ZONE SI ETAJE DE VEGETATIE DIN ROMANIA \Varietatea invelisuui biotic al Romaniei conditionata de 2 pociia geograficasrplexconfiniumrsinterfersnta 2 tel met Teg! ge0ar ice male Eurupe’s “Europa Centrala-influente ipdepartate ate Oceanutt AifsatisTavortzcazs dervoltarea padurior de coniferescu clemente floristce specifice de aiga ia spacial = omta la peste 1300min Mussi Rodaeh,16502,in Mundi Bucegi1700m,in Munti Parang si Retezatetcsi a podurifor ne. morateinaresle montane,dealuripodisurisi campiipans ls ie subiinat ea pe culmite alpine ori in depeesivnile ie ew inversiuni de temperaturéy vegetea7a elomen Smale Neejundre si influcate evidente fcvente ce favorizeaza dezvoltarea vegetate! de stepa,plante in sepa ponticas 4 -Eacopa de Su—infivente medinerancenetn Sudel Dobro Ferre pi Ollonct si Campici Romans) comunat de ganic Bateaniea(clmente le-cu centrele biogeogeafie in Pen imoesice suv ilrice) ‘Specie de plante ce provin din aceste parti ale Europat lor de mediu dia tara noastra format focaleu earacter endemic,numite ele ‘adap cond si chine sp bisconfiguratia. atvi-altiudine,decliviar, rion) odin vaearesparaneer kn fnvelisuai edatiediversTicand patentatuT Ta nvel regional stfocet roliefulut a actionatindirect(prin parametrii sai cantl nere,fragmentare verticala St eiaiseibutio Lepartitia spatiala a covorului vegeta spontan din Ram: udinalaetagehiceet “pupuleaza esleva 0 distribute faitdinelotzone)t att ‘potential ecologic. Pre T9GD Raul Calinescu citeaza in erarea Biogeograsia Roman pa NcDonita,pe care Her urmatoares schema a zonalitatl si erajarl vegetatich up fen zonee laticudinale din Europa:Crs -etajul alpin eu zona de tundra; “Satursuatpine cu zona de silvotundea (in acceptiunes noastra de az} ecatonul de silvorundra)y “etajal boreal cx zona de taiga(azi padurile boreale de tsiga)s wciiat nemoralfechivalentul subzonclor fagului montan si smestecului de fotos Fasiaoasey— Goncle nemorale\de vegetatie,pre ‘rasta Taropa Vestia si Cent: ipa fiat, 10 exploatare biologiea dominate de grupart ce Quergus Graparile vegetale ee populesza [ERs dE sepa]sunt de origine continentala provenind dia epee cuvasiatice Exista abateri de la aceasta schema , 12 nivel local observandu-se .date find partcularitatilepotenialulai ecologic grupari vegetaleazonale si inrazonale De retinut ea inca din 1924,Petre Enculeseu Jn tnerares sa Zoncle de vegetatie Jemnoasa din Romaniainraport cu conditile orohidrograficeclimati “sofrdetaliaza distibutia zonala a diferitelor formatii vegetale lemaouse si ofera @ Schema mult mai completa decat N.Donita in 1969, Iiodiversitatea zonelor si etajclor de vegetatie,dupa numarat de speci de plan vassutarerla 10 00 kmpyeste in Carpati de 1500-2000 spectist in rest earl di 150 speci ean ==: siestopa(zona desostepa dupa uniautor) Jorma wegetae iil Fit Trou cu teenur arable si consructidinte cele mai diverse Limita superioara a padurilor, de asemenea a suferit mari maiicaiin vederes cher posto ecnndase tat de sezssare pastortaliDin ast mov ip Sai erastive montane ccotonut FOSZIOr Te Tgaeu jneapan.zambeu( Pinas aaa P tonee(Larixcaypaica)eAvau dispartsintegral sau partil.n malte massive eee ge obwerva domnioantalimitel superioare antropice sin paturale(climatice,morfologice sp complexe)Printre combinat Fine biosfereidealurite si indeosebi muntit oeapa ua loc remarverhikaceste dowa manifestari ale reliefuluiintervenind in distributia orgunismelor in prion rand prin alitudine,apoi prin forma,expuncesi Broziunea solulut. Pelci. trdimensionatuluiridieata de Troikin secolul treeut subliniaza multitudinea conditilor a care orginismele vit si comunitatile pe care ele le formeaza pe suprafata topografiea a dealurilor si tmuntilors-au adapiat in timp geologic biologic,demographicistoric social si economic. Imaginea aetuala a colonizari spatilor montane insereazatoata aceasta evolatit. Alftulinea introduce contraste de ordin spatial. te de expunere si eraiare Exist si contraste de ordin temporalconditile atmosfericea scara mare si mica,paradoxu! fintelor vit care trae