UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR

DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE A SISTEMULUI OROFACIAL

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor

polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific
a cavitii orodentare

Coordonator tiinific:
Prof.Univ.Dr. Badea Victoria
Student: Sponte Steliana-Alina

CONSTANA
2013

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

CUPRINS

I. INTRODUCERE

YII.

MATERIALE SI METODE

III. REZULTATE

IV. DISCUTII SI CONCLUZII

10

V. BIBLIOGRAFIE

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

I.

INTRODUCERE
Leucocitele polimorfonucleare reprezinta cele mai importante celule fagocitare ce intervin

in apararea gazdei impotriva infectiei bacteriene acute. Neutrofilele, cele mai abundente dintre
leucocite, sunt fagocite

mieloid-derivate ce pot, de asemenea, extermina patogeni in mediul

extracelular si accelera regresarea inflamatiei si vindecarea tesuturilor. Gasite cu precadere in

spatiul gingival si in epiteliu, neutrofilele sunt considerate tipul celular aparator primar in tesuturile
periodontale. Dovezile histologice arata ca aceste neutrofile formeaza un perete intre epiteliul
jonctional si placa dentara bogata in agenti microbieni. Insa, indeplinind mai mult decat o simpla
functie de bariera, acest perete antimicrobial este considerat a functiona in doua moduri: ca o
structura secretorie robusta (specii reactive de oxigen ROS si proteine bactericide), pe de o parte,si
ca un aparat fagocitar unitar, pe de alta parte. Cu alte cuvinte, puterea de aparare consta in strcutura
sinergica.
Neutrofilul matur este, asadar, o celula inalt specializata, echipata pentru distrugerea
microorganismelor nocive. Raspunsul neutrofilelor la atacul microbian poate fi impartit si
categorizat de criterii masurabile, ce pot fi utilizat ca si parametri:
1. Aderenta- cand stimulate, neutrofilele interactioneaza cu substratul (celulele endoteliale) si
se ataseaza de acesta prin molecule specifice aflate de ambele parti
2. Chemotaxia- granulocitele sunt atrase de agentii patogeni ca raspuns la anumite molecule
chemoreceptoare precum proteinele-complement (C5a)
3. Fagocitoza- neutrofilele recunosc moleculele specifice de pe suprafata bacteriilor, numite
opsonine(IgG, C3b) si capteazaa organismul prin invaginarea membranei plasmatice, care
inglobeaza bateria intr-un fagozom
Neutralizarea intracelulara
Membrana fagozomului fuzioneaza cu cele ale granulelor citoplasmatice, rezultand
eliberarea continutului granular in fagozom, acesta devenind un fagolizozom. Sistemele
antimicrobiale ale neutrofilelor includ mecanisme oxidative si non-oxidative ce rezulta cu
distrugerea microorganismului. Acesta este digerat prin hidrolaze ce provin din granule
Neutralizarea extracelulara
Aceleazi enzime eliberate in fagozom pot fi excretate si micromediul extracelular.Acest
lucru poate conduce la distrugerea extracelulara a bacteriei, dar are dezavantajul de a produe daune
la nivelul celuleor si tesuturilor adiacente, intrucat multe dintre aceste enzime sunt histolitice
( colagenaza, elastaza si specii reactive ale oxigenului).[12]

