VARIANTA I AN II SEM.

II 2014

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezolvare :
Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu
unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale (au importanta semnificativa)
dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie
calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator
asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si prcis elementele cu care auditorul nu este de
acord sau pe care le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut
controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat
n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru
cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar
pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i
sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.
Rezolvare :
Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:
a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si

ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii;
b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiile financiare
s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare;
c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect
mentionate.
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate
aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i
rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n
conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.
3. Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de
prezentare.
Rezolvare :
In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui
obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier
detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se
situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o
rezerv.
Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului;
paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:
Fr s exprimm o rezerv asupra situaiiltor financiare, noi atragem atenia asupra notei X din
anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i
n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune
i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs.
Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat i, n consecin, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.
Contabilitate
1. O entitate deine un apartament de 4 camere i o vil, pentru care sunt disponibile urmtoarele
informaii: valoarea contabil brut a apartamentului 600.000 lei, iar amortizarea cumulat 100.000 lei;
valoarea contabil brut a vilei 1.700.000 lei, iar amortizarea cumulat 440.000 lei.
Intenia entitii este de a vinde cele dou construcii. La data de 8.07.N, entitatea a apelat la o agenie
imobiliar, iar la data de 19.07.N aceasta a semnat un contract de vnzare-cumprare cu o persoan
fizic pentru apartamentul de 4 camere, tranzacia finalizndu-se la preul de vnzare de 800.000, TVA
24%. La data de 23.07.N, entitatea a semnat o promisiune de vnzare-cumprare pentru a ceda unui
ter vila deinut, vnztorul obligndu-se ca n termen de 50 de zile s efectueze lucrri de
termoizolaie. Aceste lucrri de modernizare au avut un cost de 120.000 lei, au fost efectuate n
perioada 6.08.N 29.08.N i au fost recepionate n data de 10.09.N. Tranzacia de vnzare a fost
ncheiat n data de 17.09.N, iar preul de vnzare stabilit ntre cele dou pri a fost de 1.800.000 lei,
TVA 24%. Prezentai nregistrrile contabile efectuate de entitate, n conformitate cu prevederile
OMFP nr. 3055/2009.
Rezolvare:

Vanzare apartament 4 camere;

461

%
7583
4427

992.000 lei
800.000 lei
192.000 lei

Descarcare gestiune :
% = 212
2812
6583

600.000 lei
100.000 lei
500.000 lei

Incasare :
5121

= 461

992.000 lei

Modernizare vila :
Art.153 din OMFP 3055/2009
Atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale , in sensul ca aceasta urmeaza a
fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, la momentul luarii deciziei privind modificarea destinatiei, in
contabilitate se inregistreaza transferul actuvului din categoria impbilizari corporale in cea de stocuri.''
Transfer :
% = 212
331
2812

1.700.000 lei
1.260.000 lei
440.000 lei

Modernizare :
% = 401 148.800 lei
331
120.000 lei
4426
28.800 lei
Transfer la marfa:
371 = 331

1.380.000 lei

Vanzare vila :
461

%
7583
4427

2.232.000 lei
1.800.000 lei
432.000 lei

Descarcare gestiune :
607 = 371 1.380.000
Incasare :

5121

= 461

2.232.000 lei

2. O ntreprindere achiziioneaz n cursul anului N o cldire al crei cost este de 500.000 lei. Cldirea
este achiziionat cu scopul nchirierii. La 31.12.N activul este evaluat la valoarea just
estimat de 506.000 lei, la 31.12.N+1 valoarea just este de 502.000 lei, iar la 31.12.N+2 valoarea
just este de 510.000 lei. Prezentai tratamentul contabil aferent cldirii n conformitate cu IAS 40.
Rezolvare :
Achizitie cladire :
212

= 404 500.000 lei

Evaluare I
2151 = 7561

6000 lei

Evaluare II
6561 = 2151 4000 lei
Evaluare III
2151 = 7561 8000 lei
3. O societate deine la 31.12.N o cldire pe care intenioneaz s o cedeze. Cldirea este liber
i societatea a ntreprins aciuni pentru gsirea unui cumprtor. Societatea clasific cldirea la data
bilanului ca disponibil pentru vnzare. Valoarea de intrare a cldirii este de 200.000 lei, iar
amortizarea cumulat 40.000 lei. La data bilanului se stabilete o valoare just a cldirii de 162.000
lei. Se estimeaz c vnzarea cldirii se va realiza peste un an. Costurile estimate pentru organizarea
vnzrii sunt de 22.000 lei, iar rata de actualizare de 10%. Explicai la ce valoare va fi prezentat
cldirea n situaiile financiare avnd n vedere tratamentele specifice IFRS 5.
Rezolvare :
Val. Net contabila = 200.000 - 40.000 = 160.000 lei
Valoarea recuperabila Val. Justa ch. Pt. Vz = 162.000 - 22.000 = 140.000 lei
Valoarea ajustata = 140.000 *1,10 = 154.000 lei
Valoarea recuperabile < Valoarea ajustata => cladirea va fi prezentata la valoarea recuperabila ajustata
de 154.000 lei

