Legea securitatii si sanatatii

in munca
Legea 319/2006
abroga Legea protectiei muncii (Legea 90/1996)
(Domeniu - Securitatea si sanatatea in munca - numita anterior protectia muncii)

Publicata in Monitorul Oficial,

Intrare in vigoare: 01/10/2006

Partea

nr.

646

din

26/07/2006

Capitolul I - Dispozitii generale (art.1-2)

Capitolul II - Domeniu de aplicare (art.3-5)
Capitolul III - Obligatiile angajatorilor (art.6-21)
- Sectiunea 1 - Obligatii generale ale angajatorilor (art.6-7)
- Sectiunea a 2-a - Servicii de prevenire si protectie (art.8-9)
- Sectiunea a 3-a - Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol
grav si iminent (art.10-11)
- Sectiunea a 4-a - Alte obligatii ale angajatorilor (art.12-15)
- Sectiunea a 5-a - Informarea lucratorilor (art.16-17)
- Sectiunea a 6-a - Consultarea si participarea lucratorilor (art.18-19)
- Sectiunea a 7-a - Instruirea lucratorilor (art.20-21)
Capitolul IV - Obligatiile lucratorilor (art.22-23)
Capitolul V - Supravegherea sanatatii (art.24-25)
Capitolul VI - Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
(art.26-34)
- Sectiunea 1 - Evenimente (art.26-29)
- Sectiunea a 2-a - Accidente de munca (art.30-32)
- Sectiunea a 3-a - Bolile profesionale (art.33-34)

Capitolul VII - Grupuri sensibile la riscuri (art.35-36)

Capitolul VIII - Infractiuni (art.37-38)
Capitolul IX - Contraventii (art.39-44)
Capitolul X - Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu (art.45-50)
Capitolul XI - Dispozitii finale (art.51-)

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1
(1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc
si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru
implementarea acestor principii.

Art. 2
Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice
romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe
teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.

CAPITOLUL II - Domeniu de aplicare

Art. 3
(1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.

(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor

lucratorilor.

Art. 4
(1) Fac exceptie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile
inerente ale anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele
armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea
masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea
lucratorilor, tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.

Art. 5
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii,
elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti
la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de
serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau
unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a
aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in
folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata
participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract
individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in
conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste
problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului,
produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu,
situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in
conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si
cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;

g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta

profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii
sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in
munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit
de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa
ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile
intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii
la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii
lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau
specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in
perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca
scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea
vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante
la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei
activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al
factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea
urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii,
abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care
necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de
munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.

CAPITOLUL III - Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1 - Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6
(1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat
de responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc
atingere principiului responsabilitatii angajatorului.
Art. 7
(1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in
munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1),
tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe
baza urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de
munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in
vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii
efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile,
organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din
mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de
protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura
activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la
amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire,
precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure
imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie
integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate
nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si
sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul
consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste
consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea
echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific,
accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile
adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc
de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati,
angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si
igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor
profesionale, luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.

(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte

in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori.

SECTIUNEA a 2-a - Servicii de prevenire si protectie

Art. 8
(1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6 si 7, angajatorul desemneaza
unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de
activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate,
denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de
protectie si a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea
indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si
cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la
servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4),
acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au
efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si
trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si
sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare.
Art. 9
(1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a
celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de
riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul
intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele
adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale
si profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie
sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte
din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.

(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa

colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar.
(4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara
activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul
securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege,
daca are capacitatea necesara in domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile
necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).

SECTIUNEA a 3-a - Primul ajutor, stingerea incendiilor,

evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10
(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si
evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau
unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce
priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii
care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a
lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la
dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice
intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11
(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui
pericol grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre
masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa
opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o
zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol
grav si iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.

(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca
si/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati
impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru
propria securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu
poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in
conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita
consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu
exceptia situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta
grava.

