palat, serbarea la statuia lui Mihai Viteazul
cu discursuri, unde am vorbit ai eu in numele guvernului, banchete, etc.
Caracteristic a fost tonul cuvantarilor ardelene, toate ditirambice pentru
Bratianu. Tot atunci, introdusa de Vaida, a sosit qi delegatia SaOlor aducandu-ne adeziunea for la Romania Mare, deci alt rand de banchete i de
solemnitati. Cu aceste prilejuri am aflat 91 motivele pentru care Unirea de
la Alba Iulia se facuse cu conditiuni i nu neconditionat, aa cum sfatuisem Comitetul National in urma vizitei lui Balan la Ia5i.
Fratii de peste munti erau in marea majoritate partizanii Unirii fara
conditiuni, ca tiva frunta0 ins5., in frunte cu Maniu ai cu Vaida, care fusesera crescuti inteo atmosfera ungureasca ostila Vechiului Regat, venisefa la Alba Iulia cu ideea unei Uniri pe bail de autonomie, nu be convenea
amestecul Vechiului Regat in treburile Ardealului si ideea for fixa era sal
pastreze pe seama for administratia tinuturilor de peste Carpati. Aa fund,
dupa laborioase discutiuni Intre cele doua curente, s'a ajuns la formula
tranzactionala a Uniunii cu conditii 91, fiindca in stabilirea conditiunilor
Maniu 9i Vaida cautau sa rec4tige cat mai mult din ceea ce fusesera siliti
sa cedeze principial, incepuse sa innopteze la Alba Iulia, iar zecile de mii
de oameni adunati acolo incepusera salipiarda rabdarea fiindca domnii
152
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
merita discutii, dar, drept sa spun, nu tiu nici azi de partea cui este adevarul in aceasta controversa. Daca privim chestia dintr'un punct de vedere
teoretic, cred ci fara indoiala Bratianu a comis o greeall, veleitatile autonomiste qi, mai ales mentalitatea de la care au purces, trebuiau starpite
din radacina. Dar, practic vorbind, Bratianu nu putea, in ajunul conferintei, sa provoace un conflict cu reprezentantii autorizati ai Ardealului,
chiar daca dreptatea era de partea lui. Adevarul insa nu este ca d5.nsul a
cedat acestor consideratiuni, ci ci el null dadea seama de proportiile ostilitatii Ardelenilor fats de noi qi, aa fluid, vedea in dorinta for de a p5.stra administratia Ardealului mai mult o manifestare de explicabila vanitate a unor oameni Ora ieri asupriti, decat calculele rauvoitoare ale unor
frati ce urmareau alte scopuri decat cele atribuite de noi in entuziasmul
legitim al Unirii.
foarte aprinse de altfel, in urma carora Sfatul Tarii convocat din nou
ad-hoc a votat definitiv proiectul, apoi ni 1-a adus spre a fi promulgat de
Rege. Credincioqi fagaduintei date de Bratianu Basarabenilor cu un an
inainte, deqi in acest proiect erau exageratiuni pe care nu le aprobam,
ne-am marginit sa intocmim decretul i expunerea de motive spre a-1 supu-
154
www.dacoromanica.ro
Totui, pads la plecarea lui Bratianu, am avut inca trei man neplaceri, una de ordin intern, alta de ordin extern qi a treia de ordin intern
i extern, totodata. Cea de ordin intern, tulburarile sangeroase de strada
de la 13 Decembrie. Indata dupe intoarcerea noastra din Ia li, simtisem
ca Bucuretii erau subminati de agitatiuni comuniste. Fie ca autoritatile
de sub ocupatie nu vegheasera deajuns i cal, astfel, propaganda comunista
economics, i posibilitatile normale de transporturi, toate acestea Ingaduiau uor lui Rakowski i agentilor Moscovei sa unelteasca qi sa semene
dezordine in Romania. De-altminteri, avusesem la redactia Viitorului" o
lungs convorbire cu Toma Dragu, fruntaqul socialist pe care it cunoteam
155
www.dacoromanica.ro
pe soldati sa-si Impute ofiterii i sa faci revolutie, ca trebuie sa se ispraveasca cu regii i cu burjuii; de aceea vizand ca guvemul umbla cu
manui, s'a hotarit sa curete el capitala de aceti agitatori. Afland de intrunirea tor, le-a ieit inainte, a tras fara provocare i tot dansul a dispus,
peste capul prefectului de politie, sa se dea conducatorilor micarii o
lectie, aa incat pe viitor sa se sature de comunism. Considera astfel ca a
adus un mare serviciu tarii sale i, lauda ca a procedat cum a vrut el, nu
cum ar fi vrut guvernul responsabil al tarii.
Cea de ordin extern, dificultatile cu Aliatii pentru a ne admite la con-
156
www.dacoromanica.ro
In sfarit, cea de ordin intern i extern, neintelegerile cu reprezentantii evreilor. La Iai luasem solemn fats de exponentii evreimii angajamentul de a da drepturile civile i politice populatiunii evreieti. Sub guverna-
ca. Bratianu a facut o greeala, caci prin razboiul mondial, prin atmosfera generals ce exista in lume, problema evreiasca era rezolvata ipso facto
157
www.dacoromanica.ro
fel toate beneficiile pe care i le-ar fi putut aduce gestul facut la timp, in
Decembrie 1919, in cabinetul Ministerului de Finante.
111M
4." 7-
t.r:
1.
r,-,,fy
Fmr
.
.v
ntoa, ,....,-,
11;4 -
ft5l,
Al
,,,
=111
158
www.dacoromanica.ro
..
1343
UNIR/.
1IBERTATE SI DIEPTATE PENTIU TOTI,DE CRICE 2+A:I SI OlICE
Plan ca Nr.1
www.dacoromanica.ro
GUVERNAREA NOASTRA
NOIEMBRIE 1918 OCTOMBRIE 1919
CONFERINTA DE PACE
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
In sfarit, un factor care a contribuit la domolirea spiritelor a fost inflatia. Fiind deodata abundenta de numerar, oamenii, nu numai din popor, dar i cei din clasele diriguitoare, au avut impresia belugului, cum se
i spunea belugul victoriei". Ori este tiut ca nu exists antidot mai bun
impotriva pomirilor revolutionare decat belugul.
In legatura cu ordinea publics am avut in acea perioada cloud probleme delicate de rezolvat: aceea a dezertorilor i aceea a oamenilor politici
care pactizasera cu inamicul. In momentul retragerii in Moldova, multi soldati au profitat de dezordinea ce domneapentru a nu-i urma unitatile i a
se intoarce acasi. Pe temeiul strictei aplicari a legilor militare, aceti oameni trebuia A. fie pedepsiti cu cea mai mare asprime. Erau insa aa de numeroi incit pedepsirea for devenea o imposibilitate materials. Pe de alts
parte, lipsa oricarei sanctiuni era iarai cu neputinta, ar fi fost un rau exemplu i aceasta cu atat mai mult cu cat cea mai mare parte din aceti dezer-
tori nu s'au multumit sa se intoarca acasa, dar ajuni acolo s'au pus in
slujba autoritatilor ocupatiei, au avut slujbe, au indeplinit misiuni, au terorizat populatia, inteun cuvant au devenit agentii cei mai activi ai Puterilor Centrale i ai partidelor politice ce be sustineau cauza. Parerea mea a
fost ca ei toti sa fie mobilizati din nou, ca sal faca cel putin campania din
Ardeal i Ungaria, iar cei care, pentru diverse motive tehnice invocate de
militari nu pot fi astfel mobilizati, sa formeze o armata cu care trei ani sa
contribuie la refacerea %aril, in regiunile devastate. Bineinteles, nu trebuia
sa li se dea in acest ristimp nici banii, nici concediile de care se bucurau in
mod normal cei de sub drapel, pentru a se accentua caracterul de penalitate al noii i prelungitei for concentrari.
Cred ca aplicarea idea mete ar fi fost de mare folos pentru tars i pentru atmosfera morals de la sate i de la orae. Am sustinut-o in mai multe
randuri i cu toata staruinta in convorbirile cu colegii, ca i in consiliile
de minion. Generalul Vaitoianu, care era Ministru de Razboi, parea hota-
161
www.dacoromanica.ro
mai putin marunti. Ne-am izbit insa repede de trei dificultati: de Rege,
de Bratianu Si de criteriul precis intru stabilirea vinovatiilor. Regele s'a
opus formal la o politica de sanctiuni. Personal, ideea de-a da un exemplu
in aceasta Zara a tuturor indulgentelor, convenea *i simtamintelor sale intime *i educatiunii sale rigide de militar. Stirbey insa, la care consideratiumle de stricta moralitate nu au jucat niciodata insemnatatea cuvenita,
socotea inutila o atare opera de asanare etica. Mai mult, in interesul dinastiei credea ca nu este bine ca Regele sali faca vrajma*i ireductibili din cei
ce urmau a fi astfel condamnati *i din injghebarile politice ce sustinusera
cauza Puterilor Centrale. Ca sa fim drep %i, trebuie sa recunoa*tem a la
un moment dat dupa armisti%iul de la Foc*ani *i dupa iscalirea preliminariilor de la Buftea Regele se slujise, daca nu de toti, cel putin de o
mare parte a exponentilor politicii germanofile. Ii venea deci greu sa-i
considere acum tradatori *i inamici ai patriei, a*a flind el ne-a cerut staruitor sa punem capat acestei actiuni.
Bratianu era de asemenea potrivnic pedepsirii celor ce pactizasera cu
inamicul, dar din alte consideratiuni. El socotea ca fund marele invingator
al procesului politic ce se desfaprase in ultimii patru ani, avea datoria sa
se arate marinimos fat a de adversarii sai invin*i, era la el o chestie de con*tiinta, o preocupare de estetism sa nu pars razbunator *i meschin in victoria lui. I se parea ca osandirea celor vinovati desigur de purtarea for ar
fi mic*orat totu*i stralucirea izbandei lui. Amnistia, uitarea *i iertarea i
se infati*au ca singurele gesturi ce puteau face in clipa in care politica lui
triumfand, ii era dat de soarta sa infaptuiasca visul secular al neamului
romanesc. Aceste nobile simtaminte faceau fara indoiala cinste caracterului sau.
In fine, este neindoielnic ca era greu de stabilit in fixarea raspunderi
for un criteriu precis *i drept. Unde incepi *i unde sfar*e*ti era o intrebare
la care cu anevoie puteai raspunde. Inteadevar, pe cine puteai da in judecata? Pe Marghilomani*ti? Dar i-ai chemat la Ia*i *i s'au prezentat acolo ca
salvatorii dinastiei. Pe toti cei ce au primit slujbe sub ocupa %ie? Dar oare
nu i-ai indemnat pe unii din ei sal ramana la posturi cand ai plecat in Mol-
dova, tocmai pentru a nu lasa populatia din teritoriile ocupate prada inamicului. Pe cei care s'au purtat rau, care au dat dovada de lipsa de demnitate, care au depa*it marginile celor ingaduite de situatia delicata in care
se afiau? Unii avusesera in adevar o atitudine scandaloasa din toate punc-
162
www.dacoromanica.ro
inceta prin forta lucrurilor si mai fie de domeniul politicii qi nu era alts
ieire decat si pirisim calea apucata i sal inchidem rand pe rand dosarele celor impotriva carora se incepuseri urmaririle.
Aqa am i ficut, am lisat ca sanctiunile tuturor vinovatilor rizboiului
qi ale ocupatiei si le dea opinia publici, contiinta nationali a generatiilor de astizi qi verdictul istoric al generatiilor de maine. Ficut-am bine?
Ficut-am flu? Venici intrebare qi permanents controversy. Intrucat ma
privete, cred ca oricare ar fi fost greutatile, cateva sanctiuni ar fi trebuit
date. Prea am oferit lumii spectacolul ca Romania este Cara impunititii.
Pentru educatia morali a acestui popor, infierarea legali a vinovatilor s'ar
fi cuvenit qi, desigur ca prin pildele date atunci, am fi inlaturat multe scideri ulterioare, care au inibuit dorul de bine, setea de dreptate ce ne insufietesc neamul.
Pe de alti parte, am insi atat de limurit intuitia ca daci a fi fost in
locul lui Britianu as fi procedat ca el, incat nu simt in mine puterea nici
de a-1 invinui pe el, nici de a ma ridica impotriva hotiririlor pe care le-am
luat in acele vremuri de obteasci bucurie i de neintrecuti inaltare sufieteasci.
Posteritatea si judece i si ne judece , dealtfel unele sanctini morale
opinia publici nu a intarziat &I le dea chiar de pe atunci. Cea mai simptomatici a fost la moartea lui Carp, care venise in primivara 1918 la Tibineti qi, dei fusese ales in parlamentul lui Marghiloman, nu venise la Iai
si-i exercite mandatul. Potrivit mentalitatii qi temperamentului siu, continua si ceari detronarea Regelui. Inliturarea intregii dinastii qi si preconizeze aezarea pe tronul Romaniei a unuia din fiii Kaiserului, adici o po-
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
;.
41k
rEk,/
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
ri sa izbeasca imaginatia populara. Dar chiar daci s'ar fi facut aa precum o cerusem noi, Inca este evident ca marginindu-se totul la o singura
manifestatiune, nu era suficient pentru a contrabalansa zilnica i sistematica actiune de ponegrire a reformelor ce s'a facut pe urma luni de-a randul.
172
www.dacoromanica.ro
Dad. nu mai vorbeti de ele, lumea le uita. De aceea eu ca sa fac sa triumfe ideea liberals in Para mea o repet sub miff de forme in fiecare zi.
Numai astfel am reuOt sa o impun societatii romaneqti. Prin urmare,
tinere,.daci vrei sa -ti asiguri izbanda unei credinte, 55. tii sa faci ca mine:
sa batt neincetat cu ciocanul in acelaqi cui!". In iarna lui 1919 uitasem inteleptul sfat al lui C.A. Rosetti, iar consecintele le-am resimtit.
Oricum ar fi, marele regret al vietii mele este ci nu am putut desavari
opera inceputa atunci sub auspicii atat de fericite. Intr'adevar, programul
1/ Operatia defalcarii a fost terminate precum am aratat-o la data hotarifa de 1 Aprilie 1919, iar obtile constituite i in plina activitate in
tot cuprinsul tariff. Din informatiile pe care le centralizasem rezultase insa
faptul ca din aplicarea scarii prevazute in decretul-lege nu se obtinuse cifra
de 2 milioane de hectare ceruta de constitutie, ci numai cifra de 1.517.000.
Trebuia deci procedat fara intarziere la completarea celor 2 milioane de
hectare. Intrucat noi prevazusem aceasta ipoteza la facerea decretuluilege i prin articolul 15 stipulasem formal cum se va indeplini acest supliment de expropriere, nu ramanea decat sa punem in aplicare dispozitiunile existente.
Yn consecinta, la inceputul lui Iunie am i dispus luarea masurilor cuvenite pentru exproprierea restului de 483.000 de hectare. Ele urmau sa se
1 73
www.dacoromanica.ro
execute in cateva luni, ca gi exproprierea celor 1.517.000 de la prima aplicare a cotei legate.