Expertiza contabil
1. Radu este expert contabil judiciar debutant. El tocmai a fost recomandat de ctre o parte i a fost
ncuviinat de Instana judectoreasc pentru misiunea de expert contabil consilier. Dilema lui este ce
anume are de fcut. Argumentai rspunsul.
Rezolvare:

Expertul contabil consilier al uneia din parti asista la derularea expertizei contabile iar daca are alte
opinii asupra raspunsului la obiectivele formulate de catre expertul contabil titularare posibilitatea sa le
exprime separat in cuprinsul raportului de expertiza contabila sau intr-o anexala acest raport.
2. Claudia este numit expert contabil judiciar n baza unei Ordonane emis de ctre organul de
urmrire penal. Pn la aceast dat a mai efectuat dou expertize contabile judiciare n cauze civile.
Spre deosebire de ncheierea de edin a Instanei judectoreti, care meniona obligaia expertului
contabil judiciar numit de a cita prile, Ordonana nu conine niciun paragraf referitor la citarea
prilor. Dilema Claudiei este n ce msur poate s contacteze n vreun fel prile i subiecii
procesuali. Argumentai rspunsul.
Rezolvare :
In cauzele penale, expertul contabil nu poate convoca partile la un anumit sediu pentru a cerceta cauza
sau a cere documente suplimentare celor din dosarul cauzei.Solicitarea sau examinarea unor
documente aflate la sediul (domiciliu) partilor se poate realiza numai cu incuviintarea si in cazuri
stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Partile pot da expertului contabil explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite
de organul de urmarire penala sau de instanta judecatoreasca.
3. Cosmin este expert contabil judiciar debutant. Datorit faptului c este i angajat, nu a reuit s
efectueze o expertiz dispus de organul de cercetare penal, fiind nlocuit. Dilema lui este ce anume
are de fcut. Argumentai rspunsul.
Evaluarea ntreprinderilor
1. Se contracteaz un credit pe termen lung n valoare de 300.000 lei n 3 trane egale: prima la data
contractrii, iar celelalte dou la intervale de 1 an. Care este valoarea actual la contractare a
creditului, avnd n vedere c rata de actualizare este de 4% ?
Rezolvare :
Valoarea actuala : 300.000 * (1 * 4%) = 312.000 lei
2. Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o durat de utilizare de 10 ani se
reevalueaz succesiv stabilindu-se urmtoarele valori juste:
a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;
b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;
c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.
Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?
Rezolvare :
Calcul amortizare = 60.000 : 10 = 6000 lei/an
a) dupa 2 ani val = 60.000 - 2 * 6000 = 48.000 lei
Reevaluare 80.000 lei

b) dupa 5 ani val = 60.000 5 * 6000 = 30.000 lei

Reevaluare : 40.000 lei
c) dupa 8 ani val. = 60.000 8* 6000= 12.000 lei
Reevaluare 10.000 lei
La sfarsitul celor 8 ani valoare din reevaluare va fi 32.000 + 10.000 2000 = 40.000 lei
3. Se doretes se depun la banc,pe o perioad de 5 ani,o sum de 10.000 lei cu o rat a dobnzii de
5% pe an. Banca nainteaz i o ofert de certificate de depozit cu dobnd de 5% pe an. Certificatul
de depozit cost 100 lei i returneaz peste 5 ani o valoare de 110, 25 lei. Este mai avantajos s
investii n 100 de certificate, dect s realizai un depozit?
Rezolvare :
Dobanda de 5% simpla nu capitalizata .
Dobanda pe 5 ani = (10.000 * 5 %) * 5 ani = 2500 lei/5 ani
Valoare totala 12.500 lei
Valoare finala certificate = 100* 110,25 =11025 lei/5 ani
Dobanda certificat anul I
D (val. Nom * dob*term plata final ) 100 * 360 = 100 * 0,05 * 4 ) /36000 = 5,55
Pentru 100 certificate dobobanda an I = 555
Anul II : (100*0,05*3)/100*360 = 4,16 D = 416
Anul III : (100*0,05*2)/100 *360 = 2,77 => D = 277
Anul IV : (100*0,05*1)/100*360 =1,39 => D = 139
Anul V : 0
Dobanda totala = 555+416+277+139+0=1337
Valoare certificate = 1337+11025 = 12362
Dobanda de 5 % este mai avantajoasa.

