Sunteți pe pagina 1din 6

In dorinta de a imortaliza sau comemora perioada tineretii din viata

fiecarei persoane, numerosi scriitori au conceput opere literare cu


caracter moralizator, memorialistic sau comic.Acest gen de lucrari
urmaresc evolutia personajelor ,aflate la varsta noilor descoperiri, din
diferite planuri: social, moral, intelectual, etc.
Un bun exemplu ar fi Martin Eden, un personaj creeat de Jack London
intr-un bildungsroman cu acelasi nume.Jack London, pe numele sau
adevarat Jack Griffith Chaney provinde din clasa de jos a orasului San
Francisco.Fiind copil din flori si nerecunoscut de tatal sau adoptiv,
acesta este obligat sa munceasca din greu de la o varsta frageda
pentru a-l intretine pe tatal sau adoptiv ramas invalid dupa un
accident.Conditiile grele de trai din copilarie il vor face pe scriitorul de
mai tarziu sa imbratiseze cu o foarte mare forta viziunile socialiste pe
care le si promoveaza in scrierile sale.
In romanul cu acelasi nume intalnim extrem de multe asemanari
biografice intre persoana reala Jack London si personajul Martin Eden
precum si puternice accente ideologice.Scris la nceput de secol 20,
Martin Eden este un strigt de disperare. Un strigt de disperare prin
care Jack London, autorul, i manifest dezgustul fa de lumea
burghezo-capitalist a Americii de nceput de secol. n roman se
cuprinde viaa i evoluia spiritual a unui simplu marinar pe nume
Martin Eden, ce mpins de dragoste i mbtat de beia cunoaterii,
ajunge s neleag meschinria i ipocrizia lumii n care triete i si piard dorina de a tri.
In acest roman urmarim evolutia unui tanar marinar provenit dintr-o
familie modesta din zona San Francisco, un personaj
grosolan,necioplit,o bruta privata de repere educationale si mai ales
culturale a carui identitate este supusa unui proces de metamorfoza
influentat de puterea autodidacticismului.Contactul acestuia din
inceputul romanului cu Ruth Morse,o fata ce apartinea unei familii
burgheze din inalta societate, determina in acesta schimbari decisive
in comportament dar si in propria constiinta.Impins de dragostea
pentru ea si de setea pentru cultura, tanarul Eden decide sa se ridice la

un nivel intelectual ridicat pentru a fi demn de ea.Ajutat si incurajat de


tanara Ruth acesta reuseste sa faca toate acestea.Datorita unei mari
puteri de invatare,Martin avanseaza foarte repede si isi propune sa
devina un scriitor de succes,ba mai mult, reuseste sa ii castige
dragostea tinerei Ruth.Singurul lucru care statea in calea iubirii lor
platonice era situatia lui financiara instabila, lucru inacceptabil pentru
parintii domnisoarei.Neavand succesul dorit, Martin este presat de
logodnica si de familia acesteia sa isi gaseasca un loc de munca
normal si sa duca o viata ca orice om al societatii.Cu cat studia mai
mult cu atat realiza ca lumea spre care tindea el nu este ceea ce a
crezut initial.Are mari dificultati financiare si este fortat sa duca o viata
la limita subzistentei facand deseori foamea dar continuand sa
scrie.Ruth il paraseste impreuna cu restul lumii ramanand singur si fara
nici un sprijin.Martin Eden este un erou exceptional pentru care bucuria
de a scrie si increderea in fortele proprii creative sunt mai presus de
orice compromis.Viata lui se schimba in momentul in care il cunoaste
pe Russ Briessenden, un scriitor batran, plictisit si foarte acid la adresa
societatii epocii.Acesta il introduce in diferite cercuri launtrice ba chiar
ii ofera si una din scrierile sale.Dupa moartea acestuia Martin publica
acea lucrare.Acest lucru a fost rampa sa de lansare catre
faima.Editurile si publicatiile il asaltau cu cereri si oferte pentru
scrierile sale,scrieri care au fost respinse de nenumarate ori de
aceleasi edituri.In acest punct el realizeaza meschinismul si
consumismul revistelor si editurilor.Isi publica toate scrierile dar isi
pierde impulsul vital pentru aces lucru si renunta la aceasta
indeletnicire.Ajuns pe culmile gloriei, lumea incearca sa ii reintre in
gratii ba chiar Ruth in cauta si ii marturiseste ca il vrea
inapoi.Dezamagit de falsitatea si ipocrizia societatii isi pierde dorinta
de a traii si sfarseste prin a se sinucide,nu inainte de ai rasplati pe cei
care i-au fost aproape in momentele cele mai grele din viata sa.
In concluzie Martin Eden il reflecta mai mult sau mai putin pe Jack
London si experienta sa de viata.Martin impartaseste si crezurile
filosofico-ideologice ale lui London.Recunoscut socialist, aceste se
foloseste de romanul sau pentru a critica alte conceptii ideologice

despre om precum cea a darwinismului social.