SECTIUNEA a 4-a - Alte obligatii ale angajatorilor

Art. 12
(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si
sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra
echipamentului de protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca
mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a
incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite
la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile
legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de
natura activitatilor si de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin
diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor prevazute
la alin. (1).
Art. 13
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a
echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii
conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin

a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de

imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice,
sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il
aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii
in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le
revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau
aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de
particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a
masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a
prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii
desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii
lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si
sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra
riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de
prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de
legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a
testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o
execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic
periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare,
retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor
tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in
timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor
de control si al cercetarii evenimentelor;

o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la

efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau
colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente
ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii
sau al pierderii calitatilor de protectie.
Art. 14
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste
prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
Art. 15
(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre
angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun
acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul
individual de munca.

SECTIUNEA a 5-a - Informarea lucratorilor

Art. 16
(1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia
masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa
primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la
nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii
lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati
in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind
aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori.

Art. 17
Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile
prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si
informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.

SECTIUNEA a 6-a - Consultarea si participarea lucratorilor

Art. 18
(1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea
acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in
munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod
echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin.
(2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare
si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori
si/sau al eliminarii surselor de pericol.

(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si

sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care
s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice
in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea
drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita
drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente,
in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre
angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile
inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19
In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul
angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si
sanatate in munca.

SECTIUNEA a 7-a - Instruirea lucratorilor

Art. 20
(1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o
instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special
sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului
sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale
echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;

b) periodica si ori de cate ori este necesar.

(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior,
care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit
instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca,
pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si
sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare.
Art. 21
(1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala
lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul
programului de lucru.
(3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul
programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.

CAPITOLUL IV - Obligatiile lucratorilor

Art. 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat
sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria
persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in
timpul procesului de munca.
Art. 23
(1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa
il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor,
aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste
dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de

munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii
lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si
conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul
sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

CAPITOLUL V - Supravegherea sanatatii

Art. 24
Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in
functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit
reglementarilor legale.
Art. 25
(1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata
beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a
muncii.

CAPITOLUL VI - Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si

raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1 - Evenimente

Art. 26
Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata
angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care
are cunostinta despre producerea acestuia.
Art. 27
(1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum
urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art.
5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie
contractuala cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu
suspiciunea de boala profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul
prestatiilor medicale.
(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate
publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Art. 28
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre
victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de
politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice
prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un
exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Art. 29
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase,
in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la
angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;

c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele

evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului
Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de
profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia
medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de
munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare
medico-legala.

SECTIUNEA a 2-a - Accidente de munca

Art. 30
(1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara
granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si
din cauza indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si
privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de
angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de
munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru
indeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa

persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca
organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea
sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba
imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt
echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca
se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste
locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,
delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata
si traseul prevazute in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe
teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de
lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza
indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau
perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor
aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,
viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se
afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca
urmare a unei agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca
fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in
conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de
circulatie in vigoare.
Art. 31
Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;

c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din
aceeasi cauza.
Art. 32
(1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la
inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.

SECTIUNEA a 3-a - Bolile profesionale

Art. 33
In sensul prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul
efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34
(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din
cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau
infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac
de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu
inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de
sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de
coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul
Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara
Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca
boala profesionala, cat si ca accident de munca.

CAPITOLUL VII - Grupuri sensibile la riscuri

Art. 35

Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau
femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate
impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific.
Art. 36
Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta
grupurilor sensibile la riscuri specifice.
CAPITOLUL VIII - Infractiuni
Art. 37
(1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de
catre persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol
grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani
sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3
luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Art. 38
(1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu
privire la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol
grav si iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire
profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani
sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si
utilajelor, anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi
lor, pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare
de la 3 luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa
se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.