Fiscalitatea ntreprinderii
1. Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:
a.)locator
b.) locatar
c.)50% la locator si 50% la locatar
2. Cota de impozitare a dividentelor cuvenite unei persoane fizice este de::
a.)10%
b.) 16%
c.) in functie de valoarea dividentelor (10% sau 16%)
3. Metodele de evaluare a stocurilor la iesire sunt:
a.) metoda FIFO, metoda LIFO si metoda costului mediu ponderat
b.) a + metoda NIFO
c.) b + metoda identificarii specifice si a costului standard

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele

date: Societatea A: active diverse 60.000 lei, datorii 10.000 lei, numr de aciuni 10.000 titluri,
valoarea nominal a unei aciuni 3,5 lei/aciune. Societatea B: capital social 30.000 lei, rezerve 10.000
lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei. Care este numrul de aciuni ce trebuie emis
i prima de fuziune.
Rezolvare:
A
B
Active diverse
60.000. lei Capital social
30.000 lei
- Datorii
-10.000. lei + Rezerve
+ 10.000 lei
= Activ net
50.000. lei + Plusvaloare din
+ 15.000 lei
contabil
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net
55.000 lei
contabil
Nr. aciuni
10.000 aciuni
VMCA =
5 lei / aciune
50.000 lei
10.000 actiuni

Numr de aciuni ce trebuie emise =

55.000lei
= 11.000 aciuni
5 lei/actiune

La societatea A n urma fuziunii:

Capitalul propriu crete cu
55.000 lei
Capitalul social crete cu 11.000 aciuni emise x
38.500lei
3.500 lei/aciune (valoarea nominal a unei
aciuni A)
=
Prima de fuziune
16.500 lei
2. . Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc
urmtoarele date: Societatea A: active diverse 120.000 lei, datorii 20.000 lei, numr de aciuni 20.000
titluri, valoarea nominal a unei aciuni 7 lei/aciune. Societatea B: capital social 60.000 lei, rezerve
20.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 30.000 lei. Care este numrul de aciuni ce
trebuie emis i prima de fuziune.
Rezolvare:
A
Active diverse
- Datorii
= Activ net
contabil
Nr. aciuni
VMCA =

B
120.000 lei Capital social
-20.000 lei + Rezerve
100.000 lei + Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net contabil
20.000 aciuni
5 lei / aciune

60.000 lei
+ 20.000 lei
+ 30.000 lei
110.000 lei

100.000 lei
20.000 actiuni

Numr de aciuni ce trebuie emise =

La societatea A n urma fuziunii:

110 .000 lei

= 22.000 aciuni
5 lei/actiune

 Capitalul propriu crete cu

- Capitalul social crete cu 22.000 aciuni emise x
7 lei/aciune (valoarea nominal a unei aciuni
A)
= Prima de fuziune

110.000 lei
154.000 lei
-44.000 lei

3. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele

date: Societatea A: active diverse 90.000 lei, datorii 15.000 lei, numr de aciuni 15.000 titluri,
valoarea nominal a unei aciuni 5,25 lei/aciune. Societatea B: capital social 45.000 lei, rezerve
15.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei. Care este numrul de aciuni ce
trebuie emis i prima de fuziune.
Rezolvare:
A
Active diverse
- Datorii
= Activ net
contabil

Nr. aciuni
VMCA =

B
90.000 lei Capital social
-15.000 lei + Rezerve
75.000 lei + Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizrilor
= Activ net
contabil
15.000 aciuni
5 lei / aciune

45.000 lei
+ 15.000 lei
+ 22.500 lei
82.500 lei

75.000 lei
15.000 actiuni

Numr de aciuni ce trebuie emise =

82.500 lei
= 16.500 aciuni
5 lei/actiune

La societatea A n urma fuziunii:

Capitalul propriu crete cu
- Capitalul social crete cu 16.500 aciuni emise x
5,25 lei/aciune (valoarea nominal a unei
aciuni A)
= Prima de fuziune

82.500 lei
86.625 lei
- 4.125 lei

Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

1. Intocmiti contul de profit si pierdere previzionat pe trei ani conform normei 3925.22 din standardul
profesional nr.39 emis de CECCAR
Contul de profit si pierdere previzionat pe 3 ani se prezinta ca o recapitulare a tuturor
cheltuielilor si veniturilor generate de activitatile intreprinderii. Compararea veniturilor prevazute cu
cheltuielile aferente ofera posibilitatea obtinerii unui rezultat global potrivit schemei urmatoare:
REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI
VENITURI > CHELTUIELI => REZULTAT > 0 = PROFIT
VENITURI < CHELTUIELI => REZULTAT < 0 = PIERDERE
Contul de profit si pierdere previzionat prezinta un dublu interes:
- permite calcularea rezultatului global;

- prezinta o recapitulare exhaustiva a elementelor de venituri si cheltuieli.