De aceea Martin Eden poate fi considerat o descriere a unei societati
moderne dintr-o lumea extrem de asemanatoare cu cea reala in care
pentru a fi respectat si acceptat de societate trebuie sa te comporti in
mod similar cu ceilalti membrii,sa devii una cu turma.Nonconformismul
si cunoasterea nu sunt permise iar valorile reale spirituale s-au pierdut.

Urmatoarea opera in aceasta directie este "Amintiri din copilarie"


scrisa ce unul dintre cei mai mari povestitori romani Ion Creanga.
Scrisa in ultima parte a vietii, aceasta carte constituie retrairea
timpului fericit si definitv pierdut.Amintirile lui Creanga nu sunt relatate
cronologic ci asa cum memoria le retraieste cu mai multa
pregnanta.Faptele selectate de autor compun imaginea copilariei
universale si nu o autobiografie.n Amintiri din copilarie, Creang i
recreeaz copilria, ctre care se ntoarce ca spre un spectacol al
vrstei fericite. Prin amnuntele biografice, copilria reconstituita a
aparinut lui Ion Creang, dar prin semnificaie este universala: Aa
eram eu la vrsta cea fericita, i aa cred ca au fost toi copiii, de cnd
ii lumea asta i pmntul; mcar s zic cine ce-a zice.
Creanga nu se considera diferit de alti copii. Nu aspectele de
diferentiere il intereseaza, ci stadiul de nediferentiere, de vesela
inconstienta, de ignorare a necazurilor din copilarie.Autorul priveste
aceasta opera din puncte de vedere al copilului dar si al
povestitorului.Eroul central,Nica, apare infatisat de autor din copilarie
pana in adolescenta.El este centrul acestui univers si in demersul
narativ comentand initierea in legile vietii.
Ca si personaj, Nica, este ipostaza copilului universal pus mereu pe
pozne, caracterizat prin intamplarile pe care le provoaca sau la care ia
parte.Uneori caracterizat si de alte personaje.Amintirile se structureaz
pe doua planuri: unul urmrete procesul de formare al lui Nica i
evoluia lui spirituala n contextul mediilor sociale pe care le strbate;
celalalt plan surprinde universul vieii rneti i instituiile sociale ale

vremii, asa cum putem observa evolutia dintr-un copil fricos si


rusinos : o multime de baieti si fete intre care eram si eu, un baiet
prizarit, rusinos si fricos si de umbra mea, pana mai tarziu cand va
deveni cel mai bun de harjoana si slavit de lenes.
Amintirile deschid prima pare cu o evocare a comunitatii
humulestilor.Creanga se intoarce la copilul de altadata, evocand trecea
prin scolile din Humulesti si Brosteni precum si parerile parintilor
despre scoala.
A doua partea este dominata de regretul pentru viata apusa, evocand
atmosfera din casa parinteasca dominata de personalitatea Smarandei
si reinvie hazliile intamplari ale copilariei.Daca prima partea a fost
relatata cronologic,cea de a doua este recreata prin discontinuitatea
selectiei memoriei involuntare.
In cea de a treia parte este relatata viata de la la Scoala domneasca
din Tg.Neamt si Scoala de catiheti din Falticeni.Aici este la varsta
adolescentei si face cunostinta cu diferite persoane si moravurile
acestora.Tot aici este initiat mai mult sau mai putin in tainele
vietii.Pierde vremea cu prietenii sai prin crasme si intalneste prima sa
dragoste,fata unui preot.
Ultima partea incepe tot cu evocarea satului natal si relateaza drumul
spre Seminarul de la scoala din Iasi.Creanga simte ca acesta calatorie
echivaleaza cu despartirea definitiva de satul natal.
Cel din urma roman este scris de Maksim Gorky, scriitor sovietic si
formator al realismului socialist in literatura, si este intitulat
''Universitatile mele".Titlu oarecum ironic pentru ca singura scoala pe
care a absolvit-o scriitorul a fost cea a vietii.Romanul a fost scris in
ultima parte a vietii scriitorului si face parte dintr-un ciclu de 3 romane
cu caracter autobiografic: ''Copilarie'', ''In lume'', ''Universitatile
mele''.Romanul prezinta perioada anilor 1884-1888, ani petrecuti in
orasul Kazan si satul Krasovidovo.Aici este prezentata perioada in care
a studiat la Universitatea din Kazan.In realitate autorul a studiat la o
universitate, dupa cum o numeste chiar el "o celula in care cainii

vagabonzi traiesc si mor" si se refera la diferitele situatii si personje


intalnite care au avut caracter formator. A dus o viata mizera in care se
straduia sa isi castige traiul zilnic.Gorky trece prin viata orasului fara
un scop anume si intalneste o multime de personaje care in secret
faceau parte din societati revolutionare si detineau documente
interzise de regimul tarist.Acesta le impartasea convingerile
revolutionarilor dar observa ca populatia rurala in special nu era
deschisa la noile idei reformatoare.Acesta incearca sa se sinucida
impuscandu-se in piept dar reuseste doar sa se raneasca.Mai tarziu il
intalneste pe Roman,un negustor abia venit din exil si se stabileste cu
acesta in satul Krasnovidovo.Aici realizeaza lipsa vointei din partea
taranilor si datorita suspiciunii acestora este nevoit sa plece spre
marea Caspica.
Cartea are un stil abrupt si realist,ba chiar grotesc cand vine vorba de
descrierea persoanelor cu care are contact.In special perioada in care a
locuit cu tanarul Pletnyov intr-o camaruta sub scari,inconjurat de
prostituate si un profesor de matematica nebun si extrem ciudat si cu
aparenta extrem de infricosatoare.
Romanul impartaseste diferite similaritati cu operele altor scriitori
precum Geroge Orwell sau Jack London constand in descrierea
detaliata a societatii si punand accent pe mizeria si coruptia din
societate.

"Martin Eden" ,''Amintiri din copilarie'' cat si ''Universitatile mele"


detin numeroase punecte comune, in ciuda faptului ca autorii provin
din medii sociale diferite precum si din diferite parti ale Pamantului:
america, romania respectiv rusia.
Primul punct comun ar putea fi lipsa de experienta a tinerilor
protagonisti.Acestia descopera pe parcursul actiunii tainele vietii si
incep sa isi formeze diferite conceptii despre viata.Toti trei ajung la
concluzia ca societatea este falsa si denaturata si nu promoveaza
realele valori.Martin Eden descopera lipsa de interes pentru ceea ce

este cu adevarat important a burghezilor, Nica realizeaza


superficialitatea ''fabricii de popi'' iar Gorky coruptia regimului si lipsa
de curaj a oamenilor de rand pentru a face ceva.
Al doilea punct comun dupa parerea mea este lipsa dorintei de
viata,lucru neintalnit la Nica.Atat Martin cat si Gorky incearca sa isi
puna capatzilelor dupa ce au constientizat realitatea cruda din jurul
lor,cel de-al doilea fara succes insa.Atat Martin cat si Gorky au idei
reformatoare ce nu sunt in concordanta cu actualitatea epocii
lor.Martin se axeaza pe plan cultural pe cand Gorky merge pe cel
politic.Ambii sunt determinati de saracia si nedreptatea care ii
inconjoara.
Un al treilea punct comun este constituit de ruperea mai mult sau mai
putin fortata de familie si obligarea de a incepe viata pe cont
propriu.Martin si Gorky sunt impinsi spre acest lucru de conditiile
materiale iar Nica pentru a continua studiile la Iasi.
In antiteza cu ceilalti doi,Nica priveste nostalgic spre societatea
arhaica pe care o paraseste iar Creanga are grija sa o elogizeze in
lucrarea sa de cate ori are ocazia,pe cand London si Gorky o pun intr-o
lumina nefasta si bolnava.Desi realitatea pentu Nica era mai mult sau
mai putin similara cu a celorlalti doi, Humulestiul fiind un sat de
oameni nevoiasi,acesta vede comunitatea sa ca una instarita cu flacai
zdraveni si fete mandre.
Spre deosebire de Ion Creanga, London si Gorky sunt privati de
privilegiul de a fi trait intr-o familie omogena.Dupa parerea mea acesta
a fost factorul decisiv pentru care Operele celor doi impartasesc mai
multe similaritati decat cea a lui Creanga.

S-ar putea să vă placă și