Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catedra:
Discilplina:
Drept civil
Drept civil
Lucrare de domiciliu
Tema:Contractul de leasing
A elaborat:
A verificat:
Serbinov Marta
Trofimov Igor
Chisinau 2013
Planul
1.Introducerea
2.Notiunea de leasing
3.Definitii si trasaturi a contractului de leasing
4.Diferente fata de alte contracte
5.Componete si continutul contractului de leasing
6.Concluzie
7.Bibliografie
Introducere
1.Notiunea de leasing
In demersul nostru pentru intelegerea leasing-ului, am considerat ca aceasta notiune,
pentru a fi cat mai clar inleleasa, trebuie privita prin prisma defmitiilor si intelesurilor pe
careaceasta operatiune a primit-o in diferitele dictionare intalnite.Vocabularul economic si
financiar defineste leasing-ul ca fund o tehnica de credit profesional ce comporta un
contract de inchiriere a echipamentelor mobiliare si imobiliare,insotit de o promisiune de
vanzare in favoarea locatarului. Referindu-se la leasing, se face precizarea in continuare
ca aceasta tehnica, la inceput rezervata echipamentelor industriale sicunoscuta in tarile
anglo-saxone sub denumirea de "leasing", a fost introdusa in S.U.A. inanul 1950.
Extinderea sa si in Europa este de data mai recenta. In Franta, primele societati
specializate in leasing au aparut in anul 1962. Reglementarea lor a fost precizata prin
Legeadin 2 iulie 1966, dandu-se o definitie a notiunii de leasing asupra bunurilor imobiliare
si acordandu-se un regim de transparenta totala societatilor imobiliare pentru comert si
industriecare au ca obiect exclusiv locatia de imobile de uz profesional.Dictionarul
economic englez-roman defineste operatiunea de leasing, insa mu!t mai restrans. Astfel,
se arata ca denumirea de leasing vine din engleza, precizandu-se mai apoi sensurile in
care este folosit acest termen:
1-inchiriere, arendare;
inchiriere, arendare;
2-contract de
3-concesiune;
actival fondului de comert. S-a putut observa ca definitiile enuntate in aceste legi cuprind
trei lacuneimportante: nu se refera la o durata fixa a contractului, nu se arata ca utilizatorul
beneficiar suporta toate riscurile si nu se face diferenta intre bunul cumparat si eel construit
definantator, potrivit optiunilor exprimate de viitorul utilizator.O definitie sumara a
contractului de leasing a fost data in Germania prin Circularelefiscale din anul 1971 si
1972, stabilind drept criteriu unic in caracterizarea contractului duratasa fixa si perioada in
care este esalonata restituirea capitalului investit de finantator.In Italia, leasing-ul
(locazione finanziaro) este prevazut in mod expres prin Legea nr.183 din 2 aprilie 1986. In
acest text de Lege, leasing-ul este definit prin aratarea faptului cautilizatorul suporta toate
riscurile aferente bunului primit in leasing. Nu se face referire ladurata contractului, acest
aspect fiind lamurit mai tarziu prin Legea din 25 iulie 1989.Legislatia din Belgia
reglementeaza clar problema contractului de leasing. Astfel, prinDecretul regal nr. 55 din
10 noiembrie 1967 se reglementeaza contractul de leasing avand caobiect bunuri mobile
(durata, clauze, echipamente folosite in scopuri profesionale etc.).In ceea ce priveste
imobilele, prin Decretul regal nr. 30 din 28 decembrie 1970, estereglementat explicit
contractul de leasing, cu referiri la folosirea edificiului , obiectulcontractului, posibilitatea
utilizatorului de a dobandi insasi proprietatea bunului respectiv. Nu in cele din urma, la noi
in tara contractul de leasing este reglementat si definit in baza Ordonantei nr. 51/1997,
intitulata "Ordonanta privind operatiunile de leasing sisocietatile de leasing". Aceasta
ordonanta a fost modiflcata de Legea nr. 90/1998, care pastreaza unele reguli, dar da o
alta formulare textului Ordonantei nr. 51/1997. Ordonanta reglementeaza "incheierea
contractului de leasing" (art. 4 lit. c), "valoarea contractului deleasing" (art.5 lit, e),
"expirarea contractului de leasing" (art. 4 lit. e si art. 6). Plecand de la definitiile doctrinare,
trecand prin definitiile ce au fost date acestui contract in legislative tarilor din Europa
inclusiv Romania, nu putem decat sa concluzionam prin definitia ce a fost data contractului
de leasing in Dictionarul de drept international al afacerilor de catre d-nul M. Costin,
definitie care ca acopera cel mai bine aceasta realitate economica cum este leasingul.Astfel, in opinia d-lui profesor, contractul de leasing este "o operatie complexa practicata
in comertul international care, prin specificul ei, se infatiseaza ca tehnica moderna de
creditare pe termen lung, de tip particular. Operatie juridica triunghiulara prin care o
persoana (de regula societate specializata pe acest profil) cumpara un bun spre a-l inchiria
ulterior altei persoane numita utilizator, care la finele contractului de locatie are facultatea
sa exercite o optiune intre trei posibilitati si anume: de a continua raportul juridic de locatie,
de a rezilia contractul respectiv ori de a cumpara bunul ce-i fusese inchiriat, platind un pret
convenit astfel incat, cel putin in parte, sa se tina seama de varsamintele efectuate cu titlu
dechirie, adica de amortizarea bunului pe o atare cale .