Pentru simplificarea constructiei contului de profit si pierdere previzionat se propune o forma
tabelara in lista dupa cum urmeaza:
Anul
I

Var.
%

in

Anul II

Var. in %

Anul
III

Productia vanduta
Venituri din vanzarea marfurilor
Venituri din subventii de exploatare
Cifra de afaceri (CA)
Variatia stocurilor
Productia imobilizata
Alte venituri din exploatare
A. Venituri din exploatare
1. Cheltuieli cu materii prime, materiale
consumabile, marfuri
2. Cheltuieli cu prestatii externe
B. Valoarea adaugata = A (1+ 2)
2. Cheltuieli cu personalul
3. Cheltuieli cu sarcini sociale
4. Cheltuieli cu taxe, impozite si varsaminte
asimilate
C. Execedent brut din exploatare
= B - (2+3+4)
5. Cheltuieli cu amortizari si provizioane
D. Rezultatul exploatarii = C - 5
6. Venituri financiare
7. Cheltuieli financiare asupra datoriilor pe
termen lung
8. Cheltuieli financiare asupra datoriilor pe
termen scurt
E. Rezultatul brut = D + 6 - (7 + 8)
9. Impozitul asupra profitului
10. Dividende
F1. Rezultatul nedistribuit = E - (9 + 10)
F2. Capacitatea de autofinantare = (E - 9 ) + 5
Elementul principal de plecare in contructia contului de profit si pierdere previzionat il constituie cifra
de afaceri a societatii (CA).
2. Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei intreprinderi
conform normei 3925.23 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR
Constructia planului de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate se va baza pe
prevederile autoproiectului antreprenorului client, ale studiului de piata si ale altor mijloace necesare
viitoarei intreprinderi. Pentru repartizarea lunara a incasarilor si platilor consultantul va stabili un
calendar al operatiilor.
Este, de asemenea important sa nu se neglijeze incidenta TVA asupra trezoreriei, calculandu-se
si stabilindu-se corect TVA datorata si /sau de recuperat.

Tabloul cheltuielilor privind achizitiile

Cost + TVA = Chelt.

Luna
de
cumpar
are

Ach
i
ziti
e

Ded
uc
tibil
a

X(1
)

X(2
)

Cu
toate
taxel
e

Datorii
furnizori
la 31
dec

Luna scadenta de plata

Ian

Fe
b

M
ar

Apr

Ma
i

Iu
n

Iu
l

A
ug

Sep

Oct

Noi

De
c

Ianuari
e
Februar
ie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Spetem
brie
Octomb
rie
Noiemb
rie
Decem
brie
TOTAL

X(3
)

Tabloul incasarilor privind vanzarile

Venit + TVA = Venit
Luna
vanzare
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Spetembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
TOTAL

Creante
clienti la
31 dec

Luna scadenta de incasare

de
Fara
taxe

Colec
tata

X(1)

X(2)

Cu
toate
taxele

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

X(3)

Coloana cu coloana se vor insuma soldurile incasarilor si platilor stabilindu-se astfel soldurile lunare
ale trezoreriei.
Modelul planului de trezorerie previzionat
Ian

1.Soldul la inceputul lunii

Incasari inclusiv
taxele aferente

De exploatare:
- in numerar
- in cont

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec


In afara exploatarii:
- aport de capital
- imprumuturi pe
mediu si lung.

termen

- prime (subventii)
2. Total
Plati -inclusiv tacele
aferente

De exploatare:
- plati pt marfuri,
aprovizionari, materii prime,
furniture, apa, energie
- alte cheltuieli externe
- impozite, taxe si varsaminte
assimilate
- cheltuieli de personal
- impozit pe profit, TVA
varsata

In afara exploatarii
-rambursarea imprumuturilor
scadente
-achizitii de imobilizari