174
www.dacoromanica.ro
2/ Intarziind cu un 'intreg deceniu operatiunile definitive de expropnere, fireste ca in chip automat s'au intarziat i masuratorile. Dar aici
s'au Molt doui greseli si mai grave; pe de-o parte s'au mutat mereu satenu de pe un lot provizoriu pe celalalt, asa incat nimeni n'a mai putut si
n'a mai avut interes sa-si imb.unat5.teasca, in aceasta atmosfera de perma-
usurarea careia nu poate invoca absolut nici o scuza. Orice s'ar face de
azi inainte nu poate sa repare pagubele trecute nici, mai cu seams, menta-:
litatea creata. Ideea care trebuia infipta dcl an c in mintea taranului, anume ca dobandirea p5.mantului trebuie legata de imperioasa nevoie ca el
sa fad pe lotul sau o cultura cat mai ingrijita, aceasta idee a fost definitiv' distrusa prin nesocotita inlaturaie a planului fixat de not in 1919.
41 In atmosfera de taraganari, de favoruri, de.'procese; de provizorat
in care s'a desfasurat dupa retragerea noastra problema reformei agrare,
nu este de mirare ca $i cooperatia a suferit repercusiuni $i ca; astfel find,
ea nu a dat nici o directie rezultatelor ce .cram indrituiti a. le da la 1919.
Lipsita de o directie hotarita, cooperatia de productie s'a inCurcat Materialmente si moralmente in fel de fel de aptovizionaria care au dui-o la
faliment sidezorganizare. Cooperatia de credit nu a primit intotdeauna si
la timp 'ajutoarele necesare pentru a raspunde cu adevarat nevoilor de cre-
dit ale taranimii. Devaldrizarea leului $i cresterea an'ormala a dobanzilor a Indemnat pe sateni sa nu-si mai depuna econonhile in bancile populace. Miscarea. nemaifiind alimentata precum era 'firesc de jos in sus, a
asteptat mantuirea ei de sus, de la stat, iar cand situatia statului s'a ingreunat, a fost lovita de o paralizie aproape mortala.. Obstile s'au .desfiintat treptat cum era si firesc, in schimb nimeni nu a mai avut grija sa
aplice principiile cooperative la procurarile de masini de seminte precum
si la vanzarile produselor taranesti. Taranul expropriat pe care it visasem
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
tate ce ma ingrijora cu adevarat. Evenimentele trebuiau dealtfel a confirme in curand temeinicia acestor temeri.
ne-am dat jos qi nu voi uita niciodata emotia care ne-a cuprins. In fata
realitatii materiale toata insemnitatea vremurilor ce le traiam imi aparea
i mai vie, qi mai zguduitoare, parca nu puteam crede ci visul tineretii
noastre se implinise cu adevarat.
Inainte de *elembergul lui Mihai Viteazul ne-a ieit intru intampinare
Generalul Panaitescu la Sibiu, unde era atunci sediul consiliului dirigent, i
177
www.dacoromanica.ro
sa viziteze Ardealul, au hotarit sa faca acolo vizita for oficiala, sau, mai
bine zis, turneul for triumfal. Bratianu fund inca la Paris, Ferechide a
intovarait pe Suverani in calitatea sa de Prim Ministru ad-interim, iar
ca miniqtri am fost delegati Constantinescu, Vaitoianu 1 cu mine.
Aceasta calatorie a fost un vis, un vis de nedescris. Zece zile am trait
in mijlocul celor mai micatoare scene de entuziasm, bucuria unui popor
dezrobit, care iqi vede Regele i Regina i-i sarba.torete Intr'o patrie de-a
pururea reintregita. Totul a fost organizat de consiliul dirigent cat se poste de bine, Maniu i toti prietenii lui tiind sa dea festivitatilor caracterul
ce se cuvenea. Am vizitat Oradea, Bechi Ceaba, Baia Mare, Careii Mari,
Bistrita, Clujul, Turda, Muntii Apuseni, Campeni, Abrudul, mormantul
lui Avram Iancu la Tebea, Bradul, Alba Iu lia, Blajul, Sibiul, Fagaraqul
qi Braovul.
178
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
i se discuta reforma agrara. Dar atmosfera din primele luni dupa Unire
se schimbase, pe de-o parte tendintele regionaliste se accentuau tot mai
rii Budapestei. In multime, nebanuit de nimeni, am asistat la manifestatiunea populatiei i la iluminarea oraqului. Pentru mine, ocuparea capitalei Ungariei nu avea aceeai insenmatate ca pentru publicul cel mare
i, deci, bucuria mea era mai moderati. Fata de atacurile armatelor lui
Bela Kuhn hotarisem sa luam ofensiva pentru a asigura definitiv linitea la
granitele noastre i, dei tiam foarte bine ca vom intampina rezistente
din partea Aliatilor eram decii sa intram in inima Ungariei i sa ocupam
Budapesta. Socoteam, cu drept cuvant, ca dupa ocuparea Bucuretilor i
dupa doi ani de cotropire strains aceasta reparare ni se cuvenea, ca era
un act de dreptate pe care soarta ni-1 oferea i pe care nu eram indrituiti
sa-1 respingem.
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
apostolii democratiei moderne, i sunt mandru pentru Zara mea ca reprezentantul ei a fost acela care a afirmat aceste adevaruri in fats conferintei de pace prin declaratiile, ca i prin gesturile lui.
Once s'ar spune prefer aceasta atitudine de mandrie intransigents i
de demnitate ofensata, complezentelor aducatoare de succese dubioase
i de beneficii problematice. De-altminteri, aceasta atitudine a lui Bratianu a suparat pe moment pe multi din conduc5.torii conferintei care preferau, evident in mijlocul greutatilor de atunci, oameni mladiogi rezistentelor neinduplecate. Dar, nu este mai putin adev5.rat ca in urm5., dupa ce
infrigurarea conferintei a trecut, aceiagi conducatori, judecand lucrurile
de la Paris in perspectiva mai nepartinitoare a vremii, au apreciat cum se
cuvine rolul lui Bratianu i i-au asigurat un loc de cinste in stima celor
ce fusesera principalii sai antagoniti.
Cand am vazut cativa ani dupa conferinta pe Clemenceau, el, care in
1919 fusese cel mai invergunat impotriva lui Bratianu, mi-a marturisit
fara inconjur ca, dei s'a ciocnit cu el, este dator sa-i arate toata admiratia pentru tenacitatea cu care a inteles sa-i apere drepturile tarii. $i mi-a
adaugat chiar: Ma intreb adesea dad el nu egte acela care a avut dreptate
i not cei ce am greit!".
183
www.dacoromanica.ro
care erau exponentii unor partide istorice din Cara tor, sa fi schimbat in
momente atat de hotaritoare numai carti de vizita. Este inadmisibil ca
singurul for contact in tot timpul cat se hotarau la conferinta destinele
Romaniei, sa se fi marginit la a se fi intalnit numai o data, intamplator,
pe pragul unei u*i i ca toata convorbirea for sa se fi marginit la un salut
rece i la un buns ziva banal. Nici azi nu pot pricepe cum a putut face Bratianu aceasta neiertata eroare. Am auzit diverse explicatii, daca nu justificari. Nu le repet fiindca nici una nu este satisfacatoare, dimpotriva, intareqte vina in loc de a o uura. Adevarul este ca Bratianu, cu toate marile
insuiri, avea cateodata incapatanari meschine, deodata parca era alt om.
Se zice ca tatal sail, cand vedea la copiii lui asemenea apucaturi, obinuia
sa spuna indaratnicie olteneasca", tiut find ca D-na Bratianu era olteanca, o Pleoianu din Ramnicul Valcei. Dar, oricum ar fi, pacat ca. Br5.tianu
a gasit de cuviinta sa manifeste aceste trasaturi, sau mai bine zis defecte
caracteristic olteneti, tocmai la Paris i in asemenea imprejurari.
184
www.dacoromanica.ro
nei, precum o cereau nu numai uzantele, dar cele mai elementare reguli
ale politetii mai ales fata de o femeie, s'a oranduit o vizita a Reginei Romaniei la primul ministru al Republicii Franceze. Imi aduc aminte ca
atunci cand am primit vestea, am crezut ca este o grqea1a de transmisiune a agentiei Havas qi nu pot pricepe nici azi cum. Clemenceau, care era
un tavaler, a putut consimli la un gest atat de incompatibil cu eleganta
franceza i cum Bratianu, de obicei atat de mandru, a putut admite ca
Regina tarii lui sa fie tratata in acest chip. Regalitatea implica prin insa0
esenta ei stricta respectare a ierarhiilor i a distantelor, regalitatea care
se coboara de pe piedestalul ei iii saps singura temeliile. Nu Inleleg ce
s'a petrecut in capul lui Bratianu, caruia ii placea intotdeauna sa ne repete
aceste aforisme.
Dar inca o data, afara de aceste doua greseli, cu cat imi cercetez mai
de-aproape contiinta, cu atat cred ca Bratianu a avut.dreptate sa aiba la
conferiata de pace atitudinea pe care a avut-o. El a ramas sa isCaleasca pacea de la Versailles in celebra galerie des glaces", in care la 1871 se proclamase Imperiul German, dei a protestat ca textul un Intreg volum i
s'a dat in ajun cerandu-i-se sa-1 aprobe fara ca macar sa-i cunoasca sumar
cuprinsul. El a expus in fata Consiliului celor Cinci cererile Romaniei cu
o demnitate i cu o elocinta care i-au atras legitiniele felicitari ale tuturor
acelora care I-au auzit, dar cand a fost vorba sa iscaleasca tratatul de la
Saint Germain a luat trenul i s'a 'intors in Cara, declarand categoric a nu
admite statutul minoritatilor pe care it socotete ca o gravy i nemeritata
tirbire ce aduce suveranitatii noastre nationale.
Inteadevar, era profund jignitor ca drept urmare a unui r5.zboi in care
am sangerat toti deopotriva qi din belpg, Europa sa iasa imp artita in
185
www.dacoromanica.ro
tan cu suveranitate deplina qi in tan cu suveranitate redusa. Din cloud lucruri una, sau protectia minoritatilor etnice trebuia sa se supuna prescriptiunilor edictate de conferinta de pace, sau protectia acestor minorit5.ti
era o simpla cerinta a civilizatiei, a spiritului de umanitate al timpurilor
noastre qi atunci nu era nici un motiv ca sa se presupuna ca unele state
vor qti sa se arate demne de aceste cerinte, iar altele nu, qi sa se faci unora din ek ofensa de a le considera incapabile de a se purta omenete cu minoritatile tor. 0 atare deosebire intre manic i micile puteri era nu numai
o lovitura data demnitatii atator state, dar era atat o sfidare a principiului
democratic cat qi a ideilor de dreptate pentru intronarea carora Aliatii
luptasera. In consecinata, Bratianu cu toata atitudinea lui de pans atunci,
nu putea da adeziunea sa unor atari conceptii. El incerca qi aci sa organizeze protestul unanim al celor astfel maltratati, insi nici acest front nu a
putut fi constituit. Toti recunoteau temeinicia argumentarii sale, dar nimeni nu a avut curajul sa infrunte hotaririle Consiliului celor Cinci Mari
Puteri. Bratianu s'a multumit deci sa.-i manifeste singur indignarea.
Cu Vintila Bratianu i cu Marzescu am plecat la Predeal intru intampinarea lui qi catei patru ne-am intors in automobil la Bucureqti. In drum
ne-a povestit pe larg tot ce indurase la Paris i era hotarit sa se retraga de
la putere cat mai curand, sa recomande Regelui un guvern prezidat de Ardeleni qi sa duca o lupta inverpnata impotriva lui Averescu, despre care
avea dovezi ca intretinuse chiar in timpul razboiului raporturi cu inamicul.
Socotea ca va fi nevoie papa in cele din urma sa se consimta la granita
ciuntita a Banatului mai repede decat la clauzele privitoare la regimul mi-
186
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
tul a carui integritate o aparase cu atata invequnare la conferinta, la Sibiu cu Sfatul National, pretutindeni, Bratianu a fost primit cum merita
sa fie primit omul a carui politica asigurase reintoarcerea la patria mums
a Romanilor din fosta monarhie a Habsburgilor. Ca apoteoza sa fie deplin, pe cand colinda Ardealul, a primit qi vestea oficiala a intr5.rii trupelor
noastre in Budapesta.
Ardelenii, care s'au aratat in urma atat de ingrati fats de el, au fost
atunci la inaltimea indatoririlor, iar Bratianu care nu a fost niciodata copilul rasfatat al popularitatii, a cunoscut-o totui in toata splendoarea ei
cu prilejul acestei vizite triumfale. Cu atat mai crude i-au aparut, cateva
luni mai tarziu, deziluziile i surda ostilitate pe care Ardelenii i-o rezervau.
Reintors din Ardeal, guvernul era virtual demisionat, dar actul formal
al demisiei it amanam dintr'o zi intr'alta din cauza celor ce se petreceau
in capitala Ungariei. Aliatii furioqi ne-au cerut sa parasim imediat Budapesta. Bineinteles, nici pnn minte nu ne-a trecut sa ne supunem acestor
injonctiuni i, dupa cateva brutalitati verbale ale Tigrului", cei cinci au
renuntat singuri la pretentiile tor. Diamandy, trimis acolo de Bratianu ca
un comisar civil pe langa comandamentul militar al Generalului Mardirescu, fiindca se complacea din fire in aceste roluri de arbitru, reui sa
potoleasca pe reprezentantii Aliatilor, dintre care cel italian in special
ne manifesta o ostilitate scandaloasa, *i sa instituie un guvern democratic
cu sentimente mai putin oviniste decat diferitele grupari influentate de
faimo0i grofi maghiari. Dupa ce Ungaria a fost curatata de bolqevici i
rolul nostru de pacificatori ispravit, disparand deci ultimul motiv care mai
putea prelungi ederea noastra la guvern, am inaintat Regelui demisia.
Inainte de a-i remite demisia Regelui, Bratianu a convocat la manastirea de la Sinaia un Consiliu la care au asistat toti minitrii noilor provincii,
precum i Maniu. Dupa ce i-a expus politica,a cerut fiecaruia s5. declare
categoric daca aproba sau nu aceasta politica. El voia prin aceasta sal solidarizeze cu dansul reprezentantii Ardealului, Bucovinei qi Basarabiei, ca,
pe de-o parte, sa prezinte Aliatilor un front unic pentru ca danii sa nu
mai poata sustine ca integritatea Banatului i opozitia fats de tratatul
minoritatilor sunt parerile personale, wfantezfile nesuferitului Bratianu",
i ca, pe de alts parte, aceti frati de peste munti sa nu mai poata zice pe
viitor ca. Bratianu a lucrat dupa ideile lui, fara tirea i fara consimtamantul tor.