3.Diferentieri fata de alte contracte
Datorita finalitatii sale economice, contractul de leasing nu poate fi asimilat cu contractul de
vanzare in rate, intrucat utilizatorul poate deveni proprietar doar la sfarsitul mai multor ani,
fara efect retroactiv, pana atunci fiind simplu utilizator. Nu i se pot aplica nici reglementarile
privind vanzarile pe credit, care vizeaza imperativ limitele creditului acordat, prevazand un
acont minim ce trebuie platit cu ocazia incheierii contractului.Contractul de leasing se
deosebeste si de contractul de locatiune-vanzare din sistemele juridice care recunosc
aceasta forma contractuala, intrucat transferal proprietaii nu opereaza automat la sfarsitul
locatiunii-vanzarii, ci este o simpla facultate lasata locatorului.In practica s-a considerat
adesea ca un atare contract (locatie-vanzare) ascunde o vanzare in rate si de aceea in
cazul unui faliment ori unei reglementari judiciare, sau lichidarea bunurilor locatarului, s-a
respins actiunea in revendicare a vanzatorului. Prin incheierea de leasing s-ar realiza o
adevarata locatie (si nu o vanzare cu rezerva proprietatii) si drept urmare locatorul
(finantator), ramas proprietar al bunului, nu se mai afia in pericolul de ai se urmari acest
bun in cazul unui faliment sau al unei reglementari judiciare a locatarului(utilizator).S-ar
putea spune ca prin intermediul leasing-ului se realizeaza un imprumut acordat locatarului,
care are nevoie de un bun dar nu are posibilitatea financiara de a-l cumpara. Dar dupa
cum am vazut, la leasing nu este vorba de o vanzare pe credit, finantatorul ramanand
proprietar al bunului, pana la momentul cand si daca se realizeaza vanzarea in privinta
careia utilizatorul are un drept de optiune.Contractul de leasing nu poate fi confundat cu un
contract de simpla locatie clasica deoarece , pe de-o parte, prin esenta sa, contractul de
locatie nu poate duce la dobandirea dreptului de proprietate , iar pe de alta parte,
contractul de locatie este reziliabil de catre locatar pe baza unui preaviz, in timp ce leasingul este irevocabil si ritmul platii ratelor nu poate fi intrerupt.
4.Componentele si continutul contractului de leasing
Sub aspectul componentelor contractului de leasing se poate abserva ca exista maimulte
faze. Astfel, la inceput se incheie un contract de vanzare-cumparare intre creditor
cufurnizorul in prealabil ales de utilizator in vederea inchirierii ulterioare a bunului.