CAPITOLUL IX - Contraventii
Art. 39

(1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile
prevazute de prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
incalcarea dispozitiilor art. 13 lit. b), c), p) si r).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei
incalcarea dispozitiilor art. 13 lit. n).
(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei
incalcarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. a) si b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), art.
20, art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei
incalcarea dispozitiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) si (3), art. 13 lit. q) si
s) si ale art. 27 alin. (1) lit. a) si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei
urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor art. 14, 15 si ale art. 34 alin. (1).
(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei
incalcarea dispozitiilor art. 11 alin. (2) si (4), ale art. 17, 19 si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei
urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. c) si d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) si
(6) si ale art. 36;
b) incalcarea dispozitiilor art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori
preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau
biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
uman;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor,
echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor
tehnologice;

d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care

necesita masuri speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt
interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si
repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea
efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de
munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor
de munca;
i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si
produselor;
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau
lichefiate, a instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin
care circula fluide sub presiune si a altor asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului
individual de protectie;
q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor
de munca si a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de
exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea
lucrarilor miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator
clasificarii minelor din punctul de vedere al emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in
conditii de izolare.
Art. 40

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei

neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41
Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 39 alin. (2)-(9) si la art. 40 se aplica
angajatorilor.
Art. 42
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (2)-(9)
si la art. 40 se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (6) lit.
b) si alin. (8) lit. b) se fac si de catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului
Sanatatii Publice si al unitatilor subordonate.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile art. 37 si 38,
inspectorii prevazuti la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala
competente, potrivit legii.
Art. 43
(1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) si ale art. 40 se completeaza cu dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data
incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din
minimul amenzii prevazute de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat,
inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 44
Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate
victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele
nu sunt acoperite integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.

CAPITOLUL X - Autoritati competente si institutii cu atributii

in domeniu
Art. 45
(1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.

(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in

acest domeniu sunt urmatoarele:
a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte
institutii cu atributii in domeniu;
b) elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei
nationale si a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit
legii, si participa, dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;
d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor
transmise de institutiile aflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care
colaboreaza in desfasurarea activitatii;
e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire
in domeniul securitatii si sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii
externe, la care se face referire la art. 8 alin. (4);
f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum
si organisme din domeniul sau de competenta, in conditiile legii;
g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea
programelor de cercetare de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire
generala si/sau de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru
institutiile de invatamant;
i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri,
pliante, afise elaborate de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii
concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu prevederile legislatiei in vigoare;
k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art. 46
(1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in
domeniul sanatatii lucratorilor la locul de munca:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;

b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul

de munca, pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina
muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor
profesionale si a celor legate de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate
lucratorilor la locul de munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii
lucratorilor;
h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate
prin legi speciale.
Art. 47
(1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul
aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia
nationala din domeniul securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fizice si
juridice din sectoarele prevazute la art. 3 alin. (1), cu exceptia celor prevazute la art.
50 alin. (1) si (2), si are, in principal, urmatoarele atributii:
a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in
unitati si in afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca,
in cazul in care constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de
imbolnavire profesionala si sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau
confirma caracterul accidentelor;
e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte
institutii implicate, dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de
munca si a incidentelor, iar, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de
raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la art. 8 alin. (4) si propune
retragerea abilitarii, dupa caz;

g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite

care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare
a legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 48
(1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul
asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a
angajatorilor;
b) reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor
accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;
c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor
deosebite care necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Art. 49
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza
stiintific masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si
promoveaza politica stabilita pentru acest domeniu.
Art. 50
(1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi
desfasoara activitatea functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului
Administratiei si Internelor, Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul
Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe,
Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, precum si
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare organizeaza, coordoneaza
si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din unitatile lor, prin
serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in
scopul aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale produse in unitatile din subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se
efectueaza de organele proprii ale acestora.
(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea
prezentei legi, in completarea celor existente la nivel national.

CAPITOLUL XI - Dispozitii finale

Art. 51
(1) Se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei, urmatoarele acte normative:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) In aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei va elabora proiecte de acte normative necesare implementarii si/sau adaptarii
situatiilor existente la cerintele prezentei legi.
Art. 52
(1) Activitatile de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca si
sursele de acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba
prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei.
(2) Activitatile de interes national privind cercetarea stiintifica in domeniul securitatii
si sanatatii in munca se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit
legii.
Art. 53
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei muncii nr.
90/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie
2001, cu modificarile si completarile ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr.
400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor,
utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc
continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol in exploatare, republicat in
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum si orice alte dispozitii
contrare.
*
Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de
masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de
munca, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L
183/1989.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art.
75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE
PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 14 iulie 2006.
Nr. 319.

CAMEREI

DEPUTATILOR