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

Cu toate acestea, protectia nu intervine fara costuri, intrucat date experimentale, genetice si
observationale au stabilit o clara asociere intre infiltrarea neutrofilelor in tesuturile periodontale si
severitatea si progresul bolilor inflamatorii periodontale [11]. Mai mult, in procesul de aparare
impotriva invaziei microbiene, aceste celule pot fi destructive asupra tesuturilor periodontale si
conduc la diverse afectiuni si chiar pierderea organului dentar [5]. De asemenea, studii au aratat
faptul ca defecte ale leucocitelor polimorfonucleare ( in special neutrofilele) in privinta capacitatii
de chemotaxie si fagocitoza sunt localizate in aproximativ 75% dintre pacientii cu periodontita
juvenila [10].
Disfunctiile neutrofilelor sunt de obicei associate cu defecte celulare intrinseci ereditare,
desi uneori ele apar ca o consecinta a unor factori etiologici extrinseci, precum medicamente, diabet
sau unele infectii.Infectiile la pacientii cu alterari ale neutrofilelor au caracteristici clinice care sunt
conditionate de tipul de alterare. La pacientii cu defecte ale aderarii leucocitare leziunile sunt
formate de tesuturi aflate in stare de necroza cu unele component imflamatorii.Una din cele mai
dese manifestari la nivelul cavitatii oro-dentare este boala parodontala.
Bolile parodontale sunt cauza majora a pierderii dintilor. O astfel de boala, parodontita
juvenila idiopatica (IJP) afecteaza tinerii si este deosebit de severa, cu o progresie rapida. Studii
anterioare au aratat putin interes asupra susceptibilitatii anormale a unor pacienti catre aceasta rara
boala.In mod similar, sindroamele parodontale distructive au fost descrise in cazul pacientilor cu
tulburari functionale ale leucocitelor polimorfonucleare [2].
Acest studiu si-a propus ca prin analizarea unui numar de experimente conduse in acest sens
sa ofere o explicatie cu privire la tulburarile de functionalitate ale neutrofilelor polimorfe reflectate
in cazul diverselor tipuri de boli parodontale.

II.

MATERIALE SI METODE
In studiul Kumar et al. [6] privind evaluarea chemotaxiei si fagocitozei neutrofilelor in cazul

unei boli parodontale cornice agresive, a participat un grup de 30 de pacienti, dintre care 10 avand o
stare normala de sanatate, 10 prezentand parodontita cronica, iar alti 10 parodontita cronica
4

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

agresiva.Au fost evaluati parametri clinici precum indexul placii dentare, indexul gingival, proband
adancimea santului gingival si evaluand imaginile radiografice.
Functia fagocitara alterata in cazul neutrofilelor periferice a fost, de asemenea, evaluata in
studiul apartinand Carneiro et al. [1].Grupul de evaluat cuprindea 30 de subiecti cu parodontita
severa si 27 de subiecti de tip martori ce nu prezentau boli ale periodontiului. Indexul fagocitar
(PhI) a fost calculat inmultind

numarul mediu de microorganisme Saccharomyces cerevisae

aderate/ingerate pe monocit fagocitar sau neutrofil cu procentul de sceste fagocite implicate in

fagocitoza.
In completare, studiul MacFarlane et a.l [7] fost initiat tot pe baza ipotezei conform careia
parodontita refractorie ar putea fi asociata cu defecte ale polimorfonuclearelor periferice.In acest
sens, parametrii amintiti anterior( fagocitoza si chemotaxia) au fost analizate pe un esantion de 31
de pacienti prezentand parodontita si 12 subiecti de tip martor. Studii asemanatoare au fost conduse
sub egida unor autori precum Clark et al. [3] sau Van Dyke et al [12].
Spre deosebire de ipotezele conduse in studiile sus amintite, studiul Johnstone et al. [5] pune
problema unor disfunctii la nivelul activitatii enzimatice a leucocitelor polimorfonucleare (PMN).
Astfel, sange venos a fost recoltat de la 12 pacienti nefumatori care fusesera diagnosticati in
prealabil cu parodontita rapid progresiva, 10 pacienti cu parodontita cronica ce au raspuns la terapia
parodontala si 13 pacienti sanatosi din punct de vedere parodontal. PMN-urilor periferice li s-a
administrat 1,2,3-dihidrodamina si au fost stimulate cu forbil 1,2-miristat, 1,3-acetat (PMA) pentru
a masura functia oxidativa, receptor independenta, a acestor celule. De asemenea, fagocitoza
intermediata de complement si receptorii gamma-Fc a fost evaluata. Acelasi principiu a fost evaluat
si in studiul Matthews et al. [9], precum si intr-un altul, initiat de Liu et al, ce puncteaza influenta
hiperactivitatii PMN in raspunsul inflamator al GagP. Acesta cauta mai multe dovezi in privinta
rolulu PMN in patogeneza parodontitei agresive generalizate prin urmarirea infiltrarii PMN in
gingie si a relatiei acestora cu expresia unor mediatori chimici, printre care se numara ICAM-1, IL8, IL-1beta si TNF-alpha.Un esantion de 25 de mostre gingivale a fost preluat de la 10 pacienti cu
GagP, 10 cu AP si 5 pacienti martor. Infiltratia a fost urmarita cu H&E, iar distributia macrofagelor
a fost evidentiata prin tehnici de imunicitochimie.Gainet et al [4] a utilizat citometria pentru a
analiza expresia moleculelor de adeziune si a capacitatii oxidative a PMN din sange prelevat de la
26 de pacienti cu parodontita, de 3 tipuri: parodontita adulta (AP), parodontita juvenila localizata
(LJP) si parodontita rapid progresiva. (RPP)