187
www.dacoromanica.ro
Precautiune inutila, fiindca dei toti in frunte cu Maniu au facut declaratiunile cele mai categorice de aprobare i de desavarita solidaritate,
tim ce pre% au avut cuvintele i asigurarile tor.
Scena demisiei propriu-zise s'a petrecut la Castelul Pele, unde, intr'un
mic salona Intre sala de muzica i biblioteca am tinut un ultim Consiliu
de Miniqtri, un Consiliu de adio, in care Regele ne-a multumit pentru serviciile aduse lui i tarii i in care i not i-am multumit pentru concursul
i Inalta Sa bunavointa.
Astfel i-a sfarit activitatea guvernul constituit in Noiembrie 1918
dupa reintoarcerea triumfala de la Iai i s'a incheiat epoca prorpiu-zisa a
razboiului. 0 noua faza Incepea, aceea a alegerilor pentru constituanta i
a reintrarii vietii noastre publice in fagaul normal at vremurilor de pace.
Cand ne-am reintors de la Iai voiam sa facem alegerile cat mai curand,
dar ne-am dat repede seama el era cu neputinta. Inteadevar, cu Ardealul
neocupat in intregime, cu hartuielile trupelor lui Bela Khun in jurul Tisei,
cu prelungirea ocupatiei sarbeti in Banat i a ocupatiei aliate in Quadrilater, nu se puteau face alegerile, Dupa mai multe amanari in cursul primaverii, am cazut de acord sa le tinem in toamna.
Plecand de la putere, se punea insa chestia cine sa prezideze aceste alegeri. Bratianu, dupa cum am aratat, ar fi voit sa vina dupa el un guvem
prezidat de Ardeleni. Maniu s'a opus insa, doua find argumentele de capetenie pe care le invoca pentru a justifica refuzul sau. Intai, zicea el, acest
guvern va trebui sa iscaleasca pacea, on daca Dl. Bratianu i partidul liberal refuza sa - i lege numele de impartirea Banatului, cu atat mai putin eu
188
www.dacoromanica.ro
tuise o lista ministeriala in care figurau numele unor persoane care, deli
neinscrise in partidul liberal, simpatizau cu noi si puteau fi influentati de
noi (printre altii Dissescu $i Petre Missir). Totul era gata, viitorii ministri
se pregateau sa piece la Palat ca sa presteze juramantul, and aflam deodafa ca Regele
schimbat parerea. Ce se petrecuse? Opozitia, care era furioasa de solutia Manolescu-Raniniceanu, care vedea Intr'Insa si nu ark
oarecare temei un guvern liberal camuflat, a delegat pe Take Ionescu sa
protesteze la Pa lat. Take Ionescu, in audienta sa a fost atat de amenintator, incat Regele s'a intimidat si a dat Inapoi.
Pentru lamurirea lucrurilor trebuie sa adaug a Barbu $ tirbey lipsea
din tars. Inteadevar, din primavara and Bratianu era inca la Paris, fats
de campaniile ce se duceau cu atata violenta Impotriva lui, tirbey socoti
a este in interesul Coroanei, ca si in interesul lui personal a dispara de
pe scena. In consecinta, gia dat demisia din postul de administrator al
Domeniilor Coroanei gi, devenind simplu particular, a plecat pentru o calatorie prelungita in strainatate.
Nehotarit cum era din fire si lipsit de sfetnicul sau obisnuit, intimidarea Regelui nu era greu de explicat. A fost insa o surprindere pentru noi
toti and am aflat ca insarcinase cu formarea cabinetului pe Generalul
Vaitoianu. Ni s'a destainuit pe 'Irma ca fusese influentat in hotarirea lui
de Colonelul Boyle, un aventurier canadian care izbutise sa castige asupra
Reginei un surprinzator ascendent, ce a mers la un moment dat pans la
a contrabalansa gf chiar periclita situatia lui Barbu *tirbey la Pa lat. Dupa
purtarea lui fats de refugiatii de la Odessa, purtare cu adevarat demna de
toata lauda, numitul Boyle evolua in preajma Curtii Regale si auta sa
profite de augustele sale protectii pentru a face afaceri manoase. Legat,
nu stiu precis in urma carui concurs de imprejurari cu Vaitoianu, gi vizand dupa audienta lui Take Ionescu dezorientarea Regelui, i-a sugerat
solutia Vaitoianu.
Acesta a constituit prin urmare un guvern de militari, incredintand
numai Ministerul Afacerilor Straine unui civil si anume lui Misu, ca Ministerul de Justitie lui Em. Miclescu de la Curtea de Casatie. Ministrii ardeleni, bucovineni si basarabeni din guvernul nostru au ramas neclintiti la
posturile lor, ca prefecti fiind delegati magistrati sau militari. Cateva ceasuri dupa ce Generalul Vaitoianu fusese insarcinat cu formarea guvernului, m'am dus sa comunic ceva lui Alecu Constantinescu. Surazand ironic,
feciorul mi-a spus a are ordin sa nu primeasca absolut pe nimeni si mi-a
aratat trantite pe un scaun din sala de intrare mantaua si chipiul noului
prim-ministru. Conu Alecu it dascalea gi trebuie sa recunosc a Generalul Vaitoianu a fost de o docilitate cel putin egala aceleia de la care ne-am
fi putut astepta din partea lui Corneliu Manolescu. In tot timpul cat a stat
la guvern nu a iesit din cuvantul lui Bratianu, asa se si explica de ce doi
189
www.dacoromanica.ro
ani mai tarziu, cand acesta i-a constituit marele minister, s'a crezut dator
sa faces apel la dansul i sa-i incredinteze un loc de frunte.
Solutia nu a avut insa nici ea darul sa multumeasca qi sa potoleasca
opozitia. Dimpotriva, raporturile personale dintre Vaitoianu qi Generalul
Averescu fiind din cele mai rele, acesta din urma a vazut in desemnarea lui
o lovitura directs impotriva sa. In consecinta, cu toate ca si Argetoianu,
principalul sau aghiotant politic, i Take Ionescu aliatul sau, au facut cele
mai disperate sfortari ca sa-1 impiedice, Averescu a refuzat sa se prezinte
in alegeri. Aceasta hotarire a avut o inraurire covargitoare asupra intregii
desfaqurari a vietii noastre publice de dupes razboi, caci curentul popular
pe care Averescu it starnise negasind posibilitatea sa -$i manifeste vointa
in jurul numelui generalului, a fost captat de singura grupare de opozitie
mai serioasa qi mai noua taraniqtii.
190
www.dacoromanica.ro
tele, mi-am dat seama ca popularitatea lui Averescu era mult mai mare
decat ne-o spusesera prietenii din diferitele colturi ale %aril. Nu mai era
o popularitate, era o mistica, o adevarata nevroza, treceai cu automobilul
pe oosea pi to pomeneai cu carutaoi pe care-i intalneai in drum salutandu-te dupa obicei pi strigand Traiasca Tata Averescu!" Pana oi femeile ii
pomeneau cu evlavie numele. Intr'o comuna de pe Valea Cernei nutnita
Bataoani, taranii imi afirmau ca in timpul razboiului Averescu venise cu
aeroplanul of se ingrijise personal de aprovizionarea of de nevoile for gi cal
acuma tot el este acela care le-adat pamant. Inutil sa spun ca totul era
inexact, oi
simptomatic asemenea lucruri mi se spuneau mie, cel pe
care oamenii it cunooteau bine, cel care le facusem nenumarate servicii,
mie care eram autorul decretului-lege de expropriere, care prezidasem la
aplicarea acestei marl reforme of al carui nume figura alaturi de al lui Bratianu pe proclamaliile oficiale afioate la primarie chiar in momentul acestor stranii declaratii.
In ziva votului ultimele iluzii ce ne-am mai fi puttit face despre realitatea lucrurile s'au risipit pi ek. Sate intregi veneau la vot cu secera, semnul
191
www.dacoromanica.ro
favorabile in care se daduse lupta pentru noi, lipsa lui Averescu, simpatia
guvernului, ajutorarea chiar a aparatului administrativ, nu mai incapea
nici o indoiala, rezultatul alegerilor reprezenta pentru noi o mare infrangere.
Fireqte ca toti cei din partidul nostru - 0 erau numeroi - care traisera cu credinta ca taranimea ne va fi recunoscatoare pentru reformele
pe care le infaptuisem in favoarea ei, erau acuma dezorientati qi demoralizati, imi vorbeau pans i de sfarqitul partidului national liberal.
Bratianu insa nu i-a pierdut nici o clips sangele rece, ne-a aratat
ca infrangerea se explica prin faptul ca guvernand de atata vreme, lumea
necajita de durerile razboiului qi de greutatile vremurilor post-belice, a
vrut cu once chip ceva nou, gi ca printr'un explicabil proces psihologic,
necazurile zilnice au precumpanit in contiinta publics realizarile epocale.
Aqa fund, ne-a Indemnat sa ne punem pe munci pentru a reorganiza mai
temeinic partidul, pentru a-1 adapta mai bine nevoilor votului obtesc i
pentru a comb ate totodata psihoza averescana i primejdioasa demagogic
taranista.
Vintila Bratianu, Marzescu i cu mine ne-am luat aceasta sarcina pe
care, judecand lucrurile la lumina timpului, pot spune acuma ca am dus-o
la bun sfarit dupa ani de zile insa de munca, de truda qi de neinfranta
credinta in idealurile pe care le slujeam.
Deocamdata aveam Inca in Noiembrie 1919 preocupari mai imediate
care aqteptau dezlegarea noastra. Fiind grupul cel mai numeros i organizarea impestritata a parlamentului implicand formarea unui guvern de
coalitie, se punea intrebarea sa participam sau nu la un atare guvern? De
la prima consfatuire am fost unanim de parere sa refuzam participarea
noastra in oricare formatiune ministeriala. Tara se rostise impotriva partidului, era deci o chestie de demnitate qi o datorie elementary O. tragem
consecintele neincrederii ce ni se manifestase.
Date fiind imprejurarile, ne convenea chiar ca taranitU sa-i asume
raspunderile puterii, sub conducerea Ardelenilor, am fi dorit sa se gaseasca chiar o formula care sa permits i lui Averescu sal intre Intr'o asemenea comb inatie ministeriala de concentratiune. Aceasta cu atat mai mult,
cu cat Generalul Averescu de and se retrasese din alegeri o apucase pe
o cale cu totul periculoasa, vorbea pretutindeni de detronarea Regelui,
conspirand chiar cu comunitii. Atunci au avut loc vestitele conciliabule
ale lui Argetoianu cu Moscovici, o paging trista pentru General qi o noua
dovada a compromisurilor de care este capabil pentru putere aristocrati-
192
www.dacoromanica.ro
floarea varstei, dupa cateva zile de boala. Pe cand iqi facea campania
electorala in Olt dormise, bineinteles fara sa tie,- in casa unui taran
frunta din sudul judetului in care bolise cineva de varsat negru i, nefund vaccinat sau revaccinat, a contractat aceasta grozava board. $i astfel,
printr'o cruda ironie a soartei, Danielopol, care avusese fobia microbilor
toata viata lui, care umbla venic cu dezinfectante, a pierit rapus de o
boala de care, grape vaccinului lui Jenner, omenirea nu mai moare de mai
bine de o suta de ani.
Pentru partid, prematura lui Incetare din viata a fost o grea lovitura.
Prin probitatea lui exceptionala, prin puterea sa de munci, prin cultura,
prin talentul, prin frumoasa lui inteligenta, prin judecata lui sanatoasi qi
prin rectitudinea caracterului sau, Danielopol era chemat la un mare viitor.
In el, nu numai cauza national liberals, dar Cara Intreaga ar fi avut pentru
grelele vremuri de dupa razboi un slujitor priceput, un om de cinste, de
capacitate qi de autoritate.
Pentru mine, care eram legat cu el printr'o intima prietenie inca de la
193
www.dacoromanica.ro
fall inconjur. $antul era sapat intre partidul liberal si Ardeleni, desigur
nu din vina noastra, fiindca de la Unire si pans la alegeri am lasat - poate
chiar mai mult decat se cuvenea -mina liberal Ardelenilor in toate chestiunile care ii priveau si ii interesau. 0 clips macar nu ne-am gandit sa ne
infiltram politiceste peste Carpati, mai mult chiar cu ministrii ardeleni
traisem in guvernul central in cele mai fr54esti raporturi. La Paris, Vaida
avusese de-asemenea cu Bratianu foarte cordiale legaturi, la etragerea
noastra de la putere colegii ardeleni tinusera cuvantari ca sa ne multumeasca pentru sentimentele ce nu am incetat a le arata si ca 55. ne asigure
ca nu vor uita cat vor trai colaborarea cu noi precum si calduroasa noastra conlucrare. Nimic nu ne indrituia deci sa ne asteptam dupa cateva
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
de ce sa nu primim tratatul minoritatilor, caci la urma urmei suveranitatea noastra tot nu a fost deplina in trecut - ca situatia lasata de Nemti
a fost mai buns deck cea lasata de liberali - adica chiar Mackensen a
fost pentru tars, o mai mica nenorocire decat regimul Bratianu - i, in
sfarit, ca vor fi pururea recunoscatori lui Nicolae Filipescu, Ion C. Bratianu, Take Ionescu i... Alexandru Marghiloman! Noi nu vom uita ca
pentru aceti patru oameni cauza noastra a fost i a for ".
Dupa aceste aluzii, cuvinte i resentimente destainuite, nici o indoiala
i nici o iluzie nu ne mai putea fi ingaduita. Bratianu, care tia O. taca,
dar care uneori tia sa nu uite, a Inregistrat ofensa cu o durere sufleteasca
atat de vie, incat din acea clips Intre el i Ardelenii din partidul national
legatura launtrica a fost pentru totdeauna rupta, i convingerea mea adanca este ca in acea zi Vaida a distrus guvernarea lui, osandinduli partidul la o opozitie de zece ani.
Dar ostilitatea Ardelenilor nu era numai verbala, ea se manifesta pe
toate planurile. La injonctiunile Aliatilor de a semna tratatul de la Saint
Germain, Generalul Vaitoianu, dupa sfaturile noastre, rezistase pans la
capat. Abia venit la putere insa, Vaida uitand atitudinea lui de la Paris,
declaratiile facute de atata vreme, asigurarile for din Consiliul de la Sinaia, se grabi nu numai sa iscaleasca, dar sa se laude urbi et orbi cu politica lui i a prietenilor sai criticand pe Bratianu, care deodata devenise
pentru ei un incapatanat i un neintelegator. Dealtfel, arpele ambitiunilor internationale il mucase pe Vaida, se vedea deja un mare personagiu
pe scena lumii, reparand acolo spre gloria romanismului greelile lui Bra-
196
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Pena i vocabularul electoral at taranismului nou nascut deveni vocabularul obinuit i oficial al guvernului aa-zisei federatii. Nu se mai
vorbea decat de oligarhia liberals, de lumea veche pe care o reprezenta
Bratianu i de lumea noua pe care, fireste, o reprezenta coalitia national-taranista. Iorga, care prezida adunarea deputatilor cu partinirea caractenstica temperamentului sau personal, irascibil i patima, polemiza
mereu cu not in aplauzele adunarii, deqi cu drept cuvant obinuia sa se
spuna ca el vorbete, iar oratorii il Intrerup din cand in cand, nici nu se
preocupa de aceasta intemeiata invinuire, fiindca era din plin compensate
197
www.dacoromanica.ro
multumiri crescande. Mihalache la Domenii se deda la o demagogic primejdioasa in jurul reformei agrare, iar Lupu la Interne facea pe revolu ;ionarul.