pe Zapadasau formeaza colon in fisurile rocitor ov ale ghetit Munteleindeescbi conserva Jorme relicteale nor crzanisie disparate in alle Joeurisuu le acum bine cunoseutele pada virginot ‘eazul Romanici “Endenictatea este o particularitate a etajelor montane.Frecventa asociatilor eesiibrat Vivipurttatea la specile de animale care nu sunt de obiceivbipare,Batracien! si Saurien, Viperele vivipare printre Repile. Mulipleleinteractiunt la nivele elzjelorlascara biotopului st indivizilora asoctaior¥4 bloc sunt de dai mare complextate decat In eazul zonetor.Ecosistemele au 0 mai mare complexitate structural si functional. @[Etajul paduriior nemorale. ‘Repartva geografica: Se destasoara in Romania intre 300m,limita inferioara,in Deaturile Subearpatice St S300, adden Carpaté Oriental 400-1800m,in Carpatii Curburi,Carpatii Meridionali.Munti Banatului si Muatii Apuseni. ‘Acopera cca 41,5% din teitoria tari subetail gorunului(21% din supratata tari) subetajul fagului si padveilor de amestec de fag ct “Gorungfug cu carpen.fagete montane de fag si fag ex rasinoase sonal apartine dominant regiunil europene continentale si partial cele alpine(carperice) Ferien eseu( 1963) se incadreaza in regiunea biogeografica Holaretica subregions Cur iberiana, noselor Feri rae ecaral al formatiorvegetae padusvstraalorborlorsratal arborescenstratal aoa arena subarbusts stra lrbaceu st uscinal arial dete un subeta a alu "paiisti secundare-stratel erbacsu dominantIn areata etajulutindeoseb pe calcarel din Muntii Apuseni ai Banatului si meridionallsegetenza su jrean(Fraxinus dint mai mic carpinita(Carpinus orientalis) “Jeamestec in padurile de goraa si uncori de fagzalunul acter termofil cu liliae( Syringe v1 rns )seusnpie(Cotinus cogs sri) abundentei domi ‘Formele dle adapiare®termofile,heliofl Modell le reseres Modell arborilr ramifict Rau amesteat zu jugyamodetalTrlltatefagacees)tn pjist odelul cespto si gazonant Ee Padurl de gorungtel spect de gorun( Quercus petreasop.petraeassp-ialechamp _op a catclortncaadealoriesubearpaticewegeteataadesea in ames cucarpenchjvgasrulst sees Bans at Olteias a init faferionrafreceent apare amestctl ci 7s). noi Elemente termofile vegeteaza si ca specit turcescin Banat si SV Carpatilor Meidionalisambovina Celt serene tanunin Banat si Pais Mehedintietc.1n MuntiiCerneiMehedinValeanulu si Defow! enter Cionen Bor-Tricule)sepasreazaarboreta relict Je Pin negra de Bana( Pinus wigs bora ‘Sjeta olgi>-faneofitechameic hemicrpifiscriptfite geo i erofiteyrezinsa varia localeale ntei formelorbiologice. leycateifile sil ‘er, garnita;mojdrean,carpinitavsin turces. dri colinare. de jag(Fagus sylvatica) cu carpen(Carpinus betulus)in Banat s Oltenia Fagus sylvatica sar-moes "padur montane de fag(Fapussplvatie Jrecente a Carpaipana la 140m a —padar de amesec de fg cu rasinoase(brad ncori moll vegetena re supra we in Carpatii Openiali si Meridionailiita lor infrioaraaftandu-se la 600s in N si 900-1000 in Peicea mai coborata lita a acestor paduri se semnateaca in Banat, Munti Semenic. raise secundare aeatuite din paius rosu(Festca rubra) ara wantulul si apres teposicalNardus stricta),0 planta sitefitatipica aman anthralpspecii de importants mune sf sitir dy cemente endemice:sa ‘montandon); multe nevertebrate endes Astacus terrentium,racul de £20. Se Parcurile Naionalp-VanturaitaBula;CeablasReteratiRotn eat pele Carasulu;Cozin;Piatra CrafalisCheile Bicazuleim ‘CerneisCheile Nerei Beusnita ‘HasmasiDefteul Juli -dnepetca(cerbul.ursulrasul.nistretulweveritaeapriorulocosul de shanilra,tritonul sau salamapdea carpatiea(Tritars imapele raurilor 6 z0nare cv Ge oxygen dicaleat si turbiditate(de la zona cleanului si mrenet in SubcarD Foe ata etal fe Munti Semenic M.Biborn Carpati Meriionall si Subcarpasi OWenic: reurte Natura[e-Porite de Fle ApusenisBuces! iam resell; Mutt marannuresi mmMehedintl;Geopareul Dinozaurilor" Tara ® {Etajal padurilor boreale(de moli ‘potential ecologic favorabil numai pe 6 Inotegut” ponent geagafeapadur! compdcte in Corea Orkental-pruna Novdica Centra aduri fragimentate in Carpati de io (eearataat int Pentleu,Ciucas BuceghF agers ‘Cindrel Godeanu.Tarcu,M.Apuseni) Limita superivara a Ovanvata 1750-1850, Carpati Meridionalifiind adesen considerala il ae ui; Puana-Vrancea;Vanatorl NeamiGeoparculPlatou! 