III. REZULTATE
5

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

Kumar et al obtine faptul ca diferenta activitatii chemotactice a PMN este semnificativa din
punct de vedere statistic la momentul initial si dupa 3 luni de terapie parodontala in parodontita
cronica si cea agresiva in comparative cu subiectii sanatosi. De asemenea, o reducere semnificativa
a functiei fagocitare a fost observata la indivizii cu boli parodontale in studiul condus de Carneiro
et al. Valoarea mediana PhI a neutrofilelor utilizand S.cerevisae nesensibilizata a fost de 3 pentru
grupul de control si 1,5 pentru grupul de subiecti bolnavi. O situatie diferita a intervenit in moment
in care a fost folosita S.cerevisae sensibilizata, iar fagocitoza a fost evaluata: nicio diferenta
semnificativa nu a fost observata in PhI a neutrofilelor intre indivizii cu parodontita (117,9) si
subiectii de control(157,0). Parodontita nu a avut nicio influenta in numarul mediu de organisme
aderate/ingerate de catre neutrofile. Nu s-a evidentiat nicio diferenta in implicarea neutrofilelor in
fagocitoza intre cele doua grupuri de studiu evaluate.(65,50% / 71,50 %).
Rezultate similare au fost evidentiate in studiul MacFarlane et al; comparand situatia cu cea
a subiectilor sanatosi, nu au fost detectate defecte de tip chemotactic.In schimb, fagocitoza a fost
semnificativ redusa (p<0,001). Rata medie de adeziune si ingestie a Staphylococcus aureus
opsonizat de PMN a fost de 7,1 1,7 si 1,40,5 bacterii/100 PMN/min pentru pacientii bolnavi si
de 11,02,4 si 3,10,6 pentru pacientii de control. Aceste date confirma faptul ca este o legatura
stransa intre un defect al PMN periferice si parodontita refractorie.
Studiul Matthews et al releva rezultate apartinand unei alte palete de parametri, astfel:
eliberarea ridicata, peste valori normale ale ROS a neutrofilelor apartinand pacientilor comparativ
cu cea a subiectilor de control (p=0,016) a continuat la un nivel redus post-terapie (p=0,059). In
acelasi timp, valorile ridicate de productie ROS extracelulara nestimulata de la pacientii afectati
comparate cu cele ale subiectilor de control au continuat chiar si dupa terapie, constantand faptul ca
terapia a redus productia de Fc gamma-receptor stimulat, dar nu si eliberarea extracelulara
nestimulata de radical, acest lucru demonstrand faptul ca mecanismele reactive stau la baza
caracterului hiper-responsiv al PMN. Totodata, Liu et al releva faptul ca numere valori ridicate de
PMN infiltrate au fost observate in gingia subiectilor afectati cu GagP , iar in gingia recoltata de la
pacienti atat cu Gagp cat si cu AP au fost localizate la nivelul santului gingival cea mai puternica
proteina si expresia mRNA a IL-8, ICAM-1, IL-beta si TNF-alpha. In tesuturile in care PMN nu
erau abundente, nici enzimele nu au fost gasite in concentratie considerabila.In gingia subiectilor
sanatosi, inflamatia era minora, clar fara urme de PMN, CD68+ sau celulele pozitive ale expresiilor
de IL-8, ICAM-1 IL-beta sau TNF-alpha. In acelasi timp, Gainet et al confirma valori semnificativ
crescute ale productiei de H2O2 in PMN nestimulate de la pacientii cu RPP decat cele provenind de
la subiectii sanatosi.De asemenea, valori crescute au fost indicate si pentru alti parametri precum
IL-8, mai ales.
6