Comunistii, sub inspiratia directs a lui Rakowski, din ce in ce mai influent la Moscova, simtindu-se incurajati de slabiciunile unora si de cornplicitatea indirecta a altora, ridicau fara sfiala capul, cortegii nesfarsite defilau pe strazile Capita lei, grevele reincepeau, drapelul rosu falfaia
pretutindeni. Lupu avu impmdenta sa fratemizeze sub cutele acestui steag
cu lucr5.torii comunisti de la Monitorul Oficial, o administratie de stat. Un
vant general de dezordine sufla peste oameni, ca si peste institutii. Vadit,
ne aflam in plina anarhie.
In atari conditiuni, prelungirea la guvern a regimului national-taranist
devenea o primejdie. Regele, deli hotarit sa faca apel la Averescu, astepta
totusi intoarcerea lui Vaida din strainatate ca sa provoace criza ministeriala. Acesta ins5., fie c5. b5.nuia intentiile Guvernului, fie ca se complacea
in atmosfera marilor cancelarii din Apus, isi tot amana sosirea. Totusi este
probabil a starea de lucruri s'ar mai fi prelungit, daca nu ar fi intervenit
urmatoarele fapte: Mihalache intocmise un proiect agrar cu totul radical
si voia sa-1 tread de urgenta prin Camera, iar Ardelenii, sub pretext ca
nu gasesc apartamente ieftine si comfortabile in Bucuresti, voiau cu orice
chip sa voteze o lege prin care limitau numarul de camere de care chiriasii
sau proprietarii puteau dispune si-i obligau sa cedeze restul cu preturi reduse celor ce vor voi sa se instaleze in locuintele lor. Un fel de sistem asemanator aceluia ce se practica in Rusia de Ia intronarea bolsevismului.
Aceste cloud proiecte erau inadmisibile. In special Bratianu se hotara
sa reactioneze cu toata energia cand vazu ca prin proiectul Mihalache
pans si o ferma ca Florica scumpa lui Florica era amenintata de distrugere. El interveni prin Stirbey la Rege, care i-a declarat lui Ciceo Popp
ca pans la intoarcerea Primului Ministru nu va mai iscali nici un mesagiu,
pentru ca nu poate consim%i ca legi de o asa mare insemnatate sa fie supuse corpurilor legiuitoare, fara aprobarea formals si fara serioasa cercetare a sefului guvernului. Vazand aceasta, membri cabinetului s'au gandit
s aduca proiectele pe cale de initiativa parlamentara. Junian a depus deci
proiectul agrar, Mirto proiectul chiriilor si Madgearu un proiect privitor la
asociatiile muncitoresti, de asemenea neaprobat de Rege.
Bratianu nu mai venise de cateva saptamani Ia Camera, spectacolul de
Duma prerevolutionara al adunarii de la Ateneu it dezgusta. Staruind pe
langa el sa vina cel putin din and in and pentru a face un scurt act de
198
www.dacoromanica.ro
prezenta, consimti in cele din urma sa asiste la edinta din 12 Martie, sub
condrtiunea sa -1 iau de acasa i sa-1 intovaraesc in aceasta plicticoasa vizita, ceea ce am i f5.cut. Inta.mplarea a vrut insa ca tocmai in acea zi sa
fie depuse cele trei legi mai sus amintite i ca fizionomia Camerei sa fie
mai haotica i mai revolutionary cleat oricand. Majoritatea lua o atitudine direct ostila. Regelui, in aplauzele ei Mihalache, caruia i se adusese
invinuirea ca lucrase peste capul Suveranului, nu se sfii sa declare a legaturile lui cu factorii constitulionali se vor rezolva aiurea". Aga fiind, nu
mai era nici o clips de pierdut, Bratianu a plecat de la Camera i a sfatuit
imediat pe Rege sa provoace criza i sa cheme pe Averescu, ceea ce Regele
a i f5.cut.
fara de care nu puteau constitui in evolutia normala a vietii noastre publice deck un factor de tulburare Si un element de legitima ingrijorare.
A doua zi la ora 14.00 guvernul Averescu era constituit i Vaida afla la
Londra printr'o telegrams cifrata ca era demisionat. De buns seams procedura era, ca i socialismul lui Lupu,sui generis", dar Regele nu avea alta.
alternative. 0 amanare putea atrage consecinte prea grave, el avea datoria
catre tara, catre opera istorica pe care o infaptuise, sa reintroneze ordinea cat mai neintarziat i sa ne fereasca de inutile convulsiuni.
Averescu a dizolvat parlamentul i a convocat pentru luna Mai corpul
electoral. De acum reintram in fagaul normal al vietii politice, intrerupt
sau tulburat de infrigurarea neutralitatii i de zbuciumul razboiului. Dupe
epoca glorioasa a intregirii neamului, a infaptuirii visului nostru secular, o
era noul incepea, era consolidarii Romaniei Mari. Generatiile viitoare vor
avea a judeca in perspectiva istoriei, dad fruntaii vietii noastre publice
i dace partidele politice ieite din framantarile acestor vremuri de inchegare, au tiut sa-i indeplineasca chemarea cu acelasi superior simt al realitatilor, cu aceeai inaltime de vederi, cu acelasi luminat patriotism cu
care inaintaii notri au tiut sa conduce destinele romanismului de la
vitregia robiilor straine, la deplina unitate a neamului in hotarele lui etnice
i in drepturile lui de-a pururea.
199
www.dacoromanica.ro
DIVERSE
MALDARETI
JULIE - AUGUST - SEPTEMBRIE
1933
www.dacoromanica.ro
De fapt, sanatatea Regelui Ferdinand era serios atinsa Inca din 1925,
203
www.dacoromanica.ro
sal vada ca prea era izbitoare deosebirea Intre realitate i afirmarile lui
Romalo. Din indemnul lui s'a hotarit sa se cheme in consult un medic din
Paris, un mare specialist in bolile de stomac i intestine. Intre timp Ducele
de Spoleto, fiul Ducelui de Aosta, a venit la Bucureti in vizita oficiala.
Cu acest prilej s'a dat o mare receptie la Palatul Regal, ultima in vechea
cladire, care dupa cateva zile trebuia sa cads prada flacarilor. In calitatea
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
i cu drept cuvant, ca firea lui 1-ar fi predispus mai mult pentru calugarie
decat pentru tron. De fapt,qi ca Rege,ducea in propriul sau Palat cu totul
alts vials decat aceea a membrilor familiei sale. Traia singuratec in biroul
lui cu cartile, cu gandurile, cu florile i cu cainii lui. Ii placea retragerea
i tacerea, sufletul sau de o rara noblete nu cunotea vanitatea maririlor
omene0. Cu doua, trei zile inainte de a merge la Alba Iulia spre a fi incoronat ca Rege al Romaniei Intregite, a fost la Posada i Martha Bibescu
mi-a reprodus spusele lui: era fericit ca providenta diving i-a harazit sa
intrupeze visul secular al neamului peste care ii fusese dat sa domneasca.
Nu li atribuia lui meritele acestei minunate ursite, o privea ca o favoare
cereasca in fata careia se inclina cu smerenie.
Stateau ceasuri intregi de vorba depananduli amintirile din copilarie, qtiau i unul qi altul ca in curand moartea ii va desparti, aqa incat
aceste lungi intrevederi aveau ceva profund dramatic, dar, lucru curios,
i cu fratele sau - dupa marturisirile acestuia catre Regina - Regele a fost
rezervat asupra gravitatii bolii. A tinut insa sa se impartageasca impreuna, preotul catolic i-a spovedit i le-a dat sfanta cuminecatura. Parca pe
pragul mortii Regele voia ca sub egida bisericii sa fie pentru ultima data
pecetluita dragostea lor, frumoasa for iubire de frati.
206
www.dacoromanica.ro
mai indelungata i micatoare ovatiune a domniei sale. A avut astfel dovada mbirn ce lumea ii purta, precum i a ingrijorarii generale pe care
parte, fiind dat ca intimii lui Goga nu se sfiau sa reclame urbi et orbi o
dictatura, suspiciunile nu erau neintemeiate.
In al doilea rand, ingrijor5xile erau legitime Si din alt punct de vedere:
de ce staruia Generalul Averescu sa piece Regele in Italia, cand toti medicii noWi serioi afirmau ceea ce, de-altfel, era evident, ca o schimbare
de clime nu poate avea nici o influents asupra unei afectiuni canceroase
pe care tratamentul de radium nu numai a nu o redusese, ci dimpotriva
determinase o recrudescent5.. De ce se incapatana Generalul Averescu sa
sustina ca starea Regelui poate fi prelungita inca trei ani, cand toti medicii afirmau contrariul i and ultima boala nimicise, pentru orice om de
bun simt , putinii sorti de prelungire normal, a unui cancer in plink recrudescenta i generalizare? Intrucat nu se putea da nici un raspuns valabil
acestor intrebari, era cel putin logic ca Bratianu sa priveasca cu ingrijorare
uneltirile Generalului.
In sfarit, atitudinea lui Averescu nu era limpede nici fatal de Princi-
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
Pe de alts parte, dupa putine zile Junian i colegii lui national-taranitii au inteles ca Stirbey favorizeaza pe liberali qi s'au retras din guvern.
In asemenea conditii ce folos mai putea prezenta, un asemenea ministru?
Nu mai era un guvem national, nu mai putea avea simpatia, sau cel putin
Prin ce dezicere, prin ce ratacire a judecatii s'a abatut deodata de la directiva intregii sale vieti, va ramane pururea pentru mine, care 1-am cunoscut atat de bine, o tulburatoare intrebare.
212
www.dacoromanica.ro
oars pe Regele Ferdinand. Am plecat la Scrovite in automobil cu Bra tianu i cu Generalul Paul Angelescu, Ministrul de Razboi in guvemul
Stirbey, care p5.stra acest portofoliu i in noul minister. Dupa ce ne-am
adunat toti colegii, Bratianu s'a urcat la Rege i a conferit catva timp cu
el, supunandu-i spre iscalire i cateva decrete urgente. and s'a coborit,
fotograful, care il urmarea fail mils in toate partile, a luat acel instantaneu care este desigur cea mai buns i cea mai evocatoare fotografie a lui.
Este incruntat desigur sub emotia convorbirii cu Suveranul, a grijilor ce
il stapaneau i a rispunderilor ce it apasau. Parul este valvoi, pared chinuit ca i sufletul lui. Sub brat poarta un teanc de documente, inainteaza
falnic, hotarit, nici o imagine nu di mai bine impresia de putere ce se desprindea din persoana lui Ion I. C. Bratianu. Cine va voi sa tie vreodata
cum era cu adevarat, va trebui sa priveasca aceasta fotografie a unui om
indeobte putin fotogenic.
Pe urma am fost introdui qi not la Suveran. Regele ne atepta pe terasa de sus, era intfun fotoliu, imbracat in civil, in fats lui o mescioara
cu Crucea i cu Evanghelia. Langa el un preot de sat, cam surprins ca-i revine indatorirea sa participe in virtutea sacerdotului sau la o atat de insemnata ceremonie. Slabiciunea Regelui era impresionanta, dar ceea ce
m'a izbit mai cu deosebire a fost expresia figurii lui. Avea deja masca mor-
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
de cele pamanteti. Cu Regina era foarte afectos i prevenitor, aratandu-se recunoscator pentru Ingrijirile devotate ce i le dadea. Principesa Beam,
nic, prezidat de titre fruntaul politic cu mai multi autoritate. Obtinusem deci lesne o insemnata majoritate i, oricare ar fi fost invinuirile opozitiei, pot afirma cal aceste alegeri fusesera de departe cele mai libere de
la razboi i de la introducerea sufragiului universal. National-taranitii
215
www.dacoromanica.ro
Camera neputand valabil delibera i vota. Data mortii sale nu mai putea fi
un izvor de complicatiuni strict juridice.
Bratianu, care se dusese la Sinaia,s'a inapoiat cu impresia ca deznoda-
mantul nu este atat de iminent. $tirbey, dupa spusele medicilor, nu numai ca era de aceea0 parere, dar i parasise tara pentru cateva zile cu sotia sa. Cu toate acestea, noi luasem pans in cele mai mici amanunte toate
masurile in vederea succesiunii la tron, ordinele erau scrise i dispozitiunile fixate spre a preveni eventualele agitatiuni carliste ce s'ar fi putut ivi. In
armata, de-asemenea, totul era oranduit pentru ca fara intarziere juramantul de credinta catre micul Rege i catre Regents sa fie prestat i,
prin urmare, ca schimbarea de domnie sa se faces fara zguduiri i fara
primejdii. Dispusesem chiar ca o telefonista sa stea in permanents noaptea la Ministerul de Interne spre a ma vesti imediat in caz de nevoie.
In seara de 19 lulie, dupa o zi obositoare petrecuta la Camera in nesfar0tele dezbateri ale validarilor, dormeam, convins dupa ultimele informatiuni de la Sinaia ca pericolul nu este urgent, cand deodata and
telefonul sunand cu o staruinta suspects. Era Castelul Pe lior, aghiotantul
de serviciu. Am, Domnule Ministru, durerea sa vi anunt ca Majestatea Sa
Regele a incetat din viata. Sunteti primul pe care 1-am vestit, voi telefona
imediat i Ministrului de Razboi. Am vrut, cum era i firesc, sa previn
intai pe Primul Ministru, Irma nu -1 gasesc. N'ati putea s5.'mi indicati unde
se afla ? ".
nar qi avand peste hotare un tata pe care deocamdata tam nu-1 dorea,
dar ale carui intentii in viitor constituiau pentru Coroana fiului o permanents sabie a lui Damocles.
216
www.dacoromanica.ro
11
"'"
Fig.15: Ion Duca cu Regina Maria ,si Principesa Elena la Curtea de Argec
la parastasul pentru Regele Ferdinand
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
La Sinaia, cand am sosit la Pe lior in hall, Regele era intins in cociugul lui. Ce departe de infatiarea impunatoare a Regelui Carol mort! Aici
fost chemat doctorul i Regina, vestita, se cobori repede din odaia ei.
Cateva clipe in urma a expirat in bratele ei. Regele Ferdinand ii daduse
obtescul sfarit cum traise, in linite i in tacere.
Drumul de la Castelul Pe lior la gara Sinaia i de acolo la Cotroceni
218
www.dacoromanica.ro
Vat
.0#
UP.