3. Total

4. Soldul primei luni

=2-3

5. Soldul final al lunii

=1-4

3. Construiti un plan de finantare previzionat pe trei ani pentru crearea unei intreprinderi conform
normei 3925.24 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR.
Planul de finantare este un tablou care permite verificarea faptului daca in cursul celor 3 exercitii
previzionate utilizarile financiare durabile vor fi finantate de resursele financiare durabile aduse de
fondatorul intreprinderii si eventual- de asociatii acestuia, de terti sau create de intreprinderea insasi.
Pentru al doilea si al treilea exercitiu este bine a se tine seama de toate utilizarile si de toate resursele
suplimentare ce decurg din cresterea cifrei de afaceri. Ca regula de eficienta a activitatii, se recomanda
sa se prezinte la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar un excedent de resurse fata de utilizari, de cel
putin 15% din CAF.
Planul de finantare previzionat pe 3 ani
Anul I
Alocari durabile

Cheltuieli de constituire
Investitii (fara taxe)
-Terenuri

Var in %

Anul II

Var in %

Anul III

- Constructii
- Instalatii tehnice,
transport, animale

mijloace

de

- Mobilier, birotica
- Alte imobilizari necorporale
- Altele

Necesar de fond de rulment NFR

- Pentru primul an
- Variatia absoluta pentru anii 2 si 3

Rambursarea imprumutului peste un an

- Pe termen mediu
- Pe termen lung

Distribuiri de dividende
A. Total alocari

Resurse durabile

Capital
Capacitatea de autofinantare CAF
- Impozitul pe profit
- Amortizari si provizioane

Subventii pentru investitii

Imprumuturi si credite peste un an
- Pe termen mediu
- Pe termen lung

B. Total resurse
Sold = A B
Sold cumulat

STUDII DE FEZABILITATE
1. Enumerai costurile de funcionare curent a activitii unei ntreprinderi;
Rezolvare ;
Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt:
M
aterii prime
M
ateriale consumabile, materiale auxiliare
Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime, bonusuri

Costuri de training si formare persoanl

Impozite si taxe locale
Servicii externe
o Contabilitate
o Consultanta fiscala
o Consultanta juridica
o Consultanta manageriala
o Consultanta IT
o Consultanta resurse umane
Costuri spatiu
o Spatiu de birouri
o Spatiu de productie
o Spatiu de vanzari
o Spatiu de depozitare
Cheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
Reparatii
Intretinere
2. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Rezolvare :
FEZABILITATEA reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd
drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective
de investiii.
STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i
conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la
nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale.
Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor pentru
realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor de colaborare cu
alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie
obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile,
precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii:
achiziionarea de licene;
credite externe i condiii de rambursare;
obinerea de materii prime din import;
posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia;
eficiena fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de
oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existena acestei trepte intre studiul de
fezabilitate i cel de oportunitate se impune atunci cand informaiile oferite de ultimul sunt insuficiente
ca volum i nivel de fundamentare. Principalele informaii pe care trebuie s le ofere un studiu de
prefezabilitate sunt:
- dac oferta de investiii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investiii s se poat lua
imediat fr a mai fi necesare alte studii;
- dac concluziile rezultate pe baza informaiilor culese justific o analiz detailat printr un
studiu de fezabilitate;
- dac anumite aspecte ale proiectului de investiii, care sunt eseniale pentru fezabilitatea sa, ar
trebui aprofundate prin studii funcionale sau studii suport,
- dac se poate hotri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se

impune renunarea la aceasta i intreruperea cercetrii. Reinem c structura studiului de

prefezabilitate este obligatoriu aceeai cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informaii fundamentate
pentru luarea deciziei de investiii. In cadrul studiului sunt definite i analizate elementele
eseniale ale fabricrii produsului avut invedere i diversele procedee de producie utilizate. Pentru
declanarea elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite dimensionarea i
amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de
investiii i de producie. Calculele economice i analiza eficienei trebuie s evidenieze clar dac
proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s se poat lua decizia de admitere
sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aadar, documentul care permite s se ajung
la o decizie de investiie.
3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt.
Rezolvare :
Cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor
masini,utilaje,mijloace de transport- investitia umana pentru formarea calificarea,specializarea
personalului- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)- investitii financiare
cumpararea de titluri de participare la alte societati- investitii comerciale pentru publicitate si reclama

Analiza diagnostic a ntreprinderii

1. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o ntreprindere
din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator 31.12.n:
Imobilizri 40000
Stocuri 2000
Creante 500
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 30000
Datorii mai mari de un an 5000
Datorii de exploatare 8500
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare :
Rata stabilitatii finaciare = Capital permanent/Pasiv total * 100 = (30.000 +5000)/ 43.500 * 100 =
80,46 %
Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total * 100 = 30.000 /43.500 * 100 = 68,96 %
2. Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o ntreprindere
din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie
financiar:
Indicator 31.12.n:
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000

Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare :
Rata stabilitatii finaciare = Capital permanent/Pasiv total * 100 =22.000/23.300*100=94,92 %
Acest indicator exprima independenta financiara a societatii. Cresterea ponderii capitalului propriu al
societatii in pasivul bilantier, are efecte benefice asupra autonomiei financiare totale, astfel cu cat
capitalurile proprii sunt mai mari cu atat mai putin societatea apeleaza la credite pentru finantarea
investitiilor.
Rata autonomiei financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total * 100 =20.000/23.300 *100 =85,24 %
Rata autonomiei financiare arata capitalul din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor
proprii. Valoarea minima admisibila este de 33% desi se considere ca sursele proprii ar trebui sa
contribuie la finantare intr-o proportie de 50 %.
3. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c
imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii,
datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane
sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze nivelul fondului de
rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a
bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.
Indicator 31.12.n:
Imobilizri corporale 3000
Imobilizri necorporale 800
Stocuri 1000
Creante 2000
Disponibiliti 1000
Capitaluri proprii 2000
Datorii mai mari de un an 3000
Datorii de exploatare 2400
Datorii bancare pe termen foarte scurt 400
Bilant contabil
Activ
Imobilizari necorporale

Pasiv
800 Capitaluri proprii

2000

Imobilizari corporale

3000 Datorii mai mari de un

an

3000

Total imobilizari

3800 Datorii de exploatare

2400

Stocuri

1000 Datorii bancare pe

termen scurt

400

Creante

2000

Disponibilitati

1000

Total active curente

4000

Total active

7800 Total pasiv

7800

Bilant financiar
Activ
Imobilizari nete
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Creante

Pasiv
3800 Capitaluri permanente
600 Capitaluri proprii
3000 Capital social
200 Rezerve

4400
2000
-

Proviz. Riscuri si
Cheltuieli

Venituri inregistrate in
avans

Datorii pe termen lung

2600

Cheltuieli de constituire

200

FR = 3800-3200

600

Active circulante

3800 Datorii din care :

3200

Stocuri

1000 Datorii de exploatare

2800

Creante

1800 Datorii bancare curente

Disponibilitati

1000

NFR

400

0
TN = 600

Total activ

7600 Total pasiv

7600

Organizarea auditului intern i controlul intern

1. Definii i comentai activitatea de audit intern versus control intern.
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea
profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei
opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii(entitatii).Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul
entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca
obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.Auditul intern la o
entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz,auditorul intern face
parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe
baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare
ale acestei entitati.Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si
proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a
unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune,
protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea

inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.Existenta unui sistem de control

intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si
a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.
2. Realizai o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vnzri ncasri pn la nivelul ntocmirii
matricei riscurilor i a raportului intermediar, inclusiv.
Rezolvare :
Obiectivul misiunii de audit: verificarea ciclului de vinzari - incasari
Etapele misiunii:

PREGTIREA MISIUNII DE AUDIT

Activitati:
1. Tiprirea i procesarea Ordinului de serviciu
2. Tiparirea i procesarea Declaraiei de independen
3. Pregtirea i transmiterea Notificrii privind declanarea misiunii de audit intern ctre
prile interesate
4. Colectarea i prelucrarea informaiilor
- identificarea legilor i regulamentelor aplicabile structurii auditate
- obinerea organigramei
- obinerea Regulamentului de organizare i funcionare
- obinerea procedurilor scrise
- identificarea personalului responsabil
- obinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior
5. ntocmirea Chestionarului de control intern
- exista contracte cu furnizorii
- exista comenzi catre furnizori
- se verifica daca achizitiile efectuate sunt conform cu comenzile facute
- exista contracte cu clientii
- exista comenzi de la clienti
- se verifica daca vanzarile efectuate sunt conform cu comenzile primite
- verificarea registrului de casa si a extrasului de cont
- se verifica daca achiztiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile clintilor
- verificarea stocurilor
- verificarea respectarii termenelor scadente la facturi
- verificarea existentei sau nu a unor penalitati pentru nerespectarea termenelor
de plati
- confruntarea situatiei fiecarui client din evidenta societatii cu situatia primita
de la fiecare client
6. Intocmirea listelor centralizatoare a obiectelor auditabile. Conducerea contabilitatii
datoriilor si creanelor, trezoreriei, conducerea activitatii financiare
7. Elaborarea tabelului cu puncte tari si puncte slabe
8. Intocmirea programului de audit intern
9. Iintocmirea notei si a programului preliminar al interventiei la fata locului
10. Obtinerea aproborii notei si a anexelor acesteia
11. Planificarea si organizarea sedintei de deschidere
12. Redactarea Minutei sedintei de deschidere. Obtinerea numelui persoanelor
de contact si stabilirea unui loc pentru desfasurarea activitatii de audit.
II.