5% din supeafata tari usiralis)artarel trilobat(Acer ifile et. ihfosrte compettv,modetul Massart(conifersle din ta ftiofeunelfunctic de cantitatea in cea a pastravuluiin Carpati Ja ;;Damogled-Valea 1Gradistea Muncelului-Cictovina rbuira,Meridionali si Mundi Apusenis -Porang= pen gle 1800-1700nin Nora CarptlorLimita superioare a padaritor din Romania. Dupa cercetarte prof.univ.r. Geanana Mihai pedolog in facultatea noastra,padurea este intro faca de Papansiune altiuadinalafimita arboritor de mold atingand altitudini mai mari decat pus se vedea feza de doctorat sr aiicolele profesorulti) ‘rats inferioara a ctajului se situeaza la 900-1000m,in Carpatit Orientali 51 1300-1400m,in Carpatii Meridionalt Din punct de vedere regional etajul padurilor boreal corespunde regiunt bogeograice europene eat TR, Calincscu(1969)le incadreaza in Regiunea blogeografica Holarctica,subregiwmea euro slhcrianaprOWRERTDEHE = Modu archirecrural de crests padurile-domina modetul Massa “pulse secundareomodetul rasta gaconant Modelul architectural al formarior vegtale-padurt-statlarboior dominant “rata erbace 1 muscnals “Tiere gros epreciable dtorta descompuner lente aacelorbogat ihasind tie nature * “SpecrloogiDbiaforme dominant faneroftelrarechamefteoproapelpssehemleitfieles cripofiele ome vegtta laa conttatbiomasa animale vrata etoria migrate! enotinpel s dre a tprarS Plantes micrtermeanbrafestelficadapae la vat puerice prin sistem rade tat foe arborti ea nanismalarboior de la limiasuperoareperdrea apardtul foliar Tama-tarceete Formate setae mde ltstin principal dn mliyPiee ais) deca eer et per cn mal cal Bead Abies sp. smonospedftaes se manifesta sa canal fversiunilor : ) ava ple ne ssn mpi arin nition Oss oepa aneatrapn en emne nr o ave 2 a pooprafieacampia Romana sector nordic, din Munten Ottenia.Piew Rega Tar nl al are vedere al reionlorbigeografice aparting elu Hi cografice europette cominenialejar dupa Caligsssu.k.(1909 sium bi cael ent (Bode architectural formation acre Fea oT at arorscon ferrite pe stbsone Se ebeatvecornstba moalesoc.atun ulm poduecl rt ay oanes st panties sec din statelesuperizare a ar ant ndlenbarespanturbrandusagatbenaerloare plane vernal. 38 Specral biologic: anerofitechamefite hemieripiaft@criptoie(geoie) eifitteronie Se ae crbsere arbor ramiiati(modelul Rat). ake ea mec cacao pal lent ete, Fovmailsegetolerpadur desieari meso Cental curopent{Quercis roburO-peraea ln Gipia TransilvanichPodisul Hartibaciolu.Cal ete Bucecea.Vorona,Dealurile Holm-Destel Campa Tra pours IbumestiCodorinant i acest padur de “leau de deat” eS wespenvlalaturi de ulmbteilfrasinfartar, Sarre aropeana este areata prin acatete mab extius 2° EGO fragmentate'ale panne ge tejar submesaftermofi-er si garetadin Deseo VestsPodisul Somes Pismontul BalacitetPiemontul OltetulvisNordul Campici ‘RomanatiPiemontul aa inaCampia PiestiuluiCampia piemontana a Prahoveh Campa ‘Viasiei.Nordul campiel Burnas pajstie.ay crater sevndar sunt puter steizatetatris ceroziunit 37GiproicattyParcuri Nationale Retest Rodna Muti Calimanict. Parcuri Naturale-Bucegi tionata de potentalul ecologle al substratuluioeups Trprafeterestranse i dieTie unitati fiico-geogralice Repreceniata oe aur de stear(Ouercus robur)din deprestn.de pe pod eraselor st lemonturs rieaur de ance aleatute din frasingulm si stejar(Q.robur)- cresamite de lunco-salitSaixalbSpurpures,S fragiis)plop(Pepulus alba) ao ncgra(Aimus glutinasa,a altudind mai martanieal conus Almas incand); -tufarisuri de lunca de catina rosie(planta halofla): “pajist de lunca cu diferite spect halofites Zcomplexeftepajist is luncile de eampies plantatt de salcam; pe eas ann en mushSpbagnan sri cess thr lata esac Br mare) eee endo a pi eV ex pes lain conta orl 3 Coe eter a stra a (pj de pe erenurite nisipoasmarime ori connenalevegiti psamofta