G..
v
w
r
A
4:4%
r:
:
-.
mort, iar pe de alts parte nici o tinuta in portul ei. Femeile indeosebi,
parca se vorbisera pentru a se imbraca in culorile cele mai batatoare la
ochi, am avut chiar impresia ca niciodata nu am vazut mai multe rochii
deci tot Bucuretiul. Cortegiul era impunator, foarte bine oranduit, iar
multimea mai numeroasa ca oricand. Pe strada, la ferestre, pe acoperiuri,
pe pomii bulevardului, pretutindeni barbati, femei i copii. Dar, judecand
219
www.dacoromanica.ro
PC
"
220
www.dacoromanica.ro
Moartea lui Ion I.C. Bratianu a fost cu totul neaqteptat5.. Este adevarat ca starea sanatatii lui lasa de dorit, de cativa ani era necontenit indispus i din and in and avea leqinuri, care ne provocau fireqte legitime
Ingrijorari. Medicii lui de aci Danielopol Indeosebi, precum qi medicii pe
care ii consultase in strainatate
afirmau Ina cu totii ca nu are nimic
gray i ca inima in special este in foarte buns stare.
Nu tiu de ce nu ma multumeau aceste diagnosticuri optimiste, realitatea le dadea prea dese dezmintiri i de atava vreme indeosebi presimtirile mete pesimiste sporeau neincetat. Cu vreo cateva saptamani inainte
de moartea lui avusese la Florica Intr'o Duminica un lein prelungit. Doam-
na Bratianu, foarte speriati, Imi telefonase sa trimit de urgenta pe Danielopol i pe Dr. Nanu Muscel. Intors la Bucureti, deli medicii nu atribuiau
nici o gravitate starii lui generale, se Intremase mai Incet $i mai greu deck
de obicei. Oricum ar fi fost, nimic nu ne Indrituia s5. presupunem a Ion
I.C. Bratianu ii traia ultimele zile.
Intr'o Sambata din Noiembrie 1927 ma convocase la ora 6 acasa la o
conferinta cu Titulescu. Intrucat acesta urma sa piece la Roma ca sa aiba
o Intrevedere cu Mussolini, Bratianu Linea
dea ultimele instructii, rugandu-ma sa asist gi eu la intrevedere. Titulescu a sosit bolnav, cu aproape
39 de grade temperature, Bratianu 1 -a certat a nu i-a spus-o dinainte. Este
adevarat", zise el, ca $i eu sunt indispus, dar sunt numai uqor racit, aa
incat puteam merge la D-ta acasa". Inteadevar, Bratianu nu parea bolnav,
in tot timpul conferintei, care a durat peste o ora, a fost cat se poate de
interesant i de voios. Ne-a facut o lungs expunere a raporturilor Romaniei cu Italia Inca de pe vremea tatalui sau, qi a insistat asupra dorintei lui
i a guvernului sail de a intretine i pe mai departe raporturi cordiale. Titulescu a luat note, pe care sunt sigur ca trebuie sa le mai aiba printre
hartiile lui.
Cand ne-am despartit, 1-am Intrebat incaodata pe Bratianu ce are qi
mi-a rispuns: Nu tiu, dar nu ma simt bine, presupun ca Incep o grips ".
A ramas ca a doua zi, Duminica, sa vin dimineata la el sa-i raportez ce se
intampla cu intrunirea opozitiei. Trebuie sa adaug a national Varanitii
incepusera o violenta campanie imp otriva noastra, ca pentru acea Dumi-
221
www.dacoromanica.ro
care mi-a spus ca, deqi doctorul este optimist, starea barbatului ei nu-i
place. Intreband-o de ce, mi-a spus ca nu numai din cauza temperaturii,
care este mare, dar ca ii displace starea lui generals, fara sa poata preciza
bine de ce. Vorbind i cu Vintila Bratianu, 1-am vazut foarte linitit, caci
Danielopol afirma ca nu este nimic care sa justifice vreo Ingrijorare. Am
impartait deci qi eu, care de obicei sunt atat de pesimist in materie de
boli, seninatatea generals.
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
Vintila" zicea el, este prea intransigent, politica lui economics ridica
prea multe ostilitati peste hotare, ar fi mai bine sa iei D-ta preedintia
consiliului, iar eu i sunt sigur de asemenea ca i colegii mei iti vom
da tot concursul nostru". I-am aratat indata ca nu pot primi aceasta insarcinare, ca socotesc ca ea se cuvine lui Vintila ale carui state de servicii
sunt superioare qi mai vechi decat ale mele, ca de-altfel lucrul a fost convenit din vreme chiar cu Bratianu, a fireqte pierderea lui Ionel se va resimti adanc in partid, in guvern qi in tars, dar, cu concursul Regentei, nu
ma Indoiesc ca vom putea a ne Indeplinim misiunea, Vintila fluid in fruntea ministerului. I-am vorbit pe un ton atat de hotarit, incat credeam ca
nu va mai insista. Spre marea mea surprindere insa Buzdugan a revenit la
asalt, staruind ca eu s iau conducerea guvernului. Vizand ca sfortarile
lui sunt zadarnice, a renuntat in cele din urma, dar nu lira a-mi repeta
ca regreta hotarirea noastra qi ca se teme sa nu o regretam qi noi. Marturisesc ca nu ma ateptam la aceasta reala neincredere a lui Buzdugan in
Vintila Bratianu 0, cu toate aprecierile extrem de magulitoare la adresa
persoanei mele, am plecat de la el mahnit, atat de mahnit hick nu am
spus nimanui cele petrecute. Presimteam ca aceasta stare intima de spirit
a Regentului va fi un nou izvor de greutati pentru noi in calea tot mai spi-
225
www.dacoromanica.ro
convenit repede, cativa m-au intrebat oarecum cu sfiala daca eu nu raynesc presedintia consiliului si a partidului 6i daca primesc cu adevarat
Bra mahnire oi fara rezerve mintale sefia lui Vintila Bratianu insa, la
declaratiile mele categorice oi la afirmarea mea ca lucrul fusese convenit
cu insusi Bratianu, nimeni nu a mai spus nimic.
Titulescu, bolnav dupa cum am zis inca de Sambata, era in pat cand
parea sincer afectat de pierderea
mi-a dat fara inconjur adeziunea sa
unui om cu care papa in ultimele luni colaborase, dar nu avusese nici raporturi intime, nici raporturi tocmai amicale. Pe cat era de bine si des cu
Vintila, pe atat cu Ionel legaturile chiar pans acum in urma, erau putin
cordiale. Atractiune reala intre ei nu exista.
In urma tuturor acestor vizite oi demersuri ramasese stabilit ca indata
ce Bratianu va Inchide ochii, ne vom duce la Palat si, cu Vintila in frunte,
vom presta din nou juramant. Era inteadevar de cea mai mare insemnatate ca fats de o lovitura ca aceea pe care o primeam, sa dam cel putin tariff
impresia ca avem Increderea nestirbita a Regentei, ca nu ne-am pierdut
capul oi ca indurerati, dar hotariti, ne continuam drumul Inainte. Avand
in vedere lupta violenta pe care national-taranistii, exasperati de opt ani
de opozitie, o intreprinsesera, o atare atitudine era o absoluta necesitate.
Pe sears m-am reintors in Strada Lascar Catargiu. De acum, casa lui
Bratianu era plina, familia, prietenii intrau, iii exprimau pareri, faceau
propuneri, se jeleau. Emotiunea lui Constantin Bratianu, spre pilda, era
impresionanta. Ceea ce sporea infrigurarea generals era a vadit medicii
dibuiau, nu stiau precis in prezenta carei boli se aflau. Vorbeau acuma de
o anghina a lui Ludwig. Fapt este ca starea bolnavului se agrava mereu.
Dupa discutii prelungite, doctorii au hotarit sa faca o noua incizie profunda in gat, spunand ca probabil se afla in profunzime un abces si ca,
descoperindu-1,Bratianu putea fi salvat.
In consecinta 1-au operat din nou pe jumatate anesteziat, chinuindu-1
zadarnic, fiindca nu au gasit nimic si de acum recunosteau ca nu mai este
226
www.dacoromanica.ro
Pe la miezul noptii, starea lui de somnolenta parea a-i fi alinat suferintele, cel putin pe cele morale. Prietenii, Vintila indeosebi, m-au rugat sa
plec acasa sa ma. odihnesc, adaugand ca ma vor chema cand sfaritul va
fi iminent. Am plecat deci pe la trei dimineata, putin mai tarziu mi-a telefonat insa Dinu Bratianu, fiindca medicii credeau ca sfaritul nu mai poate intarzia. Cand am sosit, spectacolul era jalnic, in salon Doamna Bratianu inconjurata de rude era zdrobita de durere,dar stapana pe ea, in sufragenie eram noi, minitrii, in salon si in anticamera bolnavului se aflau medicii care it mai chinuiau, convini si ei ca nici o masura nu mai poate
avea vreo eficacitate, dar considerandu-se datori tocmai fiindca era vorba
de Primul Ministru al tarii, sa incerce totul pans in ultima clips. Bratianu
nu mai era in obinuita lui odaie de culcare, fusese transportat in camera
de alaturi, care de obicei era iatacul Doamnei Br5.tianu, fiindca era mai
spatioasa. i avea un pat mai mare decat ingustul pat de bronz in care Bratianu dormea de atatia ani.
Pe chipurile tuturora se citea durerea i ingrijorarea, durerea pentru
pierderea unei rude, a unui prieten sau a unui conducator iubit, ingrijorarea pentru tars care ramanea lipsita. de cel mai de seams om de guvern al
ei tocmai acum, cand murise Si Regele Ferdinand, cand in fruntea statului
era o Regents farce experienta i farce autoritate, cand in15.untru valul demagogiei national-taraniste lua proportii razvratitoare i cand peste hotare Principele Carol continua sa revendice tronul la care renuntase i ramanea astfel un punct firesc de airactie pentru toate nemultumirile interne i
pentru toate speculatiunile internationale.
Toata aceasta lume zguduita de o puternica i de o legitima emotiune,
nu-i gasea astampar, venea, pleca, infra in camera bolnavului sa-1 vada o
ultima data, interpela medicii, care, neputincioi dadeau din umeri, cauta
sa consoleze pe Doamna Bratianu. In cate un colt se discuta acest sfarit
i consecintele lui, in altul, un intim plangea singuratic, la ua ziaritii cereau informatii pentru ultimele editii, iar in curte se auzeau automobilele
care circulau, intrerupand cu zgomotul motoarelor atmosfera funebra ce
plutea peste locuinta marelui barbat de stat, ce Inca. mai rezista el, omul
tuturor rezistentelor chemarii nemiloase a mortii.
Preotul Mihalcescu de la Biserica Amzei a fost chemat spre a imp artai
tuturor. Voi pastra pururea amintirea groaznica a acestor clipe. La un moment dat, s'a crezut ca ii daduse ultima suflare i Doamna Bratianu, impreuna cu membrii familiei, au fost chemati la capataiul muribundului.
227
www.dacoromanica.ro
Para mai vad procesiunea, era patetica. Organismul lui Bratianu mai rezista insa i abia dimineata, cand se lumina de zi, iqi dadu sufletul, inconjurat de toti ai lui.
Am prevenit de indata pe Regenti qi, la 7,30-8,30, cram cu toti miniqtrii la Pa lat. Cei trei Regenti au venit i am prestat juramintul. Vintila
Bratianu, care sub aparentele sale Inchise qi aspre ascundea o fire de extrema sensibilitate qi un suflet de o rara noblete, facea supraomeneqti
sfortari ca sali stapaneasca emotia. Pe langa durerea cell covarqea, iqi
dadea seama de toad rispunderea ce apasa de acum pe umerii lui. El jucase i pana atunci un mare rol in viata partidului qi al t arii, in unele directii ca in cele economice chiar un rol hotaritor, dar avea o atat de mare
incredere in simtul politic at fratelui sau, incit de directivele man ale vietii publice nu se preocupase niciodati in chip deosebit, se marginise doar
sa inainteze pe caile indicate de Ionel. De acum, aceste directive urma sa
le dea dansul, qi conqtiinta lui atat de curata, atat de cinstita, era adanc
tulburata.
Buzdugan a spus cateva cuvinte, deplangand disparitia lui Bratianu,
urandu-ne sa putem continua opera lui. De-altfel, cateqi-trei Regenti erau
sincer afectati de moartea sa qi conoienti de golul astfel lasat in viata tarii, precum qi de toate ingrijoratoarele ei repercursiuni. Vintila a raspuns
in scurte cuvinte, toata ceremonia tinand abia cateva minute. Cand am
ieqit din Palat sunase abia 8 dimineata, era ceat.a, bumita, strazile erau
goale, maturatorii singuri iqi incepusera lucrul. Capitala nu banuia inca
moartea Primului Ministru i constituirea unui nou guvern sub preqedintia
lui Vintila Bratianu. Zic nu banuia, fiindc5. inteadevar, lucru ciudat, in acel
Bucureqti in care de obicei nici un secret nu poate fi pastrat, in care totul
se afla, totul se tie qi chiar se inventeaza din senin, boala lui Bratianu fusese atat de fulgeratoare, Incat marea majoritate a publicului abia it credea
suferind.
noastre nationale; qi, in at doilea rand, nu este rau sau, mai exact cum
spunea batranul Corbescu are gura rea, dar inima bunk", aqa incat oricare ar fi fost nedreptatile luptelor din timpul vietii, in fata mortii se recunosc meritele qi serviciile unui om. Prin simtul sau inn5.scut, poporul nostru nu putea sa nu-i dea seama de ce reprezenta Bratianu in osatura politica a acestui stat qi, ca atare, el a avut imediat intuitia golului ce moartea
lui neateptata o pricinuia. 0 mare, o reala Ingrijorare a stapanit pe toti,
228
www.dacoromanica.ro
acum qase luni Regele Ferdinand, azi Bratianu, prea multe i grele lovituri
ale soartei. Nici un om contient nu-i putea ascunde legitimele preocupari.
M'am convins demult de logica ce exists Intre viata i moartea oamenilor. Sfarqitul lui Bratianu adeverea Inca o data aceasta stransa corelatiune. Bratianu fusese parca sortit unui mare destin. Se nascuse la Florica in
ziva de 20 August 1864, adica tocmai in ziva promulgarii legii rurale, prin
care desfiintand claca, generatia renaterii romane pregatise improprietarirea taranimii Principatelor Dunarene. Crescuse alaturi de ilustrul sau parinte in zilele din care trebuia sa iasa neatamarea %aril qi proclamarea regatului. Ajunsese de tanar la cele mai inalte demnitati prin numele ce-1
purta, prin trasatura de unire ce reprezenta intre generatia parintelui sau
i generatiunile noi. Insuirile de care dadu repede dovada it impinsera de
timpuriu la conducerea partidului national liberal qi la conducerea statului. Razboiul mondial i-a dat putinta sa indeplineasca visul secular al neamului, iar in atmosfera victoriei a infaptuit marile reforme democratice,
votul obqtesc i exproprierea,proiectate de el Inca Inainte de razboi, printr'o superioara prevedere i o profetica viziune a vremurilor ce aveau sa
vina. In sfarit, prin guvemarile post-belice, tot lui ii fusese dat si puns
temeliile organizarii i consolidarii Romaniei Intregite.