INTERVENTIA LA FATA LOCULUI

Activitati:

1. Efectuarea testarilor la fata locului

2. Discutarea constatarilor cu seful de serviciu
3. Colectarea dovezilor
4. Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al continutului
s i a l f o r m e i s i intocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru

MATRICEA RISCURILOR
1. Exista contracte cu furnizorii?
2. Achizitiile corespund cu comenzile?
3. Exista contracte cu clientii?
4. Exista comenzi de la client?
5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor?
6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa?
7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare?
8. S-au respectat termenele scadente la plati?
9. Exista penalitati de intarziere?
10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentele societatii si evidentele
furnizorilor?
Obiective auditabile:
Contabilitatea datoriilor si creantelor
Risc semnificativ:
- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind evidenta contabila a datoriilor si
creantelor
- Procedurile - monografia privind evidenta contabila a datoriilor si creantelor nu este
cunoscuta de personalul desemnat n conducerea acesteia
- Neactualizarea sumelor datorate sau de incasat
-Inregistrarea eronata in alte conturi decat cele
a f e r e n t e naturii acestor operatiuni
Contabilitatea trezoreriei
Risc semnificativ:
- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind activitatea de organizare si functionare
a casieriei
- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind evidenta contabila a operatiunilor de
casa si de banca
- Procedurile - monografia privind evidenta contabila a operatiunilor de casa si de banca nu
este cunoscuta de personalul desemnat in conducerea acesteia
- Inregistrarea eronata in alte conturi a sumelor derulate prin trezorerie, banci sau casierie
- Lipsa actelor justificative, anexe la extrasele de cont sau la fila registrului de casa
Activitatea de plata/incasare a datoriilor/creantelor
Risc semnificativ:
- Inexistenta unor proceduri scrise - monografii privind activitatea de
plata/incasare a datoriilor/ creantelor
- Situatia analitica a creditorilor si debitorilor nu concorda cu cea sintetica
- Netransmiterea catre debitori a instiintarilor de plata privind sumele datorate in vederea
evitarii prescrierii sumelor

- Inexistenta unui sistem de valori ficare operativa a situatiilor rezultate

d i n a c t i v i t a t e a d e plata/incasare a datoriilor/creantelor
3. ntocmii o Carta de audit intern i un Regulament general de aplicare a Cartei de audit intern la o
societate comercial din domeniul produciei industriale.
Rezolvare :
Carta auditului intern urmareste:
- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;
- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern n cadrul societatii;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru ndeplinirea
obiectivelor auditului intern.
A. Rolul si obiectivele auditului intern
1. Rolul auditului intern
Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a
determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite,
daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la
gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii,
precum si recomandari pentru mbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii patrimoniului.
Auditul intern contribuie la mbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia.
Aceasta examinare se realizeaza n raport cu normele existente (standarde,
standarde
de
referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili n
ce masura ele sunt respectate, ndeplinite. Auditul calitatii nu se rezuma, nsa, numai la stabilirea
acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute
ndomeniul calitatii. Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la
mbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au
dus la aceste nendepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea
lor.
2. Obiectivele auditului intern
2.1. Obiectivele auditului intern
Obiectivele generale ale auditului intern sunt:
- sa asigure conducerea, actionarii, n general, ca societatea satisface sau nu standardele minime de
calitate;
- sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe sidocumente relevante
starea procesului de productie si cercetare di societate;
- sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si
cresterea calitatii;
- sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu ndeplinesc standardele
minime de calitate si sa faca propuneri pentru mbunatatirea lor.
2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
n principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:
- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productieside
cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;
- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;
- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie side cercetare
dinsociectate auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management auditul de sistem.