Astfel,operatiunile din faza prealabila se desfasoara in utilizatorul alege mai intai bunul
sifurnizorul, dupa care adreseaza o cerere finantatorului in care descrie materialul pe care
vrea sa-1 utilizeze, caracteristicile tehnice ale acestuia, precum si datele referitoare la
solvabilitateasa.n faza preliminar, finantatorul, inainte de a-si da acordul, studiaza
aspecteleeconomico-financiare ale operatiunii din punct dc vedere al rcntabilitatii, cat si
capacitatiletehnice ale utilizatorului.Finantatorul nu este insa definitiv angajat fata de
furnizor decat dupa semnarea bonului de comanda prin care se ratifica alegerea tacuta de
utilizator si conditiile de vanzare.Daca finantatorul nu si-a dat acordul definitiv, utilizatorul
nu este abilitat sa incheie uncontract. Daca o face totusi, el se va obliga personal, in nume
propriu, la executareacontractului.Daca finantatorul si-a dat acordul, contractul de vanzarecumparare intre furnizor sifinantator este incheiat, iar ultimul devine proprietar al bunului
ales de utilizator.Aceasta operatie nu se manifests evident prin nici o mentiune in registrele
contabileale utilizatorului, care este un tert in raport de acest contract.S-a ridicat astfel
problema calificarii titlului cu care utilizatorul, desi tert in raport decontractul de vanzarecumparare dintre finantator si furnizor, este indreptatit sa aleaga obiectul contractului si sa
duca tratative cu furnizorul. S-au enuntat mai multe teorii.Intr-o prima opinie se considera
ca utilizatorul alege obiectul si duce tratative cuvanzatorul in numele creditorului, in baza
unui mandat acordat de finantator utilizatorului, pentru a intra in legatura cu furnizorul ales
de el, in vederea fixarii conditiilor de cumparare amaterialului si in special al pretului si a
datei livrarii.Aceasta teorie a fost criticata ca incerta si s-a aratat ca aceasta opinie nu tine
seama deconsecintele neexecutarii mandatului, caci nerespectarea de catre finantator a
continutului indicatiilor date de utilizatorul potential are ca efect fie neincheierea
contractului de leasing fie, daca acesta s-a incheiat, posibilitatea pentru utilizator sa
introduca o actiune derivand dincontractul de mandat.Chiar in cazul in care se admite
teoria mandatului, nu toti autorii sunt de acord cusensul relatiilor care se inscriu in acest
cadru contractual, unii vazand multe mandate care se suprapun partial si care se crearea
si executarea a mai completeaza reciproc.Intr-o alta opinie, institutia stipulatiei pentru
promitent, iar utilizatorul-beneficiar. Nuconsideram aceasta opinie fundamentala si ne
oprim in acest sens la un singur aspect: efectele stipulatiei pentru altul, adica a raporturilor
triunghiulare la care da nastere: creditor si debitor,tert beneficiar si debitor si intre stipulant
si tert beneficiar. In cadrul raporturilor dintre tertul beneficiar si debitor, tertul beneficiar
dobandeste un drept direct, constand tocmai in faptul cael trece direct din patrimoniul
debitorului in eel al beneficiarului. Ori, in cazul contractuluide leasing, dreptul de proprietate
asupra bunului trece din patrimonial furnizorului in eel alfinantatorului, care-1 va inchiria,
intr-o etapa imediat urmatoare, utilizatorului.In ceea ce ne priveste, consideram ca
utilizatorul ,,lucreaza" in baza unui contract demandat, fapt sustinut si argumentat pertinent
in literatura de specialitate.O a doua faza sau un al doilea element component al
contractului de leasing ar fi:contractul de locatie ce intervine intre finantator si utilizator.
Acest contract este in general precedat de o promisiune de locatie sinalagmatica, in sensul
ca finantatorul promite ca bunul pe care il cumpara il va da in locatie, in masura in eare
sunt determinate elementele esentialeale contractului.Datorita unor considerente de ordin
economic si financiar, contractul de localiunedobandeste unele trasaturi specifice:
caracterul sau irevocabil si intuitupersonae.Caracterul irevocabil al contractului de leasing
decurge din faptul ca in aceasta faza elcomporta in mod obligatoriu o perioada irevocabila,
care corespunde cu durata amortizariifiscale si in cursul careia nici finantatorul, nici
utilizatorul nu pot, in principal, reziliacontractul.Caracterul intuitu-personae nu priveste si pe
finantator, al carui rol este numai de afinanta afacerea, fara nici o influenta asupra mersului
acesteia sub aspect tehnic, economic;drept urmare, acesta ar putea chiar sa cedeze
contractul sau.Sub un alt aspect, trebuie sa precizam, legat de problema expusa mai sus,
ca leasing-ulreprezinta caracteristicile unui contract de adeziune, utilizatorul fund aderentul
care lasemnarea contractului nu poate sa modiflce clauzele acestuia.Cea de-a treia faza
care intervine la expirarea duratei fixate este faza optiunii.Utilizatorul are de ales intre trei
posibilitati: sa ceara reinnoirea locatiunii pentru o noua perioada si cu o chine mai mica; sa
restituie bunul si contractul ia sfarsit; sa opteze pentrucumpararea bunului pe un pret care
a fost fixat inca de la incheierea contractului de locatie.Trebuie facuta precizarea ca intre
finantator si utilizator se incheie de la inceputuloperatiei un contract prealabil ce cuprinde o
promisiune unilaterala de vanzare, prin carefinantatorul se obliga sa vanda bunul respectiv
utilizatorului, la sfarsitul contractului delocatie, daca utilizatorul isi va manifesta vointa in
acest sens.Alaturi de aceste contracte - mai sus prezentate - ca elemente componente ale
contractului de leasing, operatia de leasing mai implica un numar de acte complemente
sau accesorii, precum: promisiunea bilaterala de locatie din partea finantatorului si a
utilizatorului, preexistenta contractului de locatie; contractul de asigurare pe care il incheie
utilizatorul in privinta bunului; promisiunea de cumparare din partea finantatorului.
Concluzie
Concluzionam ca
Bibliografie