0 asemenea viata, un asemenea destin trebuia sa se incheie printr'o
moarte ca prqedinte de Consiliu in atotputemicie vi in mijlocul conqtiin-
229
www.dacoromanica.ro
criul invelit in drapelul national, 1-am dus la Ateneu, unde a fost expus
pans Duminica dimineata, cand se oranduise inmormantarea. 0 enorma
multime a defilat neincetat in fats sicriului descoperit. Bratianu, pe patul
lui de moarte, nu era deloc desfigurat, p area ca doarme, intrucat insa cu
prilejul operatfilor ce suferise in ultimele zile fusese ras, aparea o falca
energica *i voluntara pe care barba o ascunsese *i care ii schimba infatiprea obipuita. De aceea Vasile, credinciosul sau servitor, a*ezase cutele
drapelului *i florile in a*a chip incat schimbarea nu era vaclita.
In jurul catafalcului, miniqtrii *i prietenfi politici, deputati *i senatori
230
www.dacoromanica.ro
33.
/f
...
%N.
II
wo
L.
re
1
/Elf
la
..
44
/6":.,
,:
4111
Lit.
,,,,,
1 4k...
s.
r,
i.
adesea daca in sufletul sau nu-i purta lui Bratianu un resentiment mai
adanc. Inteadevar, Bratianu nu se putea obinui sa-1 trateze ca pe un Regent, ci mai mult ca o fiptura a lui. Ii atrasesem in cateva randuri atentia
231
www.dacoromanica.ro
ca Buzdugan iqi luase cu totul in serios rolul la care Ii ridicase i ca ar trebui sa-i menajeze susceptibilitatea. Oricum ar fi, Regentul putea alege insa
232
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
e4-1
2-e t4 oi,Le
al 1/-
a./ 4/a"-
doe
/5, rkt.4.
"ei
z;;Z
rte, 0-19,14.Glee_
te
.01 C/71Ar e:
s-fe2-2
(71 d 7 4414J:
233
www.dacoromanica.ro
Sanatatea lui Vintila Bratianu lam mult de dorit, suferea de o hipertensiune arterials i nu se ingrijea. Cand i se atragea atentia asupra nevoii
de a se ocupa mai serios de sanatatea lui, raspundea sau cu formula ca tie
a va muri subit de inima i ca, la urma urmei, este cea mai frumoasa
moarte, sau ca in zilele grele ce le traim, omul trebuie sa -$i faca datoria
papa la capat i sa moara in tranee". Zadarnic ii spunea fratele sau Ionel: Vintila, prea te surmenezi, muncete mai putin, ala iti supui organismul la o tensiune la care este imposibil sa reziste!" Nu voia sa Oa seama de nici un sfat, de nici o rugaminte. Iqi continua cu o indaratnica febrilitate viata de munci, de munci ce este drept foarte ordonata, dar de
ca fortele it parasesc, caci in mai multe randuri mi-a spus: Nu mai pot
sa lucrez, eu, care eram atat de activ, imi dau seama ca nu mai pot sa fac
nici cea mai mica sfortare ". Si citeam pe fata lui cat suferea de pe urma
acestei start, cat it chinuia sentimentul sciderii fortei sale de munci. Dintr'o calatorie in Italia i Sicilia s'a intors parca ceva mai intremat, dar aceasta imbunitatire a fost de scurta durata qi continua sa mi se planga ca
nu poate lucra. Cautam sa -1 mingai zicandul: Nu te speria, ca te vei in-
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
El insa &idea neincrezator din cap, avand aerul sa spuna: Cand vor
veni zilele acelea le veti vedea voi, eu nu le voi mai apuca..." qi repeta din
nou versurile lui Barbu Lautarul:
Eu ma duc, ma prapadesc,
Ca un cantec batranesc".
Ieeam de la el cu inima zdrobita, spectacolul acestui om care ii presimtea sfaritul qi se vedea atat de nedrept hulit din toate partile qi totui
atat de convins cal ii slujise tam i neamul potrivit adevaratelor i permanentelor interese, avea ceva cu adevarat dramatic. Vintila Bratianu, care
prin austeritatea lui aparuse o vials intreaga rece qi putin uman, se adeverea in sfarit sub loviturile bolii, nedreptatii i restritelor ala cum era in
realitate, un melancolic, un timid, un delicat, un sentimental, un suflet de
o rara noblete i profund omenesc.
Cu tot zbuciumul care it chinuia mai presus de ce ne putem inchipui,
Vintila Bratianu ii concentra totuqi ultima energie spre a-i putea face
pans la capat datoria. La inceputul toamnei luase parte la o mare intrunire organizat5. de Neamtu la Craiova, mai tarziu tinuse sa participe i la intrunirile de la Iai qi Cluj. La Iaqi, tinuse sa asiste ca o protestare impotriva atitudinii nepotului sau, care it mahnise atat de mult, iar la Cluj se socotea intotdeauna dator sa mearga ca sa afirme deosebitul interes i deosebita dragoste ce purta Ardealului. In sfarit, la inceputul lui Decembrie
a vent i la Constanta, a fost ultima lui intrunire la care a luat cuvantul.
Era obosit, dar hotarit sa lupte pentru a asigura tariff sub noua domnie un
regim constitutional i continuarea operei de consolidare intern& potrivit
traditiunilor. Pe la mijlocul lui Decembrie, ceruse Regelui o audient5., dar
Suveranul intarziase sa i-o acorde. Vintila Bratianu a socotit ca nu merita
sa fie tratat in acest chip i, in consecinta, s'a dus personal la Generalul
Ilasievici OA comunice ca intrucat ceea ce voia sa spuna Majestatii Sale
avea un caracter urgent qi, prin urmare i-a pierdut acum insemnatatea,
prefers sa renunte la audienta solicitata.
Vestea a produs in Cara o impresie adanca, Vintila Bratianu primind
nenumarate dovezi de aprobare, chiar de la oameni straini de partid i de
politica. Cu toate ca gestul sau primise asentimentul opiniei publice, atitudinea generals a Regelui, zvonurile care circulau cu privire al cei din preajma Palatului, mentinerea la putere a national-t aranitilor, constituirea guvernului Mironescu, toate acestea creasers o atmosfera foarte ostila tanarului Suveran. Iar faptul ca de la intoarcerea lui se observasera atatea ma-
236
www.dacoromanica.ro
re, ca un simbol al protestelor generale. Lumea spunea bine ca a mai famas un om care tie sa poarte capul sus i sa reprezinte mandria vremurilor stralucite de odinioara pe aceste vremuri de compromisuri, de oportunism qi de slugarnicie". Marturisesc ca nici not nu ne inchipuiam ca renuntarea la audienta a lui Vintila Bratianu va face atata valva.
Cu acest gest, viata politica a lui Vintila Bratianu s'a Incheiat.
Intr'adevar, de sarbatorile Craciunului el hotarise s se duck' la Mihaieti. Doamna Br5.tianu cu Vintilica trebuiau sa vina cateva zile in urma
lui. Aa ffind, el a plecat din Bucureti Sambaed 19 Decembrie 1930 cu
trenul de dimineata... M'am dus sa -lvad in ajun i sa-i urez sarbatori fericite. L-am gasit mai bine decat oricand, Imi aduc aminte ca facusem in mine insumi reflexia CA de mult nu-I mai vazusem cu fata atat de odihnita i
cu privirea atat de senina.. Ca de obicei de altfel a fost cu mine foarte afectuos. In ajun, tocmai se Intorsese fiul meu de la Washington, unde st5.tuse
doi ani. Vintila Bratianu Imi vorbi de el cu multi prietenie i-i exprima
dorinta sa-I vaza. Totodata, Imi impartai proiectele pe care le avea la
moie, facea intr'adevar in aceasta privinta tot felul de planuri, fiindca,
neputandu-se ocupa de averea lui in ultimii ani, afacerile ii erau foarte
Incurcate. Avea datorii de vreo zece milioane i aceasta il Ingrijora de asemenea foarte mult, contribuind la starea lui generals de deprimare. De politica am vorbit putin, lucruri fara insemn5.tate.
M'a condus papa la poarta ; nu banuiam ca va fi ultima mea Intrevedere cu el, eu, care lucrasem aproape zilnic in stransa i atat de prieteneasca
colaborare aproape un patrar de veac.
A plecat deci Sambata dimineata. Pans la Piteti a calatorit cu G. Tatarescu, cu care a avut o lungs qi interesanta convorbire privitor la situatia
politica, imp artaindu-i grijile lui cu privire la noua domnie i repetand in
mai multe randuri fraza: Eu ma duc, nu mai am mult de trait, voi insa,
cei tineri, sa aveti grija de tail i aduceti-va aminte cuvintele mele: v
ateapta vremuri grele i fiti la inaltimea lor!"
La Ploieqti il Wepta Purcareanu i, mai voios ca in ultima vreme, a
plecat la Sambureti cu automobilul. Acolo a ramas toata ziva de Duminica, mergand pe moie, inspectand gospodaria, verificand socotelile, necrutanduli nici o clips puterile.
Luni dimineata a pornit tot cu automobilul spre Mihaieti. S'a oprit
cateva momente la Dragaani, unde a intalnit intamplator cativa prieteni
politici care au venit sa-1 salute. A vorbit cu ei, glumind chiar, de aceea nu
i-a parut nici unuia indispus sau mai obosit ca de obicei, iar pe urma ui -a
urmat calea de-a lungul Oltului pe oseaua nationals pink' la Mihaie0i.
Dupa dejun se odihni putin, apoi a coborit in vale la grajduri, unde s'a
23 7
www.dacoromanica.ro
suparat constatand ca prin neglijenta ingrijitorului se incubase o epidemie printre vite si ca instructiunile pe care le daduse nu fusesera executate. Pe cand era acolo iritat si vadit congestionat, a sosit Dl. Vangler, un
Elvetian aflat demult in serviciul societatii Govora-Calimanesti, cu care
era in raporturi prietenesti. Acesta venise sa se inteleaga cu el in privinta
unei vanatori ce voia sa organizeze pentru Vintilica, dar vizandu-1 in aceasta stare a cautat sa-1 linisteasca si sa-1 scoata din grajd. Vintila Bratianu staruia totusi sa ramana acolo fiindca astepta dintr'un moment intr'altul pe veterinar. Pe cand vorbea cu el, Vangler observa deodata ca
se clatina, ca un picior nu-1 mai sustinea si ca avea o dificultate de elocutiune. Imediat Vangler starui sa-1 poarte impreuna cu servitorii pana sus
in casa, dar dansul refuza cu indaratnicie once sprijin si se incapataneaza
sa urce coasta singur, nesustinut. In fats neinduplecatei lui vointe cei din
jur au fost siliti sa cedeze, iar Vintila Bratianu a pornit la deal. Printr'o
sfortare supraomeneasca, in care se afirma intreaga lui vointa de a nu se
lasa doborit de moartea ce-si intinsese asupra lui ghiarele ei necrutatoate,
se tari aproape pana sus. Urcarea aceasta a fost simbolica si totdeodata
dramatics. Simbolica, fiindca u exprima mai mult decat once vointa indaratnica atat de caracteristica. Dramatics, fiindca din clips in clips puterile ii cedau si incepea sa-si dea seama ca din aceasta lupta disperata
ultima lui lupta in care, potrivit firii lui nu voia sa cedeze, va fi totusi
invins. Toata viata, toata natura sarmanului Vintila Bratianu erau cuprinse, erau sintetizate in acest spectacol uimitor.
La vreo 50-60 de metri de casa, la rascrucea dintre drumul cel mare si
o poteca transversals, puterile it parasira, cazu langa un porn si isi pierdu
cunostinta. A fost desigur un al doilea atac de congestie cerebrala, de asta
data violent si fatal; fu dus pe brate acasa si culcat in salon pe o lungs canapea ce se afla de-a lungul zidului unde i s'au dat primele ingrijiri. Bolnavul nu-si redobandi insa cunostinta.
238
www.dacoromanica.ro
Bralianu
www.dacoromanica.ro
Marturisesc ca a fost pentru mine o revelatiune i o surprindere. Nimeni din not nu-i dadea pana in acea clips seama de ceea ce reprezenta
in realitate Vintila Bratianu in sufletul, in contiinta poporului roman.
Intrucat guvernul se grabea sa treaca mai multe legi inainte de vacanta de Craciun, aveam tocmai in acele zile qedinte qi dimineata. La orele
10 cand am sosit la Camera mi-am dat indata seama ci efectul mor%ii lui
Ionel Bratianu nu fusese nimic pe langa impresia produsa de moartea lui
Vintila Bratianu. Imediat dupa deschiderea qedintei, prerdintele, guvernul, toti efii i reprezentantii de partide au slavit in cuvant5.ri micatoare disparitia sa. In lunga mea carier5. parlamentara am asistat la multe edinte de funebra comemorare, la nici una, hotarit la nici una, nu mi-a fost
dat &I vad insa ceea ce am vazut in acea dimineata. Deputati national-taraniti care, cu o saptamana inainte nu puteau auzi rostindu-se numele lui
Ufa & sara in sus, oameni cu care eu i prietenii mei, cei ce conduceam
239
www.dacoromanica.ro
intr'o epoca in care opinia publica era tocmai scarbita de spectacolul lipsei de caractere pe care it oferea atat lumea noastra politica, precum i societatea noastra in genere. Noua domnie daduse loc la un aa-zis mezat de
contiinte, la atata incovoiere la atatea tranzactii morale, incat in setea
ei dupa caractere, privirile se indreptasera asupra lui Vintila Bratianu ca
asupra ultimei sperante i a singurei exceptii. Si iata ca acuma soarta rapea din mijlocul nostru i aceasta suprema intrupare a virtu-tilor la care
aspiram cu atata insuflet ire.
Mai era insa in aceasta psihoza i un protest la adresa Regelui. Opinia
publica era in acel moment stapanita de doui sentimente: unul de nemultumire impotriva pomirilor noului Suveran, iar al doilea, de indignare
240
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
ION G. DUCA
Ion G. Duca s'a
nciscut la
Bucurefti in anul
1879, fiul lui Gheorghe I. Duca fi a lui Lucie Ghika, tat& sciu find ctitorul ..F coalei de Poduri fi ,Fosele, precum fi Director General al Cdilor
Ferate Romdne; bunicul sdu a fost Ministru de Rdzboi in and 1868-1869,
adicd la inceputul domniei Principelui Carol.
Urmcind cursurile liceului Sfeintul Sava, fi-a trecut apoi doctoratul in Drept ,ci ,F tante Politice la Sorbona, sustindnd-fi
Paralel fi-a inceput activitatea politica in partidul liberal, sub obldcluirea lui Ion I.C. Brdtianu, vechi prieten al tatdlui
sclu.
cei mai activi ai cabinetului care sci lupte pentru intrarea Romdniei in
rdzboi aldturi de Aliati.