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

IV. DISCUTII SI CONCLUZII

Boala parodontala precum infectia, in general, este dependenta de factori legati de probleme
ca si disfunctiile PMN, care sunt unele din multii factori contributori. O relatie causala intre
chemotaxia alterata si suscebtibilitatea ridicata de a capata o forma de boala ridicata, nu a fost inca
stabilita, insa este clar ca prima functioneaza ca ca factor de predispunere la cea din urma in
organismul unui individ.
Desi numeroase mecanisme de aparare sunt alertate in patrunderea bacteriana in santul
gingival, dovezi substantiale indica faptul ca celulele fagocitare, in special PMN si macrofagele
constistuie cele mai impotante cai de aparare in aceasta zona. Defectele functionale in celulele
fagocitare apar sa predispuna indivizii ce le detin catre dezvoltarea de parodontita acuta si chiar
severa conform studiilor descrise anterior ce demonstreaza ca pacientii cu aceste forme de
parodontita manifesta mari frecvente de defecte in chemotaxia PMN. Cu toate acestea, studiile au
unele lacune.
Gautier et al indica faptul ca raspunsul chemotactic al PMN a fost semnificativ alterat (50%)
la pacientii cu parodontita adulta comparat cu cel al pacientilor sanatosi. Aceste rezultate sunt
confirmate de studii apartinand lui Clark et al, Cianciola et al, Altman et al, fapt ce indica faptul ca
anormalitatile chemoatractante ale PMN sunt asociate cu variate forme de instalarea precoce a
parodontitei.
Migrarea alterata a PMN ar putea fi cauzata de prezenta unui inhibitor in ser, avand in
vedere ca anormalitati serice au fost frecvent observate la pacientii cu cea mai slaba activitate a
raspunsului imun al celulelor. Totodata , tot Gautier et al reflecta faptul ca la 3 pacienti, PMN au
aratat raspuns slabit la momentul initial, dar studii despre chemotaxia PMN in parodontita cronica
nu au aratat anormalitati cu referire la aceasta. Cu toate acestea, exista studii ce indica faptul ca
pacientii adulti cu parodontita severa si activa au manifestat defecte ale PMN reflectate in
chemotaxie. Gothier DE arata in studiul sau faptul ca pacientii cu parodontita cronica avansata au
prezentat existenta unor inhibitori serici ai chemotaxiei PMN care modifica aceasta functie. Van
Dyke et al a studiat 23 de pacienti adulti cu parodontita severa iar 43% au manifestat chemotaxie
ridicata. 4 din pacienti au menifestat de asemenea chemotaxie ridicata cand au fost testati in mod
repetat timp de 8 luni, perioada in care au fost supusi terapiei conventionale. Cu toate acestea, Clark
et al aratat rezultate contradictorii, si anume ca nu au fost imbunatatiri in chemoatxia PMN dupa ce
a fost aplicata terapia parodontala. Aceleasi defecte au fost observate si de Carneiro et al in studiul

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

sau, sugerand faptul ca functia fagocitara a neutrofilelor a fost afectata inca din interrior, in absenta
componentelor serice.
O alta posibilitate ar putea consta in caracterul toxic direct al Aa fata de neutrofile prin
producerea de leucotoxina, astfel incat scaderea capacitatii chemotactice localizata la pacientii cu
parodontita agresiva ar putea fi nu o cazua legata strict de celula in sine, ci mai degraba o
consecinta a concentratiei ridicate de leucotoxine eliberate in momentul cuplarii gazda-agent
patogen.
Totodata, datele exprimate demonstreaza faptul ca nivelul seric de proteina reactiva C (CRP)
a fost ridicat la pacientii cu parodontita. Maderazo et al. descrie raspuns chemotactic slabit al PMN
la 10 din 18 pacienti cu parodonita acuta,iar un inhibitor al chemotaxiei a fost identificat in
continutul seric al pacientilor.
In acelasi timp, a fost de asemenea evaluat faptul ca disfunctiile neutrofilice au putea
contribui la distrugerea tesutului parodontal prin alterarea directa a matricei epiteliale si a
componentelor tesutului prin eliberarea unor constituent toxici lizozomali sau metabolici. Dovezi
circumstantiale pentru participarea acestor elemente