3. Organizarea auditului intern

Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadruluiorganizatoric si functional
necesar desfasurarii activitatii de audit intern. Auditorii interni si desfasoara activitatea n subordinea
directa a conducatorului unitatii, exercitnd o functie distincta si independenta de activitatile unitatii;
prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati n elaborarea procedurilor de control intern si n
desfasurarea activitatilor supuse auditului intern. Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea
si desfasurarea activitatilor de audit. Auditul intern este o activitate functionala independenta si
obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista
sifunctioneaza eficace. Auditorii interni din cadrul societatiii:
raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;
informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;
nu au putere, autoritate, functii sau ndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia
celor legate de gestionarea functiei de audit intern;
nu sunt implicati n operatiunile/activitatile curente ale unitatii;
nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi
consultati n timpul procesului de elaborare n ceea ce priveste masurile de controlce trebuie
ncorporate n sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis n mod expres ca acelasi
auditor sa dea consultanta ntr-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.
Relatia cu auditul extern:
Auditorii interni vor intra n legatura cu auditorii externi pentru:
a ntretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;
a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat sirezultatele auditului
intern si extern.Auditorii interni se vor concentra n special pentru:
orientarea planului anual de audit intern astfel nct sa tina cont de recomandarileauditorului extern;
primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre recomandarile acestora;
cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentrurealizarea
auditului extern;
facilitarea comunicarii, cnd este necesar, ntre auditul extern si conducereauniversitatii.
4. Atributiile auditorilor interni
Auditorii interni au urmatoarele atributii:
a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate decatre
management;
b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;
c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de managementsunt transparente
si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a
calitatii;
d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatilede audit
;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile sipropunerile conducerii
societatii
5. Standardele de audit intern
Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele metodologice de exercitare a
auditului intern, armonizate cu Standardele de PracticaProfesionista a Auditului.
B. Principiile activitatii auditului intern
1. Independenta si obiectivitate
Activitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)externe ncepnd cu
stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor sipna la comunicarea rezultatelor
acesteia.Persoanele care sunt soti, rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv, cuconducatorul
unitatii, nu pot fi auditori interni n cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa
efectueze misiuni de audit intern n unitate daca sunt soti sau afinipna la gradul al patrulea inclusiv, cu
conducatorul acesteia sau cu membrii organului deconducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie

implicati n vreun fel n ndeplinireaactivitatilor pe care n modpotential le pot audita si nici n

elaborarea si implementareasistemelor de control intern ale unitatiii.
2. Competenta si constiinta profesionala
Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential n atingerea eficacitatii
activitatii de audit. Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si experienta
necesara n realizarea misiunilor de audit. Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi
ncredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al
sarcinii. n scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant
n afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni. Structura de audit intern trebuie sa
dispuna de metodologii si sisteme IT moderne,de metode de analiza statistice si instrumente de control
a sistemelor informatice. Estenecesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.
3. Exercitarea unei activitati normate
Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii n conformitatecu Normele
metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.
4. Programul de asigurare si mbunatatire a calitatii
Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si mbunatatire acalitatii subtoate
aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptulca normele, instructiunile si
codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni. Auditul intern necesita adoptarea unui
proces permanent de supraveghere sievaluare a eficacitatii globale a programului de calitate.
Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe.
Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare aauditului intern si
controale periodice realizate de catre auditorii nsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza
eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacaprocedurile de asigurare a calitatii
misiunilor de audit sunt aplicate n mod satisfacator, garantnd calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea
interna permite depistarea insuficientelor si imbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a
viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.
C. METODOLOGIE
1. Planul anual de audit intern
Proiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe bazaevaluarii riscului asociat
diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni,precum si prin preluarea sugestiilor
conducerii unitatii. Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate
realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse n planul anual de auditintern.
2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern
2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documente
Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile siprobante (inclusivcele n
format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul siobiectivele misiunii de audit intern.
2.2.. Realizarea misiunii la fata locului
Auditul trebuie sa fie realizat ntr-un climat de ncredere. Conducerea unitatiitrebuie sa sustina
activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar mbunatatirea functionarii unitatii si
promovarea intereselor acesteia.
2.3. Transmiterea rezultatelor
Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pemasura obtinerii acestora,
daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii laaceste comunicari pot determina
reorientarea cercetarilor auditorilor. La ncheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii
principalele concluzii,observatiile relevante si propunerile de mbunatatire a unor indicatori. Proiectul
raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunicaeventualele
observatii auditorilor. n termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza
observatiile, ntreprind procedurile necesare pentru mbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma

raportului mbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de
audit conducerii unitatii
2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni
Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor. Conducerea unitatii poate sa
propuna un plan de actiune nsotit de un calendar de implementare a recomandarilor.
Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planuluide actiune.
D. REGULI DE CONDUITA
Auditorul are acces la toate datele n cadrul misiunii sale si trebuie sa respectesecretul profesional n
ceea ce priveste informatiile colectate. Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se
concretizeaza nrecomandari. Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor.
Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care facobiectul auditului.
Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii
unitatii. Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de
audit sau, n lipsa acestuia, de auditorul nsusi. Aceasta asigura faptul ca, att constatarile ct si
informatiile probante sunt validate.