La sfcirfitul razboiului a fost insdrcinat cu expunerea de motive a decretelor legi ce trebuiau sii ordnduiascd raporturile
intre Ardeal ,ci Vechiul Regat pined la alegerile pentru constituana ; apoi,
Ministru de Domenii find, a avut sarcina sd execute reforma agrard, pundndu'fi astfel isdilitura pe cele trei decrete din Vechiul Regat, precum ft
pe acelea ale reformelor din Transilvania fi Bucovina.
243
www.dacoromanica.ro
Din 1922 pans in 1926 a fost Ministru de Externe, principalele sale activitclpi find in cadrul Ligii Natiunilor, cat ,ci
la variatele intruniri ale Micii Inpelegeri, cu care prilejuri a fost unul dintre
cei mai aprigi sustinatori ai principiilor democratice in clap internationaicl, cat ,ci al integracitii tratatelor de pace.
244
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Bibliografie
Miscarea bancilor populare in Romania. Comunicarea filcutd la Congresul international al cooperagunei din Budapesta,
Bucurefti 1904.
245
www.dacoromanica.ro
Budisteanu R. Societatea Natiunilor $i principiul suveranitatii statelor. Prefata de I. G. Duca, Bucurefti, 1929.
Tineretul liberal
brie, 1930.
$i situatiunea
tarii,
Bucurefti, 1932.
246
www.dacoromanica.ro
IMAGINI
DIN VIATA POLITICA A LUI
ION G. DUCA
www.dacoromanica.ro
,..,110 Tor
i,x4zrza_Lipen
--- teng.__0ti.rkr
r]
otlif &:ir
'
do.
1
r
(c."4;14.,A4..
i'fqrcr,;g9f
atm._ imAr.
Fig. 21: Ion Duca cu Regina Maria Fi Ion Breitianu cu prilejul vizitei
oficiale a Suveranilor in Polonia
www.dacoromanica.ro
tL,
I'
'I
.1
LA -.Ude"'
www.dacoromanica.ro
Oa,
z.
v."
4'784.4
II
Fii23: Ion Duca cu Raymond Poincare 4 .Par6 cre prilejUl oiritei oficiale a Suveranilor
n Pronto
www.dacoromanica.ro
.17:5717
/11
. 9r
...
.111
. 3'41j1
-t.
..;R:
e
r.
tr
1..e.o
"09:
01.0rdiG
..).4
\ JP
r ,'.4
1,83
ik
MOM
4 1
'
0110
_.
ANis
Ti.
04.0.
%al
s31
re
Z_
S.
1111111
Fig.24: Intrunirea Micii Antante in 1925, in casa lui Ion Briitianu, la Florica
www.dacoromanica.ro
'
r
,
t.
-Fig,25: Ion Duca cu Ion Brcitianu cu prilejul vizitei Cancelarului Austriei, Seipel,
la Bucurqti
www.dacoromanica.ro
-*
-re
.11,111r:
4/
%.
-S
:
'' .5 K
AFC ';'
i' ---
-,
'..
,..4 N
N.
f ...
:,,ti .
.lip
.A,
.,
',..e .k t
ill
1.
Stsi. V /
'
A,
r.
I,
'
'
..
43. .4.:,
:...
1.
-
it
-Pk
..'1
-.
11
, V .,
,,NV
::
1/'
)il
i
"
i I,. .,.
1.
.:.
,,,,,..,0,..... !
- It
I,
%
%r
\ ;-
; I,
-a
A - %5
i.
---
.
.
.
'1
_<
41
Fig. 27: Ion Duca cu Constantin Diamandy la Conferinja din Lausanne, 1923
www.dacoromanica.ro
'..W."..
,...
r-,
p t.P.'
.:
11direcr-. AAR
I.
i
%,... '..
p
,No
.-t
oi
Ita
....AusPourrasastalallifill '
Fig. 28: Ion Duca cu Suveranii Romdniei la vizita for oficiald in Elvetia, 1924
www.dacoromanica.ro
.-4.111.11_...
CP
J
1
,,
=a
Fig. 29: Ion Duca in treisura regal cu Suveranii Romciniei ,si Belgiei,1924
www.dacoromanica.ro
17-
'AI
1;1
vl
A
P,64'
L
SO
-a)
'
"Ow
,1, .
I-1. .67el .44"1
.:!-vogalM-7
.-
.I
E.
ri
,.._..L
- __ _ ---,-:u3
'
-4
"*"
...
.............
...-
...".-
. "'V
0' .....-1--
Fig. 31: Ion Duca cu Regele Ferdinand si Regina Maria cu prilejul vizitei for oficiale la
Liga Natiunilor in 1924
www.dacoromanica.ro
-. -
Wu/
Br
id
.1.
.0
t..
tt'
IP'
0.
r.
"
re"-
+et, e
"1p
FC
Fig. 32: Principe le Carol cu Ion Duca cu prilejul vizitei sale la Mcilddresti, 1925
www.dacoromanica.ro
,
ez.
;7..4
of
n...4., 4,
j ..
*f
.01;1
!S
Li
,s
tar
Ara
/
.4
.
110.1
.,
....
... ....
.......0.11.
eall0140.
JIM*
'.
7.;145-,.. .
4.'"`
rilarVai ,.
....:. ,-:.,:zA
-r
.:
. ---.--
-7.... It.
.........."17.,,
.1.75.11....F.
await,
4111,
Apr'
.,iTtta
kw.
www.dacoromanica.ro
*atm
-
to".40
Z
Fig. 34: Ion Duca iecind de la Palat dupa o audienpi cu Carol al II-lea
www.dacoromanica.ro
sworammerirralrir rSS
www.dacoromanica.ro
f.
7-
V s'Pl7
li
-1
1,j .
A"
1.
le
'
f1
4ili )
l'Al
ilif'.11
cli
3 ,,,,.1.)oi
i
I I. IV
Li
'
CI
41
of . WI,
l'
1-
I; 4tillp ii
I
r
itA
N.'
4,
I'l
f)
TRF
III.
1;
;
.
l''
'
"11111
..
li
IA
ii,
, iiht 4 -, i
I ritl$11:1
.1,,,, ,,
t.,1
41
I11:
4
,i,.' .?$:,4, 4 1
.lii!
,,
, L _ri h.
..,
_
,i,
$1
F.S11C
1
111t
.1.1 t
1,$ag5
ii k,
.i..,i
Fri":77.4
WV
140,
5
Fig. 37: Ion Duca asistcind la o ceremonie cu Regele Carol al II-lea ,si
Principe le Moistenitor
fi
i.
www.dacoromanica.ro
-7
r
t
1.14
it
'
.4
'1
IA
,14
11
0
1
-*1.1"
-A
5'4
"to47,.
-
ef
of t -A,
141
--
..'-
'
tiPp
j.
/b.
1
"Sti,
'tt
I
-01
.4.,."
t
tt.
,c,.
it,
i-
44
...
kAi
'
t fr.,.
k''
il )Tt:
,k,
i'4,
'
-10
4 -t-
I.
'1/....A',k,L.A
.,
LIrr
4
7
r.
.*
to
t-s-ris
Fig. 39: Sicriul lui Ion Duca in fata Bisericii din Ur,sani
www.dacoromanica.ro
(-
..\
i
=:----AD-----=.7 --A
'0
.
r...
44
,..
le ,.
.,
.
Yaw
4r0-v'
,y.1
..
r--1 \.
....
i)
_
:.
.a 7'
:F1'-1
w'
i
.
J
/
il,'
e;..Y-u.
.....-
"t-e .1:
"
.-
ep.!',.
.1.e"
V
"It
,
f:
I.
1re.;-4
www.dacoromanica.ro
n
ra
t*
1
4--
-,
I
t
-
Fyn
;";
pr.
'14
1
INDEX GENERAL
Vol. I, II qi III
www.dacoromanica.ro
Abbazia: 1/ 139
Alexandria: II/ 62
Alexandrovici, Mihai: 11/158
Alexandru, Papa (Borgia): 1/ 35
Alexandru I, (Tarul Rusiei): 1/35
I/ 42
Algazy: II/ 141, 142
Alimithisteanu: 11/ 129
Aliatii: 1/ 175, 176, 187, 240-257, 264,
Amzacea: 11/ 34
Anastasia, Marea Ducesa : 111/133
Anastasio, A.: 11/ 189
Anderson, Colonelul: 11/ 229, 230
251
www.dacoromanica.ro
112, 138,
224
140
11/
236,
111/163
Atila I: 1/ 113
Aurelian (politician roman): 1/45
280;
236, 243
Arenthal, Baronul de: I/ 40
Arghirescu: II/ 14
252
www.dacoromanica.ro
Bach: I/ 289
Baden, Principele Max de: III/ 135, 140
Bad Gastein: I/ 195
Bagdat: II/ 139
Baker: II/ 221
Bahlui: II/ 81
Baia Mare: I/ 73, 74; III/ 178
Balcani: I/ 9, 32, 155, 205, 237; II/ 233
Balfour: III/ 181
Baliff, Colonel: III/ 97
Banffy: I/ 45
Banu: I/ 22, 196, 197; III/ 55
Basset: I/ 102
Basta: II/ 211
Bayreuth: 1/ 120
Bazargic: 11/14, 16, 30
Bazilescu, N.: 11/ 189, 194, 195, 197,
201
Balte0: I/ 119
Baneasa: I/ 87, 269
B anescu, Honoriu: II/ 195
III/ 205
Belgrad: I/ 26, 32, 39, 133, 184, 194,
135, 138
Basarabescu: 11/ 14, 16, 17, 26, 33
Benett: I/ 204
196
253
www.dacoromanica.ro
Bourbon, Dinastia: I/ 42
Bourbon, Infantele Don Alfonso de: I/ 27
Boyle, Colonelul: III/ 189
Bourchier: 11/ 143
149, 182
Bethman, Hollweg: I/ 41
Bianu, Ion: 1/80
Biarritz: 11/ 97
Bran: II/ 47
Brandestern: III/ 136
Brasov: II/ 11, 26, 30, 34, 35, 39, 46, 47;
111/ 145, 178, 180, 203, 216
Bibescu: 11/149
Bibescu, Gheorghe: I/ 99
Bibescu, Martha: 1/ 39,82, 84; 11/56, 148;
111/ 206
Bisericuta Bradului: I/ 17
Bismark, Print Otto von: I/ 58, 291
Bistrita: 111/ 178
Blondel: I/ 26, 67, 114, 138, 154, 156158, 175, 236, 242
Blaugaz (Afacerea): I/ 210, 213
Boboc: 11/ 76-80, 82
Bogdan, Stefan: 111/ 129
Bogdan, J.: II/ 195
Bosnia: I/ 40
Botescu, Dr.: 11/ 124
254
www.dacoromanica.ro
111, 131, 134, 137, 139, 140, 144147, 151, 153-157, 164, 176, 179,
Buelow, Principele de: 1/ 10
III/ 47
Brest -Litovsk:
II/ 175;
111/223
12-13, 18,
Cadrilaterul: 1/38
Calea Mosilor: 1/171
Calea $erban: 111/193
Calea Victoriei: 1/17, 199, 230; 11/18, 2Q
39, 148
Calea Grivitei: 1/171
Campeni: III/178
Cananau, L: 11/189
Cancicov, Mirc33: 111/123
Cantacuzino, C.,Dr.: 11/147
Cantacuzino, Charles - Adolphe: 1/183
255
www.dacoromanica.ro
Caineni-Tite$ti-Salatruc: 11/48
Campu lung(Muscel): 11/61, 62, 75
122, 123,
Ceaba: I 11/178
Cehoslovacia: 111/59
256
www.dacoromanica.ro
Condrut: 1/ 205
Conferinta de pace: III/159
Consiliul de coroana: Ill/ 71
Consiliul
111/164, 167
Cincu, Nistor:
201, 202
Cioraneanu: 1/232, 233; III/ 111
Cioranescu: III/ 111
Ciresoaia: II/ 221
Ciril, Marea Ducesa (v. si Chiril): 1/230
Cipaianu: 111/ 171, 174
Ciuhureanu: 111/ 50, 85-87, 90, 91
Ciulei, Locotenentul: II/ 131
Cladova: I/ 199
Clemenceau, Georges: 1/ 187; Ill/ 15-18,
24, 25, 55, 56, 62, 74, 136, 140, 158,
181-183, 185
Clubul Liberal: 111/ 159
Cluj: 111/ 174, 178, 236
Clunet, Dr.: 11/125
Cobadin: II/ 32; 111/ 137, 138
Coanda, Generalul: 111/ 51, 52, 96, 141,
142, 144, 145, 148, 149, 236
Coburg (loc.): 1/ 128
Coburg, Ducele de: 1/123
Corneff: Ill/ 35
Cornesti: 111/49
Cortina y Multedo: 1/ 237
Cosbuc, George: Ill/ 131
Costachescu: Ill/ 196
Costescu Comaneanu: 1/46, 47; 11/ 189,
191, 203
Cotesti: 11/ 234
Cocioc: 1/ 119
257
www.dacoromanica.ro
Crimeea: I/ 31
Crisana: I/ 250
Cristi: 111/ 59
Cristesti: 111/ 128
Cristescu, Generalul:
Cuban: 111/ 13
215
Degenfeld, Contele de: Ill/ 178
Delavrancea, Barbu: I/ 19, 131, 135, 165,
188, 189, 210; 11/54,141,167,189,
195, 200, 208; 11I/ 37, 130, 131
11/
218,
219;
111/ 136
Cronstadt: Ill/ 31
111/ 65, 71
Derusi: 1/ 184
Diadohul: I/ 26
Diamandy, George: 1/114, 134, 142, 149,
153, 183, 213, 230, 242-248, 255,
258
www.dacoromanica.ro
Dinicu: 1/ 289
Diskonto Gesellschaft: 1/ 48, 280
Dissesco, C.I.: 111/ 48
Dissescu, G.C.: I/ 51,
113, 189
Djuvara, Alexandru:
I/ 22, 202;
Dobrescu, D.: 111/ 77
Dobrescu, Geanabet: 1/143; 11/134, 138,
155,
Ekaterinenburg: 1/ 132
Elefterescu
Luca: 11/ 189
Elena, Principesa: 111/ 204, 216, 217
Elisabeta: I/ 124
Elisabetha, Principesa: 1/ 26; 111/ 130
Elisabeta, Regina Romaniei: I/ 5, 13, 27,
148;111/ 215
Ellis (corespondent american): 111/7
Elvetia: I/ 26, 206; 11/ 143, 144, 148;
III/ 110
243, 244
Duhonin: 111/ 16
Duma: 11/ 158, 187; 111/ 194
Dumas: 111/ 80
259
www.dacoromanica.ro
Fermo(ziarist): 1/203
Filality
Facia" (rev. lui N.D. Cocea): 111/ 81
Falkenheyn, Generalul: I/ 229; 11/ 32,
140,
260
www.dacoromanica.ro
Fluturel: 11 1/160
Foch(maresalul Frantei): 11/13
Focsani: 1/14; 11/77, 108, 151, 170,
185, 216; 111/19, 21, 22, 24,
Ghenadie, Metropolitu1:111/111
Gherea: 111/48
Forgach: 1/41