in boala parodontala au fost prezentate,

reflectand caracterul citotoxic al componentelor granulare ale PMN asupra unor tipuri de celule
existente in organismul uman.
Gautier et al indica faptul ca PMN ale pacientilor cu parodontita RPP au manifestat un nivel
foarte ridicat de producere de H2O2,ceea ce a dus si la afectarea tesuturilor adiacente, insa in acelasi
timp pacientii cu parodontita adulta si juvenila localizata au aratat niveluri aproximatv egale cu cele
ale pacientilor de control, ceea ce nu demonstreaza in totalitate acest factor. Totodata, acelasi studiu
demonstreaza faptul ca nivelurile plasmatice de IL-8 ale acelorasi pacienti cu parodontita au fost
mult ridicate peste valorile normale. Aceste rezultate, intalnite in mod similar si in studiile
apartinand lui Liu et al si Matthews et al, nu pot fi generalizate insa si nu pot stabili o corelatie neta
intre incidenta activitatii enzimatice crescute si aparitia bolii parodontale, intrucat manifestarile
clinice au putut fi observate doar la pacientii cu o anumita forma de parodontita (RRP) si nu si la cei
cu parodontita adulta sau juvenila.

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

V.

BIBLIOGRAFIE

1. Carneiro, V., & do Carmo Machado Guimares, M. (2012). Decreased phagocytic

function in neutrophils and monocytes from peripheral blood in periodontal
disease. Journal of Applied Oral Science, 20(5):133-139.
2. Cianciola, L., & Genco, R. (1977). Defective polymorphonuclear leukocyte
function in a human periodontal disease. Nature, 445-447.
3. Clark, R., Page, R., & Wilde, G. (1977). Defective Neutrophil Chemotaxis in
Juvenile Periodontitis. Infection and Immunity, 694-700.
4. Gainet, J., Brion, M., Hakim, J., & Dang, P. (1999). Neutrophil Dysfunctions, IL-8,
and Soluble L-Selectin Plasma Levels in Rapidly Progressive Versus Adult and
Localized Juvenile Periodontitis: Variations According to Disease Severity and
Microbial Flora. The Journal of Immunology, 163(9):5013-5019.
5. Johnstone, A., Koh, A., Goldberg, M., & Glogauer, M. (2007). A hyperactive
neutrophil phenotype in patients with refractory periodontitis. Journal of
Periodontology, 78(9):1788-94.
9

Tulburri de funcionalitate ale leucocitelor polimorfonucleare reflectate n aprarea nespecific a cavit ii orodentare

6. Kumar, R., & Prakash, S. (2012). Impaired neutrophil and monocyte chemotaxis
in chronic and aggressive periodontitis and effects of periodontal therapy.
Indian Journal of Dental Research, 23(1):69-74.
7. MacFarlane, G., Herzberg, M., Wolff, L., & Hardie, N. (1992). Refractory
Periodontitis Associated With Abnormal Polymorphonuclear Leukocyte
Phagocytosis and Cigarette Smoking. Journal of Periodontology, 908-913.
8. Mancheno Franch, A., Gavalda Esteve, C., & Sarrion Perez, M. (2011). Oral
Manifestations and Dental Management of Patients with Leukocytes Alterations.
Clin Exp Dent., 53-9.
9. Matthews, J., & J, W. (2007). Neutrophil Hyper-responsiveness in Periodontitis. J
Dent Res, 718-22.
10.Pedersen, M. (1988). Chemotactic response of neutrophil polymorphonuclear
leukocytes in juvenile periodontitis measured by the Leading Front method.
Scandinavian Journal of Dental Research, 96:5, 421-7.
11.Scott, D., & Krauss, J. (2012). Neutrophils in periodontal inflammation. Front
Oral Biology, 58-83.
12.Van Dyke, T., & Hoop, G. (1990). Neutrophil Function and Oral Disease. Critical
Reviews in Oral Biology & Medicine, 117-133.

10