Fouq ier, Tinvill: 11/174; 111/124
111/42
Gomora: I I 1/107
Gongopol: 11/141
Gontel, Domnisoara de: 11/125
Gorie: 111/26
Gorj: 11/49
Gorski, Generalul: I11/136
Govora (loc.): 1/241, 242;111/238, 241
261
www.dacoromanica.ro
Grivita: 1/28
Hiottu, Costica: I/ 19
Hintze: III/ 135
Hoetzendorf, Conrad von: I/ 14
Hoffman, Generalul: 111/ 51
Grossman: 11/140
Grossoestereich: I11/22
Grosu, Pavel: 111/174
1/105; 111/184
188;111/92, 93
Gurghiul: 11/32
Gutschow: 11/170, 171, 185
Guvernul Provizoriu: 11/222
III/86
Halipa:
Halite, Teodor: 111/ 145
Haralambie: III/36
Harden, Maximilian: I/ 90
Haret, Spiru: I/ 16, 67
Hasdeu: I/ 288
Harjau, Generalul: III/ 134, 138
Harjeu, C.: 77, 138
Hermitaj: I/ 119
Herta: II/ 184; 111/ 26
Herzegovina: I/ 40
Heutsch, Colonelul: III/ 24
Hilisesti: I/ 267
Hindenburg, Paul von Beneckendorff, von:
262
www.dacoromanica.ro
199, 224-228
Iliescu, Generalul: 1/ 190, 239, 243-245,
250-253, 256, 262, 263, 265, 269;
I 1 / 7, 1
II/ 86
0, 1 4 , 1 7 , 1 8 , 2 6 , 2 7 , 3 0 , 3 7 ,
Isaccea: 11/12
Japonia: 1/ 41
Jenner: 111/ 193
Jiu:
Josefina, Imparateasa: I/ 93
Johnson: 11/ 140
263
www.dacoromanica.ro
Kalenderu: II/ 19
Kalinderu, lancu: I/ 102, 125
Kantor, Dore I.: 111/ 48
Kantor, Isidor I: 111/ 48
Karagheorgevic: 11/233
Karolyi: 111/178
Kiel: II/ 56
Konopicht: I/ 32
Korne, Misu: I/ 214
Korniloff: II/ 221, 22
Koziell: 1/67
Kremnitz, Mitte: 111/ 23
Kremnitz, Dr.: 111/ 23
Kremnitz, Locotenentul: 111/ 23
Liege: I/ 72
Liga Culturala: I/ 55, 130, 135, 136, 161
II-lea): 1/ 42
Krilenko: 111/ 16
I/ 115;
II/ 141, 142; 111/ 138
Livezeanu: 11/ 153
Lloyd George: I/ 149; 11/118, 119;111/56,
86
Locusteanu, P: II/ 141
Londra: 1/ 33, 39, 47, 49, 67, 111, 149,
153, 158, 160, 204; II/ 19, 63, 84,
85, 118, 143, 145, 227; 111/ 110,
264
www.dacoromanica.ro
Macedonia: I/ 156
Mackensen: I/ 159, 162, 163, 169, 186,
g7.ggg$
v4
;!;,.72@3
Marghiloman, Alexandru: I/ 9, 13, 15,
20, 21, 43, 47-49, 51, 52, 54, 55,
56, 60, 62, 68, 75, 79, 112, 115,
I :
131, 132, 134, 138, 139, 144, 162,
49;
163-166, 175, 201, 205, 210, 212,
SV2
225, 234, 268, 271, 272, 274-276,
280, 283; II/ 23, 24, 54, 69, 114,
130, 140, 150, 154-156; 1 I I/ 21,
22, 51, 53, 70, 71, 73, 74, 76, 77,
0,,2"
r
1g
Mangalia: 11/ 30
265
www.dacoromanica.ro
Macin: I/ 178,179
Magurele: I/ 101
Mar4ti:
211
Manastirea Neamt: I/ 69
Manastirea Pasarea: II/ 148
Mandrescu, Simian: I/ 132, 134, 135;
II/ 144
Marzescu, George G.: I/ 144, 197, 219,
220, 235; II/ 67, 83, 86, 87, 89, 90,
92, 93, 98, 100, 101, 111, 112,115117, 128, 133, 163, 164, 173-175,
183, 184, 188-191, 193, 196, 232;
111/ 35, 36, 41, 66, 98, 100-102,
104, 119-121, 123, 124, 126, 128,
133, 134, 140, 142, 149, 156, 159,
160, 186, 192, 223
Marzescu, Dinu: 11/163
Marzescu (Doamna): 111/ 99
266
www.dacoromanica.ro
Mozart: I/ 289
Mugur: II/ 139
Muncelu: II/ 221
Muntenia: I/ 253; II/ 29, 38, 39, 47, 60,
69, 71, 72, 76, 170, 197, 210, 213,
Negule0i: I/ 132
Nenitescu: I/ 105; 11/ 149, 150
Nenite0i: II/ 55
Neuman (Camerierul lui Ferdinand I.):
II/ 128
Neva: 1/ 40, 199
Neuwied: I/ 286, 293
Neuhammer, Episcopul: I/ 84
Nicolae al II-lea , Tarul: I/ 27, 31, 35, 36,
41, 44, 68, 73, 124, 131, 192, 229,
242, 245, 259; 11/ 72, 110, 111,
119, 123, 185; 111/ 132, 133
Nicolae Nicolaevici, Marele Duce: 1/75,
163
Mustata(Doamna): 111/ 39
Muenchen: 1/ 124
Murat: I/ 93
267
www.dacoromanica.ro
.4
/ @f/& #&E
'
Nistru: 1/ 255; 11/ 29, 75, 91, 122, 210,
223, 228; 111/ 27, 49, 50, 87, 90,
95, 108, 146, 165
Parang: I/ 267
Paraguay: 11/44
Pariano, C.: II/ 202, 203
Norvegia: I/ 39
Papiniu: Ill/ 67
Paris:
Paris: II/ 20, 26, 32, 38, 39, 62, 64, 74-
Ostende: I/ 72
Otteleseanu, Doamna: I/ 101
Ovid: II/ 51
268
www.dacoromanica.ro
Petro$ani: 11/ 32
Petrovici, Ion: 111/ 131
Petru 11: 11/ 124
Potiorec: I/ 133
Potlogi: 1/ 36
Potsdam: 1/ 78, 90
Prahova: II/ 48, 61, 62, 78, 113
145
Principatele Unite: I/ 88, 91, 96, 101, 290;
111/ 229
Prittwitz: 11/ 17
Psihas: II/ 93
Purcareanu: 111/ 237
Puscariu, Sextil: 111/ 143
269
www.dacoromanica.ro
158, 162-164, 177-180, 184189, 192, 197-199, 203, 205213, 215-220, 227, 229, 231,
244
Regele Spaniei: I/ 27, 41
Reghinul Sasesc: 11/ 32
Quadrilaterul (v. i Cadrilaterul): 11/30
Quadrupla intelegere: II/ 160
Quai d'Orsay: I/ 27, 241, 242; 111/16
Radoslavoff: 111/ 69
11/32
R4inari: I/ 206
Rau, Nicolae: Ill/ 108, 109
Raut, N.: 11/ 195; 111/ 240
Ramnicu-Valcea:
111/153,
177,
184,
270
www.dacoromanica.ro
Saba: 11/232
241, 244,
250-252, 264, 265; II/ 13, 27,
37, 56, 60, 132; 111/ 9, 25, 136
Rucar: II/ 48
271
www.dacoromanica.ro
Silezia: 1/ 107
Silistra: 1/ 262; 11/ 14-16, 30
Sloim: II/ 44
Smolski (Institutul): 111/ 45
Snagov: 1/ 172
Stanford: I/ 8
Sigmaringen:
II/ 53, 58
272
www.dacoromanica.ro
Stefania de Beauhamais: I/ 93
Suculescu
Luterana: 1/ 169
Mercur: I/ 195
Pacurari: 111/ 28, 58, 126, 128
Romans: 111/ 18, 36, 63
Scaune: I/ 177; 11/ 45
Sevastopol: III/ 146
$tefan cel Mare: 111/ 88
nranilor: I/ 257
Vamei: 1/ 233
Tantu: III/ 50
Tapali: II/ 144
Tardieu, Andre: 1/ 26
2 73
www.dacoromanica.ro
46, 47, 51
Tuilleries: 1/ 105
Tulcea: II/ 20, 59
Turcia: It 13, 25, 96, 109, 133, 232;
Techir-Ghiol: 1/ 261
Tecuci: II/ 237; III/ 30
Teodorescu: II/ 14, 15, 17, 26, 33
Tetcanu (loc.): 111/ 31
III/ 69
Tudor: II/ 49
Turda: I/ 132;11/211;111/ 178, 179
Turnu Magurele: I/ 110
Turnul Rosu: 11/33
Turtucaia: 1/262; 11/ 13-21, 23, 24, 26,
28-31, 51, 54, 143; 111/ 123
Tutova: 111/ 31
Tirol: 1/ 160
Tisa (raul): I/ 155, 250, 255; II/ 223;
111/ 27, 108, 146, 165, 186, 188
Tisza, Contele: I/ 15, 139; Ill/ 178
Titulescu, Nicolae: I/ 22, 114, 132, 210,
213
195;111/ 92, 93
274
www.dacoromanica.ro
155
Vinita: I/ 179
Vissarion: 111/ 48
Viziru: II/ 79
Vlad: 1/ 206; Ill/ 197
Vladimirescu, Tudor: I/ 282
Vlahuta: 111/ 193
Vladescu, Colonelul: II/ 23
Vopicka: 11/ 156, 157, 230, 231; III/ 14,
33, 53, 57
Vrendenburg, van: 1/ 237; II/ 156, 157
Vrabiescu, lulian: II/ 189
Vulcan: 11/61
145
Varsovia: 1/174, 186, 234, 241
111/206
1/
170,
Yalta: I/ 31
Yusupoff: II/ 111
2 75
www.dacoromanica.ro
60, 72
Zimmermann: 1/ 68
Zorleni: II/ 94, 104, 117
Zottu: II/ 17
Zvoresti (loc.): 111/ 31
276
www.dacoromanica.ro
EXPLICATIA FIGURILOR
la
Partidului ConservatorDemocrat (1908). Prim Ministru (19211922). Unul dintre initiatorii fi creatorii Mica Antante (1920-21)
Fig.8: Regina Maria cu Principesele regale la Bicaz in vremea raboiului
de intregire (1918)
fruntaf al luptei de eliberare a Transilvaniei de sub Austro-Ungaria, unul dintre conducatorii Partidul National Roman din Transilvania fi al Partidului National Tartinesc, Prim Ministru (1919
Fig.15: Ion G. Duca cu Regina Maria fi Principesa Elena la parastasul
pentru Regele Ferdinand I la Curtea de Argef
Fig.16: Ion G. Duca cu Regenta (in stlinga Printul Nicolae), Principesa
Ileana fi cu lonel Briitianu la inmormantarea Regelui Ferdinand
Fig.17: Ion G. Duca la inmormantarea lui Ion I.C. Briitianu
277
www.dacoromanica.ro
Fig.18: Ion (Ionel) I.C. Brcitianu (1864-1927, n. Florica, fiul lui Ion
C. Brdtianu, Prefedintele Partidului National Liberal (1909-
in 1925
Fig.25: Ion G. Duca cu Ion I.C. Bratianu cu prilejul vizitei Cancelarului
Austriei, Seipel, la Bucure,sti
Fig.26:Ion Duca cu prefedintele Masaryk, 1923
Fig.27: Ion Duca cu Constantin Diamandy la Conferinta din Lausanne,
1923
Fig.28: Ion Duca cu Suveranii Romdniei in vizita oficialii in Elvetia, 1924
Fig.29: Ion Duca in trdsura regald cu Suveranii Romdniei ,ci Belgiei,1924
Fig.30: Ion Duca cu Suveranii Romdniei ,ci Angliei cu prilejul vizitei oficiale la Londra in 1924
Fig.31: Ion Duca cuRegele Ferdinand fi Regina Maria cu prilejul vizitei for
oficiale la Liga Natiunilor in 1924
Fig.32: Principele Carol cu Ion Duca cu prilejul vizitei sale la Mdlcarefti,
in 1925
Fig.33: Ion Duca cu Regina Maria la Miz'nti stirea Horez, 1926
278
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Capitolul patruzeci:
Capitolul patruzeci Si unu:
Capitolul patruzeci i doi:
Capitolul patruzeci qi trei:
Capitolul patruzeci qi patru:
Capitolul patruzeci qi cinci:
247
249
277
278
279
279
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
: lc 'Ai
,
!'
411.0
.,..!-%:k
rt
,;
In colectia
Memorii ci marturii"
-;
mai apace:
George I. Duca,
: ili
,.,,;t
t
111
. ..-
4.
IN VEACUL XX"
(in trei volume, bogat ilustrate
cu portrete, fotografi de
epoca si imagini din viata
personalitatilor care au dominat scena politica a Romaniei)
., i,
ri
,
NA
4
G
"ti.
40-
'
..:
. ',!.''':
t.. l'"
Il
if
-tai
0"
.!
',.'
'
f .
4-
ir
..
.)
'
-.-'14:
:... .; 4
0..*
.1.
04.
1. '1
,14
.1.
.5.
'1M
..
VOLUMUL I:
Europa Romania Familia,
r.1
4.
r
to
.t I
4.44.
..
'
'ri
. ',/
f.4.;
".
,..
.-t,1
k50
/4'
-74rt .--
"
11.0
''S. '.
L,
44`
a.
41.1.;.,
I5
t.
4-
14
6. 2
I.
.
'.
*'
4 ..16
...t,
infra in politica Tarii Partidul Liberal si Ion I.C. Bratianu. Partidul conservator al
Mamei mele
.
Ion Duca
infra in guvernul liberal in
a
PI
4.
7
1914
Izbucnirea razboiului
mondial
Neutralitatea
"0c-.4
's
4..474
Viata la Iasi
44
1.
1 y! f ..'
G-
.,:.,. 4
,.1t.. ?"-.
i .,
.4 # .....!t
ork.,
.
6,,
, ...
,4: 4.
V r.
,,Lit '''' 4,
4i.
,,.!,.'
t: 9,1 ;
t ' '4,q.
"
'.1$
=6
.,
'4
ct
,.
.F.,.
sr.
/1/4.
,-,
\,
,,,-
t.
I,
0;
,.
.
A1
'.
3P
f1
13
\ 11
C
.'....
V
' .a
fir. ft.. E.
7eq
4.
Tragediile
Rolul
talmacit de
qi victoria neamului
lui
Ion Duca
fiul sau
Reforma agrara
/-*
,I
tr
.
k.
"
,.,
11
41
41 1
mod' u
A.
01111^
to;...
3
5.
*4'
trr
, .
`1%.-\ ?..,
rV
www.dacoromanica.ro
Ati.,
t'a
If
'
J44441g
41
